Sntatea mediului Introducere Din antichitate omul s-a strduit s se protejeze de diferite pericole, care-l ameninau i s se elibereze de consecinele

lor nefaste. El a schimbat permanent mediul incunjurtor pentru a-i crea condiii mai favorabile pentru via i activitate. Pe lang toate modificrile mediului, in scopuri pozitive, nu a fost practic nici una care s nu aib i un aspect negativ. ceasta este caracteristic pentru progresul tiinifico-tehnic in genere, dar omul a mai creat i un mediu al societii, ale crui proprieti prezint in vremurile noastre, multe aspecte negative. !oate aceste modificri materiale, sociale, culturale etc. sunt cunoscute sub denumirea de civilizaie. "nul din aceste aspecte este i poluarea masiv a mediului ambiant cu ageni chimici, biologici, fizici etc. #n decurs de milenii, un obiectiv prioritar al multor civilizaii a fost sntatea. #ns in condiiile in care problemele social-economice nu sunt soluionate corect, nu pot fi rezolvate multe aspecte ale proteciei sntii. $tarea de sntate este determinat de mai muli factori, care pot fi divizai in urmtoarele grupe% dependeni de biologia uman, determinai genetic& determinai de bunstarea social-economic, de stilul de via i de comportament& ecologici, fiind determinai de calitatea mediului inconjurtor& determinai de sistemul ocrotirii sntii. 'onform aprecierii lui lan Dever ()*+,-, importana acestor factori in destrmarea sntii i decesele premature const in influena factorilor genetici, dependeni de biologia uman . /+0, influena factorilor determinai de bunstarea social-economic, stilul de via i comportament . 1,0, influena factorilor ecologici, determinai de calitatea mediului . )*0 i cei determinai de sistemul ocrotirii sntii . ))0. #n dependen de particularitile regionale co-raportul acestor factori poate varia, dar nu semnificativ. stfel, ideea c sntatea uman depinde totalmente de medicin, este eronat i problema majoritii imbolnvirilor depete mult limitele ocrotirii sntii. #n tot sistemul formrii sntii, cea mai slab verig o constituie individul i una din cele mai importante probleme este educaia efectiv a fiecrui om pentru un mod sntos de via, pentru evitareariscului diferitor factori pentru sntate i profila2ia primar a morbiditii. #n diferite ramuri ale tiinei i practicii, tot mai des este folosit noiunea de risc. #ntr-adevr, riscurile persist pretutindeni. $ntatea, ca stare fizic a omului, nu poate fi conceput fr a o raporta la acele realiti, care stau la baza ei. #n aspect biologic i medical riscul, este de asemenea, considerat ca o realitate intersectorial, care include aspectele sociale, economice, ecologice, genetice i pentru estimarea creia sunt folosite diferite metode epidemiologice, clinice, morfologice, to2icologice, biochimice, statistice, matematice etc. cestea i alte metode sunt folosite atat la etapa e2perimental, cat i la cea epidemiologic. Din punct de vedere medico-biologic, riscul reprezint posibilitatea unor afeciuni, boli sau decese in circumstane speciale. Sntatea mediului se refer la acele aspecte ale sntii umane care includ calitatea vieii determinat de factorii fizici, biologici, socio-economici i psihosociali din mediul ambiant. 3ajoritatea cauzelor bolilor, leziunilor i deceselor populaiei din rile dezvoltate se situeaz in afara sectorului sntii. ceste cauze includ un spectru larg de factori, incepand cu cei sociali (sanitaia inadecvat, apa potabil necalitativ, canalizarea i salubrizarea insuficient, gospodrirea nechibzuit- i terminand cu factori comportamentali precum igiena personal, comportamentul se2ual, consumul de alcool, tabacismul etc.

Din punct de vedere al antropoecologiei, mediul ambiant reprezint totalitatea factorilor naturali (abiotici i biotici) i sociali (psiho-sociali i socio-economici), care acioneaz n comun asupra omului i activitii lui. Mediul ambiant Factorii biologici Factorii chimici Factorii fizici Factorii sociali Factorii psiho-sociali Caracteristica factorilor mediului ambiant. #n prezent nu e2ist o clasificare a factorilor mediului ambiant. 3ultiplicitatea lor e2primat, varietatea e2tins in dependen de origine i diverse caracteristici nu permit de a-i sistematiza intr-un mod succint. $e poate meniona c un numr mare de factori sunt de origine socio-economic (accesul la ap potabil de bun calitate, produse alimentare variate i inofensive, habitat salubru, transport obtesc etc.-, altele de origine biologic (macro- i microorganisme i produsele activitii lor vitale-, chimic (compui chimici neorganici i organici-, fizic (iradieri ionizante i neionizante-.. Clasificarea agenilor toxici n sntatea mediului ambiant i cea profesional Criteriul de clasificare !eni to"ici #up structur 4rganici% aromatici (benzenii-, poliaromatici, amine, eteri, cetone, alcooli etc. #up tipul chimic 'ompui organoclorurai, compui organici a fosforului, hidrocarburi alifatice halogenizate, eteri halogenizai, bifeniluri policlorurate, hidrocarburi aromatice policiclice, nitrozamine, compui anorganici, altele. #up surs 5aturale% produse de plante, bacterii, fungi& $intetice% reageni, produse sau deeuri industriale& medicamente etc. #up utilizare Pesticide, solveni, vopsele, colorani, detergeni, medicamente etc. #up modul de aciune !o2ice metabolice, to2ine care afecteaz membranele celulare, to2ine iritante, to2ine sensibilizante etc. #up or!anul int afectat 'are afecteaz prioritar sistemul nervos, hemopoietic, ficatul, rinichii, plmanii, pielea, funcia reproductiv etc. Ci de transmitere. 'onceptul de transmitere implic nu numai agenii patogeni, care determin boala infecioas, ci i transferul diverilor factori de risc ambiental, care determin strile morbide necontagioase. 'ea mai frecvent cale de transmitere se consider calea aerogen, respiratorie. !ransmiterea respiratorie in caz de infecie necesit un contact strans intre sursa de infecie i organismul susceptibil. #n caz de diseminare a poluanilor atmosferici, distanele intre sursa polurii i organismul susceptibil, sunt mari. Pentru poluanii atmosferici din urbe (de e2emplu, de la transportul auto- aceast distant poate fi msurat in zeci sau sute de metri, iar in caz de transport transfrontier al poluanilor . sute i mii de 6ilometri. Calea gastrointestinal este al doilea mod frecvent de transmitere atat a agenilor patogeni, cat i a celor to2ici. Poluanii chimici adesea sunt incorporai cu apa potabil (fluorul, nitraii, hidrogenul sulfurat etc.- sau produsele alimentare (elementele to2ice, micoto2inele, nitrozaminele etc.-. Absorbia dermic este o cale relativ frecvent pentru ptrunderea compuilor organici, care vin in contact cu pielea. Ptrunderea agenilor

infecioi sau a substanelor chimice in organismul copilului poate avea loc pe cale transplacentar. . $articulariti privind reacia or!anismului receptiv. #mpactul factorilor nocivi de mediu asupra sntii umane se caracterizeaz printr-un ir de legiti. $e poate compara modelul bolii intr-o comunitate cu un spectru al efectelor pe sntate, care s ilustreze nu doar modul de desfurare a bolii la indivizi, ci s-i demonstreze variantele morbide care apar in randul populaiei. E2ist o intreag gam de reacii ale sntii la un agent cauzal dat, de la non-rspuns (stadiul inaparent sau subclinic) la variate intensiti ale bolii clinice de la moderat, la sever sau fatal. Dei in mod obinuit bolile evolueaz prin diferite stadii, fazele se intreptrund, astfel incat nu e2ist limite clare de demarcare intre ele. Diferii oameni trec prin spectrul bolii i parcurg diversele sale stadii in ritmuri diferite, in funcie de propria susceptibilitate sau imunitate. Spectrul efectelor pe sntate ilustreaz, de asemenea, intreg comportamentul bolii in comunitate. Deseori acest spectru este vizualizat ca o piramid, cu partea de deasupra reprezentand manifestrile clinice a bolii sau a lezrii sntii, iar partea de jos reprezentand strile subclinice detectate numai prin teste de laborator sau alte metode speciale de diagnostic i populaia supus aciunii agentului respectiv. 7aportul intre stadiul inaparent sau subclinic i stadiul clinic variaz mult, in funcie de natura agentului cauzal, calea de incorporare, caracteristicile organismului etc.. Din punctul de vedere al comunitii, spectrul efectelor pe sntate poate fi interpretat ca evoluia natural a bolii in randul populaiei. 8iaa intrauterin este adesea afectat de cauze din mediu, care acioneaz asupra mamei in timpul sarcinii. Puterea factorilor de mediu poate fi suficient de mare pentru a produce malformaiuni sau boli inainte de natere, astfel incat ftul s fie lezat sau s moar in uter. Deoarece susceptabilitatea individual a organismului uman difer de la caz la caz, e2ist grupuri de populaie mult mai sensibile la factorii nocivi de mediu. 7aportate la riscuri, acestea sunt grupurile int sau categoriile de persoane cu risc mare, care datorit e2punerii, sunt supuse unei subtile distrugeri a funcionrii normale a organismului, in majoritate de natur biochimic. "n e2emplu ar fi e2punerea copiilor la nivele relativ mici de plumb sau mercur in mediu. 9a persoanele hiperactive, tipul sau calitatea efectelor unui agent sunt similare cu cele aprute la ali subieci, dar crescute cantitativ. !ipersensibilitatea este asociat cu efectele alergice care apar la re-e2punere, dup ce subiectul a fost anterior e2pus la aceeai substan. #n mod obinuit, aciunea factorilor nocivi de mediu asupra organismului este e2aminat ca aciune solitar. #n realitate, asupra organismului acioneaz concomitent caiva factori. ciunea se produce pe un anumit fundal ecologic, habitual, psihosocial etc., altdat imbinandu-se doi i mai muli factori nocivi, in consecin aciunea fiind comple2. Aciunea comple" a riscurilor, imbinarea lor se soldeaz cu un impact mai pronunat asupra organismului, decat ar fi aciunea separat. Efectele datorate cauzelor din mediu, de asemenea, sunt influenate de factori genetici, care au adesea o influen mai puternic decat ar fi de ateptat. 'ea mai bun ilustrare a importanei caracteristicilor genetice in frecvena cu care apare boala la oameni, este cancerul. $tudiile arat c predispoziia genetic, la fel ca i e2punerile ambientale sau impreun cu e2punerile ambientale, are un rol in susceptabilitatea la cancer pulmonar. Persoanele cu antecedente familiale au o probabilitate de dou-trei ori mai mare de a face cancer pulmonar decat cei fr antecedente familiale. E2punerea cronic la riscuri cancerigene sporete probabilitatea de a face cancer pulmonar la cei fr antecedente familiale, de cinci ori i la cei cu antecedente familiale . aproape de paisprezece ori. 4rganismul uman este adaptat la multe riscuri ambientale, care fiind frecvente, il insoesc pe parcursul intregii viei. $tarea prepatologic, determinat de factorii ambientali, este iniiat numai in cazurile cand impactul e2tern depete capacitile adaptive ale

