CALITATEA AERULUI, A APEI ŞI A SOLULUI

A. Calitatea aerului:
Aerul este stratul de gaze din păturile inferioare ale atmosferei (învelișul gazos al Pământului).
Compoziţie: N2 – 78%, O2 – 21%, vapori de apă, CO2, alte gaze – 1%.
Păstrarea constantă a concentraţiei O2 şi CO2 este importantă şi necesară pentru desfăşurarea
normală a fotosintezei şi respiraţiei.
Modificări ale concentrațiilor: normale (de-a lungul zilei și anului), anormale (date de poluanți:
SO2, NOX, NH3, O3 (protector în atmosfera înaltă – stratul de ozon, poluant în atmosfera joasă),
benzen, benzopiren).
Poluarea aerului: naturală și artificială.
Factori naturali care influențează poluarea și starea aerului:
- Temperatura ridicată, iradierea solară – formarea de poluanți secundari, ploi acide;
- Curenții de aer;
- Umiditatea aerului;
- Suprafețe de apă – fixează unii poluanți, duce la poluarea apelor;
- Vegetația, fixează îndeosebi SO2.
Măsuri de prevenire și limitare: montarea de filtre la coșurile fabricilor,tehnologii nepoluante,
vehicule nepoluante, plantarea de zone verzi.

B.Calitatea apei:
Apa – 70%din suprafața Pământului;
Corpul uman prezintă 75%apă la naștere; procentul scade spre 50% la bătrânețe.
Este vitală pentru menținerea vieții și mediu de viață pentru multe viețuitoare.
Poluarea apei: substanțe folosite în agricultură, ape reziduale industriale și menajere, contaminarea
cu deșeuri.
Măsuri de prevenire și limitare a poluării apei:
- Baraje;
- Filtre și stații de epurare a apelor uzate;
- Spații de colectare a deșeurilor;
- Zone protejate pentru bazinele acvatice.

C. Calitatea solului:
Solul este stratul de la suprafața scoarței terestre, format din parte minerală, parte organică, apă și
aer;
Mediu de viață pentru bacterii, ciuperci, protiste, viermi, insecte, larve, mamifere mici;
Poluarea solului este în strânsă legătură cu poluarea aerului și a apei;
Principalii poluanți: substanțe folosite în agricultură, deșeuri, resturi industriale și menajere.
Alte aspecte: compactizarea, eroziunea, scăderea biodiversității, alunecări de teren, inundații.
Măsuri de refacere:
- Lucrări de irigații, desecări,refacerea rezervelor de substanțe organice;
- Prevenirea și reducerea poluării;
- Limitarea eroziunii;
- Zone de depozitare a deșeurilor;
- Folosirea echilibrată a substanțelor în agricultură, folosirea de variante naturale.
 BOLI INFLUENȚATE DE FACTORI DE MEDIU ȘI DE PROPRIUL COMPORTAMENT:
ALERGIILE, ASTMUL.

Boală – modificare anatomică și / sau funcțională a echilibrului organismului.

Clasificare:
1. După durata de acțiune: boli acute și boli cronice;
2. După organele afectate: boli digestive, boli respiratorii, boli cardiovasculare, boli
neurologice etc.;
3. După cauze;
4. După modul de transmitere.
Factori ce pot produce, favoriza sau pot ajuta la prevenirea lor: factorii de mediu, propriul
comportament.

Alergiile:
- Apar în urma expunerii la alergeni, aproximativ 20% din oameni prezintă alergii, unele
fiind transmise ereditar;
- Reacțiile alergice sunt amplificate de stres, emoții puternice;

Alergeni: respiratori (polen, praf, fungi atmosferici, păr de animale), alimentari (ou, lapte, căpșuni,
fragi, grâu etc.), alergeni proveniți de la insecte (venin de albină, viespe), viermi paraziți (trichină,
limbric), medicamente (penicilină și derivate), alergeni chimici (vopsea de păr, latex, produse
cosmetice, cretă, ricin etc.) Simptome:
- La nivelul sistemului respirator: secreții nazale abundente, astm bronșic, senzație de
sufocare;
- La nivelul ochilor: înroșire, lăcrimare abundentă, mâncărime;
- La nivelul pielii: erupții, eczeme, dermatite de contact;
- Șocul anafilactic – reacție alergică foarte puternică, reprezintă o urgență medicală;
persoanele afectate trebuie să aibă asupra lor o doză de adrenalină (epinefrină).
Prevenire: evitarea alergenilor, tratamente care previn sau reduc alergiile, menținerea curățeniei.

Astmul:
- Afecțiune cronică a căilor respiratorii care îngreunează respirația; căile respiratorii se
îngustează temporar, apar tusea seacă, respirația dificilă, șuierătoare;
- Tipuri de astm: astm bronșic, astm alergic, astm profesional (ultimele două se pot agrava
noaptea);
- Cauze necunoscute, de obicei factori genetici și factori de mediu (polen, mucegai, praf, fum
de țigară, alergeni, medicamente etc.);
- Crizele de astm – se declanșează în anumite condiții, expunere la factori declanșatori sau
factori sezonieri (polen) sau întâmplători (aer rece, păr);
- Tratamentul de întreținere (previne crizele) și tratamentul de urgență (le ameliorează)
presupune folosirea unui inhalator special, recomandat de medicul specialist.
 CANCERUL

Cancerul – apariția unor tumori maligne, care înlocuiesc țesuturile sănătoase dintr-un organ și care
se pot răspândi în alte organe prin sânge și prin limfă.
- La nivel mondial, apar 11 milioane de cazuri noi;
- 40% din cazuri pot fi prevenite prin regim alimentar, activitate fizică și evitarea substanțelor
care crează dependență iar 20% din cazuri pot fi prevenite prin buna igienă personală, a
mediului de viață și prin tratarea unor boli, de regulă infecțioase;
- Majoritatea tipurilor de cancer pot fi tratate și vindecate, dacă sunt diagnosticate în
primele stadii de evoluție a bolii;
- Tehnicile noi de diagnosticare și tratare a bolii măresc șansele de supraviețuire; sunt foarte
importante suportul psihologic de spcialitate și controalele medicale periodice (prevenire și
depistare precoce).
- Oncologia – ramura medicinei care se ocupă cu diagnosticarea și tratarea cazurilor de cancer.
Tipuri de cancer cu mortalitate mare: cancerul pulmonar, cancerul gastric, cancerul hepatic,
cancerul de colon, cancerul mamar.
Frecvența tipurilor de cancer:
- La bărbați: pulmonar, gastric, hepatic, colo-rectal, esofagian, de prostată;
- La femei: mamar, pulmonar, gastric, colo-rectal, de col uterin.

Cancerul de piele:
Factori de risc, cauze posibile: piele deschisă la culoare, alunițe, pistrui, expunere de lungă durată,
neprotejată la soare,bronzare la solar, imunitate scăzută, istoric de cancer de piele în familie, alte
afecțiuni ale pielii;
Prevenire: igienă corespunzătoare a pielii, expunere limitată la soare, produse cosmetice pentru
protecția pielii, evitarea bronzării artificiale, tratarea corectă a bolilor și afecțiunilor cutanate
existente, control medical periodic la medicul dermatolog.

Cancerul pulmonar:
Factori de risc: fumatul activ și pasiv, expunere la unele substanțe din mediu (Rn, As, Cd, Ni,
SiO2, azbest etc.), boli respiratorii frecvente.
Prevenire: evitarea fumatului activ și pasiv, purtarea măștilor de protecție la locurile de muncă cu
expunere la praf și substanțe periculoase, igienizarea spațiilor de locuit, activitate fizică mai ales în
aer liber, diagnosticarea și tratarea bolilor respiratorii.

Cancerul de colon:
Factori de risc: regim cu exces de grăsimi saturate, obezitate, sedentarism, constipație, diaree,
vârsta (îndeosebi după 50 de ani), alte boli (polipi, boli autoimune), factori genetici, fumatul;
Prevenire: alimentație echilibrată (fibre, grăsimi nesaturate), controlul greutății, activitate fizică în
aer liber, control medical periodic, tratarea bolilor acute și cronice, evitarea sau reducerea
fumatului.
 OMUL ȘI TEHNOLOGIA

Tehnologia:
- Este prezentă în viața noastră încă de la vârste fragede;
- Discuții și dezbateri pe tema influenței tehnologiei asupra sănătății și dezvoltării oamenilor;
- Influențează în mod direct felul în care creierul copilului se dezvoltă (creierul este influențat
de informațiile primite din diferite surse);
- Prezintă numeroase beneficii, dacă știm cum să profităm de ele;

1. Descoperiri în toate domeniile:

- progrese tehnologice care permit oamenilor să găsească modalități mai eficiente de a face
lucrurile, cu rezultate pozitive (platforme educaționale care pun la dispoziție lecții,
explicații, exerciții, experimente virtuale, biblioteca virtuală etc.);
- automatizarea agriculturii – eficientizarea costurilor;
- descoperirile din domeniul medical – roboții și computerele pot permite cercetarea probelor
medicale din perspective noi;

2. Eficiența costurilor:
- îmbunătățirea proceselor și descoperirea de noi modalități de realizare a sarcinilor;
- diminuarea costurilor și investirea sumelor economisite în dezvoltarea de noi domenii de
activitate cu efecte pozitive asupra economiei.

3. Acces rapid la informații:

- a devenit o obișnuință;
- publicarea informațiilor pe internet;
- accesarea de informații cu ajutorul telefoanelor și tabletelor;

4. O bună comunicare - instrumente avansate în domeniul comunicării (e-mail, telefonie mobilă,

videoconferințe, mesagerie instant, rețele de socializare);

5. Îmbunătățirea condițiilor de călătorie – facilitarea deplasării pe distanțe lungi

Controverse și pericole ale tehnologiei:

- arme de distrugere în masă;
- izolarea socială;
- dependența;
- reducerea activității.
Cheia unui comportament sănătos în utilizarea tehnologiei este moderația și atitudinea
responsabilă.

RESURSE ENERGETICE ALE PLANETEI

Omenirea este o mare consumatoare de resurse energetice.

Clasificarea resurselor energetice:

1. În funcție de istoricul utilizării lor:
- Resurse tradiționale (convenționale): lemnul, cărbunii, petrolul, gazele naturale,
energia hidrodinamică;
- Resurse neconvenționale: energia nucleară, energia solară, energia eoliană, biomasa
(deșeuri de lemn, deșeuri solide, gaz, biogaz);
2. În funcție de capacitatea de regenerare:
- Resurse neregenerabile: cărbunii,petrolul, gazele naturale, metalele radioactive; -
Resurse regenerabile: energia apelor, energia solară, energia eoliană, lemnul.

Resurse neregenerabile – importante sub aspectul rezervei, producției și multiplelor utilizări:

Cărbunii:
- se formează prin carbonizarea resturilor vegetale;
- se împart în: cărbuni superiori (antracit, huilă) și inferiori (cărbune brun, lignit,turbă);
- cărbunii superiori conțin mai mult C și mai puțină apă iar cei inferiori conțin mai puțin
C și mai multă apă.
Petrolul (țițeiul):
- a luat naștere din organisme marine (plancton), care după moarte s-au depus pe
fundulmării și ulterior au fost acoperite de sedimente; Gazele naturale:
- s-au format în mod asemănător petrolului, lângă care sunt frecvent descoperite;
Energia nucleară:
- folosește reacțiile nucleare de fisiune și fuziune, combustibilii folosiți fiind metale
radioactive (U, Pu).

Resursele regenerabile:
Lemnul:
- primul combustibil folosit de om;
- puterea calorică crește invers proporțional cu conținutul de apă;
- specii cu putere calorică mare: rășinoasele, fagul, mesteacănul, stejarul.
Apa:
- utilizată ca sursă energetică încă din cele mai vechi timpuri (mori de apă);
- se utilizează ca sursă energetică în special în hidrocentrale (energia căderii apei este
transformată în energie electrică);
 Energia solară:
 - energia radiației solare este transformată în energie electrică cu ajutorul panourilor
solare;
- energie de viitor, folosirea ei fiind încurajată inclusiv financiar de către state;
 Energia eoliană:
- folosește forța vântului (deplasarea corăbiilor, mori de vânt, turbine eoliene);
- energia regenerabilă cu cea mai rapidă creștere.

IMPORTANȚA PĂSTRĂRII BIODIVERSITĂȚII. DEZVOLTAREA DURABILĂ

Biodiversitatea – denumirea varietății de ecosisteme, de specii și de gene din lume sau dintr-un
anumit habitat și sistemul social – economic.

Declinul constant al biodiversității – consecințe profunde pentru natură și pentru bunăstarea

oamenilor.

Cauze ale reducerii biodiversității:

- Modificările antropice aduse ecosistemelor naturale în scopul creșterii producției agricole;
- Extinderea așezărilor umane;
- Carierele de exploatare minieră;
- Exploatarea excesivă a resurselor (păduri, oceane, râuri, lacuri, soluri);
- Speciile alergene invazive;
- Poluarea;
- Schimbările climatice globale.

Convenția asupra Diversității biologice (Rio de Janeiro, 1992):

- Conservarea diversității formelor biologice (varietatea formelor de viață pe Pământ);
- Utilizarea durabilă a componentelor diversității biologice;
- Împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea resurselor genetice.

Conservarea patrimoniului genetic spontan (floră și faună) – sursă de gene pentru plantele
cultivate sau animalele domestice în privința rezistenței la boli și dăunători;
Patrimoniul genetic agricol – banca de gene (colecție de soiuri și rase cu importanță genetică și
economică actuală sau de perspectivă).

Dezvoltarea durabilă – ”dezvoltarea care urmărește satisfacția nevoilor prezentului fără a

compromite posibilitatea generațiilor viitoare se a-și satisface propriile nevoi”.
Obiective ale dezvoltării durabile: în total sunt 17, dintre care amintim: sănătate și bunăstare, apă
curată și salubritate, energie accesibilă și curată, orașe și comunități sustenabile, consum și
producție responsabile, acțiuni asupra climei, viața acvatică, viața terestră etc.

Dimensiunile dezvoltării durabile:

- Economică;
- Socială;
 - de mediu.

Se realizează prin acțiuni bazate pe: demnitate umană, stabilitate regională și globală, sănătatea
planetei, societăți reziliente și echitabile, economii prospere.

Fiecare dintre noi poate contribui la dezvoltarea durabilă.