Sunteți pe pagina 1din 104

2.

COMPOZIIA AERULUI AMBIENTAL Invelisul gazos care inconjoara Pamantul, atmosfera are o compozitie determinata de fenomenele fizice care au loc in functie de altitudine, temperatura fiind determinanta. Primul strat al atmosferei este troposfera cu o inaltime medie de 10 Km de la sol (este mai mare la ecuator, 17-18 Km si mai mica la poli, 8- Km!. In aceasta zona se produc modificari permanente ale parametrilor fizici, astfel temperatura aerului scade In medie cu 0," 0# la 100m altitudine, iar presiunea cu 1mm$g la 10m. %erul troposferic are cea mai mare importanta pentru organism si factorii de mediu, asigur&nd respiratia (prin compozitia c'imica!, termoreglarea (prin proprietatile fizice!, autopurificarea, sau din contra poluarea aerului prin prezenta unor su(stante straine de compozitia naturala si care pot afecta starea de sanatate. Stratosfera reprezinta al doilea strat (separat de troposfera prin tropopauza!, care se Intinde p&na la "0 Km si care este urmata apoi de mezosfera, termosfera si e)osfera. *emperatura aerului este relativ constanta, datorita prezentei stratului de ozon, care a(soar(e o (una parte din radiatia solara. *emperatura scade In mezosfera si atinge cele mai mari valori In termosfera (+000-,000 0#!. %ceste valori crescute ale temperaturii se datoreaza descompunerii -+ In prezenta radiatiilor cu . 1,"-17" nm si recom(inarii su( forma de ozon cu degajare de energie. %erul este un amestec gazos cu urmatoarea compozitie/ -)igen +0, 01 , 2io)id de car(on 0,031, %zot 7 1, la care se adauga concentratii foarte mici ale gazelor rare (argon, )enon, radon, cripton,!, precum si vapori de apa, fungi, actinomicete. *a(el 1. #ompozitia procentuala a aerului %tmosferic 4)pirat -)igen +0, 0 10 #-+ 0,03 3," %zot 7 80 %lveolar 13," "," 80

#ompozitia aerului expirat variaza In functie de tipul respiratiilor (la respiratii ample compozitia se apropie de cea a aerului atmosferic!, concentratia de #-+ fiind mai mica si de -+ mai mare. %zotul este In procent mai mare ca In aerul atmosferic cu toate ca nu participa la procesele respiratorii, deoarece #- + din aerul e)pirat este In concentratie mai mica fata de o)igenul fi)at in organism, iar cantitatea aerului e)pirat este mai mica si in consecinta concentratia 1 a azotului creste. #oncentratia gazelor din aerul e)pirat este diferita de cea a
1

aerului alveolar deoarece se amesteca cu aerul din spatiul mort din caile respiratorii. Aerul alveolar are un continut mai mic de o)igen si mai mare de #-+ . *oate aceste gaze e)ercita o presiune partiala egala cu presiunea atmosferica (700 mm $g- " mm $g!, care include si presiunea vaporilor de apa de " mm $g. Presiunea partiala a fiecarui gaz se calculeaza in functie de concentratia 1 din aer si presiunea atmosferica, dupa formula/ P-+ . +0, 01 ) (700-"! 5 100 . 1"8 mm $g 6c'im(urile gazoase la nivel alveolar sunt influentate de presiunea partiala a gazelor, dupa cum urmeaza/ *a(el + - Presiunea partiala a gazelor #ompusul %er atm. %er e)pirat %lveole -)igen 1"8 110 10, #-+ 0,, +8 30 8 " " "0 "7, 7ap apa " 37 37 %rtere 100 30 "7, 37 7ene ,7 30 "7, 37

In timpul unui inspir patrund "00 ml aer, din care doar ,"0 ml participa la sc'im(urile gazoase alveolare, 1"0 ml raman in spatiul mort, iar la o frecventa de 10 resp5min in repaus este nevoie de "-0 l5min. In efort fizic o(isnuit in cadrul activitatii zilnice necesarul de aer este de +0+" l5min. 9odificarile de presiune partiala a gazelor produc o serie de tul(urari in organism dupa cum urmeaza/ 2.1. OXIGENUL In natura se mentine un ec'ili(ru permanent intre producerea si consumul de o)igen. %stfel producerea de o)igen are loc in procesul de asimilatie clorofiliana a plantelor terestre si acvatice. :a suprafata terestra cea mai mare cantitate de o)igen este produsa la nivelul padurilor, de aproape "0 de ori mai mare fata de restul vegetatiei. ;e e)emplu, o suprafata de 1 'ectar padure produce intr-un an cantitatea de o)igen necesara pentru 10 persoane (apro)imativ +"00 <g!. ;efrisarile de paduri si poluarea apelor de suprafata afecteaza procesele de asimilatie clorofiliana si reduc cantitatea de o)igen. #onsumul de o)igen se realizeaza in cadrul reactiilor o)idative cea mai mare pondere avand-o arderea com(usti(ililor fosili, la care se adauga consumul de o)igen in procesul de respiratie. #u toate acestea s-a estimat ca daca ar arde

toate rezervele de com(usti(ili e)istenti pe glo( cantitatea de o)igen ar scadea doar cu ,1. 6caderea presiunii partiale a o)igenului are ca efect instalarea hipoxiei tisulare, care este de mai multe tipuri/ -stagnanta, care apare in insuficienta circulatorie, colaps periferic, 'ipo)ia aviatorilor la viraje mari= -anoxica ('>po)ica! prin leziuni pulmonare, sau la respiratia in aer rarefiat ('ipo(ar!= -anemica din 'emoragii, anemii, (locarea 'emoglo(inei de diferite su(stante= -histotoxica, prin utilizarea insufficienta de - + la nivel tisular, din cauza actiunii antienzimatice a unor to)ice!. Presiunea partiala a o)igenului scade prin / Scaderea concentratiei de O2 care se produce in spatii ermetic inc'ise (tip (lindat!, supraaglomerate si neventilate, unde pot aparea accidente c'iar letale prin scaderea marcata a concentratiei de -+. In incaperi o(isnuite, in aceleasi conditii aerul se poate vicia prin lipsa ventilatiei. #u toate acestea are loc o ventilatie naturala prin porii materialelor de constructii si prin lipsa etanseitatii ferestrelor si usilor, asa incat nu se instaleaza fenomene de 'ipo)ie. 6e considera ca este tolerata o scadere a concentratiei de o)igen pana la 181. :a valori mai mici (18-1"1! apar manifestari compensatorii ale 'ipo)iei prin/ cresterea frecventei si amplitudinii respiratiilor, cresterea de(itului cardiac, mo(ilizarea 'ematiilor din rezerve si punerea lor in circulatie (poliglo(ulia!. :a concentratii de 1"-101 apar semnele de 'ipo)ie cere(rala si alcaloza prin 'iperventilatie (somnolenta, tul(urari senzoriale, dispnee, tul(urari cardiovasculare, convulsii, moarte!. 6u( 101 viata nu e posi(ila. Scaderea presiunii atmosferice, stiut fiind faptul ca la 10 m altitudine presiunea atmosferica scade cu 1mm $g. Pana la ,000 m altitudine se instaleaza fenomenele compensatorii ale 'ipo)iei, aceasta limita fiind in functie de conditia fizica si de efortul fizic depus, astfel pentru unele persoane limita poate fi de +000 m si c'iar 1"00 m altitudine. :a altitudini de ,000-0000 m se instaleaza (oala de ascensiune sau raul de munte, cand apar fenomene de suprasolicitare cardiorespiratorie, cianoza, lipotimie, epista)is, 'emoptizie. :a 0000-8000 m altitudine apar fenomene de 'ipo)ie cere(rala si se administreaza o)igen cu intermitenta, pentru ca la altitudine peste 8000 m, viata este dependenta de administrarea continua de o)igen prin masca.

Raul de avion apare in z(orul in ca(ine nepresurizate, datorita scaderii presiunii o)igenului, dar si a vi(ratiilor si golurilor de aer. Prin scaderea presiunii atmosferice se produce o distensie a gazelor din cavitati (sinusuri, urec'e, articulatii, tu( digestiv!. %par tul(urari neurovegetative, an)ietate, greturi, varsaturi. :a ?10000 m este nevoie de ec'ipament special si ca(ine presurizate. Starea de rau a aviatorilor este un fenomen care apare la viraje accentuate prin deplasarea sangelui in zona pelvina datorita fortei centrifuge si aparitia unei 'ipo)ii stagnante. %pare @valulul cenusiuA (intunecarea campului vizual prin presiunea mare a umorii sticloase cu comprimarea vaselor retiniene!, tul(urari cardio respiratorii, gastrointestinale, neurologice urmate de pierderea cunostintei. Terapia hipobara se recomanda in tratamentul astmului (ronsic sau a tusei convulsive, la altitudini de 1000-+000 m, sau in conditii artificiale, in (arocamere. Bn aspect particular in e)punerea la presiuni scazute ale aerului este viata la altitudine (,000-"000 m!. 4ste vor(a de populatii, care traiesc in $imalaia, %nzi. In aceste conditii, datorita e)punerii indelungate la presiune atmosferica scazuta a aparut fenomenul de aclimatizare. 6au produs o serie de modificari morfofunctionale si (ioc'imice, care au devenit permanente (torace glo(ulos, 'iperpnee, poliglo(ulie, cresterea minut volumului cardiac, cresterea incarcarii cu 'emoglo(ina a 'ematiilor!. Cresterea presi !ii partia"e a O2 apare in/ Oxigenoterapie, c&nd se administreaza o)igen pana la "01 in amestec cu (io)id de car(on, care este e)citantul centrului respirator. %mestecul este umidificat, deoarece o)igenul este un gaz uscat, iar presiunea este de o atmosfera (o)igenoterapie iso(ara!. 6unt situatii cand tre(uie realizata o de(locare rapida a 'emoglo(inei de unele su(stante to)ice, pentru corectarea 'ipo)iei, in tratamentul infectiilor cu anaero(i si atunci se administreaza o)igen 'iper(ar (in incaperi speciale!. 4)ista unele riscuri in cadrul o)igenoterapiei indelungate, cum ar fi edemul pulmonar acut, prin cresterea permea(ilitatii alveolo capilare, 'emoragii alveolare, necroze endoteliale capilare, formarea de mem(rane 'ialine, fi(roza interstitiala difuza, culminand cu saturarea neuronului in o)igen ('ipero)ie!.

2.2. BIOXI#UL #E CARBON

;esi se gaseste in concentratie foarte mica in aerul atmosferic are o importanta foarte mare atat la nivel ecologic, cat si individual. #- + este un gaz incolor si inodor, produs al arderii complete a car(onului in aer sau o)igen. 8u arde si nu intretine arderea (pe (aza acestei proprietati se recunoaste prezenta lui!. %re densitatea specifica de 1,"" in raport cu aerul. ;e aceea #-+ se cumuleaza in zonele declive, puturi adanci, mine, e)istand riscul de into)icatii letale, atunci cand concentratia lui este de 101. Principala sursa de producere o reprezinta arderea com(usti(ililor si procesele de respiratie, iar la suprafata marilor si oceanelor transformarea (icar(onatilor in car(onati. *a(el ,. 4misii de #-+ in milioane tone Tara 2elgia Cermania Crecia Dranta %nglia 1$$% 110,7 ,,, 7,,, ,07,3 "78,8 1$$& 10 ,1 0,1 7+,7 ,0",0 ""0,0

#onsumul de #-+ se realizeaza in cadrul fotosintezei si se elimina o)igen in atmosfera. 4nergia acestei reactii este asigurata de lumina solara. :umina e a(sor(ita de clorofila, care este fotosensi(ila, producandu-se o descompunere fotoc'imica a apei, in care 'idrogenul este fi)at pe un acceptor, iar o)igenul este eli(erat. In ultimii 100 de ani datorita proceselor de dezvoltare si a consumului mare de energie se o(serva o tendinta de crestere a concentratiei de #-+ care sta alaturi de alte gaze la (aza fenomenului de sera (green house), prin formarea unui strat izolator la nivelul atmosferei, care impiedeca racirea pamantului. %ceasta presupune cresterea temperaturii si a umiditatii aerului atmosferic. Denomenul de sera este necesar mentinerii vietii pe Pamant, altfel acesta s-ar raci, ar ing'eta apa marilor si oceanelor, iar viata ar disparea. Insa se o(serva o tendinta de e)agerare a fenomenului de sera, datorita poluarii aerului in primul rand cu #-+. %stfel s-a inregistrat o crestere in medie cu 0,0E# a temperaturii aerului, iar in 4uropa tendinta de incalzire este usor mai mare, de 0,80# si se estimeaza o crestere in continuare in urmatorii "0100 ani cu +-"E#, daca fenomenele de poluare nu se reduc.

%ceasta crestere de temperaturea ar determina topirea g'etarilor cu inaintarea apei in detrimentul uscatului, evaporarea apei si cresterea umiditatii aerului, afectarea vegetatiei si in primul rand al 'ranei. In 4uropa regiunile vulnera(ile sunt cele inc'ise sau su( nivelul marii (coastele -landei, Cermaniei, a 9arii 8egre!, iar ca orase/ $am(urg, :ondra, Peters(urg, 6alonic, 7enetia. %cest fenomen de incalzire al troposferei influenteaza si depletia stratului de ozon prin racirea stratosferei. Cazele care contri(uie la realizarea fenomenului de sera sunt/ (io)idul de car(on, metanul, o)izii de azot, clorofluorocar(onati (#D#!. #resterea concentratiei de #-+ are la (aza dezvoltarea industriei termoenergetice si cresterea consumului de com(usti(ili fosili, folositi in sistemele de incalzire locala precum si e)tinderea la tropice a culturilor pe terenuri arse in preala(il. ;e asemenea, creste concentratia metanului corelat cu cresterea numarului de animale si folosirea ingrasamintelor naturale, e)tinderea campurilor de orez, precum si emanatii de la nivelul puturilor de petrol si a zacamintelor de 'uila. %nual cresterea concentratiei gazelor care produc fenomenul @green 'ouseA este in medie de/ #-+FFFFFFFFFF.. 0,31 #$3FFFFFFFFFF.. 1 1 #D# (clorfluorocar(onati!F.. " 1 8-) FFFFFFFFFF 0,,1 6e estimeaza ca o crestere anuala a temperaturii cu 1," 0# pana in anul +0+" ar determina veri secetoase si calde, inundatii, uragane, acumularea apelor stagnante si eutrofizarea lor. 6-ar produce modificari in productia agricola, sc'im(ari in distri(utia (olilor transmisi(ile in special prin vectori, modificarea ratelor de mor(iditate si mortalitate prin afectiuni influentate de regimul termic. %stfel sc'im(arile climatice glo(ale vor creste frecventa valurilor de caldura, care vor determina veri mai calde si ierni mai (lande. In Crecia s-a o(servat o mortalitate mai mica in zilele in care temperaturile au fost in jur de +, 0#, iar in -landa, unde regimul termic este mai scazut, cele mai mici rate de mortalitate sau o(servat la temperaturi in jur de 10 0#. Gata cresterii mortalitatii in perioada de iarna este mai putin e)agerata fata de cea corelata cu cresterea temperaturii pe timp de vara. 4)cesul de mortalitate este atri(uit (olilor cardiovasculare, cere(rovasculare, respiratorii. Cresterea presiunii partiale a CO2 si efectelele la nivel individual. #resterea concentratiei de #-+ poate apare in spatii aglomerate si neventilate, datorita respiratiei, atingand ma)im 11, cand se considera aerul viciat. In aceste situatii tul(urarile care apar nu se datoreaza #- +,
6

ci modificarilor parametrilor fizici de calitate ale aerului viciat, care ingreuneaza procesele de termoreglare. #resterea concentratiei #-+ la valori de ,-31 (de 100 de ori mai mare decit in mod natural!, cand se egaleaza concentratia e)istenta in spatiul alveolar, produce o serie de tul(urari ca/ ta'ipnee, dispnee, senzatia de constrictie t'oracica, 'ipertensiune arteriala, tul(urari senzoriale. Peste aceste concentratii apar semne evidente de into)icatie (cefalee, ameteli, greturi, varsaturi!. :a concentratii de 81 se produce pierderea cunostintei, iar la 101 moartea. ;aca e)punerea este la concentratii de +01, moartea se instaleaza rapid prin paralizia centrului respirator. #oncentratii crescute de #-+ se pot cumula in/ puturi adanci, pivnite, industria alimentara de fa(ricare a (erii, za'arului, unde se produc procese de fermentatie si daca nu sunt ventilate. In aceste spatii se poate controla concentratia #- + cu o flacara aprinsa, care se stinge la concentratii ale #-+ de 81. Pentru a preveni riscul de producere al into)icaHiilor, tre(uie asigurat un sistem eficient de ventilatie in spatiile in care e)ista surse de poluare cu #-+, precum si educarea populatiei asupra riscurilor de into)icatie prin co(orare in puturi parasite, fantani, pivnite. 2.&. AZOTUL 9olecula de 8+ are o foarte mare sta(ilitate si de aici o reactivitate c'imica e)trem de mica. #ompusii azotului au insa o reactivitate c'imica mare. In organismele vii se gasesc o serie de su(stante organice pe (aza de azot (proteine, acizi nucleici, clorofila, vitamine, 'ormoni!. In cea mai mare concentratie azotul se intalneste in sol. Plantele fi)eaza azotul, care se gaseste su( forma de amoniac sau azotati si-l transforma in compusi organici de tipul celor enumerati. Di)area azotului din sol se face de catre microorganismele din genul nitrobacter ele fiind capa(ile de a asimila direct azotul in stare moleculara si sa-l transforme in compusi pe care sa-i foloseasca plantele. Prin plante azotul trece in lantul trofic al animalelor si omului, pentru ca apoi sa ajunga din nou in sol dupa moartea acestora. In timpul putrezirii materiei organice intervin (acteriile de desaminare, care transforma azotul proteinelor in amoniac. %moniacul este o)idat de (acteriile de nitrificare in azotati legati de #a si K. *recerea azotului anorganic din sol in plante si animale si reintoarecerea lui in sol reprezinta circuitul mic al azotului. Paralel cu activitatea acestor (acterii, intervin si (acteriile de denitrificare, care transforma amoniacul in molecule de 8+, care nu poate fi folosit ca atare de plante si animale.
7

Prin urmare azotul asimila(il din natura ar dispare, daca nu s-ar regenera prin interventia (acteriilor de asimilare si in procent foarte mic, in aer, in urma fenomenelor electrice atmosferice. %ceste transformari reprezinta circuitul mare al azotului in natura. In aerul atmosferic azotul se gaseste in concentratie de 7 1 si are rolul de a dilua concentratia o)igenului. ;atorita reactivitatii c'imice scazute se gaseste in aceeasi concentratie in aerul inspirat si e)pirat. %re afinitate mare pentru tesutul adipos si nervos, datorita solu(ilitatii mari in lipide. 9anifestari patologice pot aparea la inspirarea aerului la presiuni mari, sau la scaderea (rusca a presiunii atmosferice. %ceste situatii apar in conditii ocupationale la muncitorii care lucreaza in c'esoane si la scafandri. In apa presiunea creste cu o atmosfera la fiecare 10 m adancime. #rescand presiunea, creste si presiunea partiala a azotului, care nu se com(ina cu elementele din sange si se dizolva in sange, apoi trece in interstitiu pana la saturare. Pentru unele tesuturi saturarea este rapida (adipos si nervos!. :a scaderea presiunii partiale a azotului din sange, datorita scaderii presiunii aerului inspirat, azotul trece din tesuturi in sange si se elimina pe cale respiratorie. 9anifestarile patologice care apar sunt cunoscute ca/ Sindromul de compresiune, sau narcoza 'iper(ara, care apare datorita cresterii presiunii partiale a azotului din aerul inspirat, in timpul scufundarilor la mari adancimi. In aceste conditii se produce o saturare a neuronilor in azot. In prima faza apare o stare de e)citatie, cu euforie, ta'ipnee, ta'icardie, agitatie psi'omotorie, dezorientare, apoi se instaleaza o stare de in'i(itie cu somnolenta, (radicardie, (radipnee, e)itus. Sindromul de decompresiune, care apare la o scadere (rusca a presiunii (prin ridicarea (rusca la suprafata!, cand azotul trece din stare solvita in stare gazoasa, si apare riscul de em(olii. Primele simptome care apar se datoreaza microem(oliilor, la nivelul capilarelor si se manifesta cu/ parestezii, crampe musculare, emfizem su(cutanat. Pot sa apara si accidente majore prin interesarea vaselor mari (infarct miocardic, infarct pulmonar, paralizii, artrite, iar ca manifestari cronice, leziuni degenerative miocardice, ale nervilor optici, artroze!. Pentru prevenirea acestor manifestari se va face o (una selectie medicala a persoanelor care lucreaza in aceste conditii, fiind respinse persoanele o(eze, sau cei cu o patologie cardio respiratorie. 7a fi limitat timpul de lucru si se vor evita intreruperile mari in activitate, deoarece se pierde capacitatea de adaptare la presiuni redicate.

Pentru evitarea sindromului de decompresiune ridicarea la suprafata se va face in trepte (sc'ema propusa de $aldane!, care presupune reducerea la jumatate a presiunii cu o pauza de cateva minute pentru eliminarea prin respiratie a azotului, dupa care se reduce iarasi presiunea la jumatate, urmata de pauza. &. POLUAREA AERULUI Prin poluare se intelege modificarea calitatii aerului atmosferic, rezultata in urma unor fenomene naturale, dar mai ales antropice, care depasesc mecanismele de autoepurare ale aerului. 6ursele naturale de poluare sunt specifice anumitor zone, sunt cunoscute si se pot lua masuri de protectie ale populatiei, printr-o informare permanenta si un sistem de interventie eficient. ;intre aceste surse fac parte/ eruptiile vulcanice, incendiile padurilor, eroziunea solului de catre curentii de aer, intinderile de desert. In afara acestora mai sunt fenomene naturale generale, care apar in anumite perioade (in functie de conditiile atmosferice si geografice! si se refera la descompunerea su(stantelor organice cu degajarea unor gaze (#$3 , $+6 , 8$,, #-+!, disconfortante prin miros, care se pot cumula uneori la valori periculoase. ;aca primele surse de poluare antropica (de orgine umana! ale aerului au fost sistemele de incalzire locala, treptat pe masura dezvoltarii comunitatilor umane au aparut surse noi ca cele industriale, precum si cele de trafic. ;e aceea legislatia s-a adresat initial supraveg'erii emisiilor rezultate din sursele industriale, apoi a vizat si sursele de trafic. %stfel din anul 1 +" dateaza primele programe guvernamentale pentru supraveg'erea si controlul poluarii in 6B%/ 6alt :a<e #it> in 1 +0, 8eI Jor<-1 ,7, :eicester-1 , si altele. In domeniul poluarii aerului atmosferic se foloseste termenul de KsmogA, care defineste un amestec de poluanti su( forma de fum si ceata, format deasupra marilor orase poluate, care determina iritarea oc'ilor si a mucoasei cailor respiratorii. %ceste fenomene s-au descris deasupra :ondrei, :os %ngeles, ;enver, %tena, etc. *a(el 3. 6urse si poluanti emisi L B6% 1 S rse *ransport #om(ustii Aeroso"i +" 1 ++ 1 SO2 31 80 1 CO 00 1 1, 1 NO2 30 1 "0 1 'OC ," 1 "1
9

Industrie ;eseuri solide %ltele

, 1 ,1 1+ 1

10 1 01 01

81 ,1 11 1

,1 11 11

33 1 ,1 13 1

*a(el ". 6urse si poluanti emisi in 6ao Paulo L 2razilia 1 S rse Aeroso"i SO2 CO NO2 7e'icule 30 1 03 1 31 +1 Industrie 10 1 ,0 1 ,1 71 %ltele "0 1 01 ,1 11 6e estimeaza ca ,0-301 din europeni traiesc in orase, in care sunt e)pusi la 6-+ si 8-) avand pro(leme de sanatate in functie de concentratie, durata, varsta, suscepti(ilitate individuala. *a(el 0 #ontri(utia 1 a surselor de poluare in %tena - 1 Po" a!t Dum 8-) $idrocar(uri #6-+ Trafi( 08 1" 77 100 7" I!(a")ire "o( i!ta 18 30 0 0

I!* strie 13 3" 17 +"

&.1. POLUANTII ATMOS+ERICI In aerul atmosferic se gasesc o multitudine de factori (fizici, c'imici, (iologici! staini de compozitia naturala a aerului, sau compusi proprii dar in concentratii modificate fata de cele naturale, care reprezinta potentiale pericole pentru sanatatea oamenilor. %cesti factori pot deveni nocivi in anumite conditii, creeaza disconfort, altereaza conditiile de mediu, sau pot afecta direct starea de sanatate. Putem defini poluantii ca factori nocivi, care prin compozitie, concentratie (doza! si timp de actiune pot afecta direct sau indirect starea de sanatate. In functie de starea de agregare se pot clasifica in aerosoli si compusi su( forma de vapori sau gaze. &.1.1. AEROSOLII

10

6unt reprezentati de un amestec de compusi organici si anorganici su( forma de particule solide si lic'ide, care se gasesc suspendate in aer. 4)punerea la aerosoli se asociaza cu cresterea riscului de mor(iditate si mortalitate prin (ronsita in special in randul astmaticilor si persoanelor in varsta. Principalele surse de poluare sunt reprezentate de sursele de incalzire cu car(uni si lemne, gazele de esapament, fumatul si alte surse de com(ustie. Praf " reprezinta fractiunea solida a aerosolilor, care a sedimentat. + , " reprezinta un amestec de particule solide, lic'ide si gaze, rezultat in urma com(ustiilor. Parti( "e so"i*e -parti( "ate ,atter.PM!, reprezinta prticulele foarte mici, a caror importanta deriva din marime si compozitia lor c'imica. 4le adsor( la suprafata lor apa, su(stante in stare gazoasa, metale grele. "0-001 din masa acestor particule o reprezinta matricea organica su( forma de fum, funingine, rezultate in urma unor com(ustii naturale (arderea padurilor!, surse fi)e de com(ustie sau motoare diesel. 4.P.%. (%gentia pentru protectia mediului din 6.B.%.! limiteaza concentratia acestor particule la +0"Mg5m ,, fara a standardiza concentratia si in aerul interior. 6tudii epidemiologice au pus in evidenta concentratii in locuinte in medie de "0Mg5m ,, iar in sali de asteptare, (aruri pana la "00Mg5m, (2roo<s 1 "!, in interior fumatul fiind principala sursa de poluare. %gresivitatea particulelor este determinata de mai multi factori/ concentratie, diametru, natura lor c'imica si timpul de e)punere. In functie de diametru particulele se clasifica (dupa Ci((s. N.! in / particule cu diametrul intre 100-10 Mm, care sunt sedimenta(ile in aer imo(il cu o viteza uniform accelerata, se depun pe suprafete (sol, vegetatie, ape, cladiri, sau in interior!= nu difuzeaza in aer, sunt nerespira(ile, dar disconfortante, iar cand sunt antrenate de curentii de aer se retin in nazo-faringe si tra'ee. #and se vor(este de particule nu se ia in considerare compozitia lor c'imica, insa pe termen indelungat (ani! tre(uie avut in vedere si acest aspect, pentru ca pot sa apara modificari la nivel ecologic, prin concentrarea lor in sol sau vegetatie, cu afectarea florei, faunei dintr-o anumita zona, prin su(stantele c'imice pe care le contin. particule cu diametrul de 10 Mm si mai mici (P9 10! rezulta in special din com(ustii, sunt particule in suspensie, cu o mare sta(ilitate in aer, difuzeaza putin in aer, sedimenteaza in aer imo(il cu viteza uniforma= au o agresivitate mare deoarece sunt respira(ile. 6unt respira(ile, fiind retinute la diferite nivele in ar(orele respirator, in functie de
11

diametru. #ea mai mare agresivitate o au particulele cu diametrul de +," Mm sau mai mic (P9 +,"!, care ajung pana la nivel alveolar, au o compozitie diferita de celelalte, avand un continut mai mare in apa si radicali acid (sulfat, nitrat!, metale grele. ;atorita dimensiunilor foarte mici sunt deplasate de curenti de aer la distanta si patrund in cladiri. P90," sunt considerate particule ultrafine si rolul lor asupra sanatatii inca nu s-a certificat. particule cu dimensiuni intre 0,1-0,001Mm, care nu sedimenteaza in aer imo(il, deoarece au miscari de tip (roInian si se deplaseaza prin ciocnire, difuzeaza foarte mult. ;esi sunt respira(ile si ajung pana la nivelul alveolelor, in cea mai mare parte sunt eliminate cu aerul e)pirat. In functie de natura c'imica a acestor particule efectele determinate pot fi/ to)ice (plum(, mercur, cadmiu, etc.!= cancerigene ('idrocar(uri aromatice, nitrosamine, arseniu, crom, etc.!= iritante (particule care in functie de diametru produc leziuni tip inflamatie aseptica la nivel respirator!= alergizante (polen, puf, fi(re de in, canepa, praf de casa, etc.!= fi(rozante ((io)id de siliciu, o)izi de fier, car(une, as(est, etc.!. In aerul poluat al oraselor se intalnesc ca principali poluanti/ P9 +,", 8-+ si ozon. In orasele foarte mari datorita fenomenului de poluare s-a creat un microclimat propriu cu perioade de stagnare a aerului in zone declive, care favorizeaza cumularea de poluanti, ce reactioneaza intre ei, rezultand compusi noi, cu agresivitate c'iar mai mare. %ceste fenomene de poluare severa s-au semnalat in ultima perioada in 9e)ico #it> si 6ao Paulo L 2razilia, precum si in orase din tari in curs de dezvoltare (6'en>ang L #'ina!. Incalzirea cladirilor cu pierdere de caldura in e)terior poate sa contri(uie la fenomenul de inversie termica, ce duce de asemenea la cumularea poluantilor. In toate tarile dezvoltate aspectele medicale legate de poluarea aerului sunt foarte (ine studiate alaturi de cele corelate cu fumatul si manifestarile alergice, astfel apro)imativ " 1 din decesele lunare in orasele mari se datoreaza poluarii. In tarile in curs de dezvoltare rata foarte mare a (olilor respiratorii in timpul iernii este atri(uita poluarii la care se adauga fumatul, sistemul de incalzire si factorul infectios. Poluarea aerului este implicata in (olile acute si cronice respiratorii, (olile cardio-vasculare, cancerul pulmonar, afectiuni neurologice. Bn studiu efectuat in Cermania a pus in evidenta in zile in care concentratia suspensiilor totale depasea 100 Mg5m,, o crestere a
12

frecventei consultatiilor pediatrice prin (oli respiratorii acute, cu ,7 1 fata de zilele in care concentratiile erau intre 10-70 Mg5m,. In 6uedia un studiu similar a evidentiat o crestere cu 10 1 a simptomelor respiratorii la valori peste ++ Mg5m , a suspensiilor totale. In Gepu(lica #e'a in perioada smogului de iarna mortalitatea infantila era cu +0-,0 1 mai mare in zone poluate fata de zone nepoluate. &.1.2. GAZE si 'APORI 6u(stantele in stare gazoasa prin proprietatile lor fizico-c'imice prezinta unele particularitati in ceea ce priveste mecanismul si locul de actiune. %stfel solu(ilitatea este determinanta in declansarea efectelor. &.1.2.1 BIOXI#UL #E SUL+ 4ste un gaz iritant, solu(il in apa. 6e gaseste ca atare in aer, ca aerosoli acizi, sau adsor(it pe suprafata particulelor. Principalele surse sunt reprezentate de eruptii vulcanice, com(ustii, industria te)tila, farmaceutica. 6e a(soar(e apro)imativ 8"1 la nivelul mucoasei nazale, restul in caile respiratorii superioare, de unde trece in sange, se transforma in sulfat la nivel 'epatic si se elimina renal. 4)perimental s-au pus in evidenta urmatoarele modificari/ 6caderea puterii de aparare a macrofagelor, crescand frecventa infectiilor. 6caderea clearence-ul particulelor inerte. 4)punerea la concentretii mici, dar de lunga durata creste riscul (ronsitei. Puterea de penetrare este mai mare in respiratia (ucala fata de cea nasala. Efecte functionale respiratorii Experimental (ron'oconstrictia cu cresterea rezistentei in caile aeriene= ingrosarea mucoasei= stimularea receptorilor de la nivelul mucoasei= Expunerea umana la 1, ", 1, ppm timp de 10 minute determina un raspuns rapid (ron'oconstrictor. %stmaticii reactioneaza la valori O1ppm, spre deose(ire de persoanele sanatoase, care reactioneaza la
13

valori in jur de " ppm, iar in respiratia de tip oral reactiile apar la concentratii de 1-, ppm. Bn studio efectuat in %tena a evidentiat o crettere cu 31 a mortalitatii in zile in care 6- + a depasit concentratii de 1"0Mg5m ,, iar in :>on si 9arseille procentul deceselor prin (oli respiratorii la personae peste 0" ani a fost de -111 la concentratii peste 100Mg5m ,. *a(el 7. 4fecte in e)punerea pe +3 ore in functie de :-%4: (Mg5m,! 4fect Exces de mortalitate !resterea "A!RS (adult) Scaderea functiei resp
SO2 S spe!sii arse S spe!sii tota"e

"00 +"0

"00 +"0 180

Gecomandari -96 / - "00 Mg5mc pe 10 minute= - 1+" Mg5mc timp de +3 ore.