organismului sau cand impactul se produce pe un fundal nefavorabil. 9a etapa iniial riscurile contribuie la mobilizarea mecanismelor reparative din organism, cel mai frecvent cu reinstalarea strii de sntate. 9a epuizarea posibilitilor organismului de a se adapta, starea prepatologic evolueaz in stare morbid. %fecte pe sntate e"ercitate de e"punerea la factorii de risc. $pre deosebire de estimarea riscului, mana!ementul riscului este procesul de evaluare a alternativelor de reglementare i de alegere a acestora. 3anagementul riscului se face de ctre factorii de decizie din ministere, cum ar fi, in condiiile noastre, 3inisterul $ntii sau 3inisterul Ecologiei. Deciziile lor includ, alturi de evalurile de risc, considerarea informaiilor politice, sociale, economice, tehnice ale controlului polurii. :actorii de decizie elaboreaz, analizeaz i compar diferite alternative de reglementare inainte de a alege in final pe cele pe care le consider a fi cele mai adecvate. %fectele pentru sntate produse de unii a!eni din mediul ambiant. #n ultimele dou decenii s-au produs dramatice deplasri de poziii atat asupra factorilor comuni, ce in de sntatea public i starea mediului inconjurtor, cat i in ceea ce privete aprecierea i perceperea de ctre opinia public a importanei relative pe care o au eventualele ameninri pentru snti publice. #n identificarea originii unor importante i ine2plicabile maladii la om i in cutarea cilor de prevenire a acestora sau de reducere a morbiditii respective, se gsesc tot mai multe dovezi pentru a suspecta aici rolul important al agenilor neinfecioi din mediul inconjurtor cum ar fi% substanele chimice, radiaia, anumite fenomene fizice sau unele materiale. Dei volumul cercetrilor tiinifice privind influena agenilor neinfecioi din mediu asupra sntii a crescut e2traordinar din )*;<, o estimare concludent privind importana relativ a diferitor tipuri de surse de ageni ai mediului pentru sntatea public se las ateptat. 'u toate acestea, e2ist certitudinea c cercetrile in domeniul respectiv vor continua s se lrgeasc. 3ultitudinea de comunicri din ultimii ,< ani despre e2punerea populaiei la ageni suspectai drept cauz a unor boli serioase cum e cancerul, a defectelor congenitale, a dereglrilor nervoase a unor boli de origine obscur au sporit considerabil contientizarea populaiei in acest domeniu i au trezit o preocupare de sntate i securitate, care inainte de anii ;< nu e2ista in aa msur. #n continuare e2punem o list parial a agenilor mediului inconjurtor, care au produs ingrijorarea publicului prin efectele lor nocive reale sau doar suspectate asupra sntii. %stimarea riscului i mana!ementul riscului . #nc de pe vremea lui =ipocrate, metodele epidemiologice au fost utilizate, (desigur la inceput in mod empiric-, pentru elucidarea factorilor determinai ai bolilor umane cu larg rspandire in acea vreme. ceste metode au contribuit la stvilirea bolilor infecioase, iar in ultimul timp la eradicarea sau reducerea lor, ceea ce reprezint una dintre realizrile de importan covaritore ale medicinii preventive. #n concordan cu modificrile substaniale survenite in patologia omului contemporan, interesul epidemiologiei $ntatea mediului . determinant fundamental a sntii umane s-a deplasat in ultimele decenii de la studiul bolilor infecioase, transmisibile la cel al bolilor netransmisibile, cu caracter cronic. 3etodele epidemiologice, perfecionate i validate in studiul bolilor infecioase acute au fost adaptate pentru cunoaterea etiologiei multifactoriale i a comple2ului proces epidemiologic al bolilor netransmisibile. Din punct de vedere al eventualului impact asupra sntii umane, rolul principal il joac partea superficial a scoarei pmantului cu care omul vine permanent in contact i in care au loc numeroase procese chimice i biologice. 'a factor de mediu, solul interacioneaz continuu cu toate elementele mediului ambiant . apa, aerul, alimentele care la randul su ii

e2ercit aciunea lor comple2 asupra sntii omului. Din acest punct de vedere, cea mai mare atenie necesit solul din localiti, in special din urmtoarele zone% > locurile de joac pentru copii& > teritoriile plajelor i din jurul bazinelor folosite in scopuri sportive& > locurile de recreere i de odihn& > spaiile de joac i activitile din unitile de precolari i colari& > terenurile de sport& > terenurile din jurul surselor de ap protejate sau neprotejate& > terenurile in care omul vine in contact cu solul in procesul muncii (sere, ciupercrii etc.-. E2istand, omul consum resurse naturale i elimin anumite reziduuri sau deeuri care se transform in poluani ai mediului. 5oiunea de reziduuri cuprinde toate substanele solide i lichide inutile, care constituie un balast i trebuie indeprtate ca inutile i duntoare sntii. 7eziduurile sunt solide i lichide. &eziduurile solide constituie resturile din locuine, cmine, cantine, restaurante, coli, instituii publice, strzi, piee, activiti comerciale i industrie. 'omponena lor este variat i in linii mari pot fi grupate in dependen de originea lor. &eziduurile mena'ere sau gunoiul menajer difer de la o ar la alta din punct de vedere al calitii i al cantitii i depinde o multitudine de factori cum sunt% zona geografic, clima, gradul de satisfacere a nevoilor alimentare ale populaiei, sistemele de inclzire etc. 7eziduurile menajere au compoziie variat% resturi alimentare, hartie ambalaje, lemn, cenu, materiale plastice, esturi, sol etc. Principalele pericole% contaminarea bacterian, substanele organice care se descompun cu formarea diferitor compui chimici (amoniac, nitrii, nitrai, fosfai, sulfai, cloruri etc.-, obiectele care pot provoca leziuni corporale (buci de sticl, corpuri metalice, ace- etc. &esturile stradale cuprind toate resturile din piee, parcuri, strzi. 5atura i cantitatea resturilor industriale variaz in raport cu procesele de producie. &eziduurile din industria alimentar conin predominant compui organici care relativ uor biologic degradeaz. &eziduurile a!rozootehnice provin de la creterea animalelor i se acumuleaz, de regul, in mediul rural, dar i in suburbii. ceste reziduuri sunt comple2e, fiind compuse din paiele utilizate, aternut, resturi de furaje i dejeciile animalelor. Este un gunoi foarte bogat in substane organice, ceea ce face ca el s fie utilizat ca ingrmant. Principalele pericole% contaminarea bacterian, substanele organice care se descompun cu formarea diferitor compui chimici (amoniac, nitrii, nitrai, fosfai, sulfai, cloruri etc.-, degradarea solului. E2ist i reziduuri speciale. Din aceast categorie fac parte reziduurile cu grad inalt de periculozitate pentru colectivitile umane% reziduurile provenite de la industria alimentar, intreprinderile industriale, reziduurile provenite de la spitale, cu deosebire de la cele de boli infecioase, umane i veterinare, contaminate intens cu flor microbian patogen i potenial patogen. De asemenea, seringile i acele utilizate i reziduurile solide provenite din seciile infecioase, seciile chirurgicale, ginecologice etc. Principalele pericole% contaminarea solului i apelor de suprafa cu compui neorganici i organici to2ici. "tilizarea deeurilor solide este o problem dificil cu care se confrunt societatea uman din timpurile cele mai vechi i pan in prezent. 4dat cu creterea localitilor utilizarea deeurilor solide devine o problem tot mai arztoare. 'ontaminarea biologic a solului are un impact foarte pronunat pntru sntatea populaiei, in special a copiilor. #mportant este faptul c agenii patogeni, ajuni intr-un mod sau altul in sol, rman un anumit timp viabili, timp in care solul prezint pericol pentru contactanii cu el. Deosebit de important este faptul c prin sol se transmit multe helmintiaze, unii ageni patogeni care provoac infecii intestinale sau into2icaii alimentare.

