CURS IGIENA MEDIULUI

Patologia hidrica infectioasa

APA: factor ecologic conditioneaza existenta si dezvoltarea organismelor vii
Rolul apei in organism
Mediul de desfasurare al proceselor biologice ,
Solvent si vehicol pentru substante cu rol in procesele vitale
Componenta a secretiilor si excretiilor
Reglator al temperaturii corpului
La adult apa reprezinta 60-65% din greutatea corporala, cu repartitie : 50% intracelular si
15% interstitial.
Bolile hidrice infectioase
Boli in care apa constituie calea de transmitere
Contaminarea biologica a apei cu organisme patogene determina efecte acute si
generalizate asupra populatiei
Categoriile cele mai expuse bolilor hidrice sunt:
- sugarii si copiii mici
- persoanele cu rezistenta scazuta ce traiesc in conditii precare
- bolnavii si varstnicii
In general la aceste categorii dozele infectante sunt mai mici decat la populatia sanatoasa
Poluarea biologica a apei
Este urmarea patrunderii in apa a dejectelor umane si animale si a reziduurilor lichide si solide
Apele de suprafata sunt cel mai frecvent supuse poluarii
Surse de poluare:
o Dejecte umane si animale
o Scaldatul bolnavilor si purtatorilor sanatosi
o Adaparea si imbaierea animalelor bolnave
o Cadavre umane si animale
o Deversarea apelor uzate fecaloid-menajere
o Apa meteorica care antreneaza germeni din aer si de pe sol
Apa de conducta
Surse de poluare:
o Avarii in sistemul de aprovizionare
o Filtrarea si dezinfectia necorespunzatoare
o Modificari de presiune in conducte
o Racorduri intre conductele de apa potabila si de apa nepotabila
3

Apa de fantana
Surse de poluare:
o Infiltrarea apei de suprafata
o Infiltrarea impuritatilor din latrine
o Platforme si gropi de gunoi amplasate necorespunzator
o Dejecte umane si animale
o Cadavre umane si animale
o Manipulare neigienica: galeti murdare
o Contact cu persoane bolnave sau purtatoare
Forme de manifestare a bolilor hidrice infectioase
Epidemia hidrica: cea mai frecventa forma de manifestare, caracterizata printr-un numar
mare de imbolnaviri ce apar intr-un interval scurt de timp afectand majoritatea populatiei
Caracteristicile principale obligatorii ale epidemiei hidrice
o Debut exploziv
o Afectarea tuturor consumatorilor indiferent de varsta, sex, profesie
o Teritoriul de manifestare al epidemiei se suprapune cu cel de aprovizionare cu apa
o Aparitia in orice anotimp
o Scaderea brusca a curbei epidemice la oprirea consumului de apa si luarea masurilor de
asanare a sursei
o Sfarsitul epidemiei- coada epidemiei cazuri sporadice transmise prin contact
interuman
Caracteristicile secundare, inconstante ale epidemiei hidrice:
o Aparitia anterioara epidemiei a unui numar mare de enterite si gastroenterite determinate
de germeni conditionat patogeni
o Absenta cel mai adesea a agentilor etiologici in apa in momentul aparitiei epidemiei
o Defectiuni ale sistemului de aprovizionare cu apa
Epidemiile hidrice pot apare si prin consum de gheata(din apa contaminata), imbaiere in ape
poluate, consum de legume si fructe din culturi irigate cu ape poluate
Endemia: numar redus de cazuri, relativ constant intr-un teritoriu, fara legatura aparenta
intre cazuri
Manifestarea sporadica: numar redus de cazuri, izolate cu aparitie neregulata intr-un
teritoriu. Este rara.
Prin apa se pot transmite:
boli microbiene
boli virale
boli parazitare
Boli transmise prin apa
Boli microbiene:
o Febra tifoida si paratifoida
4

o Dizenteria bacilara
o Holera
o Enterocolita
o Leptospiroza
o Bruceloza
o Tularemia
o Tuberculoza
Boli virale:
Boli produse de enterovirusi(Polio, ECHO, Cocksakie), adenovirusi, virusul
hepatitei A, virusul gastroenterita A (Norwalk), parvovirusi;
Boli parazitare:
Amoebiaza, Lambliaza, Trichomoniaza, Cisticercoza, Echinococoza, Ascaridioza,
Oxiuroza.
Profilaxia
Apa destinata consumului si necesitatilor menajere nu trebuie sa contina organisme
patogene:
Masuri profilactice:
o Protectia sanitara a surselor si instalatiilor de aprovizionare cu apa potabila contra
poluarii biologice
o Eficacitatea tratamentului apei: filtrarea pentru retinerea parazitilor si dezinectia pentru
distrugerea bacteriilor si virusilor. Dintre indicatorii bacteriologici ai apei potabile,
numarul de E. Coli este indicatorul cel mai specific de poluare fecala si al eficacitatii
tratamentului apei.
o Interzicerea de la folosirea la aprovizionare cu apa a populatiei a apei din bazine
hidrologice neprotejate sanitar si foarte intens poluate fecal
o Educatia sanitara a populatiei in vederea cunoasterii posibilitatilor de transmitere a
bolilor hidrice infectioase si de prevenire a lor

Patologia hidrica neinfectioasa

Cuprinde afectiuni produse prin apa, determinate de compozitia chimica a apei
Clasificare:
o Boli produse de elementele naturale ale apei
o Boli produse de elementele chimice poluante (de obicei toxice)
Boli produse de elementele naturale ale apei
Cuprind afectiuni determinate de carenta sau excesul unor elemente minerale ce induc
carenta sau excesul acestor elemente in organism:
o GUSA ENDEMICA
o CARENTA DE FLUOR SI CARIA DENTARA
5

BOLI CARDIOVASCULARE

Gusa endemica(Distrofia endemica tireopata)

Afectiune determinata de carenta de iod(iodul este componenta principala a hormonului
tiroidian)
Carenta de iod induce scaderea sintezei tirozinei, glanda tiroida isi mareste compensator
activitatea(dar lucreaza in gol) , fapt ce determina cresterea in volum a glandei tiroide=
hipertrofie
Carenta de iod = concentratia iodului sub 5 microgr/l , sub 3 microgr/l apa gusa imbraca
caracter grav
Carenta relativa de iod apare la o concentratie normala de iod in apa, dar consumul de catre
organism este defectuos
Carenta relativa apare:
Situatii fiziologice: graviditate, alaptare, perioada de crestere
Consumul alimentelor antitiroidiene: varza, conopida, leguminoase uscate insuficient
preparate termic
Elemente prezente in apa:
Calciul in concentratie mare scade absorbtia iodului
Fluorul favorizeaza eliminarea iodului
Manganul impiedica sinteza hormonului tiroidian
Manifestarile gusei:
Scaderea metabolismului bazal
Fatigabilitate
Lentoare fizica si intelectuala
Intarzieri in crestere si dezvoltare
Pilozitate redusa
Bradicardie
Macroglosie
Hiperlipemie
Hipercolesterolemie
Anemie
Teritorii gusogene in Romania: muntii Apuseni si regiunile subcarpatice
Profilaxia:
Administrare de sare iodata, iar in zonele gusogene se administreaza tablete de
iodura de potasiu gravidelor, adolescentilor si femeilor care alapteaza
Asocierea iodului cu cuprul determina un efect profilactic si terapeutic superior