&.1.2.&. OZONUL 6e afla in mod natural in concentratii foarte mici (urme! in aerul troposferic si in concentratii mult mai mari in stratosfera, su( forma unui strat cu o grosime de +-"mm, la +0-,0 Km altitudine, care formeaza un ecran protector fata de radiatiile solare si in special fata de ultraviolete de tip 2 si #. In ultima perioada de timp se o(serva o tendinta de cumulare a ozonului la nivelul troposferei, fiind considerat un poluant iritant, precum si depletia lui de la nivelul stratosferei. 4ste un agent o)idant puternic, care se formeaza prin actiunea radiatiilor ultraviolete asupra 8-+ si a compusilor organici volatili (7-#!. #oncentratia depinde de gradul de poluare, dar si de conditiile meteorologice. #ele mai mari valori au fost semnalate deasupra -ceanului %tlantic si la ,000 m altitudine, in Cermania s-au evidentiat 1+0Mg5m,, iar in B6% pana la 300Mg5m,. Gadiatiile ultraviolete cu lungimi de unda mica din troposfera au suficienta energie, care este a(sor(ita de 8- + 8-+ P'.v -. P 8-. P-+ -, -, P88-+

14

%cest proces este ciclic, iar in a(senta 'idrocar(urilor (care au rol de catalizatori!, reactiile sunt incetinite. $idrocar(urile in special cele aromatice se o)ideaza in prezenta - si rezulta radicali li(eri, care reactioneaza cu 8- si se formeaza 8-+. 2alanta acestor reactii va fi de 1 la , pentru ozon, care se acumuleaza in special cand insorirea este puternica si pe seama 8- + rezultat din traficul de dimineata. Pe langa ozon se formeaza si alti radicali li(eri (alde'ide, pero)i acetil nitrati-P%8!, denumiti generic o)idanti fotoc'imici. -zonul o)ideaza gruparile sulfidril si aminoacizii din enzime, coenzime, proteine, precum si acizii grasi polinesaturati la pero)izi (toti fiind compusi ai mem(ranelor (iologice!. #ompus foarte iritant atat in caile respiratorii superioare, cat si inferioare, care interferea cu mecanismele de aparare ale organismului. #oncentratia ozonului s-a corelat in diverse studii epidemiologice cu/ 6imptome de cai respiratorii superioare/ rinoree, iritatia laringelui= 6imptome de cai respiratorii inferioare/ tuse, I'ising, durere retrosternala= 6imptome nespecifice/ cefalee, o(oseala. 4ste un poluant o)idant, dependent de fenomenele meteorologice si gradul de poluare determinat in primul rand de trafic (intre 00-1," milioane de americani traiesc in zone cu concentratii de ozon ?0,1+ppm!. In :os %ngeles frecvent nivelele depasesc 0,+-0,,ppm. 4fecte acute o(tinute in urma unor studii e)perimentale/ %fecteaza celulele epiteliale, secretorii si ciliate, care sunt cele mai sensi(ile. 9odifica permea(ilitatea alveolo capilara. 6cade volumul e)pirator ma)im pe secunda (cu cat e)punerea este mai indelungata apar efecte cumulative!. 6cade puterea de aparare la infectii. 4fectul (ron'oconstrictor este mai mic comparativ cu e)punerea la acid sulfuric, insa efectul inflamator este comparativ mai mare (creste de 8 ori numarul polimorfo nuclearelor!. Prostaglandinele PC4+ si PCD+a, trom(o)an 2+ scad in lavajul (ron'o alveolar la om. Potentialul sensi(ilizarii alergice primare este sla(, dar creste frecventa crizelor de astm. 4fecte cronice/ $iperplazia celulelor alveolare=

15

%lterarea celulelor ciliate si #lara din caile aeriene mici, prin efectul cumulat al concentratiei si timpului de e)punere (#)*!= #resc lactat de'idrogenaza si elastaza, mar<eri ai injuriilor la nivel pulmonar. 4ste greu de separat efectul ozonului fata de ceilalti poluanti iritanti, de aceea cele mai multe studii urmaresc efectul com(inat al poluantilor iritanti. 4)perimental s-a urmarit e)punerea la ozon, ca principal constituent al smogului, creandu-se artificial conditiile smogului de :os %ngeles. Gecomandari -96 privind concentratia ozonului/ - 1"0-+00Mg5m, pentru 1 ora e)punere= - 100Mg5m, pentru 8 ore. Efe(te"e *atorate *ep"etiei stratosferi(e *e o)o! 6e presupune ca stratul de ozon stratosferic s-a format acum cateva (ilioane de ani, in urma distructiei si recom(inarii o)igenului, prin energia solara. -(servatii spatiale facute in perioada 1 "0-1 70 au constatat o sta(ilitate a stratului de ozon, pentru ca apoi acesta sa scada su( 1 mm grosime in special deasupra %ntarcticei, incepand cu anul 1 8", datorita degajarii pe perioada verii polare a unor poluanti cu rol de catalizatori ai reactiilor de distructie ale ozonului (azot, 'idrogen, radicali li(eri de clor, (rom!. 9oleculele de freoni (clor fluoro car(oni-#D#!, datorita sta(ilitatii si reactivitatii c'imice crescute pot distruge pana la 10.000 molecule de ozon. ;easupra 4uropei stratul de ozon a scazut in ultima perioada cu apro)imativ ,1 anual. Principalele cauze ale acestui fenomen fiind/ z(orurile stratosferice (in special prin emisia de gaze de ardere, dar si prin fenomenul de (ang sonic!, precum si prezenta freonilor, folositi ca agenti de refrigerare, spumanti in incendii, agenti propulsori in spra>, aparate de conditionare a aerului. Prin diminuarea stratului de ozon (de la +-"mm la mai putin de 1mm! creste gradul de penetrare al GB7 cu lungimi de unda mici la nivelul scoartei terestre. ;epletia ozonului stratosferic si acumularea de #-+ in straturile mai joase ale atmosferei, duc la sc'im(ari climatice glo(ale. #a efecte in urma suprae)punerii la GB7 creste riscul cancerului de piele, a unor modificari precanceroase cutanate (celule scuamoase, 'iperc'eratoza!, cataracta si posi(ile efecte imunologice, care se o(serva la persoanele, care prin specificul activitatii lucreaza mai mult timp in aer li(er, in conditiile in care nu au ec'ipament de protectie
16

(constructori, agricultori, pescari!. #a efecte indirecte apar modificari ale productiei agricole si asupra sistemelor acvatice. 6-a inc'eiat in anul 1 87 Protocolul de la 9ontreal, dupa care a urmat #onventia de la 7iena cu un amendament adoptat in 1 0, privind protectia stratului de ozon, la care a aderat si Gomania. &.1.2./. AL#E0I#E (formalde'ida si acroleina! +or,a"*e1i*a are efect iritant datorita solu(ilitatii foarte mari in apa. Irita conjunctivele, mucoasa nasala si a tractului respirator superior. Pragul olfactiv este de/ 0,"-1 ppm +-, ppm produce o iritatie usoara 3-" ppm este intolera(il 4ste prezenta in aerul interior rezultand din materiale de constructie, furnituri, folosirea unor spume pe (aza de ureeformalde'ida, in izolarea instalatiilor. 6tudii privind e)punerea cronica ocupationala si efectele cronice la copii au pus in evidenta o scadere semnificativa a @pea< e)pirator> floIA la o e)punere de 00 pp(, iar la copiii astmatici la "0 pp(. Dormalde'ida are si efect alergizant, iar e)perimental la soareci prin in'alare de lunga durata s-a dovedit a fi cancerigena (cancer nazal!, precum si o frecventa mare a acestei localizari la e)pusi profesional. A(ro"ei!a 4ste o alde'ida nesaturata, cu efecte iritante mai puternice decat formalde'ida (1 ppm produce iritatia oc'ilor si a mucoasei tractului respirator!. In e)punerile de lunga durata efectele iritante apar prin cumulare. In concluzie se poate spune ca e)punerea la poluanti iritanti in functie de nivelul si timpul de e)punere induc/ &.2. Efe(te a( te *e tip irita!t - "ntoxicatii acute (cu caracter profesional!, datorita unor accidente in timpul transportului in cisterne su( presiune sau manipularii acestor gaze, precum si a unor avarii industriale (Poza Gica, Qarnesti!. Into)icatiile acute se manifesta cu sindrom conjunctival, tra'eo-(ronsic, (ronseolitic, alveolar. %ceste manifestari au la (aza 'iperemie, edem, necroza, 'ipersecretie de mucus, spasm (ronsic refle), iar la nivel alveolar se produce alterarea surfactantului pulmonar, a pneumocitelor mari, macrofage. 6e instaleaza astfel edemul pulmonar acut de tip lezional datorat necrozelor la nivelul mem(ranei alveolare si
17

endoteliului capilar, care determinea aparitia de transvazat in spatiul interstitial si alveolar, care se depune su( forma unei men(rane si impiedeca sc'im(urile gazoase. ;e(utul este (rusc (dispnee, tuse, e)pectoratii rozacee, 'ipo)ie, 'ipercapnee!. In into)icatia cu 8- edemul pulmonar acut apare per primam, fiind insolu(ili ajung in concentratie mare la nivel alveolar. # !resterea morbiditatii si mortalitatii prin boli cronice cardio# respiratorii s-a o(servat in accidentele de poluare severa, semnalate in 2elgia, :ondra, ;onora, in urma carora studiile lui 9artin si 2radle> au stat la (aza recomandarilor -96 privind concentratiile ma)ime admise pentru 6-+ si suspensii arse (principalii poluanti incriminati!, care la valori ?"00 Mg 5m, pe +3 ore pot provoca aceste efecte. #ele mai importante episoade de poluare severa de tip industrial au fost/ In anul 1 ,0 in 2elgia (7alea 9eusei!, intr-o zona puternic industrializata (fa(rici de sticla, var, zinc, acid sulfuric!, amplasate pe valea ingusta a unei ape. In conditii atmosferice nefavora(ile autopurificarii aerului (ceata, calm atmosferic, inversie termica!, populatia din aceasta zona reclama o serie de simptome respiratorii, iar in decurs de cateva zile s-au inregistrat 00 de decese. - analiza epidemiologica a acestui episod a scos in evidenta urmatoarele aspecte/ - persoanele cu afectiuni respiratorii au fost de ordinul miilor, iar acuzele au fost de tip iritativ la nivelul mucoaselor, tusea si dispneea dominind ta(loul clinic. - numarul deceselor a fost de 10 ori mai mare decat in mod o(isnuit. - agentii poluanti cumulati (6-+, o)izi metalici, fluor, suspensii! in conditiile meteorologice amintite, au fost singura cauza a acestui episod de poluare (nu s-au depistat alte cauze te'nologice sau avarii!. In anul 1 38 in B6% (localitatea ;onora, Pennsilvania!, intr-o zona geografica asemanatoare cu cea descrisa anterior si cu profil industrial similar, tot in conditii meteorologice nefavora(ile s-a produs un alt accident de poluare severa, care in decurs de 3 zile s-a soldat cu +7 decese (fata de + in medie pentru perioada respectiva! si un numar crescut de acuze respiratorii (la peste 301 din populatie!. 7arsta persoanelor decedate a fost de peste "0 ani si majoritatea au prezentat afectiuni cardiovasculare cronice in antecedente. Poluantii incriminati au fost tot iritanti. In anul 1 "0, pe coasta golfului 9e)ic, localitatea Poza Gica, cu industrie de rafinare a petrolului si prelucrare a gazelor naturale, s-a produs in decurs de 10-+0 minute in conditii de inversie termica, calm atmosferic si ceata, cumularea unor cantitati mari de $ + 6. %u aparut cazuri grave de into)icatii cu decese, manifestari respiratorii cu edem
18

pulmonar acut si tul(urari neurologice, cu sec'ele in randul supravietuitorilor. In decem(rie 1 "+ la :ondra, dupa , zile de ceata si calm atmosferic a crescut (rusc mor(iditatea si mortalitatea prin (oli cardiorespiratorii, (ilantul dupa doua saptamani fiind de peste 3000 decese in randul persoanelor peste 70 de ani, dar si copii su( 1 an. Poluantii incriminati au fost/ 6-+ in concentratii ma)ime de peste 1 ppm (valori de 0 ori mai mari ca cele o(isnuite! si funingine in acelasi ordin de marime. 4pisoade similare s-au mai repetat si in alti ani (1 "0, 1 "7, 1 "8, 1 0+! . 1 70, 6eveso-Italia poluare industriala cu *ric'lorp'enol(*#P! de uz farmaceutic si agricol. In urma unei defectiuni te'nologice s-au degajat cantitati mari de vapori de *#P, care contin dio)ina, e)trem de to)ica. Primele manifestari au aparut la copii su( forma de acnee, comedoame, c'isti, asociate cu leziuni 'epatice si scaderea imunitatii. Peste 7000 de persoane au fost evacuate din zona cea mai afectata, iar alte "000 de persoane erau transportati zilnic pentru ingrijiri medicale. :a aceste efecte acute produse de dio)ina tre(uie adaugate si cele tardive (mutagene, teratogene si cancerigene!, care au dus la cresterea avorturilor spontane, a malformatiilor congenitale si a tumorilor maligne. 1 83, India (2'opal! de la o fa(rica de car(id s-a degajat un nor de metil izocianat (9I#! rezultat in urma unei reactii necontrolate prin introducerea in apa a acestui compus, care a dus la degajarea unei cantitati mari de temperatura si emisia su( forma de gaze de 9I# si alti compusi de descompunere. ;in peste +00000 persoane e)puse, in prima saptamana dupa accident au murit +"00 persoane, iar in 1 0 (ilantul a fost urmatorul/ 17,,8+ persoane care au suferit afectiuni temporare= 18 ++ cu afectiuni permanente si un total de decese de ,8+8 persoane. In urma acestor accidente de poluare acuta severa au fost initiate o serie de programe de educatie pentru sanatate a e)pusilor profesional si a populatiei generale, precum si perfectarea unei legislatii, care sa protejeze omul si mediul am(iant. In afara acestor accidente de poluare industriala sunt cunoscute si episoade, care apar periodic in orase foarte mari, favorizate de conditiile topografice si meteorologice (in special de insorire puternica si in a(senta curentilor de aer! si pe fondul unor nivele crescute de poluare (produse in primul rand de traficul rutier!. 4ste vor(a de smogul de $os Angeles, sau smogul fotoc'imic, cand pe seama poluantilor rezultati din trafic si in prezenta radiatiilor B7, rezulta o)idanti fotoc'imici (de tipul
19

-,!. In aceste perioade sunt acuzate o serie de simptome iritante la nivelul conjunctivelor si mucoasei tra'eo-(ronsice, iar persoanele cu afectiuni cronice cardio-respiratorii prezinta decompensari. 8u se cunoaste e)act anul cand pentru prima data in :os %ngeles a aparut fenomenul de smog, dupa diversi autori fiind citati anii 1 1+, 1 ++, 1 ,1, 1 37. # Agravarea bronsitei cronice reprezinta tot un efect acut al fenomenului de poluare. In functie de nivelele de poluare cu iritanti a fost studiata aceasta afectiune pentru prima data de :aIt'er, care a monitorizat calitatea aerului intr-o perioada in care un lot de (olnavi cu (ronsita cronica erau supraveg'eati clinic. 6-a demonstrat astfel ca acutizarea si agravarea simptomatologiei (e)pectoratie crescuta, infectie, dispnee accentuata! se coreleaza cu cresterea concentratiei suspensiilor arse si 6-+ ?+"0 Mg5m, pe +3 ore (valoare preluata ca recomandare -96!. &.&.Efe(te"e (ro!i(e2 care apar la e)puneri pe o perioada mare de timp la concentratii moderate de poluanti iritanti se refera la/ - infectii respiratorii acute de cai superioare si inferioare, repetate in special la copii. 6tudii epidemiologice efectuate in zone poluate au evidentiat o frecventa si o gravitate crescuta a infectiilor respiratorii in special la copii. Printre factorii favorizanti legati de varsta si starea de nutritie se afla si poluarea aerului cu o)izi de sulf, azot si suspensii. %cestia prin leziunile de tip aseptic la nivelul mucoaselor scad apararea locala si favorizeaza infectiile. - 2ron'o pneumopatia cronica o(structivea ( %&O!), care include (ronsita cronica si emfizemul pulmonar. 2P-# a crescut in ultimii +0 de ani la noi in tara cu 001. #linic se caracterizeaza prin sindrom (ronsitic cronic si dispnee progresiva, dupa varsta de 30 de ani, iar din punct de vedere fiziopatologic prin sindrom o(structiv. 4tiologia este plurifactoriala, pe primul loc fiind incriminat ta(agismul, la care se adauga o serie de factori e)ogeni si endogeni, dupa cum urmeaza/ Tabagismul stimuleaza secretia de mucus si in'i(a miscarea cililor (ronsici, provocandu-se o suprasolicitare a functiei de clearence mecanic (muco ciliar! si (iocid (prin lizozim, Ig% secretorii la nivelul mucoasei cu scaderea rezistentei la infectii!. :a nivel alveolar in'i(a activitatea macrofagelor pulmonare cu rol imunitar, dar si mecanic de eliminare a suspensiilor prin caile respiratorii sau limfatice, eliminarea gazelor fiind mai putin efficienta. 6cade astfel rezistenta la infectii si se acumuleaza neutrofile si macrofage in jurul cailor aeriene distale. 9acrofagele alveolare elimina enzime proteolitice, iar antiproteazele din tesutul pulmonar
20

la

sunt in'i(ate, creandu-se o situatie similara cu cea a deficitului genetic in R-1-antitripsina, care favorizeaza aparitia emfizemului pulmonar. 6unt stimulati si receptorii de iritatie din su(mucoasa (ronsiilor, resultand o 'iper-reactivitate (ronsica crescuta, prin spasmul musculaturii netede. Se instaleaza astfel sindromul obstructiv cronic, caracterizat prin dispnee si 'E(S scazut) In mod normal 7496 scade dupa 30 de ani in medie cu +0-+" ml5an ajungand dupa 00 ani la valori de ,000 ml5sec. :a fumatorii care nu prezinta (ronsita cronica scaderea este cu +"-," ml5an, iar la fumatorii cu (ronsita cronica o(structivea 7496 scade cu 30-7" ml5an, ajungand la valori de 1000 ml5sec dupa varsta de 00 de ani (Prof. C'erasim, 9ed. Int.!. &oluarea aerului cu *Ox ,SO+ ,ozon, particule in suspensie au mecanism de actiune similar cu cel produs in ta(agism. Expunerea professionala la praf organic si anorganic (industria materialelor plastice, de (um(ac, materiale de constructie, la fermieri, maturatori, etc!. "nfectii acute bronsice repetate (initial virale, apoi (acteriene! cu $.influenzae, pneumococ, m>coplasma, etc, cresc o(structia (ronsica, produc distructii tisulare si inactiveaza R-1-antitripsina. ,actori genetici care determinea o sinteza scazuta a in'i(itorilor enzimelor proteolitice eli(erate de neutrofile si macrofage (elastaze, colagenaze!. ;efecte genetice in R1 antitripsina, care este o proteina de faza acuta, sintetizeaza in ficat, de unde ajunge in sange si apoi in plaman. 8ivelul ei creste in ser in (oli inflamatorii pentru a neutraliza lizinele proteolitice (acteriene sau celulare. Cenele asociate cu emfizemul sunt notate cu Q (sinteza scazuta! sau cu 6 (cata(olism crescut de R 1 antitripsina!. Di(roza c'istica este de asemenea o (oala genetica, in care epiteliile e)ocrine prezinta o disfunctie in secretia de #l -, ce se manifesta prin secretia unui mucus vascos la nivel respirator, care produce o(structie cu infectie si inflamatie. %lte deficite genetice semnalate constau in deficiente ereditare de motilitate a cililor vi(ratili, precum si o 'iper-reactivitate (ronsica mostenita. 2ron'opneumopatia cronica o(structivea are o etiologie plurifactoriala, factorii incriminati avand urmatoarea ordine/ fumatul, factorii de mediu, factorii infectiosi, factorii genetici. 2olile respiratorii cronice au o prevalenta foarte mare in populatie nivel mondial situandu-se imediat dupa cancer, in care principalul
21

factor de risc este ta(agismul, care ucide anual in jur de +, milioane de vieti. %ronsita cronica are o frecventa crescuta, intre 10-+"1 in randul populatiei adulte, peste 30 de ani, cu o frecventa du(la la (ar(ati fata de femei. 4ste o (oala a (ronsiilor mari si mici, care se caracterizeaza clinic prin sindrom (ronsitic cronic (tuse, e)pectoratie! cel putin , luni pe an, +-, ani consecutiv. In (ronsita cronica se produc o serie de modificari morfofunctionale caracteristice/ -'ipertrofia stratului glandular din (ronsiile mari prin cresterea numarului celulelor secretoare de mucus. -cresterea numarului celulelor caliciforme. -'ipersecretia de mucus, care determinea inflmatia (celule inflamatorii, edem, 'ipertrofie musculara! si o(structia cailor aeriene (permanenta si progresiva!. Emfizemul pulmonar este o dilatare permanenta si anormala a cailor aeriene, situata distal de (ronsiola terminala, care se produce prin ruperea peretilor alveolari. 6patiile alveolare au dimensiuni de ordinul milimetrilor sau c'iar centimetrilor, cu scaderea suprafetei alveolare totale si modificari in sc'im(urile gazoase. %pare cu o frecventa de apro)imativ "1 la se)ul masculin si de 1"1 la se)ul feminin, dar frecventa anatomica (pe necropsii! este mult mai mare, intre 0"-701. Drecventa mai mare la se)ul feminin poate fi pusa pe seama ta(agismului care se e)tinde din ce in ce mai mult pe seama acestui segment din populatie, dar si pe e)punerea mai mare la poluanti iritnti din aerul interior (din locuinta!, rezultati din sistemele de incalzire si pregatire a 'ranei. #onform recomandarilor -96 este supraveg'eata e)punerea la urmatorii poluanti/ *a(el . Poluanti din aer, surse si efecte Po" a!t %lde'ide %cid acetic 9ono)id car(on S rse arderea com(usti(ililor fosili si (iomasa arderea (iogazului, materiale de constructie de arderea com(usti(ililor, fumat, trafic Efe(te iritatia oc'ilor si cailor respiratorii superioare iritatia mucoaselor cefalee, greata, ameteli, tul(urari vizuale, confuzii mentale, coma, deces iritatia conjunctivelor si
22

Dormalde'ida

arderea (iogazului,

9etale grele (P(! 9icroorganisme -)izi de azot -zonul Particule Denoli $.P.% Gadon -)izi de sulf 7.-.#.

materiale de constructii, finisaje, fumat (enzina cu P( instalatii sanitare, supraaglomerare arderea com(usti(ililor, fumat, trafic trafic, ardere com(usti(ili fosili arderea com(usti(ililor, trafic, fumat arderea (iogazului, su(stante de uz casnic arderea com(usti(ililor fosili, trafic materiale de constructii, arderea gazelor naturale arderea com(usti(ililor arderea com(usti(ililor, trafic, materiale de constructii

ale tractului respirator, alergii, cancer efecte neuropsi'ice, anemie, efecte cardiovasculare (oli infectioase, alergii iritatia oc'ilor si ale tractului respirator, infectii la copii e)acer(are astm, iritatia (ron'iilor (oli cronice respiratorii iritatia mucoaselor carcinogene carcinogene (oli cronice respiratorii iritatii cai respiratorii, cancer

6tandarde de calitate a aerului #9% ale principalilor poluanti/ SUA Ro,a!ia , SO2 80 Mg5m (medie anuala ! +"0 Mg5m, pe +3 ore ,0"Mg5m, pe +3 ore 7"0 Mg5m, pe ,0 minute CO 10 mg5 m, pe 8 ore 30 mg5 m, pe 1 ora O& +,"Mg5m, pe 1 ora + mg5m, pe +3 ore 0 mg5m, momentan 0,0, mg5m, pe +3 ore 0,1mg5m, pe ,0 minute 100Mg5m, pe +3 ore ,00 Mg5m, pe ,0 minute 1"0Mg5m, pe +3 ore "00Mg5m, pe ,0 minute
23

NO2 100 Mg5m, (medie anuala! PM1% "0Mg5m, (medie anuala! 1"0Mg5m, pe +3 ore

P3

1,"Mg5m, pe , luni

0,7Mg5m, pe +3 ore

*a(el 10. *ipuri de poluare industriala Tip " Geducator Co,po)itia 6-+, particule S rse surse stationare de com(ustie,incalzirea locuintelor

Dotoc'imic

'idrocar(uri si 8- emisi prin surse mo(ile, com(ustii, com(ustii in prezenta platforme petroc'imice radiatiilor solare si rezulta si rafinarii -, alde'ide, P%8 poluare doar in vecinatatea sursei industriale specific industriei sau accidente de transport cu su(stante to)ice

6urse punctiforme

&.4. COMPUSI C0IMICI CARE IN#UC 0IPOXIA MONOXI#UL #E CARBON 4ste un gaz fara proprietati organoleptice (miros, culoare!, cu o reactivitate c'imica redusa si densitate mai mica decat a aerului. :a temperatura o(isnuita #- din aerul atmosferic nu reactioneaza cu alte gaze sau cu vaporii de apa. 9ono)idul de car(on induce o stare de 'ipo)ie anemica, fiind unul dintre cei mai studiati agenti c'imici, inca de pe vremea lui #laude 2ernard (180"!. Sursele *e po" are sunt reprezentate de procesele de ardere incompleta a com(usti(ililor fosili in surse fi)e, industriale (termoenergetice, de producere a otelului, rafinarea petrolului, etc!, sau sisteme de incalzire locala si de preparare a alimentelor. %rderea com(usti(ililor lic'izi in motoarele autove'iculelor, sau alte motoare pe (aza de ulei, reprezinta o alta sursa importanta de poluare, traficul rutier in orasele mari, supraaglomerate fiind principala sursa de poluare a aerului. In orice proces de com(ustie in prima faza resulta mono)idul de car(on prin reactie cu o)igenul, dupa care, daca aportul de o)igen este suficient, se ajunge la (io)id de car(on ca produs final. Intr-o cantitate insufficienta de o)igen reactia se opreste in prima faza si resulta ca produs final mono)idul de car(on. %ceasta reactie are un randament
24

energetic scazut (de apro)imativ trei ori!, de aceea din motive economice in industrie tre(uie sa se asigure conditiile unei arderi complete, in acest fel fiind emise cantitati mai mici de mono)id de car(on. 6e estimeaza anual o emisie totala de ,"0-000 milioane tone de #- la nivel mondial. #ea mai mare cantitate de #- in aerul atmosferic resulta din gazele de esapament. %stfel, in orasele mari cu trafic intens, #- emis de autove'icule reprezinta 80- 01 din toata cantitatea de #-. In aerul atmosferic concentratia de #- depinde de intensitatea traficului, conditiile meteorologice si topografia zonei. 6e pot intalni astfel in zone ur(ane concentratii in medie de +0 mg5m , si valori ma)ime de 00mg5m,. #om(ustiile din industrie si din sistemele de incalzire locala, precum si fumatul reprezinta alte surse de poluare cu #-. Intr-o proportie mica (0,01-0,+mg5m ,!, #- resulta si in urma unor procese naturale (descompunerea su(stantelor organice moarte in #$ 3 si #-, transformarea (icar(onatilor in car(onati la nivelul marilor si oceanelor!. ;aca in e)terior principala sursa de poluare o reprezinta traficul rutier, in aerul interior principalele surse sunt/ fumatul, folosirea so(elor de incalzit sau gatit cu lemne, car(uni, petrol, gaze, seminee. In ultimul deceniu se o(serva o tendinta de scadere a concentratiilor de #-, datorita inlocuirii sistemelor de incalzire locala, totusi 001 din cantitatea de #- din troposfera este rezultat al activitatilor umane (surse antropogene!. Expunerea crescuta a populatiei la CO se realizeaza/ in timpul calatoriilor in ve'icule cu motor intre10-,0 mg5m ,. cand se folosesc surse locale de incalzit sau gatit, in aerul interior din (ucatarii se pot degaja concentratii de #- intre 10-," mg5m , aer (Cermania! sau valori de "o-00mg5m , o(tinute in masuratori efectuate in -landa. in incaperi unde se fumeaza ((aruri, discoteci!, studii recente arata ca fumatul, in conditii de supraaglomerare si ventilatie necorespunzatoare este o importanta sursa de poluare interioara. %stfel, determinari efectuate in aceste localuri au evidentiat concentratii de ,,"-0 mg5m, fata de acelasi tip de spatii unde nu se fumeaza, concentratiile fiind su( 1mg5m,. Dumatul pasiv realizeaza o e)punere de apro)imativ 1,7mg5m , (1," ppm!, iar comparativ folosirea unei so(e cu gaz se asociaza cu o e)punere de apro)imativ ,mg5m , (+,"ppm!. #-$( la nefumatori poate varia intre 1,+-1,"1 (0,"-11 fiind #-$(

25

endogena!, iar la fumatori valoarea este de ,-31, c'iar si 101 la marii fumatori. Expunerea profesionala este mult mai mare, fiind vor(a de grupuri profesionale cu risc crescut (soferi, agenti de circulatie, mecanici auto, muncitori in parcari auto, garaje, statii de (enzina, agenti de circulatie, pompieri, (ucatari!. %stfel studii efectuate in Dran<furt pe 9ain in aerul interior din autove'icule au pus in evidenta concentratii de #in jur de 30mg5m, pe ,0 minute. (ecanism de actiune. 9ono)idul de car(on din aerul in'alat reactioneaza cu fierul 'eminic si resulta car(o)i'emoglo(ina (#-$(!, care are o sta(ilitatate de +3" ori mai mare decit o)i'emoglo(ina la om, pentru unele specii de animele raportul fiind mai mic. #ompetitia dintre #- si -+ este e)plicata matematic prin ecuatia lui $aldane/ $((#-!3 . 9) $((-+!3 P-+ #onstanta 9 la om este egala cu +3" la un p$ al sangelui de 7,3. Gezulta ca daca presiunea #- din aerul inspirat este 15+3" din presiunea o)igenului, se formeaza "01 $( - + si "01 #-$(. #oncentratia de #-$( creste foarte repede in vasele cere(rale si miocard si mult mai incet la periferie. Gelatia intre concentratia #- din aer si nivelul #-$( este influentata de mai multi factori/ nivelul #-$( de provenienta endogena, concentratia #- in aerul respirat, timpul de e)punere, venilatia pulmonara, efortul fizic. #o(urn a gasit un model matematic de calcul al #-$( in functie de concentratia #- din aerul in'alat, e)primata in ppm (100 ppm . 113 mg #-5m,!. 1 #-$( . 0,10 ) #- (ppm! P 0,"1 0,"1 . #-$( de provenienta endogena. Dormarea car(o)i'emoglo(inei reduce transportul de o)igen la nivel tisular si impiedeca disocierea o)igenului din 'emoglo(ina la nivelul capilarelor, instalandu-se o stare de 'ipo)ie sau ano)ie tisulara. 6e pare ca acesta nu este singurul mecanism de actiune, deoarece #are o afinitate mare si pentru mioglo(ina (de ,0-"0 ori mai mare fata de o)igen! si citocrom o)idaza. :egatura mono)idului de car(on cu mioglo(ina la nivelul miocardului si musc'ilor sc'eletici poate fi suficient de mare ca sa reduca transportul intracelular al o)igenului. :egatura intre #- si 'emoglo(ina este la(ila, astfel, cand presiunea partiala a #- scade, se elimina din organism in functie de
26