7eziduurile solide, depozitate i neutralizate incorect, constituie astfel una din cele mai mari nociviti ale mediului ambiant. Ele e2ercit efecte negative direct asupra populaiei, cat i indirect, prin contaminarea tuturor celorlali factori de mediu% > poluarea organic sau chimic a solului pe suprafaa depozitar. $unt imprtiate frecventpe distane mari de ctre curenii de aer i de ctre animale. > servesc surs de germeni patogeni i parazii, stafilococi patogeni, streptococci hemolitici, schighele, Pasterella tularensis, ?rucella, bacilul tuberculozei, bacteria crbunoas, bacilul titanic, virusuri, ou de helmini etc.& > poluarea bazinelor naturale de ap. Prin splarea de ctre apele pluviale reziduurile ajung in apele de suprafa, lacuri, iazuri etc., cu atat mai mult cu cat locurile de depozitare sunt mai aproape de malurile acestora& > favorizarea inmulirii animalelor fr stpan i a roztoarelor (obolanilor, oarecilor-, purttoare de leptospire, salmonele, bacilul tularemic etc., cu care contamineaz solul& > favorizarea inmulirii mutelor i a altor insecte, care la randul lor sunt vectori a numeroase microorganisme patogene& > influeneaz nefavorabil individul din punct de vedere psihic& Pentru a reduce impactul nefavorabil, deeurile solide trebuie s fie colectate de la locul de producere, in condiii care s asigure izolarea i s impiedice accesul insectelor i emanarea mirosurilor. Prin metode de neutralizare, reziduurile solide trebuie transformate in substane inofensive din punct de vedere epidemiologico-sanitar. 3etodele de neutralizare a reziduurilor nocive trebuie s corespund urmtoarelor cerine% > evitarea contaminrii cu ageni chimici i biologici a factorilor de mediu& > evitarea dezvoltrii insectelor i roztoarelor& > asigurarea inofensivitii dup epurare& > efectuarea neutralizrii prin metode rapide& > valorificarea reziduurilor rmase dup neutralizare. &eziduurile lichide sau apele reziduale, apele uzate sunt constituite din apa care a fost utilizat in diferite scopuri (menajer, industrial etc.- i care fiind incrcate cu numeroase i variate impuriti, trebuie indeprtate. 4riginea lor este divers. pele uzate mena'ere rezult din folosirea apei potabile in buctrii, bi, spltorii, @'-uri din locuine, instituii publice, uniti comerciale, hoteluri etc. 8olumul lor este considerat egal cu cel al apei potabile distribuite. 'ompoziia apelor uzate menajere are ca elemente specifice% coninutul mare in materii organice (amidon, de2trine, celuloz, grsimi, albumin, uree etc.- i contaminare microbian intens (bacterii, virusuri, fungi, parazii intestinali-. Procesul de biodegradare incepe chiar in conductele de transport a cestor ape, in care sunt prezeni produi de descompunere% amoniac, hidrogen sulfurat, mercaptan etc.-. pe uzate industriale cuprind apele rezultate din urma folosirii apei din diverse procese industriale. 'ompoziia lor este variat, in raport cu procesul de producie . de la apele relativ curate la apele uzate e2trem de poluate, cum sunt apele de la abatoare, fabricile de conserve, intreprinderile metalurgice etc. pele uzate zootehnice provin din unitile de cretere a animalelor. 'ele mai mari volume sunt eliminate de unitile de porcine. pele uzate speciale provin de la spitalele de boli infecioase, alte spitale i conin cantiti importante de medicamente, revelatori, fi2atori, detergeni, antiseptice. ceste ape sunt intens contaminate cu bacterii i materii organice biodegradante. pele meteorice provin din precipitaii. 4 parte din ele se infiltreaz in sol, o parte se evapor, iar restul constituie apa de iroire, evacuat prin conductele de canalizare. 'ompoziia lor este in raport cu gradul de salubrizare a teritoriului. 7eziduurile lichide sunt

indeprtate prin reeaua de canalizare. "ltimul trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii igienico-sanitare% > s cuprind toate apele uzate eliminate de colectivitate& > s evite poluarea solului sau reelei de distribuie a apei potabile& > timpul de evacuare s nu fie mai mare de A ore pentru a evita procesele de descompunere& > s nu produc poluarea aerului in cldiri sau in atmosfera centrului populat. 'olectarea apelor de canalizare previne astfel contaminarea mediului ambiant i a apelor subterane. "rmtoarea etap este prelucrarea lor. $copul prelucrrii apelor de canalizare const in imbuntirea calitii apei incat s fie posibil vrsarea lor in rezervoarele naturale sau utilizarea pentru irigaie fr a afecta mediul ambiant i cauza probleme sanitare pentru om. Pentru aceasta se folosesc tehnici de nimicire a microorganismelor patogene in apele de canalizare. Prelucrarea apelor de canalizare include cateva etape% > inlturarea particulelor solide prin filtrare (particulele mari- i sedimentare& > tratarea biologic completat de metode mecanice care accelereaz descompunerea natural a deeurilor organice& > dezinfecia (prin introducerea clorului- reprezint etapa final de prelucrare a apelor de canalizare. ctualmente se practic tot mai frecvent reciclarea apei de canalizare, aceasta fiind o practic care face parte din procesul de conservare a apei. Problema colectrii, indeprtrii, inactivrii i valorificrii deeurilor solide i lichide trebuie s fie rezolvat concomitent i in mod comple2. $istemul de colectare, indeprtare, inactivare i valorificare a deeurilor solide i lichide i de meninere a strii sanitare adecvate a solului in localitate se numete sistem de salubrizare. 4rganizarea corect a unui asemenea sistem este o sarcin de baz in activitatea administraiei publice locale. $roprietile fizice ale solului cu rol sanitaro-i!ienic. $tructura mecanic a solului determin o serie de caliti sau proprieti fizice cu rol important sanitaro- igienic. #n acest sens citm proprietile solului de a fi strbtut de aer i ap, proprietate cunoscut sub denumirea de permeabilitate. #ermeabilitatea pentru aer a solului depinde de mrimea porilor i nu de volumul total al acestora. #n acest sens solurile formate din particule mari (pietriul i nisipul- sunt foarte permeabile pentru aer, dei porozitatea lor este redus. 'u cat solul conine o cantitate mai mare de aer, cu atat procesele biologice care se petrec in sol sunt mai active i cu atat solul este mai salubru. 'antitatea de aer din sol este in funcie de presiunea atmosferic i de cantitatea i micarea apei subterane. #n general ca urmare a proceselor biologice i biochimice ce se petrec in sol i in primul rand de descompunerea substanelor organice, calitatea aerului teluric este diferit de cea a aerului atmosferic, procentul de o2igen fiind mai sczut, iar cel de bio2id de carbon, mai ridicat. !ot ca urmare a proceselor de biodegradare a substanelor organice in compoziia aerului din sol, pot aprea i alte gaze% amoniacul, hidrogenul sulfurat, metanul etc. 'u cat compoziia aerului teluric este mai apropiat de cea a aerului atmosferic, cu atat solul este mai curat, mai corespunztor din punct de vedere igienic. Dealtfel, intre aerul teluric i aerul atmosferic este un permanent schimb determinat, mai ales de temperatura i presiunea de la suprafaa solului. #ermeabilitatea pentru ap a solului este determinat de mrimea porilor, dar i de volumul total al acestora. #n acest sens se cunosc soluri permeabile Bin mareC, (pietriul i nisipul care sunt uor strbtute de ap- i soluri permeabile Bin micC (argila i turba, care rein apa i sunt greu strbtute de ap-. 'u cat porozitatea unui sol este mai mare, cu atat reinerea apei in porii solului este i ea mare% nisipul are o parazitate in jur de ,A0, pe cand a argilei depete ;A0. (ndicatorii sanitari ai polurii chimice ale solului. 7ecunoaterea nivelului de

poluare a solului este astzi mult depit fa de cel al aerului i al apei. #ndicatorii sanitari folosii in prezent pentru depistarea gradului de poluare a solului pot fi imprii in indicatori direci i indicatori indireci. $ndicatorii direci se adreseaz substanelor chimice poluante ajunse pe sol, care au o aciune nociv prin ele insele asupra sntii omului. ceast aciune nu se produce ca urmare a contactului direct cu solul, decat in condiii e2cepionale. $ndicatorii indireci de poluare chimic a solului sunt de fapt elementele chimice care nu sunt nocive prin ele insele asupra sntii omului, dar a cror prezen in sol denot sau arat prezena unor elemente nocive nu numai de natur chimic, dar i biologic (germeni patogeni, parazii intestinali, fungii i alii-. 'a indicatori indireci de poluare a solului se pot folosi diveri produi intermediari (amoniac, nitrai, hidrogen sulfurat- sau chiar produi finali (nitrai, fosfai- sulfai- ai substanelor organice poluante. sanarea i prote'area sanitar a solului. Pe baza indicatorilor de poluare, in cazul solurilor poluate, se pot lua o serie de msuri de depoluare sau de salubrizare, cunoscute sub numele de asanarea solului. sanarea solului reprezint ansamblul de msuri necesare pentru readucerea solului poluat in condiii igienice. ceasta se poate realiza, in primul rand, prin indeprtarea mecanic a e2cesului de poluani i realizarea in acest fel a unor condiii favorabile de autopurificare. #n cazul solurilor umede, imbibate cu ap, cu capacitate redus de autopurificare este redus se poate utiliza operaia de drenare sau indeprtare a e2cesului de ap. 9ocul acesta va fi ocupat de aer, care va favoriza procesele aerobe de degradare mult mai rapide i mai complete. !ot pentru favorizarea ptrunderii aerului in sol, acesta poate fi arat& prin intoarcerea straturilor de sol i afanarea lor se permite o mai bun aerare i autopurificare. Colectarea deeurilor mena'ere solide poate fi efectuat prin intermediul conductelor de gunoi sau containerelor i pubelelor de gunoi (de apartament, curte, strad-. !pa. Satisfacerea necesitilor "itale. #oluarea surselor. Impactul asupra sntii lturi de aer, apa reprezint factorul de mediu absolut indispensabil vieii. pa este principalul aliment de baz pentru vieuitoare. #n prezena apei se desfoar toate procesele vitale. pa reprezint o component esenial a materiei vii indiferent de gradul de organizare. 4rganismul uman intrebuineaz cantiti considerabile de ap care prin componenii si chimici intervine in procesul de metabolism realizand schimbul de substane dintre organism i mediu. 8olumul mare de ap necesar activitii vitale a organismului uman, necesitilor de gospodrire e2plic influena pe care o poate e2ercita asupra acestuia o ap poluat. (mportana fiziolo!ic a apei. pa este un factor indispensabil organismului uman. #nc din cele mai vechi timpuri colectivitile umane s-au dezvoltat de-a lungul raurilor sau pe malul mrilor. #n organismul uman metabolismul apei este strans legat de metabolismul srurilor minerale. 9ipsa apei din raia zilnic alimentar produce setea datorit creterii concentraiilor saline celulare i a presiunii osmotice. (mportana apei pentru activitatea uman. 4mul utilizeaz apa nu numai pentru satisfacerea necesitilor sale fiziologice, ci i pentru% D i!iena individual D scopuri mena'ere D necesiti economico-sociale D nevoi decorative D a!ricultur $oluarea chimic a apei. Dup definiia dat de 45", poluarea apei reprezint modificarea in mod direct sau indirect a compoziiei normale a acesteia, ca urmare a activitii omului, intr-o astfel de msur incat impieteaz asupra tuturor folosinelor la care apa putea