Carenta de Fluor si Caria dentara

Caria dentara - afectiune care apare in legatura cu deficitul de Fluor la o scadere a
concentratiei acestuia in apa sub 0,5 mg/l
Pe glob 75% din sursele de apa sunt deficitare in Fluor
6

Fluorul este un element carioprotectiv:

La nivelul smaltului dentar formeaza fluoroapatita- cresterea rezistentei la acizii
rezultati din fermentatia glucidelor ramase pe suprafata dintilor
Actiune bacteriostatica asupra microorganismelor din placa dentara
Inhibarea unor enzime cu rol in demineralizarea smaltului si dentinei
Profilaxia:
Fluorizarea apei cu concentratii de Fluor intre 0,7 mg/l vara si 1,0-1,2 mg/l iarna
Fluoroza endemica
Este determinata de excesul de Fluor
Apare prin consumul apei cu o concentratie de Fluor de 5-6 mg/l de apa, sau consumul
unor cantitati mari de apa cu concentratie normala de Fluor (7-8 l de apa/zi)
Manifestari:
Fluoroza endemica: pete de culoare galben-brun deschis, dinti sfaramiciosi in fierastrau
Osteofloroza : depozitarea Fluorului in oase
Anchiloza : depozitare Fluorului in articulatii
Nefroza : depozitarea Fluorului in rinichi
Insuficienta hepatica : depozitarea Fluorului in ficat
Ramolisment miocardic : depozitarea Fluorului la nivelul miocardului

Bolile cardiovasculare
Afectiuni in care factorul hidric se pare ca are o importanta deosebita
Datele epidemiologice statistice evidentiaza ca duritatea scazuta a apei (concentratie scazuta
de saruri de calciu si magneziu) se insoteste de o mortalitate crescuta prin boli cardiovasculare
Microelemente cardioprotective:
Cromul: protectie impotriva unor factori nefavorabili activitatii cardiace
Manganul: efect lipotrop, hipocolesterolemiant, participa la transportul oxigenului la
tesuturi
Zincul: actiune sinergica cu manganul
Vanadiul: antihipoxemic
Microelemente cu efect cardiovascular nefavorabil, in conentratii mari:
Cuprul: factor aterogen
Clorura de sodiu: rol in patogenia HTA
Cadmiul : rol in aparitia HTA
Boli produse de elementele chimice poluante
Methemoglobinemia - afectiune produsa de utilizarea apei cu continut crescut de nitrati
in alimentatia artificiala a sugarului
Concentratia crescuta de nitrati in apa apare in :
Sol bogat in saruri de azot
Utilizarea fertilizantelor azotoase in agricultura
7

 Poluari cu substante organice ce contin azot

Poluari industriale
Pentru a produce afectiunea este necesar ca nitratii sa fie redusi la nitriti
Reducerea se poate face:
o Exogen vara la temperaturi peste 20C
o Endogen cel mai frecvent, in tractul digestiv sub actiunea florei microbiene
reducatoare
Nitritii patrund in sange si se fixeaza pe Hemoglobina formand complexul
Methemoglobina, ce induce aparitita fenomenelor hipoxice:
Intoxicatia acuta(boala albastra, boala de apa): cianoza fetei si buzelor, tulburari
respiratorii si gastrointestinale
Intoxicatia cronica: la cele de mai sus se asociaza intarziere in dezvoltarea fizica,
scaderea rezistentei organismului, cresterea receptivitatii la infectii, cresterea
morbiditatii
Factorii predispozanti:
Nou nascutii si sugarii sunt cei mai sensibili datorita prezentei hemoglobinei de tip
fetal, care este mai labila
Cantitatea de apa ingerata de sugar, raportat la greutatea corporala, e mai mare
Imaturitatea enzimelor reducatoare a hematiilor
Profilaxia:
Alimentatia naturala (la san) a sugarului cel putin in primele 3 luni
Profilaxia infectiilor respiratorii si digestive, mai ales la sugarii alimentati artificial
Cunoasterea concentratiilor maxime admise a nitratilor in apa (CMA 45 mg/dm
apa)
Reducerea poluarii apei cu nitrati
In cadrul afectiunilor produse de substantele poluante ale apei mai putem intalni urmatoarele
intoxicatii, cele mai frecvente fiind:
Intoxicatiile cu:
Plumb
Mercur
Cadmiu
Arsen
Pesticide organofosforice si organoclorurate
Detergenti
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Prin apa potabila intelegem apa care se consuma cu placere si care odata consumata nu este
nociva consumatorilor

Conditiile de potabilitate ale apei sunt cuprinse in standarde de potabilitate ale apei. Primul
standard a fost elaborat in tara noastra in anul 1952
OMS a elaborat un standard international, cu limite mai largi, in care sa se poata incadra
fiecare tara
Se impart in 5 categorii:
Conditii:
Organoleptice
Fizice
Chimice
Biologice
Bacteriologice
Conditiile organoleptice cuprind gustul si mirosul
Au rolul de a asigura consumul apei cu placere, dar pot evidentia si aspecte legate de
poluarea apei
Gustul apei este dat de gazele dizolvate in apa (oxigenul are rolul cel mai important si
asigura apei prospetime si gust placut) si substantele minerale
Apa fara oxigen sau cu oxigen insuficient are un gust fad si nu asigura conditii de
satietate, iar oxigenul insuficient poate releva si o apa poluata, in special cu substante
organice
Sarurile minerale modifica gustul apei astfel:
Apa bogata in:
Calciu: gust salciu
Fier: gust metalic
Magneziu: gust amarui
Clorura de sodiu: gust sarat
Fecale: gust dulceag, respingator
Mirosul apei este determinat de elementele naturale si plante
Se intensifica in cazul poluarii cu pesticide, substante organice(amoniac si hidrogen sulfurat)
si alti poluanti
Gustul si mirosul se determina la rece si la cald, gustul si mirosul se intensifica la cald
Pentru a fi potabila apa poate avea un gust si miros de pana la 2 grade:
Gradul 0: inodor, insipid: fara gust, fara miros
Gradul 1: foarte slab: nesesizabil de consumator
Gradul 2: slab: sesizabil de persoane avizate
Gradul 3: perceptibil: sesizabil de orice consumator
Gradul 4: pronuntat: intervine reactia consumatorului
Gradul 5: puternic: apa este de neconsumat
Conditiile fizice:
9