P#-

volumul respirator si de(itul cardiac, reducerea la jumatate a concentratiei fiind astfel atinsa intre +-8 ore. Efectele asupra sanatatii sunt in functie de nivelul car(o)i'emoglo(inei dupa cum urmeaza/ 4fecte neurorologice si comportamentale= 4fecte cardiovasculare= 4fecte fi(rinolitice= 4fecte perinatale. ;atorita 'ipo)iei se instaleaza un deficit functional la nivelul unor organe si tesuturi cum ar fi creerul, inima si endoteliul vascular. In continuare sunt e)emplificate efectele asociate e)punerii la #- in functie de nivelul #-$(, rezultate din cateva studii recente/ 5 CO03 22& 6 42/ Efe(te - scaderea semnificativ statistica a perioadei de efort si instalarea o(oselii in timpul activitatii la tineri sanatosi= - scaderea duratei activitatii fizice si instalarea la pacientii cu angina si cresterea duratei crizei de angor - scaderea semnificativ statistica a consumului ma)im de o)igen si a timpului ma)im de efort la sportivii de performanta /27 6 82/ - scaderea semnificativa a gradului de atentie la su(iecti sanatosi= 82/ 6 18 - scaderea semnificativa a perceptiei vizuale, a de)teritatii manuale, tul(urari de vor(ire, scaderea performantei unor activitati comple)e senso motorii (sofatul! 8ivele mari de #-$( duc la scaderea P'-ului sanguin si fenomene de fi(rinoliza, in ceea ce priveste efectele perinatale, in e)punerea la #-, s-a o(servat la nou nascuti din mame fumatoare, greutate mica la nastere si o dezvoltare staturo ponderala deficitara post natala. 4)punerea la concentratii mari de #- in spatii inc'ise unde e)ista o sursa de poluare interioara si in a(senta ventilatiei (locuinte, garaje!, poate duce la aparitia unor fenomene de into)icatie acuta, cu forme de gravitate in functie de nivelul #-$(/ 42 7 . /2/

durerii

27

la concentratii intre 10-+01 apar forme usoare de into)icatie, cu cefalee, ta'icardie, ameteli, scaderea capacitatii de efort fizic si intelectual= intre +0-301 apar forme grave de into)icatie cu o(nu(ilare, cefalee, varsaturi, tul(urari cardio-respiratorii, $*%, senzatie de constrictie toracica= intre 30-"01 apar forme comatoase, care pot fi recupera(ile daca se intervine rapid, e)istand riscul unor sec'ele neuropsi'ice= la concentratii peste 001 formele sunt letale. In into)icatii tre(uie sa se intervina de urgenta pentru a de(loca #-$( intr-un timp cat mai scurt prin o)igenoterapie care reduce perioada de injumatatire a #-$( de le ,+0 minute la 00-80 minute, sau c'iar prin o)igeno-terapie 'iper(ara, timpul de injumatatire fiind redus la +0-,0 minute. Persoanele cu risc ma)im sunt (olnavii cu angina pectorala si o(structie de artere coronare, iar un risc crescut il prezinta/ femeile gravide si fatul in perioada intrauterina (atranii cu functie cardio-respiratorie scazuta persoanele cu (ronsita cronica si enfizem persoanele cu anemie sau cu anomalii genetice ale 'emoglo(inei persoanele care consuma 'ipnotice persoanele e)puse la altitudine mare Pentru asigurarea unui nivel de +,"-,1 #-$( de protectie pentru persoanele cu risc crescut, -96 recomanda urmatoarele concentratii ale #-/ - 100 mg5m, pentru ma)im 1" minute= - 00 mg5m, pentru ,0 de minute= - ,0 mg5m, pentru o ora= - 10 mg5m, pentru 8 ore. 6tudii epidemiologice efectuate in #'ina, la copii proveniti din locuinte incalzite cu so(e cu gaz, au pus in evidenta nivele, in medie, de 3,171 #-$(, iar activitatea lizozimului salivar a fost foarte scazuta= la copiii proveniti din locuinte cu sistem central de incalzire, valori medii de 1,7 1 (:iu Sifong 1 +!. 6tudii efectuate pe agenti de circulatie (#airo 1 0! au evidentiat concentratii medii de #-$( in jur de 101. 4fectele ateromatogene au fost puse in evidenta doar in studii e)perimentale, avand la (aza efectul #- in meta(olismul colesterolului, precum si modificarile la nivelul intimei vasculare.
28

&.4.1. 0IPOXIA 0ISTOTOXICA apare cand P-+ in sangele periferic este normala sau mai mare, dar o)igenul nu poate fi utilizat la nivel tisular. 6u(stantele care determina aceste efecte sunt acizii sla(i sau sarurile solu(ile ale acestora (acidul cian'idric si sulf'idric!. (ecanismul de actiune In'i(a citocrom c o)idaza (de fapt intrerup transferul de electroni prin in'i(itia pasului citocrom a L citocrom a ,. 4ste vor(a de citocrom aa, sau citocrom c o)idaza, care intervine la acest nivel asigurand transferul de electroni. 4ste in'i(ata fosforilarea o)idativa, iar meta(olismul aero( este compromis. 4ste (locat transferul electronic de la citocrom o)idaza la o)igenul molecular si Po+ creste la periferie, iar gradientul de disociere al o)i'emoglo(inei scade. #resterea glicolizei determina o acidoza lactica puternica. 6timuleaza direct c'emoreceptorii in peretii carotidei si aortei si induc o scurta perioada de 'iperpnee. &.4.1.1. CIANURILE SI ACI#UL CIAN0I#RIC 6unt compusi cu o to)icitate foarte mare, folositi in sinteza acrilonitrilului, care sta la (aza o(tinerii fi(relor sintetice (melana!. ;e asemenea se folosesc la fa(ricarea cauciucului sintetic, precum si la purificarea si prelucrarea aurului si argintului. In afara acestor surse de poluare industriala, compusii L #8 se gasesc in mod natural in sam(urii unor fructe care au in interior o cavitate, ca piersicile, caisele, su( forma de amigdalina) %ceasta este un amestec de glucozizi cianogeni. 6-au descris astfel into)icatii cu amigdalina la copiii, care au consumat cantitati mari de sam(uri ale acestor fructe. 6-a demonstrat e)perimental ca amigdalina administrata pe cale orala are o to)icitate de aproape 30 de ori mai mare la nivel intestinal, fata de administrarea intra venoasa. %cest lucru se datoreaza eli(erarii de T glucozidaza de catre microflora intestinala si meta(olizarea amigdalinei in compusi cu to)icitate mult mai mare. #ianurile sunt puternic nucleofile si pro(a(il au multiple efecte la acest nivel. In neuroni determina acumularea de #a intracelular. #resc eliminarile de catecolamine la nivelelul terminatiilor nervoase adrenergice. In'i(a enzimele care protejeaza neuronii fata de actiunea o)idantilor.

29

&.4.1.2. 0I#ROGENUL SUL+URAT 6e gaseste in gazele vulcanice, gazele de sonda, apele termale, gazele din canalizare datorita proceselor de putrefactie ale su(stantelor organice, in industria pielariei se degaja din su(stantele folosite la idepartarea perilor. #antitati foarte mari de ordinul tonelor se degaja insa la o(tinerea de apa grea folosita in reactoare nucleare. (ecanismul de actiune este asemanator cu cel al compusilor L #8, avand la (aza efectul in'i(itor al citocrom o)idazei, precum si formarea unui comple) intre gruparea- 6$ si 'emoglo(ina, este vor(a de sulfhemoglobina) In into)icatie sunt afectate conjunctivele si se instaleaza edemul pulmonar acut. #u toate ca nitritii au afinitate pentru 'emoglo(ina, insa destul de mica, se administreaza ca antidot in resuscitarea into)icatiilor cu 'idrogen sulfurat, destul de rara de altfel aceasta into)icatie la om. &./. CANCEROGENEZA C0IMICA #ele mai vec'i scrieri despre cancer dateaza de mai mult de 1000 de ani (4dIin 6mit' Pap>rus!. In 1700 Gamazzini descrie o frecventa mai mare a cancerului de san la calugarite, datorita stilului de viata celi(at, iar in anul 177" Percivall Pott coreleaza cancerul scrotal la cosari cu e)punerea la funingine. JamagaIa in anul 1 1" o(tine tumori ale pielii, e)perimental prin aplicare de car(une, pentru ca ,0 de ani mai tarziu KennaIag asociaza aceasta forma de cancer cu produsii de piroliza (gudroane! ai su(stantelor organice pe (aza de car(on si 'idrogen. ;in aceste gudroane s-a izolat un numar foarte mare de 'idrocar(uri policiclice aromatice ($.P.%.!, care contin " nuclei (enzenici in diverse pozitii, potentialul cancerigen variind intre ei. In randul $.P.%. s-au descris cei cu grupari a)o (amino-azo-(enzen, toluen!, care produc e)perimental cancer 'epatic, aminele aromatice ((enzidina, naftilamina! implicate in cancerul vezical. ;intre cancerigenii anorganici sunt cunoscuti/ #d, #r, 8i, %s, su( forma de fi(re, implanturi, proteze, implicati in producerea sarcomului. Di(rele de az(est cu lungime peste 8M si U 1,"M sunt implicate de asemenea in producerea mezoteliomului si carcinomului (ronsic. #efi!itii9 modificare c'imica la nivelul genomului celular sau la nivel epigenetic, avand drept consecinta multiplicarea celulara permanenta si anarc'ica a celulelor. #efi!itia ,orfo"o:i(a9 neoplazie, tumora maligna, cancer.

30

#ancerul presupune o dezvoltare multietapa si plurifactoriala, care apare in urma unei e)puneri indelungate de "-,0 ani la factori cancerigeni. ;ezvoltarea multietapa se refera la urmatoarele faze/ i!itierea2 pro,o;area si pro:resia. I!itierea are la (aza o leziune primara la nivelul %;8 si ireversi(ila prin care celula normala capata caracteristici neoplazice ca urmare a alterarilor la nivelul %;8. 4ste o (oala genetica a celulei somatice. %gentii de initiere actioneaza direct cu %;8 si se numesc aductori de %;8. #elulele initiate sunt greu de deose(it de cele normale, la fel si modificarile meta(olice induse. #elula initiata poate e)ista pana la sfarsitul vietii, fara sa se e)prime in a(senta factorilor de promovare. Pro,o;area este rezultatul unei e)puneri repetate si de lunga durata la un agent promotor non mutagenic 4ste o faza reversi(ila si suscepti(ila la modularea produsa de factorii alimentari, procesul de im(atranire, incarcatura 'ormonala. In aceasta etapa celula initiata se e)prima fenotipic datorita interventiei unor factori cancerigeni de promovare, dupa o latenta de cativa ani, dand nastere unei tumori capa(ile sa creasca si sa invadeze tesuturile vecine. %ceste fenomene se produc datorita scaparii de su( control genetic a multiplicarii celulare. %gentii de promovare intensifica replicarea celulara si in'i(a moartea celulelor preneoplazice (apoptoza!, ca urmare celula initiata se transforma intr-o celula maligna cu alte caracteristici fenotipice si cu autonomie in multiplicare. 4)emple de agenti de promovare/ Qa'arina - agent de promovare in cancerul de vezica urinara, Deno(ar(italul - agent de promovare in 'epatocarcinom, ;io)ina - agent de promovare in cancerul pulmonar, 'epatic si de piele. Pro:resia reprezinta faza de trecere de la primele celule initiate la forme celulare maligne. Induce o insta(ilitate cariotipica, ce include in'i(itia repararii %;8, rata de crestere mare, invazie, metastaze, raspuns 'ormonal anormal. 4ste o faza ireversi(ila. #riterii de clasificare ale su(stantelor cancerigene la om dupa International %gentc> for Gesearc'e of #ancer ( I.%.G.#. !/ Gr pa 1. su(stante sigur carcinogene (sunt suficiente date e)perimentale, dar si epidemiologice, privind efectul la om!. 4). %rsen, aflato)ine, (enzen, estrogeni, clorura de vinil s.a. Gr pa 2.A. 6u(stante pro(a(il carcinogene (date suficiente e)perimentale, dar limitate la om!, 4). 2enz-antracen, dietil-nitrozamine, (ifenil-policlorati (P#2!. Gr pa 2.B. #ompusi posi(il carcinogeni (date limitate atat e)perimentale, cat si privind efectul la om!
31

4). ;io)ina (*.#.;.;.!, uretan. Gr pa &. 6u(stante care nu sunt clasifica(ile la carcinogeni in momentul de fata. Gr pa 4. 6u(stante care pro(a(il nu sunt carcinogene. -upa modul de actiune agentii cancerigeni sunt de doua tipuri/ -irecti (la nivelul %8; produc o leziune primara (ioc'imica!/ agenti alc'ilanti, ioni metalici, dauromicina, etc. "ndirecti (pro sau precancerigeni!, care necesita o activare enzimatica, resultand produsi meta(olici intermediari, care apoi reactioneaza la nivelul componentelor celulare critice!/ $.P.%., aflato)ine, nitrozamine, etc. -upa mecanismul de actiune/ .enotoxici (mutageni), care actioneza la nivelul %8; si produc mutatii, incluzand cancerigenii directi, %s, 2e, #r . Epigenetici (pentru care nu s-a dovedit interactiunea cu %8;!, actionand la nivelul sistemului de control al diviziunii celulare prin activarea genelor supresoare, de e)emplu aldrin, (enzen, az(est, 'ormoni. 6-a estimat ca 00-801 din cancerele umane presupun o e)punere la factorii am(ientali, foarte putini dintre acestia fiind cancerigeni directi, majoritatea fiind activati meta(olic. In acest caz localizarile sunt la nivelul epiteliului mucoaselor cailor de patrundere sau de eliminare. %stfel procancerigenii sunt activati enzimatic resultand carcinogeni primari, apoi finali, care sunt foarte reactivi prin caracterul lor electrofil (deficit electronic! formand cu gruparile nucleofile din %8;, %G8, proteine ((ogate in electroni!, legaturi covalente. #ancerigenii actioneaza la nivelul %8; cu gruparile purinice, pirimidinice, sau fosfodiesterice, locul critic reprezentandu-l guanina in pozitiile 8+,, 8, , 87, -0, -8, rezultand alterari in structura %8; (mutatii!. 9utatiile pot aparea prin afectarea unei singure (aze si se numesc punctiforme, presupun afectarea unei perec'i de (aze, sau se pot produce prin rupturi ale catenelor du(lului 'eli). Data de aceste mutatii, care de altfel se pot produce si in mod spontan, dar in numar foarte mic, intervin mecanismele reparatorii. #onditii de producere ale cancerogenezei/ 6unt necesare cel putin doua mutatii la nivelul %8;. Ineficienta mecanismelor reparatoare la nivelul %;8.

32

9utatia tre(uie sa activeze o gena oncogena (care se afla ca protooncogena la nivel celular! si scapa de su( controlul genei supresoare. Protooncogenele sunt implicate in procesele de diviziune ale celulelor normale, deci nu sunt forme inactive ale oncogenelor. In cancerogeneza se produce o dereglare a e)primarii oncogenelor si a reglajului asigurat de genele supresoare tumorale, rezultand o multiplicare celulara permanenta si anar'ica. Cai ,eta3o"i(e *e a(ti;are a (a!(eri:e!i"or (1i,i(i / $idro)ilarea, care se realizeaza de mono-o)igenaze de tipul citocromului P-3"0, care sunt activate genetic. Cenele care controleaza activitatea citocromului P-3"0 sunt denumite #>p, urmate de numere si litere care definesc su(tipurile (#>p1, #>p+!. #onversia produsilor rezultati, prin conjugare sau metilare, favorizand eliminarea lor. A(ti;area 1i*ro(ar3 ri"or po"i(i("i(e aro,ati(e -0PA< $P% reprezinta o gama mare de compusi c'imici, cu cea mai mare frecventa in aerul poluat al oraselor mari, cu trafic intens intalnindu-se 3e!)o-a< pire! ". %cesta este un precancerigen, care in organism poate fi activat enzimatic/ Be!)o -a< pire! " (inactiv! se 'idro)ileaza in prezenta monoo)igenazelor (peste +00, majoritatea fiind tipuri de citocrom P3"0!, care sunt activate genetic de #JP1%1 se transforma in *i1i*ro*io"2 care poate fi deto)ificat prin conjugare si eliminat pe cale renala sau intestinala. %ceasta este calea meta(olica lipsita de reactivitate c'imica si fara risc cancerigen. #i1i*ro*io" " insa poate fi mata(olizat in *io".epo=i*, care este un compus reactiv, deci un cancerigen final. In meta(olizarea $P% poate interveni si %$$ ('idro)ilaza 'idrocar(on aromatic! care este citocromul P338 transformand $P% intrun meta(olit reactiv la nivelul ar(orelui respirator. 6-a demonstat ca e)ista diferente individuale in ceea ce priveste suscepti(ilitatea organismului fata de cancerigeni. %ceasta poate fi mostenita sau do(andita, de e)emplu/ activitatea %$$ poate fi mostenita datorita e)punerii mamei in perioada de graviditate, la $P% din fumul de tutun sau prin alimente. 6-a dovedit ca la (olnavii cu cancer pulmonar activitatea enzimatica a %$$ este crescuta. Clutation-6-transferaza asigura meta(olizarea (enzo (a! piren diol epo)id intr-un compus mai putin reactiv, de aceea la persoanele care
33

prezinta o activitate enzimatica scazuta creste riscul cancerului pulmonar, daca sunt fumatori. 2enzo (a! piren .? di'idrodiol .? 7,8 diol ,10 epo)id 2enzo piren procancerigen cancerigen final %flato)ina 21 .? aflato)in 21,+,, epo)id procancerigen cancerigen final 4po)izii ca si cancerigeni finali sunt reactivi si actioneaza la nivelul %;8, %G8 si proteine. #ea mai puternica actiune cancerigena din randul $.P.%. o prezinta %%D (acetil-amino-fluorene!. ;oll si Peto in anul 1 81 au prezentat procentul deceselor prin cancer atri(uite factorilor de mediu/ dieta ,"1, fumat ,01, infectii 101, comportament se)ual 71, ocupatie 31, alcool ,1, factori geografici ,1, poluare +1, proceduri medicale 11, aditivi alimentari O 11. Sti" " *e ;iata si (ar(i!e:e!e)a Incidenta cancerului a crescut odata cu evolutia civilizatiei umane datorita numarului crescut al su(stantelor c'imice provenite din mediul de viata, cum ar fi/ Aflatoxina % / din mucegaiuri (%spergillus flavus! care se dezvolta in cereale si fructe depozitate in conditii de temperatura si umiditate crescute, care este 'epatocarcinogen. *itrozaminele din alimente in special, dar si endogen sintetizate pe (aza aportului crescut de nitrati si a aminelor 'eterociclice, sunt responsa(ile de producerea cancerului cu localizare intestinala si 'epatica. 6-a demonstrat e)perimental o crestere a incidentei cancerului de colon si prostata prin aportul crescut de car(o'idrati si lipide in conditiile supraalimentatiei. !onsumul crescut in grasimi este asociat cu cancerul de san prin stimularea sintezei de 'ormoni estrogenici si 'ipofizari, in special prolactina. !onsumul de alcool si cancerul de esofag, ficat, laringe, reprezinta de asemenea o(iectul multor studii epidemiologice. 4tanolul este meta(olizat la acetalde'ida, fiind cunoscut efectul mutagenic. In alimente pot fi si factori care in'i(a carcinogeneza/ vitamina %, antio)idanti (vitamina 4 si seleniu!. Excesul de hormoni este legat de cresterea riscului cancerului de san la femei care au nascut primul copil la peste 30 de ani, sau la care menar'a s-a instalat prea devreme, iar menopauza prea tarziu.

34

;oll si Peto afirma ca frecventa cancerului de san, de endometru, de ovar este semnificativ mai scazut la femei care au nascut copii mai devreme sau nu au avut copii. ,umatul este de asemenea, un factor de risc in cancerul pulmonar, vezical si gastro-intestinal. In anul 1 7 cancerul pulmonar se afla pe primul loc in cadrul tumorilor maligne la populatia intre 1"-0" ani. *a(el 11 4)punerea la carcinogeni cu principalele localizari Co!fir,ati Para-amino-difenil Industria c'imica #ancer vezica urinara %z(est #onstructii, industria miniera, Pleura, peritoneu, producerea cimentului (ron'ii. %rsenic 9ine de cupru si metalurgie Piele, (ron'ii, ficat %genti alc'ilanti Industria c'imica 2ron'ii 2enzen 2enzidina, (etanaftilamina #rom si cromati %lcool izopropilic 8ic'el $.P.%. din car(une, uleiuri minerale, creoset #lorura de vinil Praf de lemn Industria c'imica si a 9aduva osoasa cauciucului Productia de te)tile si coloranti 7ezica urinara Pigmenti, taninuri Industria c'imica Gafinarea nic'elului -telarii, curatirea cosurilor, trafic Industria c'imica, mase plastice ;ulg'erie S spe(tati %crilonitril 2eriliu #admiu Plastice Industria aeronautica, electronica 9etalurgie, productia de (aterii, sudura Plamin, colon, prostata 2ron'ii 2ron'ii 6inus nazal, (ron'ii 6inusuri paranazale 6inus nazal, (ron'ii Piele, scrot, (ron'ii Dicat 6inus nazal

35

Dormalde'ida Di(re minerale sintetice 2ifenilpoliclorati Pesticide organoclorate

Plastic, productia de te)tile, asistenta medicala Izolatii Producere si intretinerea ec'ipamentelor electrice Producere si aplicare in agricultura

6inus nazal, (ron'ii 2ron'ii Dicat 9aduva osoasa

In afara compusilor c'imici in etiologia cancerului sunt implicati factori fizici (radiatii! si (iologici (retrovirusuri, poliomavirusuri, papilomavirusuri !. Car(i!o:e!e)a (a re) "tat a" terapiei si *ia:!osti( " i ,e*i(a" Dolosirea estrogenilor sintetici (dietil stilbestrol! pentru evitarea avortului spontan este incriminata in aparitia cancerului genital dupa pu(ertate la fetele ale caror mame au facut tratamentul mentionat. ;e asemenea, terapia cu estrogeni in simptome de menopauza creste riscul de cancer de endometru (asocierea estrogeni si progesteron protejeaza fata de acest risc!. Dolosirea contraceptivelor orale pe (aza de steroizi estrogenici sintetici reprezinta un factor de risc in adenomul 'epatic, iar prelungirea folosirii lor creste riscul cancerului de san in premenopauza. Dolosirea tamoxifenului ca antiestrogenic este incriminat in producerea cancerului de endometru, iar folosirea agentilor alchilanti (ciclofosfamida, melfalan! in tratamentul unor forme de cancer poate dezvolta cancer cu localizari secundare, la fel si dupa c'imio si radio terapie. Imunosupresia postterapeutica (folosita in transplant! sau e)istenta in 6I;% se asociaza cu diferite forme de cancer. &.7. Po" a!ti ( efe(te a"er:i)a!te %lergenii reprezinta o grupa foarte diversificata de compusi de provenienta naturala sau artificiala intalniti in mediul de viata al omului. #lasificarea alergenilor Pul(eri vegetale/ faina, (um(acul, iuta, canepa, tutunul, polenul florilor.

36

Pul(eri animale/ lana, parul, puful, fragmente sau dejectele unor organisme (viermi de matase, al(ine, acarieni ;ermatop'agoides! Dungi (aspergillus, penicillum!, actinomicete. 9etale/ #d, #r, 8i, $g. #ompusi organici/ sulfamida, clorpromazina, anti(iotice, 'ormoni. #ompusi iritanti/ formalde'ida, cloramina, in'alate ca vapori. In producerea manifestarilor alergice la nivel respirator intervine ca factor predispozant terenul atopic. %topia reprezinta predispozitia organismului determinata genetic, de a sintetiza n e)ces Ig4 si de a prezenta manifestari alergice de tip I (imediat!. Pe acest teren actioneaza o serie de factori declansatori ai crizelor de astm, dintre care amintim/ %lergeni interiori favorizati de conditiile de locuit (temperatura, umiditate!,prezenta tesaturilor, care determina o incarcare mare cu praf de casa, in care se dezvolta acarieni (;ermatop'agoides pteron>ssimus, ;. farinae, microceros, 4urogl>p'us mainei. 9ucegaiurile (Penicillum, %spergillus, #ladosporium, #andida!, frecvent intalnite in incaperi umede si intunecate. %lergeni din e)terior (polenuri, fungi! %lergeni profesionali 9edicamente si aditivi alimentari Dumatul pasiv in special pentru copii Poluanti atmosferici, in special iritanti gazosi (6- +, ozon si alti o)idanti fotoc'imici!, care determina prin (ron'ospasm un sindrom de disfunctie reactivea in caile aeriene. $iperreactivitatea (ronsica este un raspuns (ronsic o(structiv la diversi stimuli, care determina inflamatia mucoasei cu denudarea terminatiilor nervoase. 4ste presenta la majoritatea (olnavilor de astm si poate fi pusa in evidenta si in perioada as>mptomatica a astmului, prin teste de provocare cu 'istamine sau metac'olina. scadere a 7496 cu 1"1 fata de valoarea initiala confirma terenul 'iperreactiv. Infectii de cai respiratorii repetate in antecedente, care accentueaza inflamatia (ronsica si (ron'ospasmul. Inflamatia are la (aza activitatea mastocitelor si euzinofilelor in peretele (ronsic. 9ecanismul alergic difera in functie de prezenta terenului atopic. :a persoanele cu teren atopic reactia apare la 1"-,0V de la e)punere, fata de un teren nonatopic, unde reactia allergica apare dupa cateva ore de la e)punere (+-18 ore!. %lergenii in'alati determinea formarea de anticorpi (reagine!. Geaginele (Ig4! sunt fi)ate de mastocitele tisulare (de la nivel cutanat si in mucoasa (ronsica!,
37

precum si de polinuclearele din sange. 9astocitele sunt distruse si se eli(ereaza mediatori c'imici ('istamina, (radic'inina!, ce reactioneaza pe receptorii (ronsici. 6e produce o(structie (ronsica prin/ 6pasmul musculaturii netede 4demul mucoasei $ipersecretia de mucus. 4)punerea la alergeni completi (faina, puf, pene, polen! are drept efect o sensi(ilizare primara, spre deose(ire de alergenii incompleti (fara componenta proteica-'aptene!, care determinea o iritare primara, sensi(ilizarea fiind secundara.*erenul atopic in astm este prezent la 1 din 0 cazuri de astm, ceea ce denota implicarea si a altor factori predispozanti, cum ar fi 'iperreactivitatea (ronsica. Pentru testarea terenului atopic se folosesc teste cutanate (prin scarificare sau idr!, sau teste (ron'omotorii, prin care se urmareste variatia 7496 cu cel putin 1"1. In cadrul afectiunilor alergice astmul in lume se apro)imeaza la 1"" milioane de persoane, fiind corelat cu/ fenomenul de ur(anizare galopanta= e)punerea la acarieni n locuinta= poluarea data de traficul rutier= precum si ta(agismul pasiv. *ot ca manifestari alergice respiratorii determinate de in'alarea repetata a unor compusi alergizanti foarte fin dispersati, in conditiile unei suscepti(ilitati crescute se numara si alveolitele alergice extrinsece sau pneumonitele de hipersensibilizare) 4ste vor(a de o reactie mediata de comple)e imune. 6-au pus in evidenta in numar crescut limfocite * si leucocite polimorfonucleare in lic'idul de lavaj. In cadrul acestor manifestari cu o frecventa mai mare se intalneste plamanul femierului, descris pentru prima data la muncitorii de la fermele de lapte din Nisconsin, cu o mor(iditate de 3+ cazuri la 100.000. 4ste vor(a de actinomicete termofile (9icropol>spora si *'ermoactinom>ces!, care se dezvolta in fan, furaje si cereale cu mucegaiuri depozitate in conditii de temperaturea si umiditate crescute, penele pasarilor de casa. %celeasi manifestari pot sa apara datorita unor sisteme de incalzire, de umidifiere si aer conditionat. #onduita terapeutica cea mai (una este eliminarea agentului cauzal sau evitarea e)punerii la factorii e)ogeni determinanti. &.>. ELEMENTE #E TOXICOLOGIA ME#IULUI Toxicologia moderna studiaza efectele adverse ale agentilor e)ogeni ()eno(iotici! la nivel molecular. In mod traditional to)icologia s-a
38

dezvoltat prin studiul efectelor produse de pesticide si medicamente si a contri(uit la ela(orarea standardelor si reglementarilor privind protectia sanatatii si mediului. Toxicologia de mediu apare mult mai tarziu ca disciplina si a e)tins cercetarile in studiul efectelor adverse produse de su(stantele nocive prezente in factorii de mediu, asupra organismelor vii. Primele informatii despre to)ice dateaza din cele mai vec'i timpuri si aduc date asupra otravurilor naturale (Papirusul din 4(er- 1"00 i.c in care sunt amintite, cucuta folosita de greci, aconita la c'inezi, iar opiu folosit ca otrava si antidot!. *o)icologia s-a dezvoltat foarte mult in primul raz(oi mondial prin folosirea gazelor de lupta, a urmat apoi perioada to)icologiei industriale determinata de industrializarea puternica a unor tari ca Cermania, %nglia, 6B%. *o)icologia moderna s-a e)tins foarte mult incepand cu al II Llea raz(oi mondial prin cresterea productiei de droguri, pesticide, munitie, fi(re sintetice. Dolosirea unor su(stante in domeniul medical s-a dovedit ca in doze mari, sau accidental au efecte to)ice (eter, cloroform, acid car(onic!. %u urmat compusii organici ( (enzen, toluen, )ilen! si into)icatiile produse de aceste su(stante. Dolosirea arsenicului in tratamentul sifilisului s-a dovedit in timp a fi to)ic, iar pro'i(itia alcoolului in 6B% a desc'is studiul efectelor neuroto)ice ale metanolului si plum(ului. ;upa 1 +0 descoperirea insecticidelor (;;* si $#$ ! si din 1 ,0 a anti(ioticelor, desc'id un domeniu nou in to)icologie. *o)icul este definit ca un agent capa(il sa produca un raspuns nociv intr-un sistem (iologic, constand in dereglari functionale pana la moarte. Parafrazandu-l pe Paracelsus (13 ,-1"31! numai doza sta(ileste ceea ce este to)ic sau nu. *ermenul de toxic este utilizat pentru compusii rezultati din activitati antropogene (de e). ;io)ina produsa din com(ustia unor su(stante organice clorinate!, iar toxina este termenul folosit pentru compusi to)ici de provenienta naturala (de e). to)ina (otulinica!. Bnele su(stante au o to)icitate mica in forma nativa, crescand to)icitatea lor in organism in prezenta unor sisteme enzimatice activatoare. In afara de doza in to)icologie intervin o serie de conditii, care influenteaza raspunsul (iologic, de e)emplu/ !alea de patrundere influenteaza to)icitatea, astfel o su(stanta administrata pe cale orala este deto)ificata in ficat, insa prin in'alare to)icitatea este mult mai mare prin trecerea ei direct in sange.