servi in starea sa natural. Dei aceast definiie nu poate fi considerat complet, totui ea reprezint cateva caractere care circumscriu noiunea de poluare% D rat c poluarea se produce ca urmare a activitii umane& D Poluarea nu apare ca fenomen decat in momentul cand modificarea produs in compoziia apei ajunge la impiedicarea folosirii acesteia in diferite scopuri. :actorii care conduc la poluarea apei sunt variai i numeroi, totui ei pot fi grupai in% ). :actori demografici& /. :actori urbanistici& ,. :actori industriali& 1. Poluarea biologic& A. Poluarea fizic& ;. Poluarea chimic. Efectele polurii chimice ale apei sunt reprezentate de% ). $otenialul to"ic al poluanilor . Efectele to2ice nu trebuie privite doar prin prisma simptomelor demonstrabile ale into2icaiilor acute, subacute sau cronice, ci i a efectelor poteniale in timp datorite microcantitilor consumate zilnic& apare astfel pericolul unor efecte de lung durat. Poluanii chimici care apar in apele potabile in mod accidental produc dereglri ale proceselor metabolice normale din organism, ale activitii enzimatice, care afecteaz funciile vitale ale organismului. *. +odificarea caracterelor or!anoleptice ale apei produce reacii senzoriale dezagreabile. $ubstanele chimice imprim apei un gust i miros particular, modific turbiditatea i culoarea apei. !oate aceste modificri limiteaz folosirea apei de ctre populaie. ,. %fect ecolo!ic$ care decurge din aciunea poluanilor asupra echilibrului biologic din natur, a vieuitoarelor, modificandu-le. Echilibrul biologic al diferitor biocenoze din ap este deosebit de sensibil la modificri minime ale compoziiei acesteia. $unt distruse microorganismele din ap, dereglandu-se prin aceasta procesele naturale de autopurificare. $ufer de asemenea i alte organisme acvatice (animale, peti-, care au o importan economic deosebit in economia multor ri. -. %fect economic$ care se rsfrang i asupra proceselor industriale i agriculturii. pele poluate nu pot fi folosite in procesele industriale deoarece produc inconveniente, de asemenea nu pot fi utilizate nici in agricultur pentru irigaii. !rebuie s se in cont c atat industria cat i agricultura contribuie la poluarea apelor. .. $roduce dificulti mari n tratarea apei. Poluarea chimic a apei se poate produce in mod accidental, dar de cele mai multe ori datorit indeprtrii necontrolate a diverselor deeuri sau reziduuri lichide sau solide. $ursele de poluare a apei sunt multiple, cel mai frecvent ins ele sunt reprezentate de reziduurile comunale, industriale i agrozootehnice. utopurificarea apei. Poluarea apei sufer ins o reducere substanial fa de valoarea sa iniial datorit capacitii sale de autopurificare. ceasta const in diluia poluanilor in masa apei i scderea concentraiei lor, in depunerea elementelor insolubile i scoaterea lor propriu-zis din ap i in degradarea substanelor organice i transformarea lor in produi minerali cu ajutorul microorganismelor din ap. Procesele de autopurificare pot fi fizice, chimice i biologice. $rocesele fizice joac un rol important i constau in% D %iluie &i amestec ' dup deversarea intr-un receptor (rau, fluviu, lac- a apelor reziduale are loc o diluie a acestora din urm in masa recipientului ducand la diminuarea gradului de poluare. D (edimentare . const in depunerea treptat a substanelor minerale i organice in suspensie in apa raului, depunere care se realizeaz in funcie de mrimea, forma i greutatea

particulelor. "n rol important in sedimentarea poluanilor il are temperatura apei, adancimea ei i mai ales viteza de curgere. 'oncomitent are loc i o scdere a numrului de germeni, care fiind in mare parte absorbii de particulele insolubile, se sedimenteaz odat cu ele. D )adiaiile solare &i mai ales cele ultraviolete . e2ercit o aciune bactericid i bacteriostatic indeosebi la suprafaa apelor, aciunea fiind influenat de gradul de limpezime al apei. D *emperatura apei . are aciune direct asupra germenilor patogeni ptruni in ap, in sensul c acetia fiind adaptai temperaturii corpului uman, nu intalnesc condiii prielnice de supravieuire indelungat in ap. #n mod indirect temperatura determin i viteza reaciilor chimice i biochimice. $rocesele chimice (pur chimice- joac un rol secundar in autopurificare. Ele se reduc la procese de% neutralizare, o2idare, reducere, precipitare, absorbie, adsorbie, care au loc incepand de la locul deversrilor i pe parcurs. $rocesele biochimice de transformare i descompunere a materiei organice sunt comple2e i diverse. Eocul comple2 al aciunilor interaciunilor dintre aceste diferite grupe determin transformarea dezintegrarea substanelor organice, scindarea moleculelor cu greutate molecular ridicat i mineralizarea lor. Influena apei asupra sntii. pele pot influena sntatea populaiei atat prin cantitatea, cat mai ales prin calitatea sa. 9ipsa de ap in cantiti suficiente este unul din factorii care duc la intreinerea unei stri de insalubritate cauz a rspandirii a unui numr mare de afeciuni. 9ipsa cureniei corporale, a imbrcmintei, a locuinei i a localitilor st la baza rspandirii unui numr mare de afeciuni digestive, de boli de piele i esut subcutanat sau afeciuni transmise prin vectori. !otodat lipsa unei cantiti suficiente de ap, duce cel mai adesea la distribuia intermitent a acesteia, fapt ce duce la crearea fazelor negative in reea, insoite de ptrunderea in conducte a impurificrilor din e2terior, contaminarea apei i favorizeaz rspandirii bolilor epidemice. De aceea asigurarea unei cantiti de ap suficient apare ca indispensabil in asigurarea sntii populaiei. pa influeneaz sntatea populaiei in mod direct prin calitile sale, respectiv prin compoziia sa. 4 serie intreag de boli netransmisibile sunt considerate astzi ca fiind determinate sau favorizate de compoziia chimic a apei, citand in acest sens% D /ua endemic D Caria dentar D 0luoroza endemic D feciunile cardio-vasculare D +ethemo!lobinemia infantil D (nto"icaia cu D (nto"icaia cu D (nto"icaia cu mercur D lte into"icaii D ciunea unor poluani or!anici pa potabil se definete ca fiind apa care prezint caracteristicile or!anoleptice, fizicochimice i i!ienico-sanitare care i permit s fie consumat fr a afecta starea de sntate a consumatorului. $urse de ap potabil pot fi% +. Apele meteorice, care de obicei nu indeplinesc cerinele igienice motiv pentru care nu sunt indicate pentru alimentare cu ap potabil% debit foarte variat i adeseori redus& coninut crescut in germeni microbieni& gust fad, datorit lipsei srurilor minerale. Ea corespunde pentru a fi utilizat in scop menajer, pentru splat i gtit, fiind o ap moale, srac in sruri de calciu i magneziu.