Temperatura
Apa rece (sub 5C) scade rezistenta organismului, produce faringite, laringite,
amigdalite; creste tranzitul intestinal
Apa calda (peste 17C) are gust neplacut si produce senzatie de greata si voma
Modificarea temperaturii apelor subterane semnifica comunicare cu exteriorul si o
posibila poluare
Temperatura apei trebuie sa fie de 7-15C
Turbiditatea apei este determinata de substantele insolubile in apa
Are importanta epidemiologica deparece germenii traiesc mai mult adsorbiti pe un
substrat, in special organic, decat in apa libera
Determinarea turbiditatii se face comparativ cu apa distilata in care s-a introdus o
suspensie de bioxid de siliciu
Normal turbiditatea apei este de 5-10 grade
Culoarea apei este determinata de substantele dizolvate in apa (substante naturale si
poluanti)
Determinarea culorii se face doar dupa filtrarea apei, pentru indepartarea
suspensiilor, folosindu-se o solutie de platino-cobalt
Normal culoarea apei potabile trebuie sa fie de 15-30 de grade
Radioactivitatea apei
Intereseaza poluarea globala determinandu-se radionuclizii emitatori de radiatii
alfa si beta
Emitatorii de radiatii alfa nu trebuie sa depaseasca 0,1 Bequereli/l, iar emitatorii
de radiatii beta 1 Bequerel/l
In cazul depasirii limitelor aratate se determina uraniul pentru emitatorii de
radiatii alfa si strontiul pentru emitatorii de radiatii beta
Conditiile chimice
OMS face urmatoarea clasificare a substantelor chimice:
Substantele nocive: de obicei sunt substante poluante, toxice; acestea recunosc o
singura limita peste care produc intoxicatii
Stabilirea normei maxime se face prin cercetari pe animale de experienta
Substantele indezirabile: sunt substante netoxice, dar care modifica calitatile
apei facand-o greu sau deloc utilizabila, sunt de obicei substante naturale:
Calciul si magneziul: modifica gustul, consuma o cantitate mai mare de sapun
la spalatul rufelor, cresc punctul de fierbere al apei, nu fierb bine legumele si
fructele
Fierul si manganul: modifica gustul si culoarea, se depun pe conducte si rufe
si le pateaza, favorizeaza dezvoltarea unor bacterii

10

 Cuprul si zincul: modifica gustul si turbiditatea, produc senzatie de greata si

voma si-n concentratii mari tulburari digestive
Clorurile si sulfatii: produc gust sarat-amarui, cresc senzatia de sete si produc
tulburari digestive
Aceste substante au doua limite:
De admisibilitate: pana la care nu produc modificari organoleptice
Una exceptionala: peste care nu pot fi utilizate
Substantele indicatoare nu sunt toxice si nu modifica calitatile apei
Prezenta lor in concentratii peste limitele normale indica o poluare a apei, in special
bacteriologica
Acestea sunt:
Substantele organice : indicator global
Amonicaul : rezultat din degradarea substantelor organice ce contin azot. Indica o poluare
recenta, periculoasa
Nitritii : rezultati din oxidarea amoniacului, indica o poluare de cateva zile, saptamani sau
mai veche si mai putin periculoasa
Daca apa contine si amoniac si nitriti, in acelasi timp, avem o poluare permanenta(si
veche si recenta)
Conditiile bacteriologice de potabilitate ale apei
Principala conditie bacteriologica este reprezentata de lipsa din apa a germenilor patogeni
Pentru aprecierea gradului de poluare a apei din punct de vedere bacteriologic se
utilizeaza determinarea germenilor indicatori:
Determinarea numarului de germeni mezofili: germeni care se dezvolta la
temperatura corpului uman (37C)
Determinarea numarului de germeni saprofiti: germeni care se dezvolta la 20C,
valoarea acestora nu trebuie sa depaseasca 1000/ml de apa.
O apa este considerata poluata daca raportul germeni saprofiti/supraadaugati este mai mic de 3:1
Astfel s-a stabilit pentru germenii mezofili o limita de 300 germeni/ml de apa
Limita acceptata difera in functie de instalatia de distributie a apei:
In instalatiile centrale limita este de 100 germeni/ml de apa
In instalatiile locale (fanatani, izvoare) limita este de 300 gemeni/ ml de apa
In scopul prevenirii epidemiilor s-au stabilit cateva criterii ce trebuiesc indeplinite de catre
germenii indicatori:
Sa fie prezenti in mod constant in intestinul omului si animalelor
Sa nu fie prezenti in mediul inconjurator (sol, plante, aer)
Sa reziste in apa un timp asemanator cu cel al germenilor a caror prezenta o indica
Sa nu sufere fenomenul de variabilitate microbiana
Sa fie cat mai usor de determinat
Aplicand aceste criterii s-a ajuns la utilizarea ca germeni indicatori a urmatorilor germeni:
11

 Germenii coliformi: discordanta ridica prezenta lor in mediul inconjurator si fenomenul

de variabilitate. Prezenta tipului fecal arata o poluare recenta, periculoasa; iar a celui
aerogen o poluare mai veche, mai putin periculoasa
Streptococul fecal si enterococul: prezinta avantaj faptul ca exista tipuri diferite la om si
animal, putandu-se diferentia provenienta lor, iar ca dezavantaj numarul redus in
intestin (de 10 ori mai redus ca al coliformilor).
Bacilul Perfringens: germenele este anaerob cu rezistenta foarte mare in mediul exterior
Dezavantaj: numarul in intestin este foarte redus (de 100 de ori mai redus ca al
coliformilor)
Avantaj: germenele rezista bine la dezinfectanti, astfel ca in caz de epidemie poate
evidentia locul unde s-a produs poluarea, prin evidentierea lui in apa care a suferit un
proces de dezinfectie
Conditiile biologice
Indicatorii biologici au valoare pe timp indelungat, deoarece aceste organisme se dezvolta in
functie de conditiile pe care le ofera apa
In apele murdare cu putin oxigen, bogate in amoniac si hidrogen sulfurat se dezvolta
organismele denumite polisaprobe
In apele curate cu mult oxigen, fara substrat organic, amoniac si hidrogen sulfurat se
dezvolta organismele denumite oligosaprobe
In apa se gaseste si un continut abiotic, suspensii, diverse resturi de insecte, organisme
moarte. Ele formeaza triptonul apei
Organismele din apa pot fi libere in masa apei si se numesc planctonice sau fixate pe
peretii fantanilor, pe picioarele podurilor si acestea se numesc benctonice
Planctonul apei si triptonul formeaza sestonul apei
Pentru a fi potabila apa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii biologice:
Sa nu contina organisme polisaprobe
Sa nu contina organisme daunatoare sanatatii (larve sau oua de paraziti)
Sa nu contina organisme vizibile cu ochiul liber
Sa nu contina un numar mare de organisme care sa modifice calitatile organoleptice ale
apei
Sa nu contina mai mult de 20 de organisme microscopice animale/l de apa
Sa nu contina seston mai mare de 1 ml/m de apa pentru instalatiile centrale si mai mult
de 1 ml la 100 l de apa pentru instalatiile locale
Sa nu contina tripton industrial si fecaloid
Limitele pentru germenii indicatori ai potabilitatii:
Instalatiile centrale cu dezinfectie:
Numarul total de coliformi: o/100 ml apa
Numarul de coliformi fecali: 0/100 ml apa
Numarul de enterococi: 0/100 ml apa
12