39

-urata si frecventa expunerii modifica raspunsul to)ic, astfel o su(stanta to)ica intr-o singura doza, poate sa-si scada efectul prin divizare in mai multe administrari, datorita perioadei de injumatatire si prin eliminare. 6unt descrise c'iar cazuri de toleranta prin fractionarea dozei. Expunerea la mai multe toxice poate duce la efecte/ aditive (insumarea efectelor!, sinergice (mai multe efecte fata de suma lor!, de potentare sau antagonice. 9etalele sunt printre cele mai vec'i to)ice cunoscute de om. ;e e)emplu $ipocrat in anul ,70 i.e.n. a descris prima colica a(dominala la un muncitor dintr-o topitorie de plum(. 9ercurul si %rsenul sunt citate de *'eop'rastus din 4re(us (,70-+87i.e.n.! +a(tori (are i!f" e!tea)a to=i(itatea ,eta"e"or9 #ompetitia unor to)ice, care au un meta(olism similar cu elementele esentiale (Plum(ul cu #a si De= #admiul cu De! 4)ista o relatie invers proportionala intre continutul de proteine din dieta si to)icitatea cadmiului si plum(ului. %portul crescut de vitamina # reduce a(sor(tia P( si #d, pro(a(il prin cresterea a(sor(tiei de De. *o)icele interfereaza cu elemente esentiale, ca si cofactori enzimatici, de e)emplu P( interfera cu #a in transmiterea influ)ului nervos. P(, #a si 7it ; au o influenta comple)a asupra mineralizarii oaselor prin scaderea sintezei de 1-+"-de'idro)i colecalciferol in rinic'i, determinate de efectele induse de plum( la nivel renal. Dormarea unor comple)e proteice cu metalele, creste riscul de to)icitate. Bnele alimente ca de e)emplu laptele creste a(sor(tia metalelor. 6tatusul imunologic individual (unele metale provoaca reactii imune/ $g, %u, 2e, #r, 8i! provocand reactii de 'ipersensitivitate imediata (Ig4! care reactioneaza cu antigenele producand reactii vasoactive (conjunctivite, astm, urticarie!. *o)icitatea acuta se apreciaza prin ;:-"0 (mg5<g!, care produce decese la animalele de e)perienta in procent de "01. 4)emple privind ;:-"0/ %lcool etilic....................10 000 6ulfura de fier....................1"00 9orfina................................ 00 Deno(ar(ital........................1"0 8icotina...................................1
40

;io)ina.....................................0,001 *o)ina (otulinica......................0,00001 PLUMBUL 4ste un metal greu cu o larga utilizare su( forma de compusi anorganici sau organici, cu to)icitate diferita. %stfel, ca si compusi organici cu o to)icitate foarte mare se folosec ca aditivi in (enzina (tetraetil si tetrametil de P(!. *raficul reprezinta principala sursa de poluare a aerului atmosferic (80- 01 din concentratia plum(ului e)istenta in aerul oraselor forte mari, rezulta din gazele de esapament!. ;in aceasta cauza e)ista preocupari la nivel mondial privind utilizarea (enzinei fara plum(. - alta sursa importanta o reprezinta industria de e)tractie si prelucrare a minereurilor de plum( si a metalelor neferoase, industria de o(tinere a otelului, industria de acumulatori, industria sticlei, arderea car(unilor, etc. Plum(ul intra in compozitia unor vopsele ce se folosesc in prepararea tencuielilor sau pentru protejarea suprafetelor metalice din constructii fata de coroziune. Precipitatiile antreneaza aceste vopsele crescand astfel concentratia P( in sol, si transferul lui in sursele de apa si vegetale, care intra apoi in lantul trofic al animalelor si omului. %pa reprezinta o alta sursa de plum( pentru organism datorita poluarii surselor de suprafata si profunzime si a sistemului de conducte confectionate din aliaje care contin compusi pe (aza de plum( , care in functie de p$ poate fi mo(ilizat in apa. Plum(ul se gaseste de asemenea, in mod natural in unele roci de sedimentare (galena!. Cai"e *e patr !*ere ale P( in organism/ !alea respiratorie/ Plum(ul in aer se gaseste in concentratii intre 0,10,, Mg5mc in zone rurale= 0," Mg5mc in apropierea oraselor, atingand valori de 1- , Mg5mc in aerul oraselor mari cu trafic intens. In general in aer plum(ul se gaseste su( forma de particule cu diametrul in jur de 1 Mm, plum(ul organic reprezentand apro)imativ 101 din P( din aer. !alea digestiva se asigura -- prin apa, concentratia variind intre 1-00 Mg5l (concentratii intalnite in diferite surse de apa de suprafata din 4uropa!, iar in conditiile unor conducte foarte vec'i (confectionate din aliaje de plum(! in functie de p$ si continutul de o)igen, aportul de plum( poate fii si mai mare.
41

- prin alimente, deoarece plum(ul se concentraza in plante foliate, in fructe si radacinoase, functie de concentratia din sol. 6e poate creea prin dieta un aport de 100-"00 Mgr5zi. #ea mai mare cantitate de plum( o contine carnea de vanat datorita plum(ului transferat din alice. %limentele prelucrate sau pastrate in vase de lut smaltuite (cu emmailuri ce contin pigmenti de P(! au un continut mai mare de P(. *ot pe cale digestiva bauturile alcoolice pot asigura un aport crescut de P( prin consum de tuica, vin, cidru ((auturi distilate sau fermentate in recipiente din aliaje sau cu emailuri pe (aza de P(!. Gr p ri pop "atio!a"e ( e=p !ere (res( ta9 Persoanele din zone rezidentiale din apropierea surselor industriale, din apropierea marilor autostrazi sau strazi cu trafic intens sau prin consum de vegetale radacinoase si foliate, fructe, alcool cu concentratii mari de plum(= #opiii prescolari reprezinta grupul cu risc ma)im in ceea ce priveste efectele asupra 68#. Bn studiu epidemiologic efectuat in :ondra , in care s-a urmarit e)punerea copiilor la plum( a sta(ilit ca cea mai mare e)punere o au copiii prin in'alarea prafului din zone cu trafic intens unde s-au gasit concentratii de 300-"00Mg5g, iar in praful din locuintele din aceste zone concentratiile au fost c'iar mai mari, atingand 00Mg5g, comparativ cu praful din zone rurale din %nglia, unde concentratiile au fost de 100-1"0Mg5g. In locuintele foarte vec'i din %nglia e)ista o e)punere foarte mare a copiilor, care in general au o(iceiul de a desprinde si ing'iti tencuiala de pe pereti sau jucandu-se pe podele in'aleaza mai mult praf. ;e asemenea o e)punere mare e)ista in locuintele in care mem(rii familiei lucreaza in mediul industrial cu P(, prin ec'ipamente de protectie (im(racaminte si incaltaminte! utilizata si in mediul de locuit, se genereaza praf cu continut crescut in P(. Persoane e)puse profesional= In urma unor studii epidemiologice s-a estimat ca populatia 6B% prin dieta in anii 1 30 avea un aport 300-"00Mg5zi si s-a redus aportul la +0Mg5zi, in urma inlocuirii am(alajelor din aliaje de P( folosite in trecut.

42

Meta3o"is, Absortia plum(ului la nivel respirator depinde de diametrul particulelor si volumul ventilatiei pulmonare. %stfel la nivel respirator rata a(sor(tiei este cuprinsa intre +0-001 din plum(ul in'alat. Pe cale digestiva rata a(sortiei la adulti este de apro)imativ 101, pe cand la copii creste la 30-"01, fiind influentata de o dieta saraca an vitamina ;, #a, De, care cresc a(sortia plum(ului. "n sange &b are o afinitate foarte mare pentru eritrocite ( "1! fata de plasma, iar de aici se transfera in tesuturile moi, oase (verte(re si coaste! si dinti astfel "1 din cantitatea de P( e)istenta in organismul unui adult este fi)ata in oase, iar la copii in procent de 701. In e)punerea acuta dispozitia in oase este su(epifizara, iar in cea de lunga durata este difuza. Perioada de injumatatire (iologica pentru plum(ul din sange este de +0-30 zile, iar din oase de pana la +0 ani. Plum(ul din oasele spongioase este mai la(il si poate realiza "01 din nivelul plum(emiei, deci o importanta sursa endogena de e)punere. 9o(ilizarea din oase poate aparea la gravide, in perioada de lactatie si la persoanele in varsta, favorizand decalcificari. #resteri ale plum(emiei apar in stari de acidoza, tireoto)icoza. Eliminarea plum(ului se face pe cale renala si (iliara ("0-001!, iar plum(ul nea(sor(it se elimina pe cale digestiva. - rata mai mica de eliminare se asigura prin fanere, sudoratie si prin secretia lactata. (ecanismul de actiune al plum(ului este antienzimatic prin legarea de gruparile 6$ ale proteinelor sau prin deplasarea unor ioni metalici. -rganele si sistemele tinta sunt sangele sistemul nervos central si periferic, sistemul digestiv, renal, cardiovascular, imunologic, endocrin, aparatul de reproducere. In conditiile e)punerii populatiei generale la concentratii scazute de plum(, dar de lunga durata, efectele sunt asupra sintezei 'emului, sistemului nervos si presiunii sanguine, celelalte efecte apar in conditiile e)punerii profesionale (saturnism!. Sinteza hemului paralel cu procesul de maturare celulara (proeritro(lat- eritro(last (azofil, o)ifil- reticulocit- eritrocit adult! in eritrocitele imature are loc sinteza 'emoglo(inei la nivel mitocondrial (prima si ultima faza!, iar fazele intermediare au loc in citoplasma. $emoglo(inosinteza se realizeaza din trei compusi/ protoporfirine, fier si glo(ina, in care plum(ul are urmatoarele efecte/ In'i(a in mod direct activitatea enzimei citoplasmatice deltaamino-levulinic- acid- de'idraza (%:%;!, determinand o

43

crestere a nivelului acidului delta aminolevulinic (%:%! in sange si o sinteza insuficienta de porfo(ilinogen= 6timuleaza indirect enzima mitocondriala delta-amino-levulinicsintetaza (%:%6!, datorita nivelului scazut de porfo(ilinogen din sange= In'i(a feroc'elataza la nivel mitocondrial. :a copii se asociaza scaderea (iosintezei unor meta(oliti ai vitaminei ; si o frecventa crescuta a ra'itismului. *oate aceste modificari 'ematologice sunt prezentate in sc'ema urmatoare/ Efe(te"e a!tie!)i,ati(e a"e p" ,3 " i i! 3iosi!te)a 1e, " i 6uccinil #o% P pirido)al fosfat %cid ceto-adipic
%:% sintetaza

acid ceto - adipic

%cid delta L amino L levulinic (%:%!

%:% P2g

%:% de'idraza P( P2g dezaminaza

porfo(ilinogen (P2g! uroporfirinogen

Broporfirinogenul #oproporfirinogen

decar(o)ilaza

coproporfirinogen protoporfirinogen

o)idaza P(

Protoporfirinogenul

o)idaza

protoporfirine

Protoporfirine

De c'elataza P(

$em

$em P glo(ina

$emoglo(ina

44

;atorita actiunii antienzimatice a plum(ului in timpul sintezei 'emoglo(inei rezulta cativa produsi intermediari in concentratii diferite fata de valorile normale. %cestia au valoare de mar0eri biologici de efect, dupa cum urmeaza/ %cidul delta-amino-levulinic, care se elimina prin urina in cantitate mai mare (valoare normala- +," mg5l!= ;e'idraza acidului delta-amino-levulinic este in'i(ata si are o activitate enzimatica scazuta fata de normal (+" B5l eritrocite!= #oproporfirinele urinare, eliminate in e)ces (valoare normala- 1+" Mg5l!= Protoporfirinele eritrocitare au nivel crescut si sunt li(ere nefi)and fierul (normal-"0 Mg5100 ml!. %ceste modificari sunt specifice in e)punerea de lunga durata a organismului la concentratii mici de P(, pe langa acestea apar si modificari nespecifice de morfologie celulara, care apr sI in e)punerea la alte to)ice, dupa cum urmeaza/ #reste frecventa 'ematiilor cu granulatii (azofile , care sunt 'ematii tinere (reticulocite!, care au inca ri(osomi regrupati anormal prin actiunea to)ica a P( (normal "51000000!= #reste frecventa 'ematiilor cu corpusculi $einz (normal "51000!= Dragilitate mec'anica crescuta a 'ematiilor= Geticulocitoza (normal 151000!= 6cade concentratia de mioglo(ina= In'i(itia enzimei pirimidin-"-nucleozidaza #resterea zinc protoporfirinei 9odificari citoplasmatice (vacuolizare!. Se instaleaza anemiea franca (hipocroma si hipersiderenica) prin scaderea duratei de viata a hematiilor, cresterea fragilitatii mecanice, scaderea sintezei hemului) Efe(te as pra siste, " i !er;os Plum(ul se concentreaz in su(stanta cenusie si in centrii nervosi (cea mai mare concentratie fiind in 'ipocampus, cere(el, corte) si maduva, iar cea mai mica in su(stanta al(a. Encefalopatia saturnina a fost pusa in evidenta la adulti cu valori ale plum(emiei peste 1+0 Mg5 100ml, iar la copii la valori intre 80100Mg5100ml, efectele la copii fiind ireversi(ile. 6emnele clinice constau in/ :etargie, ata)ie, ameteli, %petit scazut, varsaturi, #onvulsii, coma, e)itus.

45

6e produce edem cere(ral prin e)travazare de lic'id din capilare, cresterea celulelor gliale, scaderea numarului de neuroni. Gevenirea din coma poate fi urmata de sec'ele (crize de epilepsie, retardare mintala, neuropatie optica !. 4fectele la nivelul nervilor periferici constau in scaderea vitezei de conducere nervoasa cu revenirea valorilor la normal dupa intreruperea e)punerii la P(, demielinizari, degenerari a)onice la nivelul celulelor 6c'Ian. #opiii reprezinta grupul cu risc ma)im pentru efectele asupra 68#, deoarece apar disfunctii cognitive, scaderea coeficientului de inteligenta, deficit al coordonarii mana-oc'i, tul(urari de atentie, deficit auditiv. 6-a o(servat o scadere de +-3 puncte ale IW pentru fiecare Mg5100ml peste valoarea de protectie a plum(emiei, precum si scaderea functiei cognitive. -atorita riscului neuropsihic la copii ,ederal !enter for -isase !ontrol (!-!) a propus ca valoare de protectie a plumbemiei la copii /12g3/11ml. 6il(ergerd si cola(oratorii (1 +! au studiat efectele plum(ului asupra fatului in perioada intrauterina, punand in evidenta urmatoarele modificari neurologice/ induce o diferentiere precoce a tesutului glial, inlocuieste #a si Qn la nivel sinaptic, activeaza protein<inaza # in creier, inlocuieste #a si in'i(a trecerea 8a si K dependente de %*Paza interfera cu eli(erarea mitocondriala a calciului si intervine in meta(olismul energetic. Conzalez si #ossio in 1 7 au urmarit concentratia plum(ului in oase la mame corelata cu greutatea mica la nastere a nou nascutilor. Efecte asupra presiunii sanguine ;ate o(tinute de 8ational $ealt' %ssesment in 6B% au evidentiat o corelatie semnificativa statistic intre presiunea sistolica si diastolica si e)punerea la P(. ;e asemenea prin modificarile de permea(ilitate vasculara si cresterea lipemiei favorizeaza ateroscleroza. Relatia doza#efect :a concentratii mari ale P(-ului in aer, relatia intre e)punere si nivelul plum(emiei urmeaza o cur(a lineara. 6e considera ca la o crestere a concentratiei cu 1Mg5m , aer nivelul plum(emiei creste cu10+0 Mg5100ml. &lumbemia reprezinta cel mai (un indicator al e)punerii curente la P( si destul de (un indicator al incarcarii totale a organismului cu P( si se coreleaza foarte (ine cu efectele (iologice. In ta(elul urmator sunt
46

prezentate efectele 'ematologice si neurologice la copii in functie de nivelul plum(emiei (:-%4:!/ *a(el 1+ :-%4: P( in singe (Mg5100 ml! la copii 80-100 00-70 30-"0 4fecte 'ematologice 4fecte neurologice 6imptome de encefalopatie %nemie franca #resterea urinara a %:% si coproporfirinelor 6caderea sintezei de 'emoglo(ina #resterea protoporfirinelor eritrocitare In'i(area %:%; ;eficit cognitiv, disfunctii periferice nervoase (scade viteza de conducere! 9odificari electrofiziologice asupra 68#

+"-,0 10-+0 10

In cazul saturnismului profesional apar si alte efecte to)ice ale plum(ului/ Efecte renale, care constau in efecte acute (reversi(ile! la nivelul tu(ilor pro)imali, fiind ingreunata resor(tia aminoacizilor si a glucozei.In e)puneri de lunga durata apar leziuni cronice de atrofie glomerulara, scleroza interstitiala, degenerescenta 'ialina, insuficienta renala cronica. Efecte gastro intestinale) ;aca in trecut colica saturnina era foarte frecventa la muncitorii din topitorii, descrisa de pe vremea lui $ipocrat (,8" i.e n.!, iar in ceea ce priveste e)punerea neprofesionala mult mai tarziu (din anii 1870, colica de ;evons'ire aparuta la consumatorii de cidru preparat in vase de lut smaltuite!, in prezent poate aparea accidental. :a copii poate sa apara o afectare 'epatica si tul(urari de tranzit in special constipatie. Into)icatii neprofesionale cu plum( s-au descris la / marii consumatori de tuica distilata in alam(icuri din aliaje pe (aza de P(= la consumatorii de vin, cidru preparat sau pastrat in vase smaltuite= folosirea in consum de (oia de ardei falsificata cu miniu de P(= la copii a fost descris fenomenul pica (ing'itirea de tencuiala, vopsele de pe pereti, pamant!. Efecte endocrine / sunt afectate tiroida si suprarenalele, iar in mod secundar 'ipofiza si gonadele, dand tul(urari ale reproducerii (avorturi, tul(urari de ciclu, 'ipospermie la (ar(ati!.
47

Efectele carcinogenice ;atele furnizate de I%G# sunt neconcludente, e)istand prea putine date e)perimentale in acest sens, se presupune insa ca plum(ul ar potenta efectul cancerigen al 'idrocar(urilor policiclice aromatice. &.$. POLUAREA BIOLOGICA A AERULUI %erul in mod natural prezinta o flora micro(iana reprezentata de germeni saprofiti, care nu sunt proprii, ci provin din alti factori de mediu (sol, vegetatie! si se dezvolta la temperaturi de +0-++X#, reprezentand flora psi'rofila. %cesti germeni asigura procesele de descompunere a su(stantelor organice si in general nu au efecte patogene la om. :a persoanele cu teren atopic pot determina unele manifestari alergice determinate in special de fungi sau actinomicete. 4ste vor(a de pneumonitele de 'ipersensivitate sau alveolite alergice e)trinsece. Pe langa aceasta flora in aer ajung germeni de provenienta umana sau animala, care pot fi saprofiti sau patogeni, si pot determina o serie de im(olnaviri in care aerul este calea de transmitere si se numesc (oli aerogene. %fectiuni transmise prin aer/ C poarta *e i!trare respiratorie 2olile infectioase ale copilariei/ rujeola, ru(eola, varicela, parotidita, scarlatina, tusea convulsiva= 2oli virale/ gripa, adenoviroze, 'erpesul, mononucleoza infectioasa, psitacoza= 2oli (acteriene/ tu(erculoza, meningita cere(ro-spinala epidemica= 9icoze respiratorii/ micoplasmoza, candidoza, pneumonia cu pneumocistis carini= C ,ai , "te porti *e i!trare9 4nteroviroze produse de virusii polio, co)sac'ie, ec'o= 2ruceloza, tularemia, antra)ul= #oriomeningita linfocitara/ De(ra W S prai!fe(tia p"a:i"or si ars ri"or Particulele vii in suspensie pot avea efecte alergizante, iritante sau datorita prezentei germenilor pot transmite pe cale aerogena (oli infectioase. %ceste particule (iologice in suspensie au o caracteristica/ sunt prezente in cantitati foarte mici in aer, dar produc efecte puternice
48

prin multiplicarea germenilor in organismul gazda. Cermenii pot fi de provenienta umana, animala, sau pot proveni din instalatiile din cladiri ( apa, canalizare!, care prezinta un grad avansat de uzura, sau sunt prost intretinute si incorect utilizate. In acest caz e)ista un risc crescut de transmitere al legionelozelor (:egionella pneumop'illa!, care determina (oala legionarilor si (oala non pneumonica, De(ra de Pontiac!. #omponentele sistemului de ventilatie au de asemenea un rol important in transmiterea (olilor infectioase (sistemele de racire si umidificare ale aerului pot fi suport pentru dezvoltarea (acteriilor, fungilor!. Proasta functionare a ec'ipamentelor pentru eliminarea deseurilor solide sau lic'ide, poate favoriza introducerea contaminantilor (iologici in sistemul de ventilatie al cladirii. %ceste microorganisme se pot dezvolta si in structurile cladirilor, atunci cand germenii din praful (acterian depus pe furnituri se multiplica, datorita umiditatii aerului interior de peste 701. %lti contaminanti alergici sau infectiosi sunt continuti in scuamele desprinse de pe pielea animalelor de casa, sau sunt degajati din urina sau dejectele lor. #a efecte generale determinate de contaminarea aerului interior in diferite studii epidemiologice s-au urmarit a(senteismul la scoala si la locul de munca, iar afectiunile cu care s-au asociat au fost/ Rinite, sinusite, otite, conjunctivite, de cauze infectioase, alergice si non alergice (aerul foarte rece si uscat, sau aerul poluat!. &neumonii dintre care cele mai multe cazuri sunt legate de calitatea aerului interior (apro)imativ "1 din cazuri sunt date de :egionella pneumop'ila, iar ,01 sunt legate de factorii de constructie si e)ploatare ai cladirilor!. Astmul poate fi favorizat si agravat de/ aerosolii (iologici, efortul fizic, aerul rece, factori iritanti (fumatul, particulele in suspensie!, alergeni si medicamente. 6imptomele astmatiforme apar de la minute la cateva ore de la e)punere si se amelioreaza dupa iesirea din cladire. #riza de astm se declanseaza la 0-1+ ore de la e)punerea la stimulii din cladiri, aceasta fiind faza de raspuns tardiv, generata de factorii inflamatori. Alveolite acute sau cronice declansate prin mecanisme alergice, datorita contaminarii umidificatoarelor din sistemele de climatizare, cu fungi si (acterii, precum %acterii termofile/ # (icropol4spora faeni, # !4tophagia allerginae, # Aspergillus fumigatus,
49

# &enicillium spp, # !ephalosporium spp, # (erulius lacr4mans, Sindrom febril prin in'alarea de aerosoli ce contin germeni, care se dezvolta in sistemele de umidificare din incaperi. ;ureaza 1, zile, deti e)punerea continua si se asociaza cu cefalee, o(oseala. Aspergiloza pulmonara este o reactie Yalergica la fungi (%spergillus fumigatus!, in care se produce o o(structie majora a cailor respiratorii. #ontaminarea aerului interior are o importanta epidemiologica foarte mare in unitatile medico sanitare stand la (aza producerii infectiilor nosocomiale, care in unele cazuri pot da manifestari severe, c'iar letale. 4stimandu-se e)punerea unei persoane adulte in timpul vietii, in functie de calitatea aerului se o(serva ca e)ista cinci medii aeriene majore/ %er interior ocupational - industrial, %er interior ocupational - non industrial, %er interior non ocupational (locuinte, magazine, teatre!, %er interior din mijloace de transport. %er am(iental (e)terior!, 6e considera ca in medie o persoana isi petrece apro)imativ 001 din timp in locuinta, dar e)ista persoane, care 01 din timp si-l petrec in interior ((olnavi, persoane in varsta, copii!. #alitatea aerului interior este dependenta de calitatea aerului atmosferic, dar si de o serie de surse interioare de poluare, dintre care amintim/ &rocesele de combustie, care au loc in sursele interioare de incalzire sau de pregatire a 'ranei. Cazele de ardere rezultate sunt in functie de puritatea com(usti(ililor folositi si tipul arderii (completa sau incompleta!. %stfel, daca s-ar folosi com(usti(ili puri si arderea ar fi completa (cu un aport suficient de o)igen! ar rezulta #-+, apa si energie, care in prezenta azotului atmosferic formeaza si o)izi de azot. Impuritatile din com(usti(ili sunt in general pe (aza de sulf, deci vor rezulta in plus si o)izi de sulf, iar daca arderea este incompleta se degaja o cantitate mare de #-. #ea mai mare cantitate de o)izi de sulf rezulta din arderea car(unilor, iar cea mai mare cantitate de #- si 8- din arderea gazelor naturale. Prin arderea produsilor de petrol rezulta o cantitate mare de particule arse, care contin 'idrocar(uri policiclice

50

aromatice care au efecte cancerigene. Incalzirea prin termoficare elimina aceste aspecte de poluare interioara. ,umatul in locuinta reprezinta o importanta sursa de poluare interioara cu su(stante iritante, #- si compusi cancerigeni. (aterialele de consructie pot fi surse de emanatie a unor compusi ca as(estul (din materiale de izolatii!, compusi radioactivi. ,inisa5ele interioare, mobilierul, pot degaja compusi organici volatili (Dormalde'ida! cu efecte iritante si alergizante. Substante adezive, insecticide detergenti duc la degajarea unor compusi iritanti, alergizanti, sau c'iar to)ici. Supraaglomerarea in locuinta si prezenta unor animale reprezinta surse de eliminare a germenilor, sau a unor alergeni (praf de casa cu continut de acarieni, celule descuamate, parul animalelor, fragmente de insecte!. In aceste conditii creste riscul infectiilor respiratorii si a manifestarilor alergice. In conditii de igiena precara in spatiul de locuit, sau de microclimat necorespunzator (temperatura scazuta, umiditate mare! creste riscul transmiterii acestor (oli. In conditiile e)istentei unor surse de poluare interioara si a unor defectiuni asociate cu o ventilatie insuficienta se pot produce into)icatii uneori letale, cu cea mai mare frecventa fiind determinate de #-. Poluarea aerului interior este ca preocupare mult mai recenta si pana la un moment dat plina de controverse, deoarece simptomatologia aparuta este nespecifica si plurifactoriala. In plus in afara aspectelor de poluare c'imica intervin si alti factori de risc (temperatura, umiditate!, care amplifica raspunsul (iologic la nivel respirator. %stfel apre legata de calitatea aerului interior, notiunea de S4c0 %uilding S4ndromes (S%S!, care cuprinde o serie de simptome care apar la cel putin +01 din persoane. Drecvent aceste simptome apar in cladiri prost ventilate sau recent renovate. #auzele potentiale sunt/ produsii de com(ustie, su(stante c'imice de uz casnic, temperatura, umiditatea, fumatul in incaperi. 626 se caracterizeaza prin/ cefalee, ameteli, o(oseala, irita(ilitate, congestie nasala, greutate in respiratie piele uscata.

3./. Po" area apei


51

#alitatea apei influenteaza nu numai ecosistemul acvatic, dar si calitatea celorlalti factori de mediu(sol, vegetatie!. %stfel studii recente efectuate de B6 4nvironmental Protection %genc> au sta(ilit tul(urari ale sistemului endocrin la anumiHi peZti, stridii, aligatori, (roaZte prin compuZi c'imici, care polueaza 'a(itatul lor acvatic.%ceste modificari endocrine sunt incriminate Zi asupra organismului uman, reprezent&nd o(iectul unor studii actuale Zi de perspectiva. ProtecHia mediului in general Zi a apei in special reprezinta preocupari Zi acHiuni in cadrul politicilor in toate Harile fiind inclus in programe de educaHie a populaHiei in acest sens. Prin poluare se intelege modificarea compozitiei naturale a apei care limiteaza folosinta ei, modifica ecosistemele acvatice si altereaza starea de sanatate a consumatorilor. In cele mai multe tari principalele surse de poluare sunt reprezentate de/ efluentii industriali, apele reziduale mena5ere, apele reziduale din agricultura) In unele tari industria miniera si petroliera reprezinta surse majore de poluare inclusiv la noi in tara. %gricultura in 6.B.%. este principala sursa de poluare pentru 031 din cursurile de apa si "71 din lacuri. 6e o(serva de asemenea o crestere a nutrientilor (nitrati si fosfati! adusi de apele pluviale si menajere, contri(uind la eutrofizarea amenajarilor de apa. %cesti nutrienti se infiltreaza in zonele cu agricultura intensa si precipitatii mari, in apa freatica. 4utrofizarea apare in apele cu viteza mica de curgere si in special in apele statatoare, in ultimul timp fenomenul fiind prezent si in 9area 8eagra. #resterea concentratiei acestor elemente favorizeaza dezvoltarea in e)ces a algelor, determin&nd un consum mare de o)igen, care limiteaza procesul de autoepurare si modifica proprietatile organoleptice ale apei. %ceste surse (e)cept&nd apele pluviale! sunt permanente, punctiforme (point-sources!, (ine cunoscute si sunt supuse unor procedee de epurare inainte de deversare. ;e aceea, impactul lor asupra mediului si sanatatii este mai redus si pot fii supraveg'eate. 4)ista insa si surse de poluare accidentala a apei (nepunctiforme! prin depozitarea necontrolata a deseurilor solide care nefiind cunoscute nu pot fii supraveg'eate si neutralizate, reprezent&nd un risc major asupra mediului si sanatatii. :a noi in tara se considera ca doar ,"1 din sursele de poluare sunt punctiforme (organizate! si 0"1 sunt cele nepunctiforme. 4.7.A toep rarea apei %pa in mod natural are capacitatea de a-si reduce incarcatura in poluanti prin mecanisme proprii mai intense in apa de suprafata
52

comparativ cu cea de profunzime. %v&nd in vedere gradul crescut de poluare a apelor de suprafata acest proces este foarte limitat, de aceea se impun masuri de protectie a surselor de apa, pentru a preveni crearea unor dezec'ili(re ecologice care sa afecteze starea de sanatate a populatiei. %utoepurarea apei se realizeaza prin mecanisme fizice, c'imice si (iologice. 3.0.1)(ecanismele fizice sunt reprezentate de/ -ilutia prin care scade concentratia poluantilor c'imici solu(ili in functie de raportul dintre volumul acestora si volumul apei. Sedimentarea se produce c&nd poluantii sunt insolu(ili in apa si se prezinta in suspensie. In functie de dimensiunea acestor particule sedimentarea este mai rapida sau lenta, un rol important av&nd temperatura apei, ad&ncimea si viteza de curgere.6caderea concentratiei din apa este urmata de concentrarea lor in sediment, namol. Radiatiile ultraviolete intervin prin efectul lor (actericid, care depinde de gradul de tur(iditate al apei. #u c&t tur(iditatea este mai mare cu at&t efectul (actericid este mai redus. Temperatura apei influenteaza incarcatura germenilor din apa, deoarece germenii de provenienta umana sau animala sunt adaptati unor temperaturi in jur de ,7[#, iar apa are temperaturi mult mai mici. In general cu scaderea temperaturii, creste rezistenta germenilor in apa.

3.0.+) (ecanismele chimice sunt reprezentate de o serie de reactii (o)idare reducere, precipitare, adsor(tie, a(sor(tie, etc!, care duc la scaderea concentratiei poluantilor. 3.0., (ecanismele biologice) %ntagonismul micro(ian se produce intre flora micro(iana proprie apei si flora supraadaugata, fiind mai accentuat vara, c&nd intensitatea meta(olismului germenilor este mai mare. %ctiunea (acterivora a organismelor acvatice (protozoare, infuzorii, crustacee, moluste!. %ctiunea litica a (acteriofagilor, care duce la distrugerea (acteriilor omoloage. 9icroorganismele din apa asigura descompunerea su(stantelor organice ((iodegradare! prin procese aero(e sau anaero(e p&na la mineralizarea lor.

53

4.8. PATOLOGIA 0I#RICA %fecHiunile pentru care apa reprezinta o cale de transmitere si patrundere a germenilor in organism, pot fi contractate in urmatoarele condiHii/ Prin consum de apa contaminata= Prin folosirea apei nepota(ile la pregatirea 'ranei= Prin folosirea apei in scop recreativ, in timpul im(aierii= Prin cantitate insuficienta de apa, Zi condiHii de igiena individuala necorespunzatoare= %pa prezinta 'a(itat pentru gazde intermediare, necesare dezvoltarii unor germeni si insecte vectoare= 9ultiplicarea unor germeni in apa, dar care patrund in organism pe alta cale (:egionella, %moe(e de apa dulce!= Prin aport indelungat in organism a unor compuZi c'imici in cantitaHi mici Zi crearea unor dezec'ili(re (iologice, sau c'iar a unor into)icaHii cu caracter cronic. 4.8.1. PATOLOGIA 0I#RICA IN+ECIOASA 4ste reprezentata de afectiuni cu poarta de intrare digestiva, cutanata olfactiva sau conjunctivala. %cestea pot fi contactate prin consum de apa nepota(ila sau pentru prepararea alimentelor, c&t si in timpul im(aierii. 6unt de asemenea (oli care apar datorita lipsei de apa sau o cantitate insuficienta pentru menHinerea igienei individuale, in aceste cazuri fiind prezent riscul apariHiei unor (oli cu transmitere fecalorala, infectii ale pielii si oc'ilor. 4)ista de asemenea (oli cu suport 'idric, apa prezent&nd gazde intermediare necesare unor paraziti, undesi desfasoara o parte din ciclul lor de viata, devenind astfel infestanti pentru om. 2olile cu cale de transmitere 'idrica in functie de numarul de cazuri, modul de aparitie si e)tindere in populatie, se pot manifesta ca/ 4pidemii 'idrice 4ndemii 'idrice #azuri sporadice de (oala Epidemiile hidrice au reprezentat din totdeauna o forma grava de manifestare a (olilor infectioase datorita numarului mare de cazuri si a masurilor, care vizeaza toti consumatorii de apa, indiferent de varsta, se), ocupatie. ;e aceea, dupa precizarea diagnosticului tre(uie, sta(ilita calea de transmitere, av&nd in vedere ca aceleasi afectiuni se pot transmite si pe cale alimentara, iar masurile de com(atere sunt
54

diferite. #a elemente de diagnostic intr-o epidemie 'idrica apar o(ligatoriu/ caractere principale - -ebutul exploziv L aparitia unui numar foarte mare de cazuri intrun interval de timp mai scurt dec&t perioada de incu(atie a (olii. - &opulatia receptiva - sunt cuprinse toate persoanele receptive ( care nu au imunitate specifica ! si au consumat apa contaminata, indiferent de v&rsta, se) sau profesie. Geceptivitatea populatiei fata de enteroviroze este mai mica si mult mai mare fata de entero(acteriacee. - !aracterul topografic L cazurile de (oala se suprapun pe aria de alimentare cu apa din aceeasi sursa, sau intr-o zona a sistemului de distri(utie, unde sunt pro(leme in aprovizionarea populatiei. - $ipsa sezonalitatii naturale a (olii se refera la (olile transmise pe cale digestiva (to)iinfectii alimentare!, care apar cu o frecventa mai mare vara, dar pe cale 'idrica pot apare in orice sezon si mai ales iarna, c&nd via(ilitatea germenilor in apa este mai mare, iar eficienta dezinfectiei este mai mica. - "ncetarea epidemiei este (rusca, cu scaderea numarului cazurilor de (oala, dupa jugularea procesului de contaminare, insa mai apare un numar mic de cazuri transmise prin contact direct, interuman, pe cale fecal orala, reprezent&nd coada epidemica) In afara acestor caractere, care sunt o(ligatorii, pot sau nu, sa fie prezente unele caractere secundare/ - !resterea frecventei bolilor diareice acute , nespecifice, intr-o colectivitate poate anunta iz(ucnirea unei epidemii 'idrice de 'epatita. %ceste cazuri sunt date de flora intestinala asociata germenilor patogeni, la persoane cu aparare imunitara scazuta. - "dentificarea germenilor patogeni in apa nu este o(ligatorie, dar modificarea indicatorilor de poluare fecala este evidenta. - Aparitia unei defectiuni in sistemul de aprovizionare cu apa este de cele mai multe ori decelata, dar sunt situatii c&nd contaminarea se produce la distanta, sau prin infiltrare in conducte foarte vec'i, distri(utie cu intermitente. Endemia hidrica este definita ca un nivel de mor(iditate mai crescut prin afectiuni cu poarta de intrare digestiva, care apare permanent intr-o zona geografica, legata de aprovizionarea cu apa. %cest fenomen apare in zone in care se foloseste apa care nu corespunde conditiilor de pota(ilitate (in special apa de suprafata nedezinfectata!. Cazurile sporadice apar in special la persoanele cu rezistenta scazuta (sugari, copii mici, v&rstnici sau persoane cu tare digestive!,
55

pentru care dozele infectante nu sunt atinsesau sunt factori favorizanti legati de unele zone insalu(re cu rol in aparitia diareei turistilor si foarte greu se coreleaza cu calitatea apei consumate. In aceste situatii pentru aparitia (olii sunt necesare urmatoarele conditii/ - sursa de contaminare (omul sau animalul!. 4)ista situatii cand organisme din apa, care nu sunt patogene, se multiplica in e)ces in apa calda (ami(e de apa dulce! si penetreaza prin pedunculii olfactivi, cauz&nd o meningita fatala. - atingerea unei doze infectante in apa, care variaza intre sute, mii si c'iar milioane de germeni. - via(ilitatea germenilor patogeni in apa, dependenta de suportul nutritiv, antagonismul micro(ian determinat de flora auto'tona, proprietatile fizico-c'imice ale apei. - e)istenta unei cai de transmisie (in acest caz apa!. - organismul receptor. 4.8.1.1.Bo"i"e 3a(terie!e tra!s,ise pe (a"e 1i*ri(a 2olile transmisi(ile prin apa reprezinta o importanta cauza de deces mai ales in tarile in curs de dezvoltare (1," miliarde de episoade diareice si peste 3 milioane de decese pe an la copii si 1 milion la adulti!. In tarile dezvoltate nu apar dec&t putine cazuri mortale, iar epidemiile sunt foarte rare. *otusi cresterea #r>ptosporidiozei in 9area 2ritanie si 6.B.%. precum si o mica epidemie In 1 0, In Qermatt (4lvetia!, ca urmare a proastei functionari a retelei de distri(utie a apei, tre(uie sa mentina in actualitate supraveg'erea calitatii apei pota(ile in orice tara. 8umarul afectiunilor (acteriene transmise pe cale 'idrica este foarte mare, dintre acestea amintim pe cele mai frecvente. 4.8.1.1.1. #i)e!teria 3a(i"ara ;izenteria este o infectie intestinala transmisi(ila produsa de microorganisme din genul Shigella (d>senteriae, fle)neri, (o>dii, sonnei!. Sursa de infectie este omul (olnav si purtatorii (sanatosi, convalescenti si cronici!. !aile de transmitere/ pe primul loc este transmiterea prin intermediul m6inilor murdare, at&t in colectivitati c&t si in mediul familial, apoi prin apa, alimente si insecte) Gezistenta in apa a germenilor este de ordinul zilelor, dar este mult mai mare in apa rece, ajung&nd la + luni in g'eata, c&nd flora auto'tona este in'i(ata. Gezista in apa clorinata mai mult dec&t coli(acilii.

56

;oza infectanta este mica, intre 100-+00 germeni. $ipoaciditatea gastrica este un factor de risc in producerea (olii. In mediul e)tern 6'igella sufera fenomenul de varia(ilitate micro(iana, de aceea multe cazuri de dizenterie sunt atipice, forme usoare, c'iar fara scaune diareice, care scapa nediagnosticate si netratate.6e considera ca e)ista cam cazuri nediagnosticate la 1 caz de dizenterie. ;in aceasta cauza mor(iditatea reala prin aceasta (oala poate fii du(la fata de cazurile inregistrate, fiind foarte crescuta in special la copilul mare si adult. 9anifestarea (olii este epidemica, endemica sau cazuri sporadice. 4pidemiile 'idrice sunt deseori polietiologice, izol&nduse mai multe serotipuri de 6'igella si de multe ori anunta iz(ucnirea unei epidemii de 'epatita tip % (cazurile fiind in incu(atie!. In perioada 1 8"+00, s-au inregistrat 8 iz(ucniri epidemice de dizenterie la noi in tara cu un numar total de 1, " cazuri de (oala, cu o medie anuala de 7,3 de cazuri transmise pe cale 'idrica. Principalele cauze au fost legate de/ sistemul de distri(utie foarte vec'i, pro(leme legate de dezinfectia apei, lipsa perimetrelor de protectie sanitara a surselor de apa. 4.8.1.1.2. 0o"era $olera este o (oala infectioasa acuta, intestinala, produsa de 'ibrionul holeric (7i(rio c'olerae serogrup -1!. #unoscuta initial ca endemica in India si in tarile vecine, 'olera s-a e)tins si in celalalte continente, lu&nd astfel o manifestare pandemica. ;in 1 01 s-a declansat a 7-a pandemie de 'olera, cauzata de vi(rionul 4l *or, un (iotip al vi(rionului clasic, care este mai rezistent in mediul e)terior, da forme mai usoare de (oala si mai multi purtatori sanatosi. In Gomania sau semnalat epidemii in 1 83, 1 88 (cu cazuri de import!, apoi cazuri sporadice in perioada 1 1-1 ,. In 1 , in %sia s-a identificat un serotip recent (--1, !, pus pe seama unui portaj cronic (iliarti implicat alaturi de --1 in etiologia epidemiilor 'idrice. 6ursa de infectie o reprezinta omul (olnav, purtatorii convalescenti si sanatosi. #aile de transmitere sunt reprezentate de contactul direct interuman, pe cale fecal orala apa si alimentele contaminate. Gezistenta in mediul e)tern este mica (ore sau zile! si este in functie de/ p$, temperatura, continut in su(stante organice etc. %stfel in apa de izvor rezista p&na la ,0 zile, in apa de mare p&na la 13 zile, iar in apele dulci de suprafata saptam&ni si c'iar luni de zile. Gezista mai multe luni de zile in crustacee, creveti, fructe de mare, datorita unei c'itinaze. ;e aceea s-a ve'iculat la un moment dat teoria e)istentei unui rezervor acvatic, natural.

57

;oza infectanta este foarte mare, de 100 germeni, dar la persoanele cu 'ipoaciditate gastrica sau dupa tratament antiacid doza minima infectanta scade p&na la 10+ germeni. 4ste foarte sensi(il la clor. 4)ista si vi(rioni ne'olerici, care sunt non aglutinanti (8%C! sau para'emolitici, care pot determina gastro-enterite, forme usoare de (oala. Geceptivitatea la (oala este mare, insa doar o parte fac (oala clinic manifesta, restul fiind infectii asimptomatice sau purtatori de germeni. 6e considera ca epidemiile 'idrice de 'olera sunt cele mai periculoase forme de manifestare ale (olii (:ondra 18"3, $am(urg 18 +, Peters(urg 1 +0 etc.!, datorita e)tinderii mari in populatie. :a ora actuala nu e)ista o profila)ie specifica eficienta (vaccinarea confera o protectie partiala doar de c&teva luni!, astfel inc&t aprovizionarea cu apa pota(ila dezinfectata si sisteme corespunzatoare de canalizare pentru evacuarea deseurilor fecaloide pot face ca o zona sa nu fie receptiva la 'olera. 4.8.1.1.&. Sa",o!e"o)e"e 6unt cunoscute apro)imativ 1700 serotipuri de 6almonella, manifestarile clinice fiind de tip/ tifoidic, septicemic, gastroenterite, enterocolite, infectii e)tradigestive, infectii inaparente, purtatori sanatosi cronici. De(ra tifoida este o (oal transmisi(ila produsa de Salmonella t4phi cu su(grupele I-I7 cu manifestari sporadice si mai rar epidemice. De(rele paratifoide sunt (oli infectioase cauzate de 6almonella parat>p'i % si 2, asemanatoare cu fe(ra tifoida, dar formele clinice fiind mai usoare sunt cunoscute ca fe(re enterice. 6.paratifi 2 se poate transmite si prin consum de lapte contaminat. #elelalte serotipuri produc la om gastroenterite acute cu diaree. 9ulte infectii cu 6almonella sunt asimptomatice. Sursa de infectie o reprezinta omul (olnav si purtatorul de germeni. 4)ista si tulpini specifice animalelor si pasarilor, dar care la om produc cazuri de (oala diareica, forme usoare. !ai de transmitere / 2oala se transmite prin contact direct sau indirect prin o(iecte contaminate de (olnav, apa si alimente, de asemenea, mustele pot avea rol vector. Gezistenta 6.t>p'i in apa este mai mica in apa r&urilor (ma)im +1 zile!, ajug&nd la ,0 de zile in apele de profunzime si +-, luni in g'eata. Cermenii sunt sensi(ili la dezinfectia cu clor. ;oza minima infectanta de 6.t>p'i este intre +00 si 1000 de germeni, dar in functie de serotip variaza de la citiva germeni pina la
58

milioane. Geceptivitatea la (oala este mica. In manifestarea epidemica a (olii factorul 'idric detine primul loc datorita consumului de apa de f&nt&na, dar si prin contaminarea apei din instalatiile pu(lice. 6unt zone in care apa este incriminata in proportie de p&na la 001 in transmiterea cazurilor de (oala. In general mor(iditatea este in scadere in ultimii ani fiind su( 1 caz la 100.000 locuitori. - pro(lema importanta de contagiozitate o reprezinta purtatorii cronici de (acili t>p'i (, luni dupa (oala sau ani de zile! care tre(uie supraveg'eati medicali pentru sterilizare, efectiv dificil de realizat. In cadrul masurilor profilactice aprovizionarea cu apa pota(ila prin instalatii pu(lice si indepartarea corespunzatoare a reziduurilor pot contri(ui la scaderea mor(iditatii.In Gomania s-a inregistrat epidemia de De(ra tifoida de la 6acalaz din 1 7" transmisa prin lapte si o epidemie in 1 8 . 4.8.1.1.4. Le:io!e"o)e In apa in functie de continutul in su(stante organice e)ista germeni conditionat patogeni (oportunisti!, ca/ :egionella, %eromonas, Pseudomonas aeruginosa. Le:io!e""a cuprinde ++ de specii din care serogrupul 1 - :. pneumop'ila este frecvent implicat in patologia umana. 4ste vor(a despre 2oala legionarilor (pneumonie cu incu(atie de ,-0 zile, cu tuse seaca, frisoane, dar si forme asimptomatice! si De(ra de Pontiac, care se manifesta ca o (oala fe(rila fara afectare pulmonara si cu vindecare spontana. 6unt foarte multe cazuri raportate in %nglia, Cermania, Dranta, asociate cu sistemele de aer conditionat si apa calda in 'otele sau locuintele unde nu s-a folosit o perioada de timp sistemul de apa. Persoanele cu risc crescut sunt cei cu deficiente imunitare, dia(etici, fumatori. :egionella se intilneste in mod natural in sursele de apa, rezervoare de apa si pe sol. 6e dezvolta in prezenta algelor verzi, protozoare, su(stante organice. *emperaturi de +3-+0E# sunt favora(ile dezvoltarii. 6-au identificat germeni si in sistemele de incalzire si racire a apei, patrunderea lor relizindu-se prin in'alare de aerosoli (la dus sau din sisteme de climatizare!. :egionella poate fii inclusa prin ingestie de ami(e (%cant'amoe(a, 8aegleria! ceea ce duce la aparitia de forme ne pneumonice. 9entinerea temperaturii apei calde la temperaturi care sa nu scada su( 00# si periodic cresterea la 70 #, prevenirea acumularii de alge, ciuperci, rugina, scade multiplicarea germenilor in apa de conducta.
59

4.8.1.1./. Leptospiro)e"e :eptospiroza este o antropozoonoza cu evolutie sporadica sau epidemica produsa de specii din genul :eptospira. 4)ista doua grupe comple)e/ $eptospire saprofite (specia (ifle)a! si $eptospire patogene (ictero'emoragica si aniterigene L pomona, canicola, grip'o-tip'oza, etc.!. 6ursa de infectie o reprezinta doar animalele, In special rozatoarele (so(olanul de apa!, dar si unele animale domestice (porcine, (ovine sau c&ini!, care fac o (oala inaparenta dupa care e)creta prin urina leptospire, luni sau c'iar ani de zile, contaminand solul, apa, (azinele de inot, (alti, mlastini, ape curgatoare. *ransmiterea se face prin contact direct cu urina sau organele unui animal infectat, sau indirect cu apa contaminata cu leptospire. Patrunderea leptospirelor in organism se face prin piele (e)coriatii, plagi! sau prin mucoase intacte, in timpul im(aierii in apa contaminata. Gezistenta in apa a leptospirelor patogene este de doua L trei saptam&ni, fiind distruse de ultraviolete si clor. Gezistenta este crescuta la p$ alcalin si temperaturi mai mari de +0 o#. 2oala are un caracter profesional (persoane care ingrijesc animale, veterinari, macelari!, dar poate apare si la cei care fac (aie in ape de suprafata contaminate, putand aparea in episoade epidemice prin in(aiere, in sezonul cald. 6e manifesta cu frecventa crescuta la tinerii, care practica activitati nautice. :a noi in tara s-au inregistrat doua epidemii in 1 83 si 1 8" prin im(aiere. 4.8.1.1.7. T 3er( "o)a i!testi!a"a *ransmiterea 'idrica a (olii este posi(ila intr-o proportie foarte redusa, c'iar contestata de unii autori. *otusi rezistenta foarte mare a (acilului Koc' in apa, de 100-1"0 zile creeaza posi(ila si aceasta cale de transmitere. %cest risc apare in jurul sanatoriilor si spitalelor de pneumoftiziologie, 2.K. fiind pus in evidenta in apele reziduale de la aceste unitati, fiind foarte rezistent la dezinfectarea uzuala cu clor, rezista foarte mult pe sol si poate ajunge in apele de suprafata. 6unt autori care atri(uie un risc mai mare de a face (oala in r&ndul animalelor si contactarea (olii de la acestea, de e)emplu prin consum de lapte nefiert. 4.8.1.1.8. Br (e"o)a

60

4ste o zoonoza care rareori are transmitere 'idrica, (oala av&nd caracter profesional, transmintindu-se de la animalele (olnave (ovine, caprine, porcine!, care avorteaza. Patrunderea in organism a germenilor se face prin mici escoriatii la nivelul tegumentelor, sau prin consum de lapte nefiert. 4ste posi(ila si transmiterea aerogena in la(oratoare unde se lucreaza cu (rucele. 2rucelele supravietuiesc in apa 30-00 zile si rezista la clor. 6imptomatologia clinica a (olii este foarte variata ((oala cu o suta de fete!. 9anifestarile (olii au caracter profesional, la persoanele care ingrijesc animalele (zoote'nisti, medici veterinari!. 4.8.1.1.>.T "are,ia 4ste o (oala infectioasa prezenta la animale sal(atice si domestice, in special rozatoare/ soareci, so(olani,vulpi, popandai, ciini, pisici, etc. 2oala are un caracter profesional (vanatori, agricultori! prin contact direct cu animalul (olnav, infectia realizindu-se prin tegumente si mucoase sau mai rar pe cale respiratorie. Drancisella (Pasteurella! tularensis, agentul etiologic al (olii, rezista in apa +-, luni, put&nd fi transmisa si pe cale digestiva uneori su( forma epidemica. 7ectorii (artropode, capuse, t&ntari, plosnite!, de asemenea pot transmite (oala. 4.8.1.1.$. +e3ra ? 4ste o afectiune cu caracter profesional asemanatoare ric<ettsiilor. %gentul etiologic este !oxiella burnetti, foarte rezistenta in mediul e)terior (praf, dejecte animale (luni c'iar ani!. In apa rezista in jur de 1"0 zile. 6ursa o reprezinta rozatoarele sal(atice, (ovine, ovine, ca(aline. 4liminarea se face pe cale intestinala si prin lapte. 4)ista si un rezervor natural in i)odide (capuse!, dand o focalitate naturala (olii in unele zone geografice, de e)emplu in %ustralia unde (oala este endemica la canguri. 2oala se transmite pe cale aeriana si digestiva, in special prin lapte crud, dar si prin apa contaminata de animale. %re caracter profesional (veterinari, macelari, industria l&nii! prin contact direct cu animalele (olnave. 4.8.1.1.1%. Bo"i *iarei(e a( te 3a(terie!e #uprind manifestari de gastro-enterita sau enterocolita acuta determinate de o multitudine de germeni, avand o simptomatologie
61

comuna. In anul +000 mor(iditatea prin 2;% in Gomania a fost de ,781ooo. Cermenii frecvent incriminati sunt/ - 4ntero(acterii (6allmonella, 6'igella! cu manifestari (ine cunoscute, dar si de tulpini conditionat patogene cu o agresivitate determinata atit de doza infectanta, cit si de dismicro(ismul intestinal. - Escherichia coli L patru tulpini enteropatogene/ 4P4# (enteropatogen!, 4*4# (enteroto)ic!da forme usoare pana la cele 'oleriforme in special la copii, 4I4# (enteroinvaziv si 4$4# (entero'emoragic!. #ele mai frecvente serotipuri - 111, 23, -"", -1+", incriminate in producerea 2.;.%. la copii din crese si gradinite sau la adulti in special in zone cu grad mare de insalu(rizare, sau la turistii care ajung in aceste zone (diareea turistilor!.Gezervorul de infectie il reprezinta omul, dar si unele animale. 6unt cunoscute maniestari epidemice transmise prin apa. 4)/ Parcul 8ational Nater :a<e din 6B%, prin contaminarea apei pota(ile cu 4.coli 4P4# - 111 23. epidemie 'idrica cu un numar foarte mare de cazuri a fost semnalata in anul +000, in #anada, afectand +,00 persoane si decese in randul copiilor. #auza a fost legata de consumul de apa incorect dezinfectata. - !amph4lobacter 5e5uni, coli, cinaedi, fenneliae, au ca sursa de germeni pasarile domestice sau de apa, dar si alte animale (porcine, ovine,caini, pisici!. Pasarile sunt infectate intre "0-1001. Cermenii sunt sensi(ili la clor, iar doza infectanta este de "00-1milion germeni. In 6uedia au fost mai multe iz(ucniri epidemice in 1 -+000. In Gomania ocupa locul doi ca mor(iditate dupa manifestarile digestive. 6-au descries epidemii prin consum de apa si lapte crud contaminat. - 7ersinia enterocolitica L identificata in apele de munte reci si limpezi, da forme usoare de 2.;.%. Gezervorul de germeni il reprezinta animalele (rozatoarele sal(atice si animalele domestice, in special porcul!. - &seudomonas aeruginosa L frecvent int&lnit in (azinele de inot, piscine. #olonizeaza ocazional pielea, urec'ea, caile respiratorii, intestinal gros la omul sanatos. ;a manifestari diverse/ cutanate, digestive ,urinare, mai des la copiii mici (enterocolitaa necrozanta!, dar si la adulti cu (oli 'ematologice maligne. - Aeromonas (h4drophila, caviae, sobria) L sunt frecvent intalnite in apele de suprafata si pot produce 2.;.%. forme dizenteriforme. - 'ibrioni non aglutinabili (*A.)) - !lostridium (perfringens, dificile, but4ricum)) - Stafilococi patogeni, Enterococi, 8lebsiella, etc) 4.8.1.2. Bo"i ;ira"e tra!s,ise pe (a"e 1i*ri(a

62

6unt produse in cea mai mare parte de enterovirusuri caracterizate prin/ Gezistenta in apa foarte mare. Gezistenta la dezinfectia cu clor mai mare decat a (acteriilor. ;oza infectanta foarte mica. #irculatia in natura a virusurilor este mai mare decat a (acteriilor.

4.8.1.2.1. 0epatita ;ira"a 4ste o afectiune infectioasa specifica omului cu manifestari icterice sau anicterice. In etiologia ei sunt incriminati mai multi virusi, dar pe cale digestiva se pot transmite doar virusul 'epatitei % si 4. 9anifestarile clinice sunt comune in cele doua forme de (oala. 6ursa de infectie este omul (olnav sau purtatorii sanatosi. #ai de transmitere. #ontact direct interuman sau indirect prin apa, alimente, o(iecte contaminate, muste, etc. Geceptivitatea la (oala este mare, dar predomina formele asimptomatice sau anicterice (se estimeaza intre 10-,0 cazuri la 1 caz de (oala, forma icterica!. %stfel intr-o epidemie 'idrica iz(ucnita in 6B% din 7 de persoane, care au (aut apa dintr-o fantana poluata, 0 s-au im(olnavit dupa +0-31 zile= dintre acestia ,,1 au fost forme icterice, +,1 anicterice si ,71 asimptomatice. $epatita poate evolua sporadic sau epidemic. 4pidemiile pot sa apara in special in colectivitati de copii, cazarmi, cartiere sau localitati, ultimele doua localizari apar in manifestarile 'idrice ale (olii. Gezistenta in apa este foarte mare de pana la +00 de zile, de asemenea, resista la dezinfectia uzuala cu clor. Profila)ia $.7. consta in aplicarea regulilor de igiena individuala, un sistem corespunzator de aprovizionare cu apa pota(ila si de indepartare a deseurilor lic'ide prin canalizare. In Gomania epidemiile 'idrice in perioada 1 8"-+00, au prezentat o tendinta de scadere ponderea cazurilor de $7% fiind de +,1 din numarul total de cazuri de (oali transmise pe cale 'idrica. #ele mai mariepidemii 'idrice au fost in anul1 80 cu 38+ cazuri de ;izenterie si $7%, in 1 8 la *ecuci cu "18 cazuri de $7%, 1 , la 6e(es cu "00 cazuri de 2;% sI $7%, +001 la #opsa 9ica cu ,00 cazuri de 2;%, ;izenterie sI $7%. In "+1 din cauzele epidemiilor 'idrice apare clorinarea, apoi intreruperi in distri(utia apei sI contaminarea apei la nivelul surselor prin lipsa perimetrelor de protecttie sanitara.

63

4.8.1.2.2 Po"io,ie"ita 4ste o infectie entero- neurotropa cu manifestari sporadice, endemice sau epidemice, produsa de poliovirus 'ominis tip 1, +, sau ,. 4ste o (oala prezenta pe intreg glo(ul a carei mor(iditate a scazut foarte mult prin vaccinare. %stfel de la manifestari epidemice s-a ajuns la forma sporadica. #ele mai mari epidemii s-au produs in anii 1 11- 1 + in Dranta, 6.B.%. si in ;anemarca in 1 "+ cu o mor(iditate de 1,1,7 cazuri la 100 000 locuitori. ;e altfel si in Gomania s-au semnalat mai multe valuri epidemice in perioada amintita culminand cu cea din 1 "0-1 "7 cu o mor(iditate de 3+,7 la 100 000 locuitori, dupa care incidenta (olii scade foarte mult. ;upa evaluarile -96, anual apar in tarile in curs de dezvoltare apro)imativ +"0000 cazuri de poliomielita , din care se raporteaza +3-+"000 cazuri. ;aca in 6B% in 1 "+ erau+1+0 cazuri, in ultimi ani se inregistreaza 8-1+ cazuri5an, iar din 1 87 niciun caz. In Gomania dupa 1 00 a scazut mor(iditatea la cateva cazuri pe an(10,031ooo in 1 8"!, iar din 1 + niciun caz. 6ursa de infectie este reprezentata de omul (olnav sau purtator sanatos. #ai de transmitere/ direct pe cale fecal-orala sau pe cale aerogena (virusul este pus in evidenta in primele zile de (oala si in orofaringe, apoi se elimina intestinal!. Indirect transmisia se poate face prin apa si alimente contaminate. ;in aceste cazuri manifestarile clinice pot fi de la forme usoare nespecifice (respiratorii si digestive!, p&na la forme grave neurologice. 6e considera ca la 1 caz de poliomielita cu paralizie e)ista intre ,00-"00 cazuri su(clinice sau forme usoare. Gezistenta in apa a virusului este de 100-1"0 zile si foarte rezistent la temperature scazute. 6pre deose(ire de alti enterovirusi este sensi(il la clor si alti agenti o)idanti. ;oza infectanta este foarte mica. ;esi se foloseste vaccinarea antipolio e)ista cazuri reziduale, astfel (oala nu poate fi eradicata datorita circulatiei virusului sal(atic si a tulpinilor vaccinale. Principalele rezervoare de virus sal(atic se intalnesc in %sia 9eridionala si in %frica su(sa'ariana, care sunt considerate inca zone endemice.

4.8.1.2.&. C1erato.(o!@ !(ti;ita epi*e,i(a 4ste produsa de adenovirusuri cu tipurile/ 8 (frecvent intalnit!, ,, 7a, 1 si ,7, transmise prin apa din (azinele de inot. %u o rezistenta foarte mica in apa, dar rezista mult la concentratii mici de clor rezidual in apa (in conditiile unei dezinfectii incorecte!. In afara conjunctivitei se pot
64

produce si manifestari respiratorii si digestive. 9anifestarile pot fi epidemice (Gom&nia 1 , +000!, sau cazuri sporadice in 4uropa si %merica de 8ord. In ultima perioada s-au descris cazuri de c'eratita cu %cant'amoe(a la purtatorii de lentile de contact. #alea de transmisie o reprezinta apa folosita la spalarea lentilelor, sau im(aierea fara scoaterea lentilelor. In 1 8 in 6B% erau raportate +00 cazuri de c'eratita, care datorita respectarilor normelor de igiena, numarul lor , dupa o perioada de crestere, a scazut. 4.8.1.2.4. A"te ;iro)e 1i*ri(e 6e manifesta ca gastroenterite sau enterocolite acute, care uneori dispar fara tratament, cu o frecventa crescuta vara si toamna. 6ursa o reprezinta omul (olnav sau purtatorul sanatos. 4liminarea intestinala a enterovirusurilor se face pe o perioada lunga de timp (,0- 0 zile!. Prezenta in faringe pe o perioada scurta (citeva zile! e)plica si transmiterea pe cale aeriana a unor enterovirusuri, in special in sezonul rece in colectivitati de copii supraaglomerate. 9ajoritatea enterovirozelor sunt forme inaparente de (oala. 7irusurile frecvent incriminate sunt/ - Enterovirusuri #o)sac<ie % si 2, 4#$- si alte enterovirusuri noi, care pot da in afara formelor digestive si manifestari respiratorii (datorita prezentei in orofaringe si intestin!, meningite, miocardite, etc. - Rotavirusuri (reovirusuri! incriminate in 2.;.%. la nou nascut,sugar si copilul mic, declansand epidemii de gastroenterite de iarna, ce reprezinta ,0-301 din cazurile spitalizate - &arvovirusuri (adeno-asociate), virusul gastroenteritei a(acteriene tip 8orIal<, cu manifestari epidemice la adult sI forme sporadice, dar grave la copii. #ontaminarea poate fi intrafamiliala prin apa pota(ila sau in (azine de inot. In ultimii ani gastroenteritele virale evolueaza epidemic cu forme usoare la copiii mici si persoane in varsta, restul populatiei devenind imuna.

4.8.1.&. Bo"i para)itare tra!s,ise pe (a"e 1i*ri(a %pa are un rol du(lu in transmiterea (olilor parazitare, pasiv, ve'icul&nd parazitul de la sursa de infectie la omul sanatos, sau activ, fiind un mediu o(ligatoriu pentru ca parazitul sa-si desfasoare ciclul evolutiv p&na la forma infestanta.
65

Drecventa crescuta a (olilor parazitare este str&ns legata de aprovizionarea cu apa, e)ist&nd zone endemice pentru anumite parazitoze, sau iz(ucniri epidemice, mai ales in colectivitatile unde e)ista conditii precare de igiena. #ele mai frecvente parazitoze la om sunt produse de/ PROTOZOARE 4.8.1.&.1. A,i3ia)a %mi(iaza sau dizenteria ami(iana este provocata de Entamoeba histol4tica, singura forma patogena a omului, spre deose(ire de Entamoeba minuta, coli, hartmanni care sunt tulpini nepatogene. 6ursa de infectie o reprezinta omul (olnav si purtatorii asimptomatici, dar Zi unele animale (caine, Zo(olani, porci!, eliminarea in mediu a ami(ei fiind su( forma de c'isti. #ai de transmitere/ maini murdare, apa sau alimentele contaminate. Gezistenta in apa a c'istilor este de 0 - 100 de zile la 0 # si "-10 zile la ,0#. In zonele tropicale gradul de infestare a populatiei este foarte mare, avand manifestari endemice, e)istand si purtatori sanatosi asimptomatici, dar pot aparea si forme severe dizenterice la persoanele su(nutrite. In zonele temperate apare su( forma sporadica, iar iz(ucniri epidemice mai rar in care apa joaca un rol important. 6e estimeaza ca afecteaza apro)imativ "00 milioane de personae pe glo( aflandu-se printer primele zece (oli infectioase. 4.8.1.&.2. La,3"ia)a -:iar*ia)a< .iardia inestinalis este un protozoar flagelat care se intalneste in intestinul su(tire al omului. 6ursa de infectie o reprezinta omul (olnav sau purtatorul sanatos eliminator de c'isti. %nimalele prezinta forme proprii de paraziti, care nu produc (oala la om. #ai de transmitere/ apa, alimente, maini murdare. 4ste frecvent intalnita in zonele cu un grad crescut de insalu(rizare a mediului, avand o manifestare endemica, dar si epidemica. #'istii de giardia sunt foarte rezistenti in mediul e)terior, supravietuind in apa pana la , luni si sunt rezistenti la dezinfectia apei cu clor. 6unt cunoscute epidemii 'idrice de giardia in zone neendemice, datorita lipsei imunitatii, care in zonele endemice se do(andeste prin reinfestari. ;in aceasta cauza si Ciardia este implicata etiologic in diareea turistilor, la personae care ajung in

66

zone in care aprovizionarea cu apa pota(ila tI eliminarea deseurilor ridica pro(leme. 4.8.1.&.&. Tri(1o,o!ia)a Cenul *ric'omonas prezinta , specii parazite la om/ T)hominis (intestinalis), vaginalis si elongata) Trichomonas intestinalis prezinta ca sursa de infestare a mediului omul (olnav sau purtatorul sanatos. %u fost izolate specii asemanatoare si de la caine, pisica si alte animale, insa nu produc (oala la om. #alea de transmitere o reprezinta consumul de apa sau alimente infestate. Gezistenta in apa a parazitului este foarte mica, deoarece parazitul se prezinta su( forma vegetativea, fara sa se inc'isteze. In transmiterea celorlalte specii (vaginalis si elongata! apa nu are un rol (ine definit, desi identificarea in apa a *.vaginalis (in special in apa de (azin cu o temperatura mai mare! creeaza posi(ilitatea transmiterii 'idrice, dar foarte rar. %cest lucru este posi(il, cand sunt prezente concomitent persoane (olnave si sanatoase in (azinele de inot. Prin urmare pentru aceste specii principala cale de transmitere ramane cea se)uala.Prezenta in cavitatea (ucala a *. 4longata se asociaza cu peridontite. 4.8.1.&.4. CrAptospori*io)a #riptosporidium parvum este un protozoar al tractului gastrointestinal si respirator intalnit la mamifere, pasari si pesti. Drecventa crescuta a c'istilor in mediu implica insa si omul in transmiterea lor. In apa c'istii supravietuiesc multe luni la 3 # si sunt foarte rezistenti la clor. ;e asemenea (azinele de inot si alte ape recreationale sunt incriminate in transmiterea (olii la om. Primul caz semnalat la om a fost in 1 70 dupa care frecventa a crescut la (olnavii de 6.I.;.%.sau tratati cu imunosupresoare :a acestia protozoarul (#t>ptosporidium parvum! determina o diaree acuta, cu des'idratare severa, ca o complicatie grava. In %nglia #t>ptosporidium se afla pe locul doi ca agent etiopatogenic indentificat in 2.;.%. Gecent sunt descrise si manifestari epidemice la turistii si copii din diverse localitati. Pentru numerosi cercetatori #t>ptosporidioza este o zoonoza, dar contactarea doarde la animale nu e)plica e)tinderea crescuta a (olii in populatie, in special in ultimii "-10 ani (9ilIa<e-6B%, 1 , cu 300.000 cazuri si 100 decese.

67

4.8.1.&./. E!tero(o"ite ( Ba"a!ti*i , (o"i 4ste un organism ciliat transmis prin apa si alimente contaminate, sursa reprezentind-o porcii, mai putin cainii si so(olanii. Incidenta in populatie este mica, manifestarile fiind asimptomatice sau dizenteriforme. 4.8.1.&.7. Nae:"eria si A(a!t1a,oe3a Nae:"eria foB"eri este agentul etiologic pentru o forma severa de (oala, transmisa prin in(aiere in ape recreationale contaminate (geotermale!,manifestarea fiind de tip meningoencefalita. %mi(ele patrund prin mucoasa olfactiva si ajung la creer. ;upa 1 80 s-au descris in jur de 100 cazuri de (oala. A(a!t1a,oe3a produce c'eratite, infectii respiratorii, manifestari cutanate si meningite. 4ste e)trem de rezistenta la clor. 4.8.1.&.8. Te!ia)e"e :a om se gasesc trei specii de cestode mari ( T)solium, saginata, -iph4lobotrium latum! si 94menolepis nana care este cea mai mica tenie. Primele doua tenii au nevoie de gazde intermediare (porcine, (ovine!, pentru dezvoltarea larvei care se gaseste in ouale eliminate de omul (olnav. In organismul gazdei intermediare ouale em(rioneaza si apar larve (cisticerci! cantonati in special in musc'i. -mul, care este gazda definitivea se infesteaza consumand carne cu cisticerci insuficient prelucrata termic. %pa are un rol doar in transmiterea %otriocefalozei produsa de ;ip'>lo(otrium latum. In aceasta teniaza sursa de infectie o reprezinta omul (olnav, dar si unele animale care elimina pe cale intestinala ouale parazitului care au nevoie de doua gazde intermediare in mediul acvatic (crustacee si apoi pestii care se 'ranesc cu crustacee in care se gasesc larvele provenite din oua!. $>menolepis nana spre deose(ire de celelalte tenii nu are nevoie de gazda intermediara transmiterea facandu-se prin maini murdare sau prin consum de fructe si zarzavaturi insuficient spalate. *ransmiterea 'idrica este rara. TREMATO#E

68

4.8.1.&.$. +as(io"o)a Este o 'elmintiaza in care apa are rol active, produsa de ,asciola hepatica ce are 'a(itat canalele (iliare la ovine, (ovine si mai rar la om. ;e la acest nivel ouale sunt eliminate prin intestin. Pentru a evolua in continuare oul tre(uie sa ajunga in apa unde se em(rioneaza si la o temperatura favora(ila (+" - ,0E#! dupa doua-trei saptamani se transforma in larva ciliata (miracidium!, care patrunde intr-o gazda intermediar>a (gasteropod!, in interiorul careia isi continua ciclul evolutiv pana la stadiul de cercar. %cesta este forma infestanta care prin consum de apa sau salata (creson! produce (oala la om si animale. 4)ista si tulpini de ,asciolepsis bus0i care necesita o alta gazda intermediar>a (molusca de apa dulce ! si determinea la om si animal (porc! manifestari intestinale si alergice. 4.8.1.&.1%. In zonele tropicale e)ista o serie de parazitoze cu o frecventa crescuta in a caror transmitre apa joaca un rol activ/ S(1istoso,ia)a este produsa de 6c'istosoma 'aemato(ium,mansoni si japonicum provocand manifestari urinare si digestive. %pa are rol activ in transmitere (gazde intermediare! ca si pentru Dasciola, parazitii pot patrunde in organism pe cale digestivea si transcutanat. 2oala se asociaza cu malnutritia, cancerul de vezica urinara, 'epatite. Infestarea masiva a populatiei (4gipt, Ira<, KuIeit, Qam(ia, s.a.! este pusa pe seama aprovizionarii cu apa.In prezent peste +00 milioane de personae sunt infectate. Para:o!i,ia)a2 Opistor(o)a2 +i"ario)e"e sunt alte (oli tropicale legate de aprovizionarea cu apa si lipsa igienei individuale.+i"ario)e"e afecteaza in zonele calde circa 130 milioane de personae. 4ste presenta atat la om cat sI la animale. Dilariile patrund in organism digestive sau transcutanat prin intepatura unui art'ropod 'ematofag. In transmiterea parazitozelor la om apa are si o alta importanta sanitara reprezentand un mediu favora(il dezvoltarii unor insecte vectoare (tantarii anofeli care pot transmite malaria, simuline cu rol in transmiterea filariozelor, glosine care pot transmite tripanosomiaza!. %sanarea acestor focare face parte din lupta impotriva parazitozelor intestinale. 4.8.2. PATOLOGIA 0I#RICA NEIN+ECIOASA

69

4ste determinata de o modificare a compozitiei c'imice a apei, datorita unor dezec'ili(re minerale naturale (in carenta sau e)ces! si prin prezenta unor su(stante c'imice to)ice rezultate din poluarea apei in urma unor activitatI umane industriale sau din agricultura. %pa reprezinta o cale de aport permanent in cantitati mici a su(stantelor minerale necesare organismului. ;esi in concentratii mai reduse decat in alimente, su(stantele minerale din apa au o a(so(tie intestinala mai (una datorita prezentei lor in forma ionica. In al doilea rand, importanta sanitara a apei derivea si din faptul ca o compozitie minerala dezec'ili(rata indica si un dezec'ili(ru alimentar, care de aceasta data tre(uie corectat terapeutic. ;intre dezec'ili(rele 'idrominerale naturale amintim/ 4.8.2.1. #ISTRO+IA EN#EMICA TIREOPATA -#.E.T< In lume carenta de iod reprezinta principala cauza a afectarilor cere(rale si retardarilor psi'ice. In lipsa unei cantitati mici de iod in organism, 1,0 miliarde oameni din toata lumea sunt in pericolul diminuarii capacitatilor mentale si fizice, datorita afectiunilor provocate de aceasta carenta.*ul(urari datorate carentei de iod apar la 131 din populatia mondiala din care "0 milioane de copii si apro)imativ 8,3 milioane de persoane au gusa. In fiecare an se nasc in lume 100000 de copii cu cretinism. *ul(urarile prin carenta de iod constau in afectiuni insotite de/ sla(a coordonare oc'i-mana, surdomutitate, afectiuni neurologice, nanism, diformitati fizice, guta. 9anifestarea clinica a unei (oli este endemica atunci c&nd cel putin 10 1 din populatie prezinta aceasta afectiune. Initial ;.4.*. avea o manifestare endemica mondiala cu e)ceptia Saponiei. :a noi in tara zonele carpatice si su(carpatice erau considerate zone endemice, datorita lipsei iodului in scoarta terestra si a climatului de altitudine cu efect e)citant asupra glandei tiroide. ;atorita profila)iei cu sare iodata incidenta (olii a scazut, Gomania ramane endemica pentru aceasta afectiune. #onform datelor -96 101 din scolari in Cermania au gusa, in Italia +01, iar In #roatia rata este de ,"1 dintre copii tcolari. Iodul din scoarta terestra printr-un sc'im( ionic permanent trece in apa su(terana si in lantul trofic al animalelor. #oncentratia iodului din apa este un indicator al aportului total de iod in organism (din alimente si apa !. Principala sursa de iod o reprezinta alimentele, apa asigurand doar 10 L +01 din nevoile zilnice ale organismului. Gatia optima zilnica de iod este de 100 L +00 g. Iodul contri(uie la sinteza 'ormonilor tiroidieni (triiodtironina - * , si tiro)ina - *3 !, in mai multe etape/

70

Iodocaptarea L concentrarea iodului din singe la nivelul foliculilor tiroidieni, impotriva gradientului de concentratie (I. in celulele foliculare poate fi de 10 -100 ori mai mult decat in plasma!= Iodoconversia L iodul anorganic este transformat in iod organic= $ormonosinteza L iodul organic se cupleaza cu tirozina din tiroglo(ulina, care este sintetizata in celula folliculara si eliminatea in su(stanta colloidala. In final se sintetizeaza cei doi 'ormoni, *, si *3 . Geglarea secretiei de 'ormoni tiroidieni se face prin impulsuri e)ogene de origine corticala sau endogene. %cestia stimuleaza secretia 'ipotalamica de *.G.$. (t>rotropin releasing 'ormone!, care este preluat de circulatia portala si transportat in adeno'ipofiza, unde stimuleaza secretia de *.6.$. (tirostimulina!. *.6.$.L ul la nivel tiroidian activeaza pompa de iod si 'ormonosinteza. ;aca nivelul 'ormonilor in singe este scazut creste eli(erarea de *.G.$. si *.6.$. care stimuleaza tiroida cu cresterea su(stantei coloidale, ducand la marirea de volum a glandei. %paritia gusei (;.4.*.! este corelata cu o carenta absoluta a iodului in apa (su( " g5l!. 4)ista situatii in care concentratia iodului in apa este peste " - 10 g5l si totusi apar cazuri de (oala ( carenta relativea de iod!, determinata de factori e)trinseci sau (iologici. Dactori ce influienteaza 'ormonosinteza/ Prezenta in e)ces a sarurilor de calciu scade a(sortia intestinala a iodului= Prezenta in e)ces a fluorului creste eliminarea urinara de iod= 9anganul in e)ces in'i(a 'ormonosinteza= #onsumul an cantitati mari de conopida, varza, napi, care contin glucozizi activeaza enzimatic eli(erarea de tiocianati, impiedicind acumularea iodului in tiroida= Progoitrina din (rasicaceae prin fragmentare se transforma in goitrina care impiedica 'ormonosinteza. #arenta relativa de iod poate avea la (aza si factori endogeni ((iologici! insotiti de o nevoie crescuta de iod in organism (pu(ertate, graviditate, dereglari endocrine!. Cusa sau distrofia endemica tireopata se manifesta prin/ scaderea meta(olismului (azal, a de(itului circulator, scaderea activitatii neuropsi'ice, 'ipogonadism, tul(urari trofice, etc. :a fat carenta de iod datorita unui aport insuficient de iod la mama determina/ o incidenta crescuta a mortalitatii neo-natale avorturi spontane malformatii congenitale
71

greutate mica la nastere cretinism cu leziuni neurologice (deficit mental, surdomutitate, stra(ism! la copil apare 'ipotiroidismul juvenil cu dezvoltare mentala si fizica deficitare. 8utritia necorespunzatoare cu iod pe durata gestatiei reduce densitatea retelei de intercone)iuni care se formeaza intre neuronii in curs de dezvoltare ai fatului limitand astfel pe viata capacitatea intelectuala a individului. #oeficientul de inteligenta poate fi mai scazut cu 10-1"1. In Gomania deficitul de iod din urina a fost pus in evidenta la apro)imativ ,01 din copiii cu o pondere mai mare in rural, iar peste ,"1 din populatie prezinta forme vizi(ile de afectare tiroidiana (#ongresul de 4ndocrinologie din anul +000!. Bn studiu national din anul +00+ arata ca inca sarea neiodata se foloseste in peste ,01 din gospodarii. #azurile grave de (oala insotite de cretinism se int&lnesc mai rar datorita profila)iei cu sare iodata. 6-au incercat si alte metode (introducerea iodului in p&ine, dulciuri!, dar nu cu rezultate (une. In zonele endemice la persoanele cu risc (copii, gravide! se pot administra si ta(lete pe (aza de iod. %dministrarea unui supliment de iod in scoala primara in zonele gusogene au ameliorat dezvoltarea mentala a copiilor, rezultatele scolare, dezvoltarea motorie. 4.8.2.2. CARIA #ENTARA 4ste (ine cunoscut rolul cario-profilactic al fluorului. %cest efect se datoreaza reactivitatii crescute si fi)arii lui in dinti si oase. ;in rocile scoartei terestre (ogate in fluor (criolit, fluoro-silicati!, acesta trece in apa, neconcentrandu-se in plante cu e)ceptia ceaiului. %ceasta face ca apa sa reprezinte principala sursa de fluor, asigurand +5, din nevoile organismului, acest lucru este posi(il cand concentratia fluorului in apa este cuprinsa antre 0," L 1,+ mg5l. 4fectul cario-profilactic al fluorului este determinat de/ Geactia cu 'idro)iapatita din smaltul dentar, ducand la formarea fluoroapatitei care prin dispozitia cristalelor creste rezistenta fata de factorii cariogeni= 4fectul (acteriostatic si (acteriocid fata de microorganismele acidofile din placa dentara (lacto(acilul acidofil!= 4fectul antienzimatic fata de enolaze, fosfataze care duc la formarea acizilor organici in urma fermentarii glucidelor (in conditiile unei igiene necorespunzatoare a cavitatii (ucale!.
72

Drecventa in populatie a cariei dentare este foarte mare, afect&nd toate grupele de v&rsta si in special copiii de 7 L 8 ani, de aceea -.9.6. a initiat un program de sanatate (uco-dentara care urmareste scaderea indicelui ;.:.P. (dinti deteriorati, lipsa si plom(ati! la trei pentru grupa de v&rsta amintita. 4)ista multe teorii care e)plica etiopatogenia cariei dentare/ - *eorii e)ogene/ proteolitica, c'imico-parazitara, micro(iana. %cestea au comun distrugerea matricei organice a smaltului printr-un mecanism de proteoliza. Cermenii proteolitici distrug cuticula smaltului, patrund in profunzime (prin dezintegrarea su(stantei organice! si astfel se produce o clivare a prismelor de smalt. 4ste incriminat un stafilococ cromogen care duce la pigmentarea in gal(en a leziunii. *eorii endogene/ organotropa, refle)a, enzimatica, neurodistrofica. %ceste teorii sustin e)istenta unor tul(urari functionale in tesuturile dure dentare, cu sediul in pulpa dentara. In conditii nefavora(ile (alimentatie deficitara sau factori de stress! se produc tul(urari functionale ale 6.8.#. si apar refle)e patologice care altereaza compozitia limfei dentare. 6e sc'm(a raportul fluor-magneziu in favoarea magneziului care duce la activarea fosfatazei alcaline, cu desfacerea moleculelor de fosfati de calciu. %limentatia ocupa un loc semnificativ in producerea cariei dentare prin aport insuficient de proteine in perioada de formare a matricei smaltului, e)cesul de glucide de asemenea, cresc frecventa cariei dentare, pe cand e)cesul lipidelor scade incidenta acestora. #ontinutul alimentelor in fluor fiind foarte mic (e)ceptand pestele de apa sarata! asa incat apa ramane principala sursa de fluor. 4fectul cario-profilactic al fluorului nu se poate manifesta la concentratii su( 0," mg5l in apa, de accea se impune fluorizarea apei pota(ile, ca o metoda foarte (una de profila)ie a cariei dentare, dovedita in multe tari prin scaderea frecventei acestei afectiuni. 4)ista si alte metode profilactice (fluorizarea unor produse alimentare, administrarea de ta(lete de fluorura de sodiu, (adijonarea dintilor si c'iar vaccinari!. *oate aceste masuri se adreseaza unui segment al populatiei si greu de realizat in perioada preeruptiva. 4)ista si riscul unui supradozaj cu efecte nocive asupra organismului (efect competitiv cu iodul, efecte antienzimatice in meta(olismul intermediar, etc.!, asa incat fluorizarea ar fi o metoda profilactica mult mai (una si verificata in multe tari. 4.8.2.&. +LUOROZA EN#EMICA In zone geografice unde in mod natural e)ista concentratii mari ale fluorului in factorii de mediu, roci pe (aza de fluor (apatit, criolit, fluorina!
73

sau datorita unor surse de poluare cu fluor (industria de aluminiu, ingrasaminte c'imice! aportul crescut de fluor in organism prin aer, apa sau alimente produce efecte to)ice L into)icatie cu fluor (fluoroza endemica!. Qonele endemice sunt cele in care concentratia fluorului in apa depaseste 1," mg5l. 9anifestarile to)ice constau in leziuni la nivelul dintilor si oaselor in functie de aportul de fluor. %stfel/ :a concentratii peste 1," L + mg5l apar la nivelul dintilor pete al( sidefii care apoi de coloreaza in maron ( aspect tigrat!, dintii sunt fria(ili (mancati de molii!, ajungand la edentatie. 4ste stadiul de de fluoroza dentara: #rescand aportul de fluor (peste " mg5l apa! apare osteofluoroza, care are o faza as4mptomatica (cresterea opacitatii oaselor fata de razele \!, fara manifestari clinice= :a concentratii peste 10 mg5l se instaleaza osteofluoroza s4mptomatica (osteoporoza, e)ostoze, incur(area oaselor si fracturi spontane!. #oncomitent apar calcificari la nivelul ligamentelor si c'iar la nivelul unor organe. :a concentratii peste +0 mg5l se instaleaza osteofluoroza anchilozanta, descriesa doar la animale, care mor prin case)ie. Profila)ia fluorozei se face prin demineralizarea apei cu ajutorul rasinilor sc'im(atoare de ioni.

4.8.2./. S 3sta!te to=i(e *ransmiterea 'idrica a su(stantelor to)ice prezinta unele particularitati/ %pa asigura un grad mare de dilutie pentru su(stantele to)ice= 6u(stantele to)ice din apa se concentreaza in organisme acvatice determinind si o cale alimenatra de aport a to)icului in organism= 6olu(ilitatea influenteaza to)icitatea prin transportul la distanta al to)icului, pe cind su(stantele insolu(ile sedimenteaza, scazind astfel to)icitatea apei. ;atorita acestor particularitati into)icatiile 'idrice prezinta manifestari cronice cu o singura e)ceptie L into)icatia cu nitrati. 4.8.2./.1 Nitratii s 3ie(t i,porta!t C 8itratii au o du(la provenienta/ naturala, resultand din descompunerea su(stantelor organice de tip proteic sau antropica,
74

datorita utilizearii in agricultura a ingrasamintelor pe (aza de azot. 2acteriile fi)atoare de azot utilizeaza nitratii in meta(olismul plantelor, ei nefiind to)ici in factorii de mediu. *o)icitatea lor apare endogen, cand la nivel intestinal (in portiunea pro)imala intestinala! in prezenta unor (acterii reduceatoare (4.coli, clostridii, enterococi, stafilococi! nitratii sunt transformati in nitriti. %cestia se a(sor( si se com(ina cu 'emoglo(ina formandu-se met'emoglo(ina (De+P este o)idat in De,P!, care nu mai poate transporta o)igenul, instalandu-se o 'ipo)ie anemica (de transport!. 8itritii pot traversa placenta si sa formeze met'emoglo(ina fetala. Into)icatia apare la nou nascuti, sugari si copii mici, deoarece e)ista mai multi factori de risc/ ;eficit enzimatic eritrocitar in met'emoglo(in reductaze (Cl 0 Pde'idrogenaza in principal, iar secundar in 8%;P$ care este activata de administrarea de al(astru de metilen!, care convertesc met'emoglo(ina la 'emoglo(ina= Prezenta 'emoglo(inei de tip fetal care se o)ideaza mult mai usor in prezenta nitritilor= %limentatia sugarului poate reprezenta o alta sursa de nitrati (radacinoasele concentreaza nitratii din sol!, produsele lactate prezinta germeni reducatori (2.su(tilis!= %ciditatea gastrica redusa= 8evoile fiziologice de apa ale sugarului pe <g. corp sunt mult mai mari decat la adult= *ul(urarile gastro-intestinale, care favorizeaza ascensiunea florei intestinale reduceatoare, sunt mult mai frecvente la sugari= Docare infectioase e)traintestinale (-.G.:. dentare,parotidite, etc!, determinea o insamintare descendenta, intestinala cu flora reducatoare. $emoglo(ina li(era in plasma se poate auto o)ida la met'emoglo(ina care pana la valori de ma)im +1 se considera normala. %lte surse de met'emoglo(ina sunt aport cresdcut de/ amine aromatice, anilinea, nitro(enzen, aminofenoli. 6imtomatologia clinica a into)icatiei este dominata de cianoza si des'idratare, de aceea (oala mai este cunoscuta su( denumirea de cianoza infantilea. Cravitatea (olii este determinata de valoarea met'emglo(inei fata de 'emoglo(ina totala, astfel/ semnele de 'ipo)ie apar la valori peste 101, intre 10 L +"1 sunt forme usoare, intre +" L "01 apar tul(urari cardio-respiratorii, iar peste "01 formele sunt grave, apar convulsii, coma si forme letale. *ratamentul urmareste eli(erarea 'emoglo(inei prin administrare de su(stante reduceatoare (vitamina #! si al(astru de metilen pentru
75

stimularea activitatii met'emoglo(in reductazei secundare. ;e asemenea corectarea dezec'ili(rului 'idroelectrolitic, anti(ioterapie. :a copiii peste un an si la adulti pot aparea efecte cronice datorate unor episoade acute in antecedente sau prin aport indelungat de nitrati. In aceste cazuri se semnaleaza scaderea rezistentei organismului la infectii, tul(urari neuro-psi'ice, dezvoltare staturo ponderala deficitaaa la copii, precum si riscul cancerigen (gastric si esofagian! prin com(inarea nitratilor cu amine, resultand nitrozamine) 4)ista met'emoglo(inemii cronice congenitale prin deficit ereditar in met'emoglo(in reductaza, precum si met'emoglo(inopatii printr-o su(stitutie anormala a aminoacizilor cu 'emoglo(ina anormala (9 sau $!. In aceste cazuri De devine mai suscepti(il la autoo)idare. %ceste persoane au un risc crescut la into)icatii in e)punerea la su(stantele amintite. Profila)ia urmareste scaderea aportului de nitrati in organism prin determinarea concentratiei in apa de fintina folosita in scop pota(il de gravide= recomandarea unor alte surse de apa (cu concentratii su( 3" mg5l nitrati! pentru alimentatia nou nascutului si sugarului= alimentatie naturala al sugarului in primele luni (pentru a evita aportul alimenatar de nitrati!. Protectia surselor de apa freatica prin folosirea rationala a ingrasamintelor pe (aza de 8, principala sursa de poluare a apei cu nitrati. 4.8.2./.2. Mer( r " i,porta!t CCC Btilizarea mercurului si a compusilor sai organici si anorganici in industria c'imica, a vopselelor, a 'artiei, metrologie, stomatologie si in special in agricultura ca pesticide, a dus la cumularea acestui to)ic in factorii de mediu si in cea mai mare conceentratie in sol ti apa. 9ercurul din sol sau apa in prezenta unor microorganisme anaero(e (contin metan sintetaza!, sau aero(e (Pseudomonas! este transformat in metilmercur, care apoi intra in lantul alimentar (fitoplancton si alti consumatori ai sistemului ecologic!, unde se concentreaza de sute si c'iar mii de ori mai mult decat in apa. #ompusii organici (mai ales metiletilmercurul! au o to)icitate mult mai mare decit mercurul anorganic, datorita afinitatii pentru gruparile L 6$ ale proteinelor pe care le inactiveaza. ;aca in apa mercurul are o concentratie de 0," ug5l se a(soar(e zilnic 1ug, iar din alimente aportul este +-+0ug pe zi. #onsumul alimentelor poluate cu mercur si in special al pestilor reprezinta principala sursa de contaminare a omului. 6unt citate into)icatii mortale (9inamata, Ira<, Pa<istan s.a.! prin consum de peste sau cereale tratate cu fungicide pe (aza de mercur. In Ira< in 1 71-1 7+
76

s-au inregistrat 0000 cazuri de (oala 9inamata prin consum de paine. In organism $g se concentreaza in rinic'i, ficat si in tesuturile tinere si em(rion prin traversarea placentei. Into)icatia cronica cu $g are la (aza o encefalopatie difuza cere(eloasa si se manifesta cu/ cefalee, o(oseala, tremor, tul(urari de memorie, tul(urari vizuale, de ec'ili(ru (mers e(rios!. In timp se adauga manifestari de insuficienta renala. *ransferul placentar de $g de la mama la fat (efect teratogen! reprezinta un risc pentru malformatii congenitale (cu retardare mintala, or(ire, surditate!. Into)icatiile profesionale la persoanele e)puse la vapori de $g se manifesta cu inflamatii ale gingiilor, tremor, dezec'ili(ru neuropsi'ic (eretism!. CIANURILE Cia! ri"e dau cea mai grava forma de into)icatie datorita (locarii enzimelor o)idative cu asfi)ie citoto)ica. 4.>.1.1 Ger,e!ii ,e)ofi"i 6unt germeni de provenienta umana sau animala, care se dezvolta la temperaturi de ," - 3" # preferand o valoare optima de ,7#, de aceea se numesc mezofili. 9ajoritatea sunt saprofiti, dar pot fi si tulpini patogene, care produc im(olnaviri la om cu cale de patrundere digestiva. 4i intra in competitie cu germenii proprii apei, care sunt saprofiti si se dezvolta la +0 - ++# (germeni criofili sau psi'rofili!. In apa se realizeaza un raport numeric de 1 la , in favoarea germenilor psi'rofili, care pot fi ma)im 10005cm ,, iar flora mezofila ma)im ,005cm ,, micsorarea sau inversarea acestui raport indicand o contaminare a apei. Importanta sanitara a acestui indicator este mica, de aceea s-au gasit indicatori specifici contaminarii intestinale, dupa cum urmeaza/ 4.>.1.2. Ger,e!ii (o"i %u 'a(itat intestinul uman si animal, reprezentand aproape 01 din flora intestinala saprofita (e)ista insa si tulpini patogene de coli, enteroto)ic, enteroinvaziv, entero'emoragic!. Cermeni cu proprietati asemanatoare germenilor coli se intalnesc si in apele de suprafata si solurile poluate, de aceea nu se poate sta(ili cu certitudine provenienta intestinala a lor. 7ia(ilitatea in apa a germenilor coli este asemanatoare cu cea a genului t>fo-parat>fic, indicand riscul transmiterii lor prin apa. :a ora actuala e)ista doi indicatori din acest grup cu urmatoarea semnificatie sanitara/
77

4.>.1.2.1 Or:a!is,e"e (o"ifor,e - (o"ifor,ii tota"i< 6unt germeni gram negativi in forma de (astonas, care se dezvolta in prezenta sarurilor (iliare, fermenteaza lactoza la ,"-,7 #, cu producere de acid si gaz dupa +3-38 ore. %partin genului 4sc'eric'ia, #itro(acter, 4ntero(acter si Kle(siella. 6unt tulpini care se intilnesc si in intestin, dar si in mediul e)tern (pe sol si ape (ogate in nutrienti si vegetale in descompunere!/ 4ntero(acter cloacae, #itro(acter freundi. 6unt indicatori de contaminare fecala a apei, indica eficienta tratarii apei si integritatea sistemului de distri(utie. Diind incerta provenienta intestinala a lor s-a gasit un indicator mult mai (un, care evidentiaza doar tulpinile intestinale. 4.>.1.2.2. Es(1eri(1ia (o"i ter,ore)iste!te 6e refera la tulpinile de 4sc'eric'ia coli, care au capacitatea de a se dezvolta la temperaturi de 33-3"# prin fermentarea lactozei. %ceste tulpini de 4sc'eric'ia coli au doar provenienta intestinala, si indica in mod cert o contaminare intestinala recenta a apei, cu risc de transmitere al (acteriozelor. 4.>.1.&. Strepto(o(ii fe(a"i #uprind toti streptococii prezenti in intestinul omului si animalelor si prezinta antigenul de grup ;. %partin genului 4nterococus si 6treptococcus si se refera la tulpini izolate doar la om (4.avium, 4.durans, 4.faecalis, 4.faecium !. %lte tulpini s-au izolat si de la animale (4.solitarius, liYuefaciens!. In genul 6reptococcus, doar 6.(ovis si 6.eYuinus prezinta antigenul de grup ; si se intalnesc mai ales in intestinul animalelor. In numar foarte mic fata de germenii coli (ma)im 101 din flora intestinala!, nu sufera fenomenul de varia(ilitate micro(iana in mediul e)ogen, rezista mai mult in apa decat germenii coli si se pot diferentia tulpinile umane de cele animale. Indica o contaminare recenta, masiva. %u devenit si ei alaturi de germenii coli si mezofili, indicatori de rutina in analiza (acteriologica a apei. 4.>.&.2. S 3sta!te"e i!*e)ira3i"e
78

6u(stantele indezira(ile nu au efecte nocive asupra organismului, insa peste anumite concentratii modific proprietatile organoleptice ale apei, facand-o improprie consumului uman. %ceste su(stante au in general o provenienta naturala, resultand din dizolvarea rocilor de sedimentare. 6unt reprezentate de cationi cu e)ceptia celor alcalini (8a si K!. ;intre acestia in concentratii mari in apa se gasesc #a si 9g (macroelemente! si in concentratii mai mici De, 9n, 6t, Qn, %l, 2a etc. 6arurile acestor elemente confera apei o proprietate cunoscuta su( numele de duritate si masoara capacitatea apei de a reactiona cu sapunul. ;in punct de vedere c'imic, duritatea poate fi/ temporara sau carbonatata determinata de (icar(onati, care, prin incalzire, precipita su( forma de car(onati (saruri insolu(ile! si permanenta sau necarbonatata reprezentata de sulfati, fosfati, cloruri, etc. #a unitate de masura se foloseste gradul de duritate ec'ivalent cu 10 mg #a-5dm, (gradul german de duritate! sau 10 mg #a#- ,5dm, (gradul francez de duritate!. Pentru a fi folosita in scop pota(il apa nu tre(uie sa ai(a su( " grade de duritate, iar ma)imum admis depinde de pragul de toleranta al consumatorului. %pa asigura " - +01 din necesarul zilnic de #a si 9g. #oncentratia #a in apa este in mod natural pana la 100 mg5l si foarte rar depaseste valori de +00 mg5litru. In ceea ce priveste concentratia 9g ea variaza intre 10 si "0 mg5l foarte rar prezentand valori care depasesc 100 mg5l. :a un consum zilnic de apa de + l aportul de #a este cuprins intre 10 - "00 mg, iar cel de 9g intre + - "0 mg. %portul prin alimente fiind de pana la 1000 mg #a pe zi, iar cel de 9g +00 - 300 mg pe zi. Intre duritatea apei si (olile cardio-vasculare e)ista o relatie de inversa proportionalitate, nu intotdeauna demonstrata, datorita etiologiei plurifactoriale a acestor (oli, intervenind si alti factori de risc, precum fumatul, 'iperlipidemiile, stressul, etc. 4.>.&.&. S 3sta!te ( a(ti !e !o(i;a 6u(stantele cu actiune nociva au in general efecte to)ice si cancerigene asupra organismului si in cea mai mare parte sunt de provenienta artificiala. 6ta(ilirea concentratiilor ma)ime admise se face e)perimental pe animale de la(orator, e)trapolarea la om facandu-se prin calcule matematice, avand in vedere greutatea corporala si consumul zilnic de apa. #ontri(utia apei cu su(stante c'imice in organism este in functie nu numai de consumul de apa, dar si de in'alarea unor su(stante volatile si a(sor(tia la nivelul pielii in timpul in(aierii. Gatia zilnica tolerata - tolera(le dail> inta<e- *;I . 8-%4: sau :-%4:
79

BD 8-%4: ( no o(served adverse effect level! reprezinta nivelul la care nu se o(serva efecte adverse in organism. :-%4: (loIest o(served adverse effect level ! este nivelul la care se o(serva cele mai mici efecte adverse. BD (uncertain> factor!, factorul de incertitudine se aplica atunci cand se calculeaza aportul de aditivi si pesticide. #oncentratia . *;I ) C ) P # C . 00 <g. - greutatea unui adult= 10 <g. - greutatea la copil= " <g. - greutatea la sugar= P . procentul din *;I alocat consumului de apa= # . consumul zilnic de apa - + l la adult= 1 l la copil= 0,7"l la sugar. Ra*ioa(ti;itatea apei este data de prezenta in mod natural a unor radionuclizi din scoarta terestra. B86#4%G (Bnited 8ations 6cientific #ommittee on t'e 4ffect of %tomic Gadiation! estimeaza ca e)punerea la surse naturale realizeaza 81 din doza de iradiere a populatiei(e)cluzand iradierea medicala!. %ceasta e)punere depinde de altitudine, tipul radionuclizilor din sol, aer, apa, alimente. #ontri(utia apei pota(ile la e)punerea totala a organismului este foarte mica, fiind determinata in primul rand de uraniu si t'oriu. Braniu in natura e)ista ca un amestec de , radionuclizi, B- +,3, +," si +,8, emitatori de radiatii alfa si gamma. Gadionuclizii utilizati in medicina, com(usti(ilii nucleari, cresc radioactivitatea naturala a apei pe cale antropogena. In surse locale de apa din #anada concentratia uraniului variaza intre 1-700Mg5l, in 8eI Jor< 0,0,-0,08Mg5l. In zone in care concentratia in apa este de aproape 1mg5l s-a evidentiat o crestere a eliminarii urinare de T-+-microglo(uline. ;oza primita de o persoana in timpul vietii prin consum de apa pota(ila este in jur de 0,1m6v5an (data de radioactivitatea naturala!. In :egea 3"85+00+ radioactivitatea alfa glo(ala este de 0,1 2Y5l, iar pentru cea T glo(ala este de 1 2Y5l. Pentru emitatorii de radiatii gamma limita se sta(ileste de organele locale. p0. " apei este logaritmul cu semn sc'im(at al concentratiei in ioni de $P. 4ste controlat de ec'ili(rul intre #- 2-(icar(onat-car(onat. #resterea concentratiei de #-2 duce la scaderea p$-ului. ;aca se produc modificari de temperaturea sau de salinitate se va modifica si p$-ul. In apa scaderea #-+ prin dezvoltarea in e)ces a plantelor si
80

intensificarea fotosintezei, sau cresterii temperaturii si salinitatii, este insotita de cresterea considera(ila a p$-ului. In general variaza intre 0,"8," iar scaderea lui creste riscul de corodare a conductelor. p$-ul peste 11 produce iritarea oc'ilor, pielii, mucoasei. :a valori de 3 de asemenea se produce iritarea oc'ilor, iar la +-+,3 apar leziuni ireversi(ile la nivelul conjunctivelor. Pentru o dezinfectie (una p$-ul apei tre(uie sa fie su( 8. 8ormele de pota(ilitate sta(ilesc valoarea p$-ului intre 0,"- ,". Te,perat ra apei este un factor care influenteaza atat compozitia c'imica, dar si (iologica. %pa are caldura specifica si conducti(ilitate termica mare, aceste proprietati avand implicatii ecologice mari, fiind un factor moderator prin atenuarea oscilatiilor mari de temperaturea. #rescand temperatura apei, scade concentratia gazelor dizolvate si in special a o)igenului. %stfel gustul apei devine neplacut, fara sa satisfaca senzatia de sete si cu efect emetizant. Ingestia de apa rece este mai placuta, dar la temperaturi su( "E C are efecte locale iritante crescand riscul infectiilor la nivel oro-faringian. ;e aceea temperatura apei tre(uie sa fie cuprinsa intre 7E si 1"E#. Pentru apele de profunzime modificarea (rusca a temperaturii este un indicator de poluare, deoarece aceste surse prezinta valori care difera de cele atmosferice si au variatii foarte mici. C "oarea apei este dat de su(stantele c'imice solu(ile, organice sau minerale. Provenienta lor poate fi naturala (acizi 'umici, lignina, su(stante minerale! sau artificiala. 9odificarea de culoare limiteaza consumul apei, aspectul fiind neplacut din punct de vedere psi'ic, dar este si un indicator de poluare al apei, representand un pericol pentru sanatate. %stfel, prezenta in e)ces a sarurilor de fier favorizeaza dezvoltrea fero(acteriilor colorand apa in roz-rosu. ;e asemenea procesele de eutrofizare (prin introducerea unor cantitati mari de nutrienti! duc la dezvoltarea algelor in e)ces si colorarea apei in verde. Pentru a fi pota(ila apa tre(uie sa ai(a su( 1" grade de culoare5l (prin comparare cu o scala de platino-co(alt!. 7alorile admise e)ceptional sunt de ,0 grade, cand indicatorii (acteriologici sunt in limite normale. Co!* (ti;itatea e"e(tri(a aduce informatii asupra gradului de mineralizare a apei. %pele de profunzime pot sa ai(a o conducti(ilitate electrica mai mare in mod natural si la valori constante. #resterea acestor valori reprezinta un indicator de poluare cu su(stante c'imice to)ice si este insotit de modificarea proprietatilor organoleptice. :imita de pota(ilitate se situeaza la +"00 ]6iemens5cm la +0X#.
81

/. IGIENA RA#IATIILOR ;in totdeauna e)istenta vietii pe Pamant a fost legata de prezenta radiatiilor, dintre acestea cel mai important rol il au radiatiile luminoase, ultraviolete, infrarosii si ionizante. Gadiatiile electromagnetice ca forma de propagare a energiei cu o anumita frecventa si lungime de unda, sunt considerate simultan ca unde si corpusculi (fotoni!. *oate fenomenele care se refera la propagarea lor (refle)ie, refractie! sunt corelate cu aspectul de unda, iar impactul asupra materiei ia in considerare caracterul corpuscular. ;in punct de vedere fizic undele electromagnetice se caracterizeaza prin/ perioada * (timpul in care se e)ecuta o oscilatie completa!, frecventa (numarul de oscilatii in unitatea de timp!, lungime de unda (distanta parcursa in timp, necesara unei oscilatii complete!, viteza de propagare c. =(/ ;in aceasta formula reiese ca intre lungimea de unda si frecventa e)ista o relatie invers proportionala. In ceea ce priveste energia radiatiilor elecromagnetice, 4 este cuantificata prin formula/ 4.'..'.c ' reprezinta constanta lui Plan<. 0,0+0 .10^1 Ss. 4nergia este cu atat mai mare cu cat lungimea de unda este mai mica, iar efectele (iologice vor fii mult mai nocive. In functie de lungimea de unda radiatiile sunt de mai multe tipuri. /.1. RA#IATIILE NEIONIZANTE Gadiatiile electromagnetice neionizante transfera la locul de a(sor(tie energie mult mai mica, comparativ cu cele ionizante, de aceea realizeaza doar o deplasare a electronilor de pe nivele energetice de (aza, pe nivele mai ridicate, rezultand o e)citare a atomilor. 4fectele (iologice scad ca importanta cu cresterea lungimilor de unda. *ermenul de radiatii neionizante include pe langa radiatiile electromagnetice si ultrasunetele. ;intre acestea omul percepe radiatia luminoasa si pe cele calorice. 4)ista foarte multe procedee si aparate care utilizeaza sau emit radiatii neionizante (industrie, telecomunicatii, medicina, cercetare, educatie, sau de uz casnic!, crescand numarul e)pusilor profesional si al populatiei generale.

82

/.1.1. Ra*iatii"e "tra;io"ete - RU' < Gadiatiile ultraviolete prezinta cea mai mare energie fotonica, dar au o putere de penetrare foarte mica, efectele (iologice fiind dintre cele mai variate, dar la nivelul tesuturilor superficiale. 6pectrul radiatiilor B7 este situat intre radiatiile ionizante si luminoase (10-300 nm!, efectul lor predominant fiind cel fotoc'imic. #ele cu lungimi de unda su( 100 nm au o energie fotoc'imica de 1+,3 e7 apropiata de cele mai mici valori energetice ale radiatiilor ionizante. 6pectrul GB7 este su(divizat in functie de efectul lor predominant in / GB7 - % 300 - ,1" nm ( lumina neagra !, efect pigmentogen, GB7 - 2 ,1" -+80 nm, efect eritematogen, GB7 - # +80 -100 nm, efect (actericid. Gadiatiile su( 1 0 nm sunt cele a(sor(ite de aer si in principiu nu au efecte (iologice. S rse9 Radiatia ;' solara integrala ar fi pro(a(il mortala pentru organismele vii, daca nu ar fi retinuta de stratul de ozon, in cea mai mare parte. Intensitatea GB7 ajunsa la nivel terestru depinde de/ grosimea stratului de ozon, altitudine, latitudine, perioada din zi si an. -zonul este un produs fotoc'imic al GB7 su( +30 nm, concentratia lui fiind in functie de raportul dintre producerea si distructia lui realizata de compusi de tipul clor fluorocar(onati (freoni!, folositi ca agenti propulsori, in refrigerare, producerea de spuma antiincendii, etc!. Geducerea stratului de ozon este urmata de cresterea B7-2 cu importante implicatii (iologice, cum ar fi cresterea incidentei cancerului de piele. 6e estimeaza ca pentru o reducere cu 11 a stratului de ozon creste incidenta epiteliomului (azo-celular cu ,1, iar a epiteliomului malpig'ian cu circa "1 (nu se stie e)act influenta asupra frecvenHei de apariHie a melanomului malign!. Surse artificiale lampi incandescente, arcul de sudura, lampi fluorescente, laseri, etc (orice corp cu temperatura peste +"00 K poate emite GB7!. Efe(te"e 3io"o:i(e au la (aza reactii fotoc'imice, care constau in e)citarea unui electron. %(sor(antii cei mai importanti ai GB7 sunt proteinele si acizii nucleici. Pirimidina din acizii nucleici si amino acizii aromatici din proteine sunt situsurile cele mai sensi(ile. 7itamina 4, carotenul si acidul ascor(ic neutralizeaza acest efect. Efe(te"e !o! sto(asti(e -deterministice<

83

Cravitatea acestor efecte este in functie de doza, deci sunt efecte cu prag in special la nivelul pielii si oc'ilor, e)ceptional in cavitatea (ucala. &ielea 4fectele care apar imediat dupa e)punerea la GB7 constau in/ activarea pigmentului melanic, aparitia eritemului, producerea si migrarea la suprafata a granulelor de melanina, alterarea cresterii celulelor epidermice. &igmentatia rapida este produsa de GB7-%, cu lungimi de unda mari de ,00-300nm si are la (aza reactii fotocatalitice de activare a melaninei deja e)istenta in forma inactiva la nivelul celulelor melano(laste si melanocite din stratul (azal al dermului. %poi melanina este mo(ilizata de celulele melanofore in straturile superficiale ale pielii. %ceste fenomene apar in "-10 minute de la e)punere, dureaza ma)imum ,0 de ore si de cele mai multe ori pigmentarea nu este precedata de eritem. Eritemul reprezinta reactia vasculara a pielii determinata de GB72 si consta in vasodilatatie, accelerarea flu)ului sanguin si cresterea permea(ilitatii vasculare cu aparitia unui e)udat cu leucocite neutrofile sau in cazuri grave aparitia de vezicule. 4ritemul are la (aza doua mecanisme vasculare/ unul prin stimulare directa si altul indirect prin difuziunea su(stantelor active de tipul prostaglandinelor. 4ritemul apare cu o latenta de 1-0 ore si dureaza mai multe zile. #u cat intensitatea GB7 este mai mare cu atat perioada de latenta fata de aparitia eritemului este mai mica si are o durata mai mare. ;oza minima eritematogena (;49! depinde de proprietatile GB7, grosimea stratului epidermic si de pigmentarea lui, precum si de zona e)pusa. Pentru un individ de rasa al(a, fara o e)punere anterioara apropiata, ;49 pentru europeni cu mai putin pigment, pentru zona toracelui este de +00 S5m + in iradierea in spectrul 2 si creste la +) 10 " S5m+ pentru GB7-%. &igmentatia de durata apare la un spectru de actiune apropiat de cel eritematogen si are la (aza o sinteza de pigment si dispersia in celulele invecinate a granulelor de pigment. %pare cu o latenta de cateva zile de la e)punere, de o(icei este precedat de eritem si dureaza cateva luni, pana la un an de zile. 4ritemul este mai intens cand e)punerea se produce la lungimi de unda mai mici apropiate de spectrul GB7-2. Pigmentatia tre(uie considerata ca o reactie de aparare a pielii fata de agresiunea solara, destul de limitata deoarece in timp pot sa apara o serie de efecte tardive.

84

GB7 influenteaza si diviziunea celulelor cutanate, imediat dupa e)punere diviziunea se opreste +3 de ore, ca apoi sa se accelereze cu un ma)im la 7+ ore, iar dupa "-0 zile pielea se descuameaza. Efe(te"e tar*i;e ;upa e)puneri de ani de zile la radiatia solara dermul isi pierde elasticitatea prin degradarea fi(relor de colagen. Pielea devine ridata avand un aspect de piele im(atrinita precoce. 4pidermul prezinta de asemenea elemente de c'eratoza actinica prin pertur(area generala a cresterii celulelor epiteliale, aparand si celule atipice, aceste leziuni fiind considerate precanceroase. Ochiul Principalele efecte apar dupa +-+3 ore de la e)punere si constau in/fotocon5unctivita cu senzatie de corp strain, 'ipersecretie lacrimala, secretie conjunctivala, fotofo(ie, (lefarospasm. 6imptomele dureaza 1-" zile fara sec'ele. GB7-# in special (deci cu lungimi de unda mai mici! dar si 2, %, cu eficacitate mult mai mica pot produce leziuni de fotocheratita (sensi(ilitatea ma)ima a corneei fiind intre +70-+ 0 nm!. 4ste posi(ila si producerea cataractei prin reactie fotoc'imica asupra triptofanului, care se transforma in pigment (run si apare cataracta (runa. +OTOSENSIBILIZAREA +otose!si3i"i)area (1i,i(a este rezultatul interactiunii dintre GB7-% si radiatiile luminoase cu su(stante c'imice cu greutate moleculara relativ mica rezultand reactii fototo)ice sau fotoalergice (prezentate la efectele radiatiilor luminoase!. Efe(te i, !o"o:i(e 4)perimental s-a demonstrat ca e)punerea la GB7-2 reduce reactiile sensi(ilitatii de contact, numarul si functiile celulelor :anger'ans in piele. Efe(te sto(1asti(e %ceste efecte se refera la probabilitatea aparitiei cancerului de piele. 6unt trei tipuri de cancer/ epiteliomul (azocelular, malpig'ian si melanomul malign. ;atele sunt suficiente pentru primul tip, satisfacatoare pentru tipul doi si mai putin concludente pentru melanomul malign. #linic si epidemiologic s-a dovedit ca frecventa este
85

mai mare la persoanele cu o pigmentare mai sla(a. %l(inismul pigmentar ()eroderma pigmentosum!, prin deficienta mecanismelor reparatorii ale %;8, precum si utilizarea imunosupresoarelor, cresc riscul fata de cancerul de piele. 6-a dovedit e)perimental ca GB7-2 cu lungimi de unda +80-,+0 nm sunt implicate in cancerogeneza. :a nivelul oc'ilor nu sunt date suficiente fata de producerea melanoamelor sau 'emangioendotelioame. Protectia fata de GB7 tre(uie sa ai(a in vedere persoanele cu o e)punere mare/ muncitorii care lucreaza in aer li(er, in industrie la arcul de sudura, dezinfectie si sterilizare cu GB7, cosmetica, dar si suprae)punerea la soare in timpul vacantelor. Gadiatiile ultra violete avand putere mica de penetrare sunt retinute de vestimentatia din tesaturi naturale, cele sintetice lasand sa treaca aceste radiatii. 6e pot aplica si su(stante antisolare ( cu acid pamino(enzoic, (eta caroten, acid retinoic, etc!. 6udorii tre(uie sa poarte masca de protectie. Efe(te ,eta3o"i(e In afara efectelor patogene amintite este cunoscut efectul GB7 de stimulare a meta(olismului, intensificand o)idarile celulare. 4ste stimulata functia tiroidiana, a corticosuprarenalei, 'ematopoeza. 4fectul major al GB7-2 consta in sinteza vitaminei ; & in piele prin activarea fotoc'imica a 7-de'idro colesterolului si ;+ (ergocalciferol! prin iradierea ergosterolului. Pentru asigurarea necesarului zilnic de vitamina ; &2 de 300 BI tre(uie ca prin e)punerea permanenta a fetei, gatului si mainilor organismul sa primeasca o doza de 00 ;495an. - alta ratiune pentru care organismul tre(uie e)pus anual la ultraviolete, dupa sezonul rece este de a mentine o toleranta a pielii, care nee)pusa foarte mult timp este supusa riscului fotodermatozelor. /.1.2. Ra*iatii"e opti(e :ungimile de unda ale acestor radiatii sunt cuprinse intr-un spectru foarte larg deoarece sunt incluse/ GB7-%, radiatiile luminoase, infrarosii de tip 2 si undele laser. S rse Principala sursa este cea solara, la care se adauga sursele artificiale de lumina incandescenta sau fluorescenta, precum si surse de natura (iologica (emisia de lumina isi are originea in reactii c'imice ce se produc la unele specii de neverte(rate si verte(rate!.;e altfel orice corp cu temperatura peste 000# emite si radiatii luminoase. :umina in
86

cadrul ecosistemelor naturale indeplineste doua functii importante/ informationala si energetica. %stfel, perceperea culorilor, a formelor, distantelor, realizate prin simtul vazului asigura dezvoltarea unor corelatii cu multiple semnificatii. Dunctia energetica are importanta pentru intreaga planeta. #antitatea de energie solara, care patrunde in straturile superioare ale atmosferei este de + calorii5cm +5min. In functie de vaporii de apa si gradul de poluare a aerului, cantitatea de energie ajunsa pe sol variaza de la o zona geografica la alta (in functie de pozitia Pamantului fata de 6oare!. 6tratul de ozon stratosferic e)istent la apro)imativ ,0 Km in jurul Pamantului retine radiatia solara cu lungimi de unda su( +00 nm, precum si unele lungimi de unda ale spectrului vizi(il, in jur de 000 nm. ;e asemenea, vaporii de apa si #-+ din aer a(sor( o parte din radiatiile infrarosii. Gadiatia solara, ajunsa la suprafata Pamantului este +1 GB7, 3"1 radiatii vizi(ile si ",1 infrarosii. Efe(te"e 3io"o:i(e ale radiatiilor luminoase au la (aza procese fotoc'imice, care rezulta in urma a(sortiei unui foton de catre o molecula. Efe(te as pra o(1i"or :umina impresioneaza retina dand senzatia de vedere. 6pectrul vizi(il este format din 7 culori fundamentale/ violet, indigo, al(astru, verde, gal(en, portocaliu, rosu, fiecare din ele corespunzand unei lungimi de unda. 4nergia luminoasa necesara producerii unei e)citatii a celulelor fotoreceptoare depinde de diametrul pupilei, durata de actiune, zona retiniana e)citata. 9odificarile fotoc'imice constau in stimularea unor reactii ale su(stantelor fotosensi(ile (pigmentii vizuali-rodopsina si iodopsina!, care se descompun la lumina si se refac la intuneric. In conditiile e)punerii la un nivel de iluminat necorespunzator apar o serie de alterari ale funcaiei vizuale. %stfel se stie ca functia vizuala normala se desfasoara la un nivel de iluminare intre 0,01- 100000 lucsi. :umina e)cesiva poate determina/ fototraumatismul retinian retinita actinica Iluminatul insuficient poate fii factor de risc in miopie, pe fondul e)istentei unui defect genetic, datorita eforturilor de acomodare. ;e asemenea instalarea pres(iopsiei in aceste conditii se face mai devreme. -ricum primul semn care apare in conditii de iluminat necorespunzator este o(oseala vizuala, care se manifesta cu/ 'ipersecretie lacrimala, senzatia de usturime a oc'ilor, cefalee, ameteli, scaderea randamentului intelectual. 4ste cunoscut de asemenea si fenomenul stro(oscopic ce apare cand imaginile se proiecteaza cu o
87

viteza apropiata de frecventa critica de fuziune, ducand la deformarea imaginilor, in conditiile unui iluminat fluorescent incorect reglat. Efe(te as pra te: ,e!te"or . fotose!si3i"i)area (1i,i(a In cadrul acestor efecte energia este a(sor(ita de fotosensi(ilizatori (su(stante cu greutate moleculara mica! ce se intilnesc in celule, care transfera aceasta energie unei celule tinta, avand o)igenul drept mediator. #and tinta este %;8-ul leziunile sunt severe. 6u(stante fotosensi(ile pot fi e)ogene (gudroane, smoala, (itum, asfalt, cosmetice, e)tracte de plante, medicamente! sau endogene (porfirine, produsi indolici!. %ceste reactii cutanate sunt cunoscute su( numele de fotodermatoze sau lucite. Dototo)icitatea este o reactie care apare in mod o(isnuit la orice persoana e)pusa la o iradiere cutanata cu o energie suficienta si de o anumita lungime de unda, in prezenta unei su(stante fotosensi(ile. In forma acuta leziunile apar doar pe zona e)pusa la soare ca o arsura severa cu eritem, vezicule, ce dispar la citeva zile dupa e)punere. In forma cronica pot sa apara si reactii fotoalergice, deoarece su(stanta modificata fotoc'imic se poate cupla cu proteine, devenind alergena. :eziunile de tip urticarian sau eczematos pot depasi zona e)pusa. :a marinari, agricultori, pescari poate sa apara si o pigmentare in pete cu 'iper<eratoza si descuamare cu evolutie spre atrofia pielii, telangiectazii, care sunt leziuni precanceroase. Dotoalergia depinde de o reactivitate e)agerata a individului determinata de o 'ipersensi(ilitate (fie de tip antigen-anticorp, fie mediata celular! la o su(stanta. Dotosensi(ilizarea este rezultatul com(inat al actiunii radiatiilor luminoase si ultraviolete cu o su(stanta c'imica, si se manifesta clinic su( forma de urticarie imediata, reactii papuloase, eczematoase, determinand o crestere a sensi(ilitatii la lumina, c'iar in a(senta sensi(ilizatorului. Psoralenii sunt de asemenea, su(stante fotosensi(ile care se pot lega de %;8 la nivelul timinei si citozinei, rezultand radicali covalenti cu afectare serioasa a %;8-ului. %ceste su(stante pot favoriza producerea cataractei, iar c'lorpromazina poate avea efecte asupra retinei. /.1.&. Ra*iatii"e i!frarosii -RIR< Gadiatiile infrarosii reprezinta acea portiune a spectrului electromagnetic a carei a(sor(tie provoaca efecte termice. :ungimile de unda sunt cuprinse intre 0,78-1000 m, dar si portiuni ale sectrului
88

ultraviolet si luminos pot emite radiatii infrarosii. 6pectrul GIG este su(divizat in trei (enzi cu semnificatie (iologica/ GI-% (0,78-1,3 m! GI-2 (1,3-, m! GI-# (,-1000 m! -rice corp cu temperatura mai mare de zero a(solut poate emite radiatii infrarosii. #a orice radiatie electromagnetica poseda toate proprietatile luminii (reflectie, refractie, propagare, a(sortie!. S rse Principala sursa naturala este cea solara, avand un flu) energetic la limita atmosferei terestre in jur de 1,," <I5m +, jumatate fiind in infrarosu. Sursele artificiale sunt reprede lampi incandescente, fluorescente, flacara, radiatoare. In industriale se creaza numeroase tipuri de e)punere (operatori laseri in infrarosu, topitori, pompieri, sticlari, etc.!. Efe(te 3io"o:i(e Gadiatiile infrarosii reprezinta o componenta importanta a microclimatului, in mod o(isnuit spectrul infrarosu indepartat fiind sinonim cu radiatia calorica. 4)punerea profesionala la microclimat e)cesiv de cald reprezinta o stare de stres termic. Riscuri oculare In general oc'iul are o cpacitate mult mai mare de a se proteja fata de radiatiile infrosii comparativ cu pielea. 4ste vor(a de refle)ul pupilar si clipitul care limiteza e)punerea la energie a oc'iului, aceast lucru este posi(il doar daca e)ista concomitent si radiatia luminoasa. 4)ista e)puneri profesionale la surse industriale de GIG care nu sunt insotite de lumina intensa si in acest caz mecanismele refle)e nu se produc. -c'iul de asemenea are proprietatea de a focaliza radiatiile determinand o crestere considera(ila a energiei. Efecte asupra corneei L terminatiile nervoase ale corneei sunt foarte sensi(ile la cresteri usaoare ale temperaturii= astfel la 3" # apare o reactie dureroasa intr-o fractiune de secunda. Efecte asupra cristalinului L cristalinul este un mediu optic transparent fara vascularizatie si inervatie, dar cu un meta(olism foarte activ. *ransparenta sa scade progresiv cu varsta, iar meta(olismul este influientat de infalmatii, traumatisme si a(sortia diverselor radiatii electromagnetice. 9ulte studii au prezentat cazuri de catarcta la muncitorii din industria sticlei, topitorii, datorita e)punerii indelungate la radiatii infrarosii. Efecte asupra retinei # este foarte greu de a delimita efectele GIG asupra retinei fata de cele ale spectrului vizi(il.

89

Ris( ri"e ( ta!ate Pielea reprezinta 31 din greutatea corpului cu o suprafata de 1,0+ + m , indeplinind functii comple)e/ protectie, e)cretie, sensi(ilitate, mentinerea ec'ili(rului 'idro-electrolitic si a temperaturii corpului. Gadiatiile sunt reflectate si a(sor(ite in functie de lungimile de unda, capacitatea ma)ima de refle)ie fiind prezenta la 0,7-1,+ m, iar cele cu lungimi de unda de 1,1-1,+ ajung pana la derm. 4)punerea e)cesiva la GIG produce arsuri, vasodilatatia arteriolelor si o accentuare graduala a pigmentatiei prin e)punere cronica. %spectul pseudo-eritematos prezent la anumite grupuri profesionale (sticlari, topitori!, e)pusi la GIG de inalta intensitate, poate fii considerat ca un efect cronic. ;urerea apare la o temperatura cutanata de 33," _ 1,,E #, su( aceasta temperatura aparand eritemul. Alte efecte rinite, 'iperplazia mucoaselor, polipi, laringite, sinuzite cronice, scaderea temporara a numarului de spermatozoizi, aderente intestinale post operatorii. #a masuri de protectie sunt ecranele din aluminiu in fata surselor, oc'elari de protectie. S rse :a persoanele e)puse profesional (la microunde si radaristi! poate aparea/ sindrom neuro-astenic (cefalee, tul(urari de somn, astenie, scaderea li(idoului, tul(urari cardio-vasculare-(radicardie, scaderea tensiunii arteriale= tul(urari de memorie!. /.1./. E=p !erea "a (a,p ri e"e(tri(e si ,a:!eti(e ( fre(;e!te e=tre, *e @oase -&%.&%%0)< #resterea rapida si diversitatea de utilizare a energiei electrice in viata de zi cu zi a dus la cresterea campului electro - magnetic de cateva ori in ultimul secol. S rse/ campul electric atmosferic la nivelul solului este de apro)imativ 1,075m si este orientat vertical de sus in jos, determinat de activitatea vanturilor, furtuna, atingand valori de 100 K75m in timpul furtunilor. 6ursele artificiale sunt reprezentate de producerea, trasportul si distri(utia electricitatii. ;ate privind efectele (iologice sunt insuficient studiate (vi(ratia sistemului pilos, stimulare neuronala!. /.1.7. U"tras !ete"e 6unt un ansam(lu de vi(ratii mecanice, care depasesc capacitatea de perceptie auditiva. 6unt folosite in diagnosticul medical (+-10 9$z! in ecografie, ;oppler - pentru masurarea vitezei flu)ului sanguin, terapie cu
90

ultrasunete, iar in oftalmologie ma)im +0 9$z. Dizioterapia cu ultrasunete urmareste stimularea circulatiei capilare, atenuarea durerilor musculare, accelerarea regenerarii tesuturilor. #'irurgia cu ultrasunete se foloseste cu succes in tratamentul glaucomului, dezintegrarea calculilor renali. 4fectele (iologice sunt studiate e)perimental (liza celulara, alteratii genetice, modificari ale functiei de reactie, etc!. 6tudii epidemiologice pe femei investigate ecografic in perioada graviditatii nu au decelat frecvente crescute ale malformatiilor congenitale la copii comparativ cu alte loturi nee)puse. /.2. RA#IATII IONIZANTE 6unt radiatii, care datorita energiilor foarte mari pe care le transporta (?10 e7!, produc ionizarea materiei prin smulgerea electronilor. C"asifi(are9 Radiatii electromagnetice formate din fotoni/ gamma si rontgen (\!. ;iferenta intre ele consta in originea lor/ radiatiile gamma sunt emise de nucleu si intotdeauna insotesc radiatiile alfa si (eta, iar radiatiile \ sunt emise in straturile electronice. Gadiatiile electromagnetice au o putere mare de penetrare, deci sunt foarte periculoase in iradierea e)terna a organismului, insa au un grad mai mic de ionizare, deci sunt mai putin periculoase in iradierea interna a organismului. Radiatii corpusculare/ alfa, (eta, flu)uri de electroni, neutroni si protoni. &articulele alfa sunt nuclei de 'eliu, in general emise de radionuclizii naturali, au o putere mica de penetrare, datorita cedarii energiei in mediul pe care il stra(at, dar produc ionizari multiple. ;atorita acestor proprietati aceste radiatii sunt foarte periculoase in iradierea interna a organismului. &articulele beta sunt electroni de viteza mare cu o putere de penetrarte mai mare fata de particulele alfa si deci implicate in iradierea e)terna si cu rol mai redus in iradierea interna. *eutronii nu au sarcina electrica si sunt produsi in reactori. #a si radiatiile gamma au o putere mare de penetrare, neavand sarcina electrica. *eoretic au nocivitate foarte mare, insa pro(a(ilitatea de a patrunde in organism este foarte mica. /.2.1. Mari,i si !itati *e ,as ra
91

Activitatea sursei radioactive, reprezinta numarul de dezintegrari pe secunda si are ca unitate de masura in 6I 2ecYuerel (2Y!, iar unitatea tolerata este #i. #i.,,7.10102Y -oza, reprezinta cantitatea de energie a(sor(ita de un mediu. -oza absorbita (;! este raportul dintre energia cedata de radiatiile ionizante, unitatii de masa a su(stantei stra(atute. Bnitatea de masura este S5Kg sau gra>(C>!, iar ca unitate tolerata, rad. C> . 100 rad Echivalentul dozei ($! este produsul dintre doza a(sor(ita, ; si factorul N(este un factor de ponderare si reprezinta eficacitatea (iologica relativa a radiatiei!. Pentru radiatiile \, gamma si electroni este 1, iar pentru particule alfa este +0. #a unitate de masura este 6ievert (6v!, iar ca unitate tolerata este rem. 6v . 100 rem -oza efectiva se foloseste in estimarea efectelor stocastice (cancerigene si genetice!, luandu-se in calcul ponderea iradierii diferitelor organe. #uantificarea contri(utiei fiecarui organ este data de un factor de ponderare Nt, care este standardizat. /.2.2. Ra*ioa(ti;itatea !at ra"a , sau fondul radioactiv natural, este determinata de prezenta in factorii de mediu ( aer, apa, sol, vegetatie !, organisme animale si la om a izotopilor radioactivi naturali, de origine terestra. #onform raportului B86#4%G (#omitetul 6tiintific al 8atiunilor Bnite asupra 4fectelor Gadiatiilor %tomice! sursele naturale de e)punere ale organismului sunt/ Radiatia cosmica este de origine solara si galactica. Gadiatia cosmica primara este de tip corpuscular (protoni, neutroni, particole alfa! si in cea mai mare parte este a(sor(ita in straturile superioare ale atmosferei, dar produce reactii de ionizare in prezenta atomilor din aer, rezultand radiatii cosmice secundare si radionuclizi cosmogeni cu importanta mare in ceea ce priveste e)punerea organismului la radiatii, de tipul/ #-13, $-,, 2e-7, 8a-++. Gadioactivitatea cosmica creste cu altitudinea, la ,000 m fiind aproape de , ori mai mare fata de nivelul marii iar latitudinea influenteaza mai putin, totusi la poli este mai crescuta fata de ecuator. Personalul navigant si calatorii in z(orul cu avionul au o e)punere de peste 10 ori mai mare, datorita altitudinii. Radiatia terestra este data de izotopii radioactivi naturali primordiali (uraniu- +,8, t'oriu- +,+ , actiniu- +,", potasiu- 30! prezenti in scoarta terestra de la formare, sau care apar prin dezintegrare si se numesc izotopi secundari (radiu-++0, radiu-++8, plum(-+10, poloniu-+10, radon-++0, radon-+++!. Potasiu-30 este cel mai important radionuclid
92

natural, fiind in mare parte responsa(il de e)punerea organismului la radiatii naturale. Gadonul (t'oron! este un gaz si se a(soar(e la suprafata suspensiilor din aer, fiind in'alate, iar prin radiatiile alfa emise au efecte la nivel respirator (mai ales la minieri, dar este prezent si in locuintele noastre!. Gadiatia terestra variaza de la o zona geografica la alta, in functie de tipul rocilor din scoarta terestra, (cele (azaltice si sisturile avand radioactivitate mai mare!, este de tip gamma si este emisa in aer, apa, vegetatie, materiale de constructie, iar pe aceste cai iradiaza organismul. %u avut dintotdeauna un rol important in mentinerea vietii pe pamant, prin mentinerea unei temperaturi constante. Radioactivitatea naturala produsa de modificari tehnologice (se refera la seriile naturale primordiale de uraniu-+,8 si toriu -+,+, care au fost adusi din straturile su(terane ale scoartei terestre in componentele mediului am(iant, prin diferite activitati!. #entralele termo - electrice pe (aza de car(une. Prin arderea car(unilor se degaja in aer radionuclizi primordiali si produsii lor de dezintegrare. %ceiasi compusi radioactivi se gasesc in cenusa si in zgura. $aldele de zgura in zona in care sunt depozitate determina infiltrarea in sol si c'iar in stratul de apa freatica a izotopilor radioactivi. Bn alt aspect este legat de folosirea cenusii la fa(ricarea (etonului si a cimentului, care la randul lor se folosesc la fa(ricarea materialelor de constructii. %cestea pot creste radioactivitatea interioara din cladiri. %rderea petrolului si a gazelor naturale, casurse de incalzire casnica sau in industrie, reprezinta alte surse de emitre a radonului. - minerit - arderea car(unilor - rocile fosfatice folosite pentru producerea ingrasamintelor - apele de zacamant de la e)ploatarea petrolului - apele geotermale - materialele de constructie. Radioactivitatea naturala a factorilor de mediu si a organismului . Prezenta radionuclizilor in mod natural in factorii de mediu (aer, apa, sol, alimente! determina o anumita iradiere naturala a organismului, data de/ potasiu-30, descendentii uraniului si t'oriului (radiu-++3, ++0, ++8 , plum(-+10, poloniu-+10!, alaturi de de cei cu radioto)icitate foarte mica ( car(on-13, 'idrogen-,, cosmogeni!. #u cea mai mare frecventa in mediu si organism se afla potasiu-30.

93

;esi la ora actuala e)ista in functiune peste 3+" reactori nucleari si un domeniu industrial si militar cu necesitati mari de testare, influentele mediului sunt mici. %vand in vedere impactul asupra mediului si populatiei din tara noastra se impune o scurta prezentare accidentului de la #erno(al produs in dimineata zilei de +0 aprilie 1 80. Reactorul de la !ernobal este un reactor cu uraniu sla( im(ogatit (mare producator de plutoniu L material de importanta strategica!, avand ca moderator grafitul si ca agent de racire apa. Bna din cele mai importante reguli de siguranta in e)ploatare era interzicerea functionarii reactorului la o putere mai mica de 01 din puterea nominala (datorita coeficientului de reactivitate pozitiv in caz de functionare anormala!. 8erespectand aceste norme de functionare, pentru a efectua o testare a rezistentei, s-a co(orat puterea reactorului la 101 din puterea instalata. ;atorita coeficientului de reactivitate pozitiv, reactorul a suferit o @e)cursie de putereA urmta de o crestere rapida a puterii la sute de mii 9N in numai + secunde, cu o crestere mare a temperaturii zonei active si imposi(ilitatea opririi reactorului. :a interval de cateva secunde s-au produs doua e)plozii succesive care au aruncat placa de (eton de 1.000 t cu rol de protectie aflata deasupra reactorului, precum si cantitati mari de com(usti(ili. 9oderatorul de grafit a luat foc si a ars doua saptamani cu toate masurile luate pentru stingere. Primele victime au fost pompierii (lic'idatorii!. - evaluare dupa 10 ani cu ocazia unor intalniri internationale (Bniunea Internationala contra #ancerului-%tena, -96, Ceneva, noiem(rie 1 " si altele! a estimat ca/ 6-a degajat o cantitate de radionuclizi de peste 300 ori mai mare decat la cele doua (om(e de la $irosima si 8agasa<i. %u fost e)puse peste 3 milioane de persoane la o doza peste 1m6v in primul an dupa accident. %pro)imativ 800.000 persoane au fost implicate in actiunile de lic'idare sau reducere a efectelor post accident. ;intre acestia +0, persoane (lic'idatorii! au murit prin (oala acuta de iradiere . ;in zona imediat apropiata au fost evacuate peste 100.000 persoane. #ele mai afectate au fost regiunile din B<raina, 2elarus si Gusia, urmeza apoi tarile nordice (8orvegia, 6uedia, Dinlanda!, deoarece directia de deplasare a maselor de aer a fost in primele zile ale accidentului spre nordul si nord-vestul 4uropei. In zilele de + , ,0 aprilie si 1 mai 1 80 masele de aer si-au sc'im(at directia spre sud contaminand atmosfera si din tara noastra. In urma precipitatiilor radionuclizii din atmosfera au ajuns pe sol, apa, vegetatie. *oate regiunile tarii noastre au fost afectate de norul radioctiv (cele mai mari concentratii s-au inregistrat in zonele montane, in Podisul
94

*ransilvniei, in estul si sudul tarii, iar cele mai mici in #ampia de 7est!. ;epunerile radioactive din anul 1 80 au fost cu peste 10 , mai mari fata de anul 1 8". In aerul atmosferic s-au semnalat valori foarte mari ale activitatii Iodului-1,1, de 100 2Y5m, si #esiu-1,7 de 00 2Y5m,. In anii urmatori depunerile de #s 1,7 au scazut, ajungand in 1 , la valori de 10 ori mai mari, iar in prezent apro)imativ egale cu cele din 1 8". In apa pota(ila a municipiului 2ucuresti s-au atins valori ma)ime de + 2Y5l ale Iodului-1,1, fata de valori nedetecta(ile pana atunci. In urmatoarele zile radioactivitatea a scazut (rusc, de altfel se considera ca apa nu a avut o pondere semnificativa in calculul dozei efective a populatiei in acea perioada. %limentele au avut o contri(utie serioasa in doza a(sor(ita de populatie, astfel laptele si untul au avut cel mai mare continut de Iod-1,1 (1000- 10000 2Y5l!, au urmat legumele, salata verde, spanacul si mai putin fructele (e)ceptand fructele de padure care au avut un continut foarte mare de iod!. ;upa scaderea iodului, incepind cu luna iunie 1 80, s-a urmarit concentratia #esiului-1,3 si 1,7, precum si a 6trontiului- 0, care au prezentat in alimente valori de ordinul a 100 2Y5l lapte. 7alorile au scazut si pentru acesti radionuclizi in urmatorii ani, iar dupa 1 0 au ajuns la valorile anterioare accidentului. ;tilizarea surselor artificiale de radiatii ionizante in medicina In scop de diagnostic si tratament sunt folosite / - instalatii de radiatii \ pentru radioscopiisi radiografii, - surse inc'ise de radiu-++0, #o-00, pentru/ radioterapie e)terna -rontgenterapia, co(altoterapia, cesiuterapia, terapia cu radiatii care au energie mare (neutroni, electroni! produsi in accelerator, (etatron, ciclotron, etc. - curieterapie locala endocavitara, cu surse inc'ise de co(alt si radiu - medicina nucleara, care foloseste radionuclizi cu viata scurta (iod-1,1 cu *.8,1 zile, tec'netiu- cu *.0 ore si altii! 4)punerea populatiei la radiatii ionizante prin te'nici medicale este destul de mare, datorita numarului crescut de investigatii recomandate, dar si a aparaturii medicale foarte invec'ita.

/.2.4. Meta3o"i)area ra*io! ("i)i"or artifi(ia"i Gadionuclizii in functie de tipul lor intra in circuite (iogeoc'imice (sol, apa, aer, vegetale, animale!, creandu-se mai multe cai de aport in organismul uman, unde intra in mecanisme meta(olice/ - identice cu elementele c'imice carora le apartin/ $-,, #-13, De" , etc.=

95

- relativ asemanatore cu unele elemente cu proprietati apropriate/ #s-,3 si #s-1,7 cu K, 6r-8 si 6r- 0 cu #a= - nespecifice cu eliminare rapida din organism/ Pu-+, , Pu-+30, #e-131, #e-133, etc. ;in factorii de mediu radionuclizii se concentreaza in organismele ecosistemului respectiv prin contact direct sau cu apa si 'rana. %cestia patrund in organismul uman pe mai multe cai/ respiratorie, digestiva (prin apa si alimente!, cutanata. Tipuri de e=p !ere a"e or:a!is, " i "a ra*iatii io!i)a!te/ - e)punerea e)terna sau interna, in functie de locul unde se afla sursa de radiatii= - e)punerea normala si e)punerea potentiala/ se produce in conditii normale de functionare a unei instalatii sau surse de radiatii, iar eventualele pertur(atii care apar in functionare pot fi tinute su( control. 4)punerea poptentiala poate sa apara in conditiile unui accident, fiind un eveniment intamplator (pro(a(ilistic!= - e)punerea profesionala afecteaza persoanele care lucreaza cu surse de radiatii naturale sau artificiale= - e)punerea medicala se datoreste surselor radioactive sau generatoarelor de radiatii folosite pentru diagnostic sau tratament (pacientul are o e)punere medicala, iar personalul medical are o e)punere profesionala!. /.2./. Me(a!is, " *e a(ti !e a" ra*iatii"or io!i)a!te 6unt doua teorii, care stau la (aza efectelor produse de radiatiile ionizante/ Teoria actiunii directe sau a tintei , presupune un fenomen de e)citare sau ionizare la nivel molecular. %ceste molecule capata un e)ces de energie, care poate fi e)pulzat prin emisie de fotoni sau prin ruperea unor legaturi covalente. :a nivel celular acizii nucleici au cea mai mare sensi(ilitate. Teoria actiunii indirecte are la (aza a(sor(tia energiei la nivelul tesuturilor, rezultand o serie de modificari (ioc'imice. %vand in vedere ca majoritatea proceselor (ioc'imice au loc in apa si mai putin in proteine sau lipide, se produce radioliza apei cu formare de radicali $- si 'idro)ipero)id $--+, care au o reactivitate c'imica foarte mare, determinand reactii secundare in sistemele coloidale, reprezentate de macromoleculele proteice sau acizii nucleici. Gadicalii radiolitici pot afecta aceste structuri prin reactii de 'idro)ilare,
96

dezaminare, decar(o)ilare. 6cindarea radiolitica a apei poate modifica ti potentialul redo), afecteaza gruparile sterolice ai 'ormonilor #6G, se)uali, alerindu-le functiile fiziologice. #a dereglari fiziologice pot apare/ in'i(area puternica a sintezei acizilor nucleici, a adeninei, guaninei, timidinei, 'emoglo(inei, glicogenului. %ceste mecanisme (ioc'imice stau la (aza teoriei radicalilor li(eri, efectele lor fiind vizi(ile, cand numarul lor depaseste capacitatea de neutralizare a enzimelor reducatoare (efecte (iologice cu prag!. /.2.7. Re"atia *o)a.efe(t Gelatia doza efect in e)punerea la radiatii ionizante este cu prag pentru efectele somatice, deterministice si fara prag pentru efectele stocastice, pro(a(ilistice. :a aceeasi doza riscul difera in functie de tipul de radiatii. %stfel sa introdus factorul de calitate (W!. 4c'ivalentul dozei eficace (doza fizica ) W! este doza (iologic necesara in radioprotectie si este proportionala cu riscul potential si permite evaluarea efectelor. Bnitatea de masura este 6ievert si Gem. Pentru radiatiile \ si gamma W.1. ;aca riscul cancerului de san apare la iradierea zonei cu 1cC> , la iradierea intregului organism acelasi risc apare la o iradiere de 0,1" cC>. /.2.8. Efe(te"e ra*iatii"or io!i)a!te In functie de doza de e)punere, zona e)pusa sI timpul de e)punere pot sa apara/ /.2.8.1. E+ECTE PRECOCE, care apar in e)puneri peste doza prag si gravitatea lor creste cu doza. %ceste efecte depind de doza, timpul de e)punere si volumul iradiat. Iradierea organismului poate fii totala si localizata. "radierea totala a organismului apare in trei circumstante/ Iradierea medicala (pregatirea pentru transplantul de organe! *ratamentul limfoamelor Iradierea accidentala. /.2.8.1.1. Ira*ierea ,e*i(a"a ;in anul 1 "8 se foloseste iradierea pentru imunodepresie in efectuarea transplantului de organe (,-3 C> pentru transplant renal= 8-10 C> pentru grefa medulara in leucemii!. 2olnavii suporta (ine aceasta perioada de aplazie medulara, daca sunt protejati contra infectiilor.
97

4)perienta cumulata in urma acestor iradieri a dus la urmatoarele concluzii/ In a(senta unei grefe medulare, doza letala- "0 este in jur de 3," C>, iar la o doza peste 0 C> nici un om nu poate supravietui. Pentru aceste doze moartea survine prin aplazie sanguina, care duce la 'emoragii si infectii. Primul simptom care apare este senzatia de greata, dupa care urmeaza o perioada asimptomatica, iar dupa trei saptamani se instaleaza o stare de astenie intensa, frisoane, fe(ra, ulceratii (ucale. $ematologic primul simptom este limfopenia, urmata de scaderea trom(ocitelor, a polinuclearelor si a reticulocitelor. ;upa grefa de maduva 'istocompati(ila la su(iecti su( 30 de ani gradul de supravietuire este foarte ridicat pentru doze su( 10 C>. Pentru aceasta doza tesutul critic este plamanul, iar decesele care apar prin pneumopatii se produc in timp de sase luni dupa iradiere. /.2.8.1.2. Ira*ierea a((i*e!ta"a 4ste diferita de cea medicala, deoarece doza este eterogena si nu este masura(ila. %precierea gravitatii iradierii se (azeaza pe/ -ate clinice greata si varsaturile sunt simptome usoare si precoce= diareea apare mai tarziu si are un prognostic mai grav daca se prelungeste cateva zile= sidromul neurologic este reprezentat de cefalee, o(nu(ilare, stare de soc, 'ipertermie si indica o iradiere foarte mare. -ate biologice limfopenia apare precoce= scaderea numarului de granulocite este precedata de granulocitoza prin mo(ilizarea lor din rezerve= a(eratii cromozomiale. CCC A. Boa"a *e ira*iere a( ta2 apare in urma iradierii e)terne accidentale a intregului corp si evolueaza in trei faze/ # ,aza prodromala, apare in primele ore dupa e)punere si se manifesta cu greturi varsaturi, cefalee, stare generala alterata, ta'icardie, 'ipotensiune, an)ietate, irita(ilitate, insomnie. Intensitatea acestei faze este influentata de rezistenta individuala si starea psi'ologica. # &erioada de latenta consta in atenuarea sau disparitia simptomelor pe o perioada de ,0 minute pana la , saptamani, in functie de doza primita. # &erioada de stare in functie de doza de e)punere se manifesta su( una din formele/

98

+or,a 1e,ato"o:i(a2 la o e)punere de 1-" C>, apare dupa o latenta de aproape , saptamani. ;e(utul este (rusc cu alterarea starii generale, frisoane, manifestari 'emoragipare (ec'imoze, petesii, epista)is, 'emoragii digestive, 'ematurie!. ;ecesul poate apare prin 'emoragii mari dupa "-0 saptamani de la e)punere, sau prin infectii grave ((ron'o pnemonii, stare septica!. In formele neletale poate aparea epilatie, sterilitate temporara, iar 'ematologic se o(serva o scadere marcata a limfocitelor, granulocitoza, apoi neutropenie, trom(ocitopenie, 'ematiile scad mai lent. De(ra incepe sa scada si simptomele se atenueaza. Prognosticul este (un, fiind vor(a doar de o alterare reversi(ila la nivelul celulelor stem 'ematopoetice. +or,a :astro i!testi!a"a apare la o e)punere peste " C> si are o faza prodromala de 38 ore si o perioada de latenta de +-" zile, dupa care apare anore)ia, greata, varsaturi, fe(ra, diaree sanguinolenta, ileus paralitic, des'idratare, 'emoconcentratie, colaps circulator, care duc la deces in "01 din cazuri. +or,a (ere3ra"a apare la o iradiere peste +0 C> cu un de(ut (rusc, cu o faza prodromala violenta si cu o latenta de ,0 minute, ma)im , ore. 6e manifesta cu somnolenta, apatie, tremor, convulsii, dureri a(dominale violente, cianoza, oligurie. $ematologic apare limfopenie severa, apoi granulocitoza. Prognosticul este sever. Prin iradierea unei anumite zone a corpului manifestarile patologice pot fii/ - leziuni cutanate (epilatie temporara pana la necroze! - leziuni oculare (cataracta, conjunctivite! - leziuni ale gonadelor, spermatogoniile sunt cele mai radiosensi(ile. 6e instaleaza sterilitatea tranzitorie. !onduita in caz de iradiere accidentala 6u( 1," C> nici un tratament nu este justificat fiind suficienta supraveg'erea 'ematologica cu spitalizare la un numar de granulocite su( 1000 sau trom(ocite su( "0000. Intre +-" C> (olnavul tre(uie protejat fata de factorul infectios cu internare in camere semisterile si transfuzii de masa trom(ocitara. Peste " C> se impune grefa medulara. /.2.8.1.&. Ira*ierea (ro!i(a %pare in cazul iradierilor repetate cu doze mici si afecteaza patru organe critice/
99

Pielea/ necroze tardive, ulceratii trenante, fragilitate la traumatisme minime, telangiectazii, 'iper<eratoza, atrofie dand aspect de piele im(atranita. -c'ii/ cataracta, care poate duce la cecitate. Conadele/ actiunea radiatiilor asupra liniei germinative cu risc du(lu/ mutatii si sterilitate. 4)punerea profesionala nu produce scaderea fertilitatii. *esuturile 'ematopoetice/ o iradiere de 0,1 cC>5 saptamana poate determina modificari usoare ale formulei eritrocitare. ;upa o iradiere cronica se considera un semnal de alarma/ scaderea leucocitelor su( 3000, crestera limfocitelor peste 1"000, reticulocitoza peste +1, anemie macrocitara, limfocite (ilo(ate si polinucleare foarte segmentate. /.2.8.1.4. Terato:e!e)a 6e refera la e)punerea em(rionului si a fatului la radiatii ionizante in perioada intrauterina. #el mai mare risc de e)punere este din ziua a -a, in perioada de organogeneza, pana in ziua 0. In aceasta perioada se afla clone celulare in proliferare si diferentiere, care formeaza organe. 9oartea unei celule poate sa opreasca dezvoltarea organului sau o parte a sa, aparand o anomalie majoraa In perioada fetala (din saptamina a \ll-a!, frecventa si gravitatea malformatiilor scade, pentru ca numarul celulelor diferentiate este mare, poate insa apare retard mintal, microcefalie. 9ortalitatea intrauterina poate apare la e)puneri peste 0,+ C>, iar la 0," C> este de "01. Gadiocarcinogeneza in utero a fost urmarita in doua studii/ la copiii a caror mame au suferit e)aminari radiologice pelvine si pe copiii din zone in apropierea e)ploziilor atomice. 6-a o(servat o crestere usoara a frecventei cancerului (limfoame maligne, nefro(lastom, neuro(lastom ! si a leucemiilor de ,-3 ori in primul studiu. #a si conduita medicala in iradieri de 10-+0 cC> este avortul terapeutic. *re(uie sa se evite o iradiere a micului (azin in ultimile + saptamani ale ciclului, iar iradierea fara risc este in ultimile " zile de ciclu. /.2.8.2. E+ECTELE TAR#I'E sunt de tip stocastic si sunt manifestari de tip somatic (cancerul radioindus! sau de tip genetic. /.2.8.2.1. Ra*io(ar(i!o:e!e)a

100

Primul caz de cancer de piele radioindus a fost inregistrat in 1 0+, dupa care sau semnalat si altele, precum si leucemii. Gadiocarcinogeneza s-a urmarit in , tipuri de studii epidemiologice/1! pe (olnavi iradiati, +! pe supravietuitorii de la $irosima si 8agasa<i si ,! pe e)pusii profesional la radiatii ionizante. #oncluziile sunt urmatoarele/ In primul studiu (1! s-a o(servat un e)ces al cazurilor de cancer secundar (de col si vezica! la femei iradiate pentru cancer uterin= cancer de tiroida la persoanele iradiate in zona gatului. In studiul + s-au semnalat cazuri de leucemie in e)ces (1+! fata de riscul calculat in populatie dupa 30 de ani, dupa care frecventa lor scade si creste frecventa cancerului de tiroida, san, plaman. In studiul , s-a evidentiat aparitia de osteosarcoame cu frecventa mare la persoanele, care au pictat cadrane luminescente cu vopsele continand radium= cazuri de cancer pulmonar de 8 ori mai multe fata de numarul asteptat= frecventa leucemiilor si a cancerelor de piele la radiologi (B6% 1 +0-1 , ! a fost de 10 ori mai mare fata de medicii generalisti. 6tudii ulterioare arata o scadere a frecventei cancerului profesional datorita masurilor de radioprotectie. (ecanismul cancerogenezei implica aceleasi faze ca si in cancerogeneza c'imica (initiere, promovare, progresie!, radiatiile ionizante avand si proprietati de initiere si de promovare. /.2.8.2.2. Ris( " :e!eti( -efe(te"e , ta:e!e< 4fectele genetice apar in urma e)punerii gonadelor la radiatii ionizante, afectand materialul ereditar, prin producerea de a(eratii cromozomiale sau mutatii. :a o e)punere de 1 cC> a celulelor germinale numarul leziunilor induse este de apro)imativ +00 la 1 milion descedenti. #ateva din aceste mutatii se e)prima la prima generatie, in rest la a 10-1" a. #elulele germinale la (ar(at sunt mult mai sensi(ile decat la femeie, cea mai mare sensi(ilitate fiind inainte de pu(ertate, iar la femeie in perioada fetala inainte de luna a 7-a, precum si in perioada vietii genitale, dupa pu(ertate. In functie de procesele de reparare riscul genetic scade, de aceea tre(uie respectat un interval de cel putin 0 luni inainte de procreere. #and se estimeaza riscul genetic la om se ia in considerare doza primita nu de individ, ci de populatie. In celula umana fiecare gena este du(la/ una provenind de la cromozomul patern si a doua de la cel matern. ;aca sunt identice ele sunt 'omozigote, iar daca nu, sunt 'eterozigote. - gena nu se e)teriorizeaza in starea 'eterozigota de la
101

prima generatie. #el mai adesea gena alterata este de tip recesiv, care va fi transmisa din generatie in generatie. 6unt autori care sustin ca o gena recesiva la 'eterozigoti poate avea o anumita influenta (scaderea rezistentei si adaptarii individului la mediu!. In cele din urma gena recesiva se e)teriorizeaza, cand devine 'omozigota (intalneste o alta gena de la celalalt parinte cu aceeasi mutatie!. In mod normal e)ista gene recesive rezultate din mutatii spontane din iradiere, su(stante c'imice, etc. ;oza in populatie este suma dozelor primite la nivelul gonadelor de toti indivizii componenti ai populatiei. /.&. Noti !i *e ra*ioprote(tie Gadioprotectia are ca o(iectiv protejarea indivizilor, descendentilor fata de riscurile potentiale ale radiatiilor ionizante si are la (aza o analiza cantitativa a riscurilor. ;in totdeauna fiinta umana a fost e)pusa la radiatii cosmice, radioelemente naturale din scoarta terestra si cele incorporate in organism. Diecare din ele contri(uie cu apro)imativ 0,, mC>5an. ;eci iradierea medie a organismului este de apro)imativ +,10 m6v5an si variaza de la o zona geografica la alta/1,," m6v din iradierea naturala si 0,7" din cea antropogena. Iradierea naturala este compusa din ,81 iradierea naturala e)terna, 1 1 iradierea naturala interna, apoi ,01 iradierea medicala, 1+1 radiatia cosmica. *a(el +". Iradierea naturala Ira*ierea !at ra"a Ira*ierea e=ter!a Gad. cosmica Gad. terestra Potasiu 30 Ira*ierea i!ter!a Potasiu 30 Gadiu P uraniu Pt'oriu %ltele(13 #! *otal irad. interna *otal irad. naturala #o)a -,GA< a3sor3ita E(1i;a"e!t " *o)ei -,S;< 0,, 0,3" 0,1+ 0,18 0,0+ 0,0+ 0,++ 1 mC> 0,, 0,+ 0,1+ 0,18 0,18 1,13 1,,3 + m6v

Gadioactivitatea terestra variaza in functie de (ogatia in t'oriu sau uraniu (Dranta +mC>5an, India ,0 mC>5an!.
102

Gadioactivitatea cosmica depinde de altitudine (de la 0-+000m se tripleaza! si de latitudine ( ma)im la poli, minim la ecuator!. Iradierea interna este data de K30, care intra in organism cu apa si alimentele, apoi radonul ++0 prin in'alare. Iradierea data de activitatile umane (radioactivitatea modificata te'nologic! influenteaza foarte mult fondul radioactiv natural/ Ar*erea (ar3 !i"or. #ar(unii contin in mod natural uraniu si t'oriu. Prin arderea lor rezulta cenusa, zgura si fum, care polueaza factorii de mediu si cel mai mult solul si apele de suprafata. Btilizarea cenusii de la termocentrale pentru fa(ricarea (etonului, cimentului si folosirea lor ca si materiale de constructii duce la eli(erare de radon in aerul interior, cu atat mai mult cu cat usile si ferestrele sunt ermetizate. Btilizarea gazului natural in domeniul casnic si industrial, reprezinta o alta sursa de radon Ro(i"e fosfati(e reprezinta materia prima pentru ingrasaminte c'imice, care cresc radioactivitatea solului si a produselor agricole. in urma o(tinerii ingrasamintelor fosfatice se o(tine ca su(produs, fosfogipsul, care la randul lui se utilizeaza ca material de constructie. Dosfogipsul are un continut crescut de radiu ++0 (descendent al uraniului!, care are ca descendent radioactiv radonul. ;in aceste considerente este interzisa folosirea fosfogipsului in constructia de locuinte, dar este permisa constructia de 'ale, depozite. Mi!e"e !e ra!ifere2 prezinta acumulari in galerii de radon si t'oron, care sunt asociate cu cancerul (ron'opulmonar la minieri intalnit in unele cazuri cu o frecventa de , ori mai mare ,fata de populatia generala Ape"e :eoter,a"e sunt (ogate in radiu ++0. se pot utiliza la incalzirea in locuinte, sau ca apa menajera, dar si ca tratament in statiunile (alneoclimaterice. %pele de zacamant din zonele petroliere E=p !erea pop "atiei "a ra*o! se datoreste emisiilor rezultate din materialele de constructie cu continut radioactiv ridicat, arderea gazelor naturale, apa pota(ila, emisii la nivelul su(solurilor din fundatii. *a(el +0. 6urse de iradiere datorita activitatilor umane S rse Iradierea medicala Gadiodiagnostic Gadioterapie 9ed. 8ucleara #aderi din e)plozii atomice #o)a -,S;Da!< 0,7 0,01 0,1 0,0+
103

,e*ieDa!

e)perimentale Ingrasaminte fosfatice *ransporturi aeriene Dunctionarea centralelor nucleare #adrane luminoase *otal

1)10.4 0,001 0,001" 0,008 1 m6v5an

#o)e "i,ita Gadioprotectia are drept scop mentinerea dozelor a(sor(ite la un nivel inferior dozelor prag, pentru care se o(serva un efect la nivelul tesutului considerat critic (piele, tesut 'ematopoetic, gonade!. -oze limita pentru / - e)punerea profesionala este de +0m6v5an, medie pe " ani consecutivi, cu un ma)im admis de "0m6v intr-un singur an. - e)punerea populatiei, doza limita este de 1m6v5an, medie in " ani consecutivi, in conditii speciale admitandu-se "m6v intr-un an.

104