,. Apele subterane freatice, care se acumuleaz in cursul procesului de infiltrare deasupra primului strat impermeabil de sol. Ele sunt lipsite de presiune i au nivel hidrostatic liber. 'olectivitile din mediul rural, de regul, se alimenteaz cu ap din panzele freatice fiind uor abordabile, pe care le e2ploateaz prin fantani de adancimi variabile, de la /-, m pan la )<-)/ m i chiar mai mult. pele sunt uor contaminabile de la suprafaa solului, mai ales atunci cand e2ist pe sol reziduuri de natur menajer sau industrial. -. Apele de adancime, sunt situate sub primul strat impermeabil de sol (panze de ap interstratale, cel inferior permiand acumularea apei, iar cel superior asigurand protecia ei. ceste panze de ap se afl adesea sub presiune. Dac in sondele forate, apa din aceste panze se ridic pan la o cot superioar nivelului terenului ele sunt numite ape arteziene. Dac aceste ape se ridic pan la o cot situat sub nivelul terenului se numesc ape ascensionale sau ascendente. ceste ape au un debit constant, sunt ferite de impurificri i contaminri, proprietile fizice i chimice variaz puin, componena lor mineral poart un caracter constant. .. Apele de suprafa cand au un debit suficient i relativ constant, pot fi folosite pentru aprovizionarea colectivitilor. Datorit contactului permanent cu mediul inconjurtor i mai ales datorit polurii determinate de deversarea apelor reziduale, apele de suprafa nu pot fi utilizate ca sursa de ap potabil decat dup o prealabil purificare i dezinfecie. pele de suprafa se clasific in ape curgtoare i ape stttoare& intre apele de suprafa un rol important il joac acumulrile artificiale de ap. 7aurile pot fi considerate ca surse posibile de alimentare cu ap numai cand debitul lor depete intr-o msur apreciabil cantitatea de ap necesar unui anumit centru populat. 'ompoziia apelor de suprafa este modificat in anumite perioade de apele de iroire, care antreneaz de la suprafaa solului tot felul de impuriti. Dintre apele stttoare, lacurile naturale, atunci cand dispun de debite mari pot fi utilizate in aprovizionarea cu ap. Ele prezint avantajul c avand bazinul de alimentare mai limitat, in comparaie cu al apelor curgtoare, pot fi uor aprate impotriva polurii. lturi de ap, aerul reprezint factorul de mediu absolut indispensabil vieii. 4rganismul uman vehiculeaz o mare cantitate de aer care prin componenii si chimici intervine in procesul respiraiei realizand schimbul de gaze dintre organism i mediu. 8olumul mare de aer necesar activitii vitale a organismului uman e2plic influena pe care o poate e2ercita asupra acestuia, o atmosfer poluat. Poluanii inhalai cu aerul ii manifest proprietile to2ice fr intarziere i fr e2cepie. De aceea evaluarea calitii aerului atmosferic are insemntate mare in procesul de estimare a impactului asupra sntii i de elaborare a msurilor de ocrotire a sntii populaiei. erul atmosferic. erul cu care respirm este un amestec de gaze ce alctuiesc atmosfera. 8olumul principal al aerului atmosferic reprezint un amestec fizic. Datorit acestui fapt, in cazul unui coninut procentual practic constant de pri componente ale aerului la diferite inlimi, in urma modificrii densitii atmosferei, se schimb concentraiile i presiunea lor parial. Elementele de baz ale aerului atmosferic sunt o2igenul i azotul. /"igenul este cea mai important parte a aerului atmosferic (apro2imativ /)0-. :r o2igen nu poate e2ista viaa pe pmant. Este consumat de om i animale in procesul respiraiei, pentru asigurarea proceselor de ardere i o2idare. 4dat cu consumul au loc i procesele de reducere a o2igenului datorit eliminrii lui de ctre prile verzi a plantelor. De aceea, coninutul o2igenului in aerul atmosferic practic nu se schimb. Pentru organism este important presiunea parial a o2igenului i nu coninutul lui absolut, deoarece schimbul o2igenului cu bio2idul de carbon in alveole se produce datorit diferenei presiunii pariale a acestor componente. 8ariaii ale concentraiei de o2igen din aerul atmosferic, in sensul scderii sau creterii, se pot intalni numai in situaii particulare. 42igenul atmosferic poate scdea in incperi aglomerate, cu aer viciat ()F-)*0-, fantani ();0-, mine adanci (),0- sau

in urma e2ploziilor (A0-. #n condiiile obinuite presiunea parial a o2igenului in atmosfer scade odat cu creterea altitudinii. #n aerul atmosferic azotul are o concentraie stabil de +F,<*0, nu e parte activ in actul respiraiei, fiind considerat ca diluant al o2igenului. 9a presiune normal nu e2ercit aciune nociv asupra organismului. #n aerul atmosferic in cantiti mici sunt prezente i alte gaze% argonul (<,*,0-, neonul (<,<<)F0-, heliul (<,<<<A/0-, 6riptonul (<,<<<)0- i in concentraii foarte mici . hidrogenul, 2enonul, ozonul. 'a component indispensabil a aerului atmosferic pot fi considerai vaporii de ap. Ei se consider absolut necesari pentru desfurarea normal a fenomenelor de via de pe pmant, deoarece absorb o parte din radiaiile ultraviolete i infraroii din spectrul solar i intervin in procesul de termoreglare a organismelor homeoterme, sporind pierderile de cldur. erul atmosferic se caracterizeaz printr-o serie de procese fizice care permanent acioneaz asupra organismului% temperatura, umiditatea, curenii de aer, presiunea, electricitatea. ciunea temperaturii, umiditii, micrii aerului, presiunii sunt cunoscute destul de bine. 3ai puin este cunoscut aciunea electricitii atmosferice. :ormele de manifestare a electricitii atmosferice sunt multiple, cele mai importante fiind aeroionizarea, campul aeroelectric, campul electric terestru. #n stratul de aer care vine in contact cu suprafaa pmantului se gsesc un numr variabil de particule purttoare de sarcini electrice, denumite aeroioni. :ormarea lor se datorete factorilor ionizani, care determin pierderea sau captarea unui electron i apariia sarcinii electrice pozitive sau negative. :actorii ionizani pot fi cosmici (radiaiile corpusculare solare, electromagnetice- sau telurici (radiaiile alfa, beta i gama emise de rocile radioactive din scoara pmantului, descrcrile electrice, pulverizarea apei, furtunile, combustiile naturale i artificiale-. #onii atmosferici difer intre ei prin semnul sarcinii electrice (pozitiv sau negativ-, starea de agregare (gazoas, solid sau lichid-, dimensiuni, mobilitate, durat de e2isten. $e disting aeroioni mici (rapizi-, de structur chimic divers, incrcai negativ sau pozitiv (nG i n--, cu mobilitate mare. Dispar pe nucleul de condensare (praf, polen, spori, picturi de ap etc.-, formand ioni mari. Aeroionii mari (grei i ultragrei- cu electricitate de sens pozitiv i negativ (5G i 5-- au mobilitatea redus i o durat de via indelungat. Densitatea aeroionilor in atmosfer depinde de gradul de puritate a aerului. #onii mici predomin in zonele nepurificate, unde nu este poluare, mai ales la munte, in vecintatea cderilor de ap, in zona litoralului marin etc. eroionii mari sau grei se intalnesc in locurile poluate, in incperi supraaglomerate, in atmosfera centrelor populate i, mai ales, in zonele industriale. ciunea biologic a aeroionilor pare a fi e2ercitat in special de ionii mici, a cror efect este diferit in funcie de sarcina electric pe care o transfer. #n general aeroionii mici negativi realizeaz un mediu calmant pentru organism, pe cand cei pozitivi sunt e2citani. 'unoscandu-se distribuia diferit a aeroionilor mici i mari, aeroionizarea poate constitui un indicator de apreciere a gradului de puritate sau de poluare a aerului atmosferic din spaiile inchise, precum i criteriu de zonare a centrelor populate. #oluarea aerului. Pe lang avantajele aduse societii, dezvoltarea economic are i consecine negative prin eliminarea in mediul ambiant a poluanilor. Poluarea aerului atmosferic se definete ca prezena in el a substanelor strine care pot avea efecte nocive asupra organismelor sau0&i impact nefavorabil asupra factorilor de mediu . #mpactul nefavorabil asupra factorilor de mediu, la randul su, se soldeaz de cele mai fmulte ori cu impact nociv asupra biotei. $ursele de poluare a aerului atmosferic pot fi de origine natural sau artificial . Sursele naturale sunt prezente pretutindeni. 'ele mai importante degajri ale poluanilor in aerul atmosferic se produc in timpul erupiilor vulcanice ('4/, '4, o2izi de sulf, 5=,, particule de suspensii-. 7idic probleme deosebite de poluare in zonele apropiate,

dar sunt purtate cu masele de aer i la indeprtri de sute i chiar mii de 6ilometri. 1roziunea solului de ctre curenii de aer care ridic in aer particule in suspensie (generand disconfort fizic- este cea mai frecvent surs de poluare. "rmtoarea surs, dup gradul de impact asupra sntii, este polenul diferitor plante dispersat de curenii de aer la diferite distane. $ncendiile spontane ale pdurilor sau ale turbei (unde este- polueaz temporar atmosfera dar cu mare intensitate. $urs important este i descompunerea natural a materiilor organice cand in aerul atmosferic se elimin cantiti semnificative de gaze (5=,, $=/, '=1 etc.-, care provoac miros neplcut i au efect e2citant asupra conjunctivei ochilor i mucoasei cilor respiratorii superioare. Sursele artificiale se datoreaz activitii antropogene. Ele cuprind% > procesele de combustie, utilizate pentru obinerea energiei termice, electrice sau mecanice. Din procesele de ardere rezult o2izii de sulf, o2izii de azot, o2izii de carbon, aldehidele i acizii organici, hidrocarburile, funinginea, pulberile. > transporturile (terestre, aeriene, maritime, fluviale-, care utilizeaz motoare cu ardere intern. 7iscul cel mai mare provine de la transporturile terestre, dat fiind faptul c ele degajeaz poluanii la nivelul solului, in zona de aciune asupra organismului (mono2id i bio2id de carbon, o2izi de azot, hidrocarburi nearse i produi de o2idare a acestora, funingine i plumb-. > procesele industriale se situeaz pe locul al treilea dup volumul degajrilor, dar este pe locul intai din punct de vedere al diversitii produselor eliminate. Poluanii eliminai din aceste surse pot fi sub form de gaze, vapori, particule solide sau particule lichide. Predominana poluanilor este variabil in funcie de profilul industrial. > transportul transfrontier al poluanilor aerului atmosferic din zonele industriale ale rilor invecinate i nu numai. /ravitatea efectelor to"ice produse de poluani este rezultatul interaciunii intre mai muli factori, care pot fi specificai in factori dependeni de substana poluant, de mediul ambiant i cei condiionai de organism. Din factorii dependeni de substan prezint interes proprietile fizico-chimice (starea de agregare, volatilitatea etc.-, structura chimic a agentului poluant (gruprile chimice, inclusiv to2ofore, lipo- sau hidrosolubilitatea, stereoizomeria, activitatea electronic-, concentraia, timpul de e2punere, numrul de substane to2ice care acioneaz concomitent asupra organismului. Din factorii dependeni de mediu mai importani sunt temperatura aerului (temperatura ridicat sporete to2icitatea poluanilor-, calmul atmosferic, inversia termic, declanarea reaciilor fotochimice etc. #n ce privete factorii dependeni de organismul uman, observaiile au artat c important este calea de ptrundere a to2inelor in organism. 'alea respiratorie este cea mai riscant. 'ea digestiv este mai puin frecvent (to2inele fi2ate pe secreiile cilor respiratorii pot ajunge in tubul digestiv odat cu inghiirea mucusului, de asemenea prin fumat sau mancat cu mainile murdare-, iar calea cutanat se realizeaz rar, deoarece structurile epidermice prezint o barier de aprare destul de eficient. Efortul fizic influeneaz esenial to2icitatea. #n condiii de efort fizic crescut, prin creterea ventilaiei pulmonare, se mrete aportul de to2icitate in organism. De asemenea, este important varsta (organismul infantil se caracterizeaz printr-o sensibilitate deosebit la to2ice poluante-, se2ul (frecvena i intensitatea reaciilor to2ice la se2ul feminin sunt mai pronunat in comparaie cu cel masculin-, strile fiziologice (gravitatea, alptarea sporesc efectul to2ic asupra organismului femeii i ftului, copilului- etc. Aciunea direct se caracterizeaz prin efectul to2ic al poluanilor in funcie de natura, concentraia i timpul lor de aciune. ciunea poate fi acut i cronic. #n dependen de caracterul efectului patogen, e2ist poluani%