 Instalatiile centrale fara dezinfectie:

Numarul total de coliformi: 3/100 ml apa
Numarul de coliformi fecali: 0/100 ml apa
Numarul de enterococi: 0/100 ml apa
Instalatiile locale (fantani, izvoare)
Numarul total de coliformi: 10/100 ml apa
Numarul de coliformi fecali: 2/100 ml apa
Numarul de enterococi: 2/100 ml apa

Radiatiile neionizante
Sunt acele radiatii care nu produc ionizarea materiei cu care vin in contact cu eliberarea
de ioni negativi si pozitivi.
Sunt in totalitate electromagnetice si se caracterizeaza din punct de vedere fizic prin
frecventa si lungime de unda.
Frecventa si lungimea de unda variaza invers proportional iar frecventa mare poarta o
energie mare.
In functie de lungimea de unda radiatiile neionizante se clasifica in trei zone:
Radiatiile infrarosii: lungime de unda mare: 0,7-3,o m
Radiatiile luminoase vizibile: lungime de unda medie: 0,4-0,7 m
Radiatiile ultraviolete: lungime de unda mica: 0,2-0,4 m
Radiatiile infrarosii
Se mai numesc si radiatii calorice, efectul caloric fiind principala actiune
Reprezinta 51% din radiatiile solare
Masurarea radiatiei infrarosii se face in calorii/cm/min
Actiunea radiatiilor infrarosii asupra organismului:
Generala
Locala
Actiunea generala - este favorabila:
Directa:
Asigura energia necesara desfasurarii proceselor vitale
Favorizeaza metabolismul, procesele de oxidare, circulatia
Favorizeaza functiile sistemului nervos si endocrin
Efect favorabil in tulburarile de nutritie
Indirecta:
Constituie un factor generator de microclimat in incaperi
Actiunea locala:
La nivelul tegumentului produc eritemul caloric caracterizat prin vasodilatatie locala,
cresterea temperaturii locale, nu induc pigmentatie
13

 Omul suporta actiunea radiatiilor infrarosii fara nici un simptom pana la 1

cal/cm/min
Senzatia de cald apare peste 1,5 cal/cm/min
Arsurile pot apare de la 2 cal/cm/min
La expuneri la intensitati mari si durata prelungita radiatiile infrarosii pot produce
arsuri
La nivelul ochiului radiatiile infrarosii pot produce :
Ulcer cornean
Cataracta(opacifierea cristalinului)
La nivelul Sistemului Nervos Central pot produce insolatie prin actiune asupra meningelui
Manifestatile insolatiei:
Cefalee puternica, vertij, hiperreflectivitate, redoarea cefei, fotofobie, abdomen
retractat, hiperestezie cutanata, cresterea temperaturii corpului, modificari la nivelul
lichidului cefalorahidian
Insolatia poate apare nu numai in cazul expunerii la soare ci si prin expunerea la alte surse
care emit radiatii infrarosii in cantitate mare
Masuri de combatere:
Decongestionarea meningelui : aplicarea unei pungi, cu gheata, batista cu apa rece
,pe cap
Retragerea persoanei in afara actiunii radiatiilor infrarosii(la umbra)
Administrarea de analeptice cardiorespiratorii
Masuri profilactice:
Purtarea ochelarilor de soare
Acoperirea capului in cazul expunerii la soare
Expunerea se va face gradat, ca timp si suprafata corporala
Radiatiile luminoase (vizibile)
Reprezinta 48% din radiatiile solare
Actiune generala :
Cresterea metabolismului general, fosfocalcic
Cresterea imunitatii
Favorizeaza evolutia psihointelectuala a omului
Actiune locala :
Asupra ochiului: au influenta asupra functiilor ochiului(acuitate vizulala,
sensibilitate de contrast, viteza perceperii vizuale, stabilitatea vederii)
Iluminatul insuficient :
afecteaza structurile si functionalitatea ochiului producand efort de
acomodare(cefalee, vertij, lacrimare, dureri oculare, vedere neclara, oboseala)
In perioada de cestere si dezvoltare poate duce la miopie sau hipermetropie

14

 Actioneaza asupra sistemului nervos producand stari depresive, reducerea capacitatii

de munca fizica si intelectuala, cresterea riscului de accidente
Iluminatul excesiv poate determina fototraumatismul retinian
Variatiile de intensitate a radiatiilor luminoase vizibile pot duce la aparitia nistagmusului
(miscari dezordonate ale globilor oculari).
Asupra Sistemului Nervos Central (la nivelul scoartei cerebrale)
Cele rosii au efect excitant, cele verzi efect sedativ
Cele galbene si rosii dau senzatia de caldura
Cele verzi si albastre dau senzatia de rece
Aceste influente se pot utiliza pentru a indica desfasurarea unor activitati: albastru (Sali
aseptice), rosu (Sali septice)
Ochiul are cea mai mare sensibilitate pentru culoarea galbena .
La nivelul tegumentului pot produce fenomene de fotosensibilizare in prezenta unor substante
fotodinamice(gudroane, smoala, porfirine, derivati indolici)
Utilizarea medicala a luminii se numeste fototerapie, care poate fi:
Cu lumina naturala helioterapie
Cu lumina artificiala de tip incandescent finsenterapie
Indicatiile fototerapiei:
Profilaxia si terapia rahitismului
Terapia plagilor atone si ulcerului varicos
Terapia tuberculozei osoase
Radiatiile ultraviolete
Reprezinta 5% din totalitatea radiatiilor solare, la nivelul solului ajungand doar 1%
Principala actiune a radiatiilor UV este cea biochimica care se manifesta sub mai multe
influente:
Actiune eritematogena: produc eritem biochimic prin transformarea histidinei din piele
in histamina cu efecte vasodilatatorii. Eritemul actinic nu apare imediat, persista un timp
si produce pigmentatie. Radiatiile UV produc rar arsuri
Actiune pigmentogena: prin actiune asupra dopexidazei cu transformarea difenilalaninei
in melanina la nivel cutanat si mobilizarea melaninei deja formate
Actiune antirahitica : prin transformarea provitaminei D din piele in vitamina D3, cu rol
in metabolismul fosfocalcic si prevenirea rahitismului la copil si osteomalaciei la adult
Actiune antibacteriana la lungime de unda sub 280 m
Efectele negative ale radiatiilor UV:
Efectul cancerigen: cancerul cutanat (melanomul), apare mai ales in zonele calde, cu
cantitati mari de radiatii solare si mai ales pe zonele descoperite ale corpului(fata si
membre). Apare mai frecvent la persoane cu leziuni cutanate preexistente si cantitati
crescute de colesterol
15

