COLEGIUL UNIVERSITAR “SPIRU HARET”

BUCURESTI

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

MEDIU SI SANATATE
Factorii NEsanogeni

Prof. Iuliana Stanuca (ing.)

„Într-o ţară slab dezvoltată e preferabil să
nu bei apă,
iar într-o ţară super-dezvoltată ar fi mai
bine să nu respiri”.
Jonathan Raban
 Factorii nesanogeni

Sunt factorii determinanti ai patologiei umane (factori de

risc sau factori capabili de a produce îmbolnăvirea).

Reprezinta efectul acţiunii de mecanizare şi automatizare,

de chimizare a industriei şi agriculturii, de poluare a aerului, apei
şi a solului, de acumulare a unor reziduuri toxice prin medicatie
necontrolata si alimentatie necorespunzatoare sau efectul
stresului psiho-social, toate ducand la patologii denumite astăzi
boli ale civilizaţiei.
 “Omul secolului XX are Strontiu 90 la nivelul
oaselor, Iod 131 in tiroida, DDT in grasime, azbest in
plamani, dar traieste mult mai bine si mai mult decat
stramosii sai”.
Acesta este doar raspunsul adaptarii
organismului uman la mediul inconjurator. Organismul se
apara de efectele poluarii prin sisteme de protectie
dobandite evolutiv si transmise genetic.
 Factorii poluanti/nocivi sunt factorii
care se află într-o cantitate improprie
mediului dat, acţionând în timp şi exercitând
o acţiune nefavorabilă asupra sănătăţii,
dispoziţiei şi capacităţii de muncă a omului.
 DE CE TREBUIE SA CUNOASTEM FACTORII
PATOGENI?

Pentru a avea posibilitatea de a-i înlătura sau de a le limita

acţiunea asupra organismului.

De retinut:
Prezenţa factorilor patogeni şi influenţa lor asupra
organismului nu întotdeauna conduc la apariţia patologiei în
momentul acţiunii acestora. Deseori afecţiunea se manifestă
după o perioadă îndelungată de acţiune a lor.
 Intensitatea crescuta si/sau actiunea indelungata a
unor factori poluanti asupra organismului uman pot
altera capacitatea de adaptare si compensare prin procese
metabolice, producand dezechilibru
simptomele neadaptarii: reactii tipice de
stress, intoxicatie, scaderea imunitatii, oboseala,cefalee,
insomnia, inapetenta etc., adica starea de imbolnavire.
 Factorii de mediu care
influenteaza sanatatea:
1. - fizici (temperatura, radiatiile ionizante)

2.
- chimici (substante chimice existente in natura)

3. - biologici (bacteriile, virusurile, parazitii, fungi, alte

microorganisme), care actioneaza asupra organismului uman;

4.
- factori sociali-rezultati din actiunea omului asupra mediului sau din
relatiile interumane
 CLASIFICARE
După gradul de influenţă asupra organismului, factorii
nesanogeni (de risc) au fost clasificaţi în următoarele
grupe:

1. Modul de viata impropriu

2. Mediul ambiant nefavorabil
3. Factori biologici (biologia umana)
4. Factori legati de asistenta medicala
 1. Modul de viata impropriu

 Alimentatia necorespunzatoare: supraalimentatia, consum de alimente

contaminate, consum apa contaminata
 Expunerea excesiva la radiatii electromagnetice
 Sedentarismul
 Fumatul
 Microclimat necorespunzator
 Stresul
 Folosirea medicamentelor in exces si a drogurilor
 Alcoolismul
 Utilizarea excesiva a cosmeticelor
 Expunerea la radiatii ionizante
2. Mediul ambiant defavorabil

Condiţiile climaterice nefavorabile, schimbari bruste

ale conditiilor meteorologice.
Poluarea intensă a aerului.
Poluarea apei.
Expunerea excesivă la razele solare.
Expunerea la radiatii ionizante.
3. Factori biologici

Mostenirea genetica
Antecedente personale
Predispozitia personala (greutate corporala excesiva,
hipercolesterolemie, HTA, hiperglicemie, boli ale tirodei
etc.)
Varsta
Sex
Rasa
4. Factori legati de asistenta medicala

Incompetenta/ malpraxis

Asistenta medicala tarzie

 INDICATORI AI STARII DE SANATATE
Sănătatea populaţiei şi a unor colective mari este
determinată de un complex de:
indicatori demografici: indicatori de morbiditate:
- natalitatea, - speranta de viata la nastere
- mortalitatea, - povara imbolnavirilor estimata
prin DALY
- sporul natural, - morbiditatea.
acestia fiind raportati la o anumită perioadă de timp, la un anumit
teritoriu şi la un număr concret de populaţie.
 Indicatori demografici
• Natalitatea = numărul de naşteri la 1000 de locuitori.
• Mortalitatea generală = numărul de decese la 1000 locuitori.
• Mortalitatea infantilă = numărul de decese ale copiilor < 1 an
raportat la 1000 de născuţi vii;
• Sporul natural = diferenţa dintre natalitate şi mortalitatea
generala la 1000 de locuitori.
 Indicatori de morbiditate
• Morbiditatea generală = cazurile noi de boală la 1000 de locuitori;
• Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă = raportul cazurilor
noi de îmbolnăvire însoţite de incapacitate temporară de muncă la 100 de
salariaţi.
• Povara imbolnavirilor estimata prin DALY (Disability Adjust Life Years)
 reprezintă suma anilor de viaţă pierduți prin decese premature și a
anilor trăiţi cu dizabilitate dată de prezenţa bolii sau a accidentelor, ajustați
pentru gravitatea bolii.
 se măsoară prin ani de viață ajustați pentru dizabilitate.
 Morbiditatea prin boli infectioase si parazitare se
coreleaza cu insalubritatea factorilor de mediu, in special a
aerului, solului si surselor de apa.
Cele mai grave efecte ale unui management defectuos
al deseurilor constau in poluarea chimica si contaminarea
surselor de apa, folosite in scop potabil sau recreational
cresterea riscului de imbolnavire prin agenti patogeni,
iar manifestarile in populatie pot fi uneori epidemice.
Cunoaşterea şi determinarea
factorilor de risc constituie, poate, cea
mai valoroasă contribuţie pentru
menţinerea şi promovarea sănătăţii!
NU UITATI!
 Bibliografie

1.Igiena – coordonator Prof.Dr.Sergiu Manescu – Editura Medicala,Bucuresti 1991

2.Tratat de Igiena – sub redactia Prof.Dr.Sergiu Manescu – vol.I Editura Medicala
, Bucuresti,1984
3. eea.europa.eu
4.Raportul pentru sanatate si mediu 2010- 2011 - Institutul naţional de sănătate
publică/ Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar
5. Suntsanatos.ro
6. O. Popescu I. Moroianu Zlătescu „Mediul şi sănătatea” /Institutul Român
pentru Drepturile Omului Bucureşti, 2008
7. Raportul national al starii de sanatate a populatiei 2016