D iritani (bio2idul de sulf, bio2idul de azot, clorul, amoniacul etc.-& D fibrozani (bio2idul de siliciu, o2izii de fier etc.-& D a2fi2iani (o2idul de carbon, hidrogenul sulfurat-& D to2ici sistemici (plumbul, mercurul, cadmiul, fluorul etc.-& D alergizani de origine vegetal (polen-, animal (pr, produse de discuamaresau de alt natur (fibre sintetice, preparate farmaceutice, mase plastice etc.-& D cancerigeni de natur fizic (radiaii-, organic (hidrocarburi policiclice aromatice, 5nitrozocompui, epo2izi-, anorganic (arsenul, beriliul, nichelul, cromul i srurile lor-, inclusiv de natur teluric (azbestul-& D grup de substane coninute in articolele de fumat (igarete, trabuc, tutun de pip-. Aciunea indirect a poluanilor aerului atmosferic asupra sntii se caracterizeaz prin alterarea factorilor de mediu (reducerea radiaiilor ultraviolete, creterea nebulozitii atmosferei etc.-, afectarea florei i faunei (ploi acidice-, construciilor (compuii de sulf, acizii azotos, sulfuros, pulberile etc.-. Soarta poluanilor aerului atmosferic1 > dizolvarea in masele de aer& > interaciunea cu componentele din aerul atmosferic& > depunerea, precipitarea pe suprafaa solului. $oluarea aerului. Eforturile de imbuntire a standardelor de via a oamenilor, prin controlul naturii i dezvoltarea noilor produse, a cauzat poluarea, sau contaminarea mediului inconjurtor. 4 mare parte din aerul, pmantul, apa lumii sunt acum parial otrvite de deeurile chimice. "nele teritorii au devenit nepopulabile. ceste poluri au e2pus oamenii din toat lumea la noile riscuri cauzate de diverse boli. 3ulte specii de animale i plante sunt pe cale de dispariie sau deja au disprut. 'a urmare a acestei situaii, guvernele au adoptat un ir de legi pentru protecia mediului de poluare. $ BprivimC acum cu atenie la poluarea aerului. "zinele i transporturile depind de o cantitate enorm de energie i milioane de tone de crbune i petrol sunt consumate anual in lume. tunci cand aceti combustibili sunt ari, ei degaj fum i alte produse, mai puin vizibile in atmosfer. Dei vantul i ploile indeprteaz ocazional fumul produs de uzine i automobile, efectul cumulativ al polurii aerului prezint un pericol grav pentru oameni i mediu. $avanii consider c in toate oraele a cror populaie este mai mare de A<<<< de locuitori se constat poluarea aerului. Hunoiul ce arde in locurile deschise, alte surse de emisie a dio2idului de sulf i a altor gaze otrvitoare (ca uzinele de curent electric care ard crbune cu procent mare de sulf sau petrol- cauzeaz poluarea aerului. 'azanele industriale ale uzinelor, produc de asemenea o cantitate mare de fum. Procesul de producere a oelului i a materialelor plastice genereaz o cantitate mare de fum ce conine praf metalic sau particule microscopice comple2e i uneori chiar produse chimice otrvitoare. "na din cauzele principale ale polurii aerului este motorul cu ardere intern al automobilului. ?enzina niciodat nu arde complet in motorul automobilului, precum nici crbunele nu arde complet in cazanele de producere a oelului. tunci cand aceste produse, formate din particule de combustibil incomplete (cenu, scrum i alte particule solide-, hidrocarburile nearse, monoo2idul de carbon, dio2idul de sulf, diveri o2izi ai azotului, ozonul, ajung in aer, cauzand un ir de reacii chimice sub aciunea luminii solare. 7ezultatul este formarea unei cee dense, caracteristice pentru smog. $mogul poate avea culoarea cafenie, cand conine o cantitate mare de o2izi de azot sau albstrie-surie, atunci cand conine o mare cantitate de ozon. #n ambele cazuri acest fenomen este duntor. Daunele aduse de poluarea aerului sunt enorme. sociaia pulmunologic american consider e2punerea la dio2izii de sulf una din cele trei cauze cardinale ale bolilor pulmonare (rezultat al fumatului activ i pasiv-. 'ontaminarea aerului a determinat creterea cazurilor de astm, bronite i emphizem etc.

#n anii I+< ai secolului JJ oamenii au contientizat pericolul ploilor acide. tunci cand dio2idul de sulf este eliminat de la centralele de producere a curentului electric, el se combin cu particulele de ap in atmosfer i pe pmant cad ploi sau ninsori acide. ciditatea sau concentraia bazei in lichidul ploii sau al ninsorii este msurat pe o scal special, numit scala p=. #loile acide. $e tie c la arderea anumitor combustibili precum crbunele, benzina sau petrolul, in aer se elimin o2izi de sulf, carbon i azot. ceti o2izi, combinandu-se cu umezeala aerului, formeaz acizi sulfurici, carbonici i azotici. #n timpul precipitaiilor, aceti acizi cad sub forma unor ploi acide. #n secolul JJ# aciditatea aerului i ploile acide sunt considerate drept cele mai grave ameninri pentru meninerea unui bun echilibru al mediului inconjurtor. Ploile acide au un efect dezastruos asupra majoritii formelor de via, inclusiv a celei umane. Pot fi uor observate efectele acestora asupra strii ecologice a apei lacurilor, raurilor, mrilor i asupra vegetaiei. #n mod firesc, aciditatea din ap distruge orice form de via. +ediul habitual . este un sistem comple2, multidimensional, cone2iunile componentelor structurale ale cruia asigur unitatea sa funcional. 7ezultatul interaciunii mediului e2tern i cel intern este influena sistemic a factorilor fizico- chimici prezeni in mediul ambiant asupra omului dup algoritmul% 2mediul ambiant 3 cldire 3 mediul interior 3 om4. :actorii de habitat au un rol deosebit in evoluia uman, intrucat ei acioneaz pe lungi perioade de timp . adesea pe toat durata vieii, avand consecine asupra echilibrului fizic i psihic uman. Din aceste considerente, la baza habitatului uman trebuie s stea norme sanitaroigienice i fiecare cetean trebuie s le cunoasc i s le respecte. #n cadrul raportului dintre organismul uman i mediul su inconjurtor, alctuit din mediul natural un rol deosebit de important revine mediului artificial, creat i dezvoltat de om. #n totalitatea sa mediul construit de om formeaz ceea ce numim habitat uman. De-a lungul timpului acesta a imbrcat amprenta epocii respective sau a corespuns treptei de dezvoltare economic i social a societii umane. $unt caracteristice astfel formele de organizare inclusiv cele de igien, pentru cetatea antic, oraul medieval sau metropola de astzi. Progresul social i ridicarea nivelului de via s-a asociat cu o enorm cretere a e2igenelor privind locuina. 'onstrucia i intreinerea edificiilor locative este determinant in formarea condiiilor de trai, in eficacitatea odihnei, in meninerea i promovarea sntii populaiei. Datele statistice au relevat o strans legtur intre condiiile de locuit i starea de sntate. 3orbiditatea in randul populaiei care locuiete in condiii neigienice este simitor mai inalt decat la cei cu habitat bun. #n blocurile locative contemporane omul este e2pus unui comple2 de factori ambientali . spaiali, fizici, chimici condiionat de conceperea in plan, calitatea materialelor de construcie i de finisare, de utilarea sanitaro-tehnic a cldirilor, de regimul de e2ploatare a lor. $roblemele de i!ien a habitatului uman sunt comple2e. Ele sunt inserate in programele generale de urbanism i pot fi rezolvate numai cu aportul specialitilor de diverse profiluri (arhiteci, constructori, medici igieniti, economiti etc.-. #n programele de habitat trebuie aplicate toate principiile generale ale igienei publice. Pentru asigurarea bazelor raionale de construcie i dezvoltarea colectiviti lor sunt necesare estimri prelungite urbanistice privind factorii naturali, economico- sociali i populaionali ai zonei destinate acestui scop. 0actorii naturali . cuprind relieful, caracteristicile solului, sursele de ap, clima, vegetaia, izvoarele termale etc. #n funcie de acetia se vor asigura factorii naturali de sanogenez, mai ales in zonele locuinelor, alimentarea cu ap a colectivitilor i se vor face amenajrile administrativ-economice pe care acestea le permit cel mai bine.

0actorii social-economici . sunt constituii din bogiile solului, subsolului, e2istena sau posibilitatea crerii cilor de acces ctre alte localiti, posibilitile de amplasare a unor baze sportive, profilul dominant de producie etc. Ei contribuie la creterea nivelului economic de via al locuitorilor. 0actorii populaionali . privesc densitatea populaiei, structura pe grupe de varst, se2, profesie etc., dinamica populaiei (natalitate, mortalitate, e2cedent-, starea de sntate (profiluri de morbiditate, prevalene etc.-. $roblema locativ este una dintre cele mai stringente probleme ale civilizaiei. Ea este una din premizile tridimensionale ale materialitii care asigur nu numai condiiile normale de e2isten a omului, dar i participarea lui activ in viaa de producere, cultur i comunitar. sigurarea condiiilor optime ale mediului interior al locuinei este imposibil fr respectarea e2igenelor igienice, care prevd un comple2 de msuri arhitectoral- urbanistice i mijloace tehnice de neutralizare a factorilor negativi i de potenare a celor sanogeni. "n rol important in aceast ordine de idei aparine aprobrii planurilor de urbanism (plan general de dezvoltare a centrelor populate-, care prevede zonarea funcional a teritoriului unui centru populat. !eritoriul fiecrui centru populat, atat de nivel rural cat i de nivel urban este divizat in urmtoarele zone funcionale% . zona de locuine& . zona industrial& . zona administrativ& . zona de agrement. (!iena locuinei. Progresul social i ridicarea nivelului de via s-au asociat cu o enorm cretere a e2igenelor privind locuina. #n prezent, nu este suficient s se considere numai c ea ofer adpost contra intemperiilor, ci trebuie s se in cont de toate rolurile pe care le indeplinete% . pstrarea strii de sntate i protejarea impotriva imbolnvirilor& . asigurarea desfurrii vieii de familie i cretere a copiilor& . favorizarea repausurilor i activitilor creatoare& . asigurarea confortului psihic i mintal. :unciile unei localiti% . sanitare& . culturale& . economice. 'onfortul termic al locuinei este determinat de% > calitatea materialelor de construcie& > capacitatea de termoizolare a pereilor e2terni& > calitatea inferioar a lucrrilor de construcie% . ermetizarea insuficient a blocurilor, uilor i ferestrelor& . sporirea suprafeelor sticluite& . instalaii de termoficare i ventilaie defectuoase. 'ele mai frecvente condiii de habitat necorespunztoare, care favorizeaz imbolnvirile in locuin sunt% > lipsa radiaiilor luminoase i ultraviolete . creeaz condiii pentru bolile respiratorii, infecioase, cu transmitere aerian, tusea convulsiv, meningita etc., ra2itism &i tulburri de vedere3 > umezeala i frigul . favorizeaz bolile a frigore, bolile reumatice &i cardiovasculare3 > lipsa instalaiilor tehnico- sanitare .contribuie la crearea strilor insalubre, condiia principal de transmitere a bolilor infecioase digestive, transmise prin intermediu roztoarelor etc.3

> supraaglomerarea . contribuie la transmiterea tuturor bolilor infecioase, printre care tuberculoza care este de o gravitate deosebit. (e arat c in locuinele supraaglomerate tuberculoza are o frecven de ,45 printre locuitori3 > radioactivitatea materialelor de construcie a locuinei (coninutul de radon-& > finisajul necorespunztor din interior& > intreinerea neigienic (necorespunztoare-. %stimarea i!ienic a locuinei se face dup urmtorii parametri1 ). mplasarea locuinei& /. 4rientarea locuinei& ,. Planificarea interioar& 1. 3aterialele de construcie& A. 'onfortul termic in locuin& ;. 8entilaia locuinei& +. #luminatul natural& F. Decoraiuni interioare. $roblemele principale ce in de habitatul uman1 > 'ontaminarea spaiului locativ prezint un pericol chiar mai mare decat poluarea mediului ambiant e2tern& > Poluarea spaiului locativ afecteaz femeile i copiii, bolnavii i varstnicii, deoarece acetia petrec mai mult timp in interiorul casei. 0actorii care contribuie la formarea 2locuinei bolnave41 > #zolarea& > :erestrele i uile ermetice& > :umatul& > "tilizarea lemnului, deeurilor forestiere, materia vegetal i e2crementele animale folosite ca i combustibil& > "tilizarea cuptoarelor primitive& > Poluarea locuinelor cu materiale utilizate in construcie. $oluanii spaiului locativ interior1 > 7adonul prezent prin derivai K-activ al Poloniului /)1 i /)F& > Poluanii mediului ambiant intern i e2tern& > Poluanii biologici& > $indromul locuinei afectate. Sindromul locuinei afectate. cest termen este utilizat pentru a descrie simptomatologia (cefalee, iritare a oc2ilor &i nasului, verti6e, pierdere ponderal, dispnee sau infecii respiratorii frecvente- comun la persoanele care locuiesc intr-o cldire. Cauzele sindromului locuinei afectate1 > 8entilarea insuficient a incperii& > Poluarea microbiologic specific a sistemelor de ventilare i umezire a aerului& > Ptrunderea aerului de eapament in sistemul de ventilare& > Emisiile de ozon de ctre dispozitivele de fotocopiere& > Poluarea incperii cu aldehid formic din componena placajului& > Poluarea incperii cu fum de igar. $robleme importante pentru sntatea public. Evenimentele care au loc pe orice continent pot afecta starea sntii persoanelor din alte pri ale globului. #ntre regiunile lumii e2ist relaii de interaciune i dependen reciproc. #n condiiile globalizrii pentru realizarea obiectivelor sanitare chiar i locale este nevoie de o abordare global a problemelor sanitare. ?olile nu au luat niciodat in consideraie frontierele. Hreelile comise in acest domeniu s-au soldat cu serioase consecine pentru omenire% infecia =#8L$#D nu a fost depistat destul de precoce i potenialul ei periculos a fost contientizat doar atunci cand

aceast infecie a atins nivelul unei pandemii. Epidemiologia bolilor neinfecioase de asemenea a suferit schimbri in populaii, aprand noi factori de risc cum ar fi automobilele, dietele occidentale bogate in proteine i grsimi i majorandu-se considerabil mortalitatea de pe urma acestor cauze . Clima, schimbarea climatului i sntatea omului. 'lima poate fi definit ca fiind totalitatea factorilor fizici atmosferici (temperatur, umiditate, presiune, cureni de aer, precipitaii, nebulozitate, grad de insorire, ionizare- i telurici (latitudine, relief, suprafee de ap, vegetaie etc.-. supra omului acioneaz mai pronunat factorii fizici atmosferici, care prin variaiile lor dau natere la fenomenele meteorologice ce au loc in troposfer. 'aracteristicile generale ale climei sunt relativ stabile i modificrile apar numai in perioade lungi de timp. Particularitile climei dintr-o anumit zon poart denumirea de climat. #n cadrul regimului climatic apar fenomene meteorologice de mare intensitate ce se petrec intrun interval scurt de timp (ore sau zile-, cunoscute sub denumirea de schimbare a vremii. tat clima cat i vremea acioneaz asupra organismului cu intregul comple2 de proprieti, i deoarece solicitrile sunt de intensitate variat, i rspunsul din partea organismului este diferit. 4rganismul uman suport satisfctor variaiile climatice sezoniere, dar schimbrile de vreme survenite la intervale scurte de timp constituie elemente puternic e2citante pentru organism. #n mod natural, omul dispune de mecanisme fiziologice cu largi posibiliti de adaptare i in condiiile de trecere rapid de la un climat la altul intervin procesele adaptive. 'u toate acestea, uneori se pot produce tulburri ce depesc aceste limite, ajungandu-se la modificri patologice. 7eaciile organismului uman la schimbrile de vreme depind, in mare msur, de particularitile individuale. 9a subiecii cu labilitate fiziologic mai mare, indeosebi cu reacii intense ale sistemului nervos vegetativ iLsau endocrin, efortul de adaptare este mai intens i pot aprea unele manifestri subiective sau obiective. cestea sunt persoane cu tropism meteoric, iar fenomenul este cunoscut sub denumirea de meteosensibilitate. 3anifestri% cefalee de diferit intensitate, dureri cicatriciale, modificri in sfera afectiv, somnolen, randament sczut al diferitor activiti, tulburri de somn. 3eteosensibilitatea este fenomen rspandit. pro2imativ )L, din populaia matur din Europa manifest tropism la schimbarea de vreme. $ensibilitatea la schimbrile de vreme la unii subieci poate fi aa de mare, incat, depind posibilitatea de adaptare, se declaneaz modificri patologice. #n aceast grup sunt cuprinse persoane cu afeciuni anterioare. 8remea i componentele ei nu sunt factori etiologici ai bolii, ei au numai rol favorizant sau declanant ai procesului patologic. #n totalitatea sa, fenomenul poart numele de meteopatologie, neavand limite bine precizate fa de meteosensibilitate. feciunile care pot fi agravate de perturbrile atmosferice sunt multiple, dar considerate ca fiind cu tropism meteoric pronunat sunt% > bolile cardiovasculare. 9a schimbrile de vreme crete incidena accidentului vascular (infarct, ictus-, a crizelor de angin pectoral etc.& > boala ulceroas. 'rizele dureroase in ulcerul gastric i duodenal coincid adesea cu variaiile meteorologice& > afeciunile reumatismale. $e agraveaz de asemenea artroza i spongiloza& > bolile i perturbrile neuropsihice . nevrozele, psihozele, schizofrenia, epilepsia& > unele patologii ale sistemului respirator, in special astmul bronic& > perturbrile atmosferice contribuie, de asemenea, la apariia crizelor glaucomatoase i crizelor dureroase hepatice i renale, la acutizarea strilor de plasofilie. $rofila"ia biometeorolo!ic cuprinde msuri care vizeaz agenii i factorii meteorologici i msuri privind reaciile de adaptare a organismului. Prima categorie de msuri poart caracter intersectorial i se refer la atenuarea oscilaiilor mari ale fenomenelor meteorologice i crearea pentru populaie a unui confort termic. Ele se pot realiza prin msuri de sistematizare a locuinelor, amenajarea i repartizarea judicioas a

spaiilor verzi, amenajarea fantanilor arteziene i cascadelor de ap, orientarea optim a circulaiei rutiere. 3surile care privesc capacitatea de reacie a organismului la factorii naturali sunt destul de eficiente. Ele in de stimularea funciilor organismului% termoreglare, aparat circulator, respirator, sistem nervos, metabolism general. #mportan mare are i avertizarea bolnavilor cu risc meteorologic sporit de perspectiva schimbrilor de vreme, recomandandu-le respectarea regimului de via i dietei alimentare. #n plan medical vor fi folosite medicamente i suplimente biologic active la raia alimentar pentru reducerea intensitii de reacie a organismului. #n ultimii ani sntatea uman este influenat i de fenomene cu caracter global. Din ultimii face parte schimbarea climatului, proces determinat de activitatea antropogen. $chimbarea climatului se datoreaz eliminrii in cantiti foarte mari a gazelor de ser (bio2idului de carbon, o2izilor de azot etc.-, care se formeaz in urma arderii combustibilului fosil (produselor petroliere, crbunelui etc.-. E2cesul gazelor de ser se acumuleaz in atmosfer intr-un strat, care reduce eliminarea surplusului de temperatur de pe suprafaa pmantului. $urplusul de cldur se acumuleaz lent, producand, astfel, un dezechilibru termic la suprafaa globului pmantesc. 4menirea s-a confruntat intotdeauna cu pericole meteorologice, fie acestea inundaii, secete sau uragane. 8arietatea lor mare, atat din punct de vedere al numrului, cat i al intensitii, este ceva obinuit i componenta antropogen se suprapune doar pe fluctuarea natural. #mportant este creterea frecvenei lor i a intensitii, deoarece ele, sporesc pagubele in zona de aciune. $rioritile elaborate vor purta un caracter local. Deoarece fiecare localitate difer prin particularitile sale geografice, economice etc., i activitile vor avea specificul lor. 'u toate acestea, problemele care trebuie rezolvate la nivel local ar trebui s includ% (a- aprovizionarea populaiei cu ap potabil& (b- salubrizarea localitii& (c- accidentele, traumatismul in condiii casnice i la locul de munc& (d- circulaia i accidentele rutiere& (e- asigurarea unui habitat salubru& (f - produse alimentare inofensive i calitative& (g- difuzarea informaiei i educaia pentru sntate. ctivitile propuse vor avea un caracter intersectorial. Deoarece cauzele strilor morbide se situeaz in afara sectorului sntii, msurile preconizate trebuie s fie realizate de ramurile economice competente i responsabile, iar administraia public local ia decizia respectiv i asigur controlul asupra e2ecutrii. $opulaia i or!anizaiile ne!uvernamentale, ca reprezentani ai si pot fi principalii parteneri n realizarea msurilor de salubrizare a mediului ambiant. Dac populaia nu va contientiza necesitatea msurilor preconizate i nu va participa activ la transpunerea lor in via, eficacitatea acestor activiti va fi minim. 5ransparena activitilor i informaia. Populaia trebuie s fie informat continuu i in mod veridic despre starea mediului ambiant, starea sntii, deciziile luate de autoritile publice, resursele alocate i cheltuite etc. 3surile de reducere a strilor morbide la om se consider msuri profilactice. $trategiile profilactice difer in raport cu scopul care este urmrit i pot fi separate in% ). $trategie bazat pe demersul individual, in care aciunile se adreseaz individului sau familiei cu starea sntii sale. ceast strategie aparine sectorului clinic i este realizat de medicul de familie. /. $trategie populaional, care se bazeaz pe populaie i in care prezint interes nu atat starea sntii unui individ sau a unei familii, ci incidena bolii in randul populaiei. Ea poate

fi imaginat sub form de strategie a riscului inalt, strategie ecologic sau, cel mai frecvent, strategie comple2. $trategiile profilactice pot fi realizate prin% . medicina omului sntos (sanologia sau medicina sanogenetic- i urmrete promovarea i fortificarea sntii omului sntos, asigurarea unei dezvoltri biopsihosociale armonioase a omului, promovarea factorilor de sanogenez prin mijloace fiziologice, specifice naturii, esenei umane& . profila"ia primar, care urmrete scopul de a evita iniierea i declanarea procesului prepatologic i patologic, include o activitate multisectorial, asisten medical preventiv (imunizarea, e2cluderea factorilor nocivi din mediul inconjurtor, locul de munc, instruire i educare, mod sntos de trai etc.-& . profila"ia secundar, care corespunde medicinii clinice i prevede depistarea timpurie a strilor premorbide i patologice i tratamentul timpuriu pentru a evita complicaiile, sechelele, recidivele, cronicizarea bolii, invaliditatea& . profila"ia teriar, care corespunde medicinii de recuperare i urmrete evitarea urmrilor nefaste ale bolii deja declanate prin msurile de reabilitare biologic, familial, social i profesional ale bolnavului. "nul din mecanismele eficiente folosite in supravegherea sntii populaiei, este monitoringul. #n ara noastr se implementeaz monitoringul socio-igienic. #n procesul de planificare a activitilor se ia in consideraie c din factorii care destabilizeaz starea sntii populaiei fac parte% > particularitile biogeochimice ale rii, care se manifest prin deficienele unor microelemente in factorii de mediu (iod, seleniu etc.- i e2cesul altora (fluor-& > calitatea apei potabile i deficienele in aprovizionarea populaiei cu ap potabil de calitate i in volumul necesar& > inrutirea condiiilor igienice de munc a angajailor& > posibilitile limitate ale populaiei de a se asigura cu produse alimentare in sortiment necesar i calitate garantat& > nivelul redus de cunotine in problema ocrotirii i conservrii sntii din partea unui numr impuntor de populaie& > activitile insuficiente ale autoritilor publice centrale i locale in domeniul organizrii activitilor de prevenire etc. !oi aceti factori, in condiiile unor activiti insuficiente de combatere i prevenire a strilor morbide generate de ei, compromit sntatea populaiei. 5ecesitatea obinerii unor informaii despre caracteristica acestor factori presupune integrarea eforturilor sociale (ministere, departamente, organizaii etc.- pentru stabilirea cauzelor i elaborarea aciunilor integrate de reducere a impactului negativ i prevenirea influenei nocive asupra sntii umane. stfel, monitorizarea ecologico-igienic trebuie s devin sistem statal de msuri legislative organizatorice, medico-sociale i tiinifico-tehnice, care au drept scop supravegherea sanitaro-epidemiologice a populaiei i calitatea mediului habitual, analiza, estimarea i pronosticarea indicilor care le caracterizeaz, determin interrelaiile cauz-efect pentru elaborarea msurilor orientate spre prevenirea, eliminarea sau reducerea impactului factorilor nocivi de mediu asupra sntii, administrarea datelor investigaiilor privind calitatea factorilor de mediu i sntate, elaborarea prognozelor. Determinarea impactului factorilor nocivi asupra sntii se efectueaz prin estimarea riscului, care include identificarea i dimensionarea pericolului, evaluarea e2punerii, caracterizarea riscului i estimarea propriu-zis a riscului. :uncionarea monitoringului socio-igienic se efectueaz in baza respectrii urmtoarelor principii% > caracterul multilateral, comple2 i integrat al sistemului de monitorizare&

> continuitatea acumulrii informaiei in fiecare domeniu inclus in sistem& > veridicitatea informaiei utilizate& > conformarea monitoringului acordurilor i recomandrilor internaionale. 'orelaiile cauz-efect intre starea de sntate a populaiei i factorii care o influeneaz pot fi determinate in baza cercetrilor i investigaiilor de laborator (ca metode i instrumente obiective de evaluare-, rezultatelor activitilor cotidiene i celor mai avansate metode statistice i de repartizare spaial a fenomenelor. 3onitorizarea calitii factorilor de mediu, a condiiilor de trai permite% > formarea i utilizarea unui fond de resurse informaionale (sistem, reele, produse, baze de date- necesare in calitate de suport informaional pentru luarea deciziilor in ce privete aceast problem& > selectarea, e2aminarea, caracterizarea obiectivelor i factorilor care afecteaz mediul etc.& > determinarea fiecrei sarcini concrete, care urmeaz a fi rezolvat in procesul de monitorizare& > utilizarea prioritar i ma2imal a fondului deja e2istent de date in scopul determinat de necesitile monitoringului& > verificarea periodic a calitii datelor acumulate i interpretarea lor numai dup verificarea special a informaiei. #n proces de monitorizare vor fi utilizate date referitor la% > starea sntii populaiei& > factorii mediului de via a omului, inclusiv biologici (microbilologici, virali, parazitologici-, chimici, fizici (zgomot, vibraie, ultrasunet, iradiere termic, ionizant, neionizant etc.-& > factorii sociali (alimentaia, aprovizionarea cu ap, condiiile de trai, munc, odihn i recreere etc.-& > factorii climaterici, sursele de poluare antropogen a mediului, inclusiv aerul atmosferic, apele de suprafa i subterane, solul& > condiiile de munc, securitatea muncii i factorii nocivi la locul de munc etc. Procesul de monitorizare se efectueaz prin% > supravegherea epidemiologic a sntii populaiei i a calitii mediului de via& > colectarea, procesarea, sistematizarea i stocarea informaiei obinute in procesul de supraveghere a sntii populaiei i a calitii mediului de via& > utilizarea bazelor de date ale tuturor ministerelor i departamentelor despre sntatea cetenilor i ale strii mediului inconjurtor. Efectuarea monitorizrii poate asigura% > depistarea factorilor cu efect nociv asupra omului i estimarea lor& > pronosticarea strii sntii populaiei i strii mediului de via& > determinarea activitilor urgente i de lung durat in prevenirea i eliminarea factorilor nocivi de mediu asupra sntii populaiei& > elaborarea deciziilor orientate spre realizarea masurilor ce in de sntatea populaiei i mediul lor de via& > informarea operativ a autoritilor publice i administraiei publice locale, intreprinderilor i organizaiilor, independent de forma de proprietate, a organizaiilor non-guvernamentale i a populaiei despre starea sanitaroepidemiologic i despre problemele sntii publice la moment. 7ealizarea conceptului e2pus va contribui la depistarea timpurie a pericolelor determinate de mediu, la estimarea riscurilor, la determinarea prioritilor i la elaborarea msurilor de asanare a mediului numai in cazul cand va fi aplicat in practic sub form de plan local de msuri.