 Efect nociv asupra ochiului producand fotooftalmia. Se recomanda purtarea

ochelarilor de protectie in zonele unde se folosesc radiatii UV

Poluarea solului si actiunea sa asupra sanatatii

Este consecinta unor practici neigienice, necorespunzatoare si se datoreaza indepartarii si
depozitarii neigienice a reziduurilor colectivitatilor umane, dejectelor animale si cadavrelor
animale, deseurilor industriale, substantelor chimice folosite in agricultura
Poluarea solului cuprinde doua mari tipuri de poluare:
Poluarea biologica
Poluarea chimica
Poluarea biologica
Cuprinde diseminarea de germeni patogeni sau conditionat patogeni pe sol
Supravietuirea acestor organismne este in functie de specie, calitatile solului si conditiile
meteoroclimatice
Solul poseda germeni proprii, saprofiti cu rol autopurificator
Formele vegetative ale microorganismelor rezista putin, de la cateva zile la cateva
saptamani
Formele sporulate au o rezistenta mai mare de luni, chiar ani de zile
Oulale de geohelminti pot persista pe sol 2-3 ani
Conditiile nefavorabile din sol (lipsa suportului nutritiv, temperatura si umiditatea
neadecvate, prezenta germenilor saprofiti care produc si antibiotice) distrug flora
supraadaugata, cantonata in straturile superficiale ale solului.
Intr-un proces epidemiologic solul indeplineste rolul de cale de transmitere
Rolul epidemiologic al solului este mai important intr-o poluare biologica abundenta si
recenta si in cazul germenilor cu rezistenta mai mare in sol (formele sporulate)
Transmiterea germenilor patogeni se poate face:
direct: prin contact nemijlocit cu solul
Indirect: prin intermediul apei, alimentelor, obiectelor, prafului contaminat si
vectorilor(rozatoare, insecte).
Agentii biologici de poluare a solului incriminati in patologia umana pot fi clasificati astfel:
Organisme patogene excretate de om, cu rol in transmiterea om-sol-om
16

 Organisme patogene excretate de animale, cu rol in transmiterea animal-sol-om

Organisme prezente in mod natural in sol, cu care omul vine in contact, cu rol in
transmiterea
sol-om.
Calea de transmitere om-sol-om
Agentii patogeni care se transmit pe aceasta cale sunt bacterii, virusi, helminti patogeni
Cauzele poluarii biologice:
Depunerea excrementelor pe sol
Folosirea apelor uzate fecaloid-menajere pentru irigatii
Folosirea excrementelor umane ca ingrasamant natural
Bacterii si virusuri patogene (salmonelele, shigelele, v.holeric, streptococii, stafilococii,
enterovirusurile).
Solul poate fi contaminat de asemenea cu paraziti intestinali care produc o serie de parazitoze
Parazitozele se impart:
Biohelmintiaze-au nevoie de gazda intermediara pentru a se dezvolta si produce
infestarea; ex:teniaza
Geohelmintiaze-nu au nevoie de gazda intermediara si se pot dezvolta pe sol pana la faza
infestanta; ex: ascaridioza, tricocefaloza, ankilostomiaza, strongiloidoza.
Conditiile optime pentru geohelminti pentru a ajunge in stadiul infestant sunt temperatura de
16-18C; umiditate relativa 60-80%; lipsa radiatiei solare directe.
Cadrul cel mai bun pentru realizarea acestor conditii este reprezentat de gradinile de zarzavat.
Transmiterea parazitilor la om se realizeaza cel mai adesea indirect, prin consumul apei
infestate, prin obiecte infestate de pe sol, maini murdare; dar si direct prin contact cu solul.
Calea de transmiteere animal-om
Numarul microorganismelor de provenienta animala este mai mare, iar bolile transmise la om
se numesc antropozoonoze.
Agentii cel mai frecvent transmisi pe aceasta cale sunt: leptospirele(leptospiroze), bacilul
carbunos(antrax), Rickettsia Burnetti(febra Q), bacilul Koch(tubercloza), bacilul
botulinic(botulismul), Clostridium tetani(tetanosul).
Transmiterea germenilor fara forme de rezistenta se poate face direct sau indirect, iar a
germenilor care sporuleaza doar prin transmitere directa, in cazul existentei unor leziuni
cutanate, solutii de continuitate acoperite cu sol contaminat.
Calea de transmitere sol-om
Pe aceasta cale se pot transmite ciuperci si actinomicete saprofite pe sol si pe vegetatie, care
devin patogene pentru om determinand micoze cutanate, respiratorii si chiar generalizate.
Cele mai frecvente micoze produse sunt: coccidioidomicoza, histoplasmoza, geotricoza,
tricomicoza, criptococoza, sporotricoza, aspergilioza.
Indicatorii de poluare biologica
Indicatorii directi:
Identificarea bacteriilor
17

 Izolare de virusuri
Izolarea fungilor
Gradul si vechimea infestarii cu oua de geohelminti
Indicatorii indirecti :
Indicatorii de poluare fecala: coliformii totali, coliformii fecali, streptococii fecali,
bacteriile sulfitoreducatoare, bacteriofagii enteric.
Indicatorii de poluare fecala: coliformii totali, coliformii fecali, streptococii fecali,
bacteriile sulfitoreducatoare, bacteriofagii enterici
Indicatorul global de poluare biologica in transmiterea animal-sol-om este numarul de
germeni termofili cu temperatura optima de dezvoltare de 60C
Germenii nitrificatori indica poluarea organica
Poluarea chimica
Poluarea organica se realizeaza prin reziduuri cu continut organic crescut(reziduuri
menajere, agrozootehnice, industriale)
Substantele organice se descompun sub actiunea florei telurice
Descompunerea se poate realiza:
Aerob: descompunerea este completa si constituie o cale de autopurificare pentru sol
Anaerob: descompunerea este incompleta fiind o cale de impurificare a solului.
Poluarea industriala
Reziduurile industriale pot contine substante chimice cu potential toxic pentru om,
potential ce poate fi deosebit de important deoarece in jur de 50% din materia prima
formeaza deseuri, iar 15% din deseuri sunt nocive sau toxice pentru om
Deseurile industriale depuse pe sol degradeaza solul, trec in apele subterane, in apele de
suprafata, in culturile vegetale
Poluarea agricola
Reprezinta o poluare chimica intentionata a solului - se realizeaza cu substante chimice de
sinteza utilizate in agricultura, cum sunt fertilizatorii, biostimulatorii, antidaunatorii.
Poluarea radioactive
Se datoreaza depunerilor radioactive si reziduurilor radioactive
Importante sunt elementele radioactive cu viata lunga, care se pot substitui unor substante
din compozitia normala a corpului
Strontiul 90(26 de ani) se concentreaza in sol in urma precipitatiilor abundente, se
substituie calciului din oase
Cesiu 134(30 de ani)concentrat in zona polara in licheni, se substituie potasiului din
organism
Indicatorii de poluare chimica
Indicatori directi- reprezentati de substantele chimice nocive, toxice.

Pentru acestea se stabilesc CMA

18

 Indicatori indirecti- reprezentati de substante chimice care nu sunt nocive prin ele insele
si indica poluarea
Cel mai folosit indicator este azotul si in special azotul organic teluric
Se utilizeaza cifra sanitara a solului sau indicele lui Hlebnicov raportul dintre azotul
organic teluric si azotul organic total
Cu cat raportul este mai apropiat de unitate solul este mai salubru:
Peste 0,95 : sol curat, nepoluat
0,85-0,95 : poluare redusa
0,70-0,85 : poluare medie
Sub 0,70 : sol poluat

Indepartarea igienica a reziduurilor solide

Reziduurile solide sunt reziduurile care nu se dizolva in apa si/sau nu sunt purtate si
transportate de apa.
Clasificare:
Reziduurile menajere: rezulta din activitatile gospodaresti din locuinte sau institutii
publice (resturi alimentare, hartie, plastic, sticla, metale). In general sunt bogate in
material organic si germeni.
Reziduurile zootehnice : rezulta din cresterea si ingrijirea animalelor (fecale animaliere,
asternut, furaje, antibiotice, biostimulatori)
Reziduurile industriale : rezulta din procesele industriale (substante chimice organice,
metale, minerale, suspensii)
Reziduurile speciale : sunt rezidiile rezultate din activitatile medicale si rezidiile
radioactive
Importanta sanitara a rezidiilor rezulta din faptul ca pot polua apa, aerul si solul si reprezinta
locul unde se pot dezvolta si traiesc vectorii unor boli variate.
Vectorii sunt reprezentati de insecte (cel mai important vector insecta este musca) si
rozatoare.
Indepartarea igienica a reziduurilor solide cuprinde 3 etape :
Colectarea reziduurilor
Indepartarea reziduurilor
Neutralizarea reziduurilor
Reziduurile menajere
Colectarea se face la locul de producere in conteinere cu capac
Depozitarea se face pe platformele intermediare amplasate intre cladiri. Acestea trebuie sa fie
prevazute cu hidrant si sifon de pardoseala pentru a putea spala conteinerele dupa golire.
Distanta dintre acestea si cladiri trebuie sa fie de 14-15 m. Pentru blocuri se pot construi la parter
sau subsol locuri de colectare in conteinere, in care rezidiile sunt aduse prin tuburi de deseuri cu
19

deschidere la fiecare etaj. In cladirile cu curte depozitarea se va face in conteinere cu capac,

plasate in zone umbroase pentru a evita intrarea rapida in proces de fermentare.
Transportul se face cu vehicole in afara localitatilor unde sunt neutralizate prin depozitare
controlata. Aceasta consta in depunerea in gropi naturale, din care s-a scos pamant, in straturi
succesive de rezidii si pamant. Se trateaza cu insecticide si raticide pentru a preveni dezvoltarea
vectorilor
Neutralizarea se mai poate face si-n camere bioterme, de unde rezulta un ingrasamant bun
pentru agricultura si prin incinerare in crematorii speciale dupa o prealabila sortare mecanica.
Incinerarea se face doar in afara localitatii.
Reziduurile nu pot fi depuse pe sol si folosite ca ingrasamant, fara o tratare prealabila,
doar daca se depun toamna, se ara pamantul, iar primavara se ara din nou si apoi se
insamanteaza
Reziduurile industriale se colecteaza diferentiat pe tipuri de rezidii
Reziduurile zootehnice se colecteaza in stive, pe gratare amplasate deasupra unor gropi,
se lasa sa fermenteze cateva luni si apoi sunt utilizate in agricultura
Reziduurile medicale se neutralizeaza prin incinerare
Reziduurile radioactive cu nivel scazut de radioactivitate se trateaza chimic pentru a-si
reduce volumul sau se ard in crematorii cu circuit inchis care nu polueaza mediul, apoi se
inglobeaza in beton, ciment, sticla si se ingroapa in sol la adancime mare, in asa zisele
cimitire radioactive iar solul nu va fi cultivat, iar cele cu nivel ridicat de radioactivitate,
se inglobeaza in material protector si se depun in mari si oceane, in zone foarte adanci si
fara curenti maritimi, sau recent se recomanda trimiterea lor in spatiu.
Indepartarea igienica a reziduurilor lichide
Sunt reziduurile care se dizolva in apa si/sau sunt purtate si transportate de apa
Clasificare:
Reziduuri menajere: au continut bogat de substante organice, dar pot contine si substante
chimice(detergenti)
Reziduuri industriale : provin din procesele industriale, contin substante toxice, organice
si radioactive .
Reziduuri zootehnice : contin substante organice, germeni, pesticide, fertilizatori,
stimulatori, antibiotice
Reziduuri meteorice : rezultate din apele pluviale, contin suspensii de pe sol, substante
organice, hidrocarburi policiclice provenite din asfalt
Au importanta pentru ca pot polua solul, apele de suprafata, apele subterane, pot afecta pestii
si alte vietuitoare.
Colectarea apelor reziduale se face prin sistemul de canalizare.
Exista trei tipuri de retele de canalizare:
Sistemul unitar : toate apele sunt colectate intr-o singura retea. Daca este depasita
capacitatea retelei apele pot deborda in afara, cu aparitia inundatiilor ce favorizeaza
producerea de epidemii
20

 Sistemul diferentiat : intr-unul se colecteaza apele pluviale iar in celalalt apele reziduale
Sistemul mixt : o parte a localitatii are sistem unitar, iar alta are sistem diferentiat
Prin sistemul de canalizare apele reziduale sunt indepartate in afara localitatii in timp scurt,
sub doua ore, iar in afara localitatii apele reziduale se varsa in rauri si lacuri prin procesul de
deversare.
Pentru deversarea apelor reziduale in apele de suprafata trebuie cunoscute elemente ce tin de
apa primitoare cat si de apa care se varsa.
Pentru apa primitoare trebuie sa se cunoasca:
Debitul apei
Utilizarea apei primitoare dupa deversare. Exista trei norme de calitate:
Categoria I : apa este folosita pentru aprovizionarea populatiei cu apa, in industria
alimentara, pentru imbaiere
Categoria II : apa este folosita pentru salubritatea localitatilor in aval si pentru
sporturi nautice
Categoria III : apa este folosita ca apa industriala, sau pentru irigare
Pentru apa reziduala trebuie sa se cunoasca:
Debitul apei
Calitatea apei (continut chimic, biologic, radioactiv)
Pentru a accepta deversarea se aplica urmatoarea formula: cD/dxN ,
c = concentratia acceptabila a unui poluant in apa reziduala
D = debitul apei primitoare
D = debitul apei reziduale
N = norma acceptata pentru poluantul respectiv
Epurarea apelor reziduale se realizeaza:
Pentru suspensii: trecerea apei prin gratare, site
Pentru germeni: se folsesc filtre biologice formate din piatra pisata, caramida sparta, care
formeaza o membrana denumita zooglee care retine germenii si oxideaza substantele
organice
Pentru substantele chimice se folosesc substante neutralizante
Operatia finala este dezinfectia,care se efectueaza cu clor. Este obligatorie dezinfectia
apelor reziduale ale spitalelor de boli infectioase, institutelor de preparare a serurilor si
vaccinurilor, institutelor de microbiologie, a unor unitati alimentare care prelucreaza
produse animaliere si ale unor ferme zootehnice.
Utilizarea apelor reziduale pentru irigare variaza in functie de sistemul de irigare folosit:
In irigarea prin aspersiune se interzice utilizarea apelor reziduale
In irigarea prin brazde la suprafata solului, nu se accepta ape reziduale pentru culturi de
legume care se consuma crude, doar daca plantele respective cresc pe araci, sau se
intrerupe irigarea cu 10-15 zile inainte de consumare
Irigarea in sistem subteran(la 5-12 cm) accepta utilizarea apelor reziduale.
21

Apele reziduale se mai pot indeparta prin deversare in apele subterane, daca apele reziduale
sunt in cantitati mici iar apele subterane nu sunt folosite in scop potabil. Deversarea se face prin
puturi absorbante care sunt fantani seci, in care se impune ca intre fundul fantanii si nivelul apei
subterane sa existe o grosime de 2-3 m prin care se filtreaza apa reziduala.
In cazul localitatilor necanalizate, apele fecaloide se indeparteaza prin intermediul latrinelor.
Latrinele trebuie amplasate la distanta de 10-30 m fata de fantani si 12-15m fata de locuinte si
trebuie intretinute in stare de curatenie si tratate cu insecticide si raticide.
Igiena localitatilor si relatiile de sanatate
Colectivitatile umane au imbracat de-alungul timpului caracterele dezvoltarii economice si sau dezvoltat numeric.
La baza dezvoltarii numerice au stat cel putin doi factori:
Presiunea demografica
Dezvoltarea industriala
Acesti factori, asociat cu dezvoltarea culturala au condus la urbanizarea localitatilor
(transferul locuitorilor din mediul rural in mediul urban).
Avantajele urbanizarii au constat in ameliorarea conditiilor de munca, odihna, locuit,
transport, asistenta medicala, sociala si culturala
Dezavantajele urbanizarii:
Concentrarea populatiei intr-un spatiu redus care favorizeaza transmiterea bolilor
infectioase, in special aerogene
Cresterea si diversificarea poluarii
Aparitia de mutatii in modul de viata, care constituie factori generatori ai asa ziselor
boli ale civilizatiei :
Munca a capatat o predominenta intelectuala
Alimentatia imbraca un aspect industrial prin rafinarea si conservarea alimentelor in
dauna celor naturale
Obiceiul fumatului
Consumul de alcool
Farmacodependenta
Stressul psihosocial
Acesti factori au determinat mutatii in starea de sanatate a populatiei din marile orase, cu
cresterea morbiditatii si mortalitatii prin urmatoarele tipuri de patologie:
Cancerul bronhopulmonar si BPOC
Bolile cardiovasculare : CI, HTA
Diabetul zaharat
Bolile endocrine : hipertiroidismul
Bolile neuropsihice : nevroze, psihoze, psihastenii
Accidente la locul de munca

22

Acesti factori au determinat nesesitatea introducerii si respectarii anumitor conditii la

amenajarea teritoriului unei localitati.
La baza amenajarii teritoriului stau trei factori principali:
Factorii naturali: clima, solul, vegetatia, apele cu influente deosebite asupra sanatatii. Se
recomanda promovarea factorilor sanogeni. Au importanta deosebita in statiunile
balneoclimaterice
Dezvoltarea economica a localitatii interventia medicului este legata de reducerea
poluarii elementelor de mediu, care trebuie reduse prin masuri generale (amplasarea
unitatilor industriale) si specifice (instalatii de retinere a poluantilor).
Populatia: importanta asupra sanatatii rezida din cunoasterea numarului populatiei si in
functie de acesta, necesarul de unitati sanitare, numarul paturilor de spital, numarul
medicilor si al cadrelor medii
Medicul trebuie sa cunoasca starea de sanatate a populatiei din localitatile respective si sa
faca recomandari de ameliorare a acesteia prin imbunatatirea factorilor de mediu
Amenajarea teritoriului se va face in zone cu functionalitate diferita, intricate care formeaza
un tot unitar:
Zona de locuit :
Reprezinta peste 60%
Cuprinde teritoriul cel mai salubru
Trebuie sa respecte o densitate medie a numarului de locuitori si a numarului de
cladiri
Trebuie sa fie dotata cu unitati de deservire a populatiei(scoli, dispensare, unitati
comerciale), se va respecta distanta dintre locuinte si aceste unitati si de aglomerarea
populatiei.
Zona verde :
Este reprezentata de teritoriul plantat.
Este prezenta sub forma de parcuri, scuaruri, aliniamente
Are importanta deosebita in microclimatul la nivelul localitatii, astfel, zona verde:
Reduce temperatura
Creste umiditatea
Scade radiatiile calorice , si astfel creeaza o ambianta placuta, confortabila
organismului
Alte efecte favorabile ale zonelor verzi:
Prin procesul de fotosinteza elibereaza oxigen si scad cantitatea de dioxid de carbon
Reduc nivelul zgomotului
Favorizeaza depunerea poluantilor din aer
Reprezinta un loc de odihna, reconfortare, de crestere a capacitatii de munca si
imbunatatire a randamentului

23

Peterkofer recomanda ca cel putin50% din suprafata unui oras sa fie zona verde, iar
Seleihovski, recomnda pentru fiecare locuitor o zona verde de 50 mp.
Zona transporturilor :
Este reprezentata de strazile orasului, care trebuie sa respecte anumite cerinte:
Largimea suficienta(mai multe benzi de circulatie)
Iluminare buna(mai ales noaptea)
Salubritate
Latimea strazilor trebuie sa fie cel putin egala sau superioara inaltimii cladirilor
pentru a permite o buna iluminare naturala la etajele inferioare ale cladirilor, in caz
contrar parterul si etajele inferioare vor fi folosite ca unitati administrative si
comerciale.
Ventilatia strazilor trebuie sa elimine rapid poluantii rezultati din gazele de esapament
ale autovehicolelor, pentru aceasta strazile vor fi paralele cu vantul dominant, iar
cladirile vor fi spatiate pentru a asigura o buna circulatie a aerului.
Zona extravilana
Este zona aflata in afara celei de locuit
Este importanta pentru aprovizionarea populatiei orasului cu alimente vegetale si
animale
in aceasta zona se pot amplasa uzina de apa, statia de epurare a apelor reziduale,
crematoriul pentru rezidii solide
Trebuie sa rezerve un teritoriu pentru activitati sportive
Trebuie sa beneficieze de mijloace de transport care fac legatura cu orasul pe care il
deserveste.
Igiena institutiilor medico sanitare
Institutiile medicosanitare sunt reprezentate de dispensare teritoriale, dispensare de
intreprindere, policlinici, spitale, sanatoria.
Cele mai importante sunt spitalele, unitati care acorda asistenta medicala profilactica,
curativa si de recuperare.
Spitalele necesita cele mai inalte conditii sanitare pentru a asigura conditii optime de
vindecare a bolnavilor dar si de prevenire a raspandirii unor afectiuni in interiorul si-n afara
spitalelor.
Afectiunile care se pot raspandi in interiorul spitalului sunt cunoscute sub denumirea
generala de infectii interne de spital, infectii intraspitalicesti sau infectii nosocomiale.
Infectiile nosocomiale se pot imparti in:
Boli determinate de germeni patogeni
Boli determinate de germeni conditionat patogeni sau germeni oportunisti
Bolile transmisibile ,contractate in spital, determinate de germeni patogeni sunt favorizate de
conditiile de igiena comune oricarei colectivitati organizate, adica folosirea in comun a spatiilor

24

de cazare, alimentarea comuna cu apa, aceleasi instalatii sanitare, consumul alimentelor

preparate in blocul alimentar.
Caracteristica pentru spitale este prezenta unui numar mare de surse de infectie(bolnavi,
purtatori de germeni) concentrati in cadrul sectiilor spitalului si contactul intre bolnavii
spitalizati, ceea ce favorizeaza transmiterea bolilor contagioase.
Caracteristic in evolutia izbucnirilor epidemice in spitale este nota de gravitate, imprimata de
rezistenta scazuta la infectie a unor grupe de bolnavi.
Caracteristic pentru aparitia acestor infectii nosocomiale este prezenta bolnavilor cu
rezistenta scazuta la infectii care sunt supusi unor proceduri medico-chirurgicale(punctii,
cateterisme, perfuzii, transfuzii, respiratie asistata, interventii chirurgicale, dializa).
Aceste proceduri creeaza porti de intrare si favorizeaza introducerea unor germeni
conditionat patogeni sau oportunisti in tesuturi normal lipsite de germeni.
De asemenea tratamentul cu antibiotice cu spectru larg duce la selectia unor tulpini
antibioticorezistente care persista constituind germenii de spital.
Germeni conditionat patogeni: Pseudomonas Aeruginosa, Klebsiella, Enterobacter, bacili
gram negativi anaerobi.
Germeni oportunisti: Serratia, Pneumocistis
O importanta deosebita trebuie sa se acorde conditiilor constructive si functionale,
asigurandu-se astfel conditiile de igiena a spitalelor
O importanta deosebita o are serviciul de primire, care reprezinta locul de intalnire a
bolnavilor cu diferite afectiuni si care trebuie sa sigure conditii care sa previna raspandirea
infectiilor.
In cadrul spitalelor generale sectiile de pediatrie, obstetrica-ginecologie si infectioase trebuie
sa aiba servicii de primire separate.
Spitalul de boli infectioase trebuie sa aiba o caldirea separata de restul sectiilor spitalului, iar
serviciul de primire al acestuia este boxat pe grupe de boli.
Spitalele de pediatrie si boli infectioase trebuie sa aiba compartiment de triaj pentru
afectiunile nediagnosticate, fiecare bolnav avand o incapere proprie in care este internat pana la
stabilirea diagnosticului.
La serviciul de primire bolnavii internati sunt prelucrati sanitar in sensul igienei corporale,
dotarii cu imbracaminte de spital, depozitarii hainelor si lenjeriei proprii, care in cazul unor
afectiuni este supusa unor operatii de dezinfectie si deparazitare.
.Alta conditie generala este asigurarea obiectelor sanitare suficiente, existenta unei chiuvete
cu apa rece si calda in fiecare salon, pentru asigurarea igienei mainilor, spalarea mainilor fiind
una dintre masurile principale de prevenire a infectiilor nosocomiale
O atentie deosebita trebuie acordata indepartarii rezidiilor rezultate din activitatile medicale.
Apele reziduale vor fi indepartate in reteaua de canalizare a localitatii unde este amplasat
spitalul.
Apele reziduale ale spitalelor sau sectiilor de boli infectioase si pneumoftiziologie vor fi
epurate si dezinfectate inainte de indepartarea lor in reteaua de canalizare.
Rezidiile solide rezultate din activitatile medicale se clasifica:
25

 Rezidii asimilabile celor menajere

Rezidii infectioase
Rezidii taietoare-intepatoare
Rezidii anatomopatologice
Rezidii chimice, cu potential toxic (din farmacia si laboratorul spitalului)
Colectarea rezidiilor:
Asimilabile celor menajere: in galeti cu capac, prevazute in interior cu pungi de plastic de
culoare neagra/transparente
Infectioase : in galeti cu capac cu pungi de culoare galbena in interior inscriptionate cu
pictograma pericol biologic
Taietoare-intepatoare : in recipiente speciale de material plastic, rezistente la actiuni
mecanice, cu sistem de inchidere definitiva(nu permite scoaterea materialelor din
recipient), inscriptionate cu pictograma pericol biologic
Anatomopatologice : in recipiente de material plastic rezistent, care sa evite scurgerile,
autosigilante sau in recipiente de carton prevazute in interior cu sac de plastic de inalta
densitate, inscriptionate cu pictograma pericol biologic
Eliminarea finala a rezidiilor rezultate din activitatile medicale se face prin incinerare in
crematorii specializate si autorizate.
Blocul alimentar al spitalului:
Trebuie sa asigure un circuit cat mai igienic alimentelor, astfel ca in nici un moment
alimentele brute sa nu se intalneasca cu cele semipreparate sau finite
Prepararea alimentelor se va incheia cu cel mult jumatate de ora inainte de a fi servite, in
caz contrar ele trebuie mentinute calde, la o temperatura de peste 60C, care nu permite
dezvoltarea germenilor si/sau eliberarea toxinelor
Daca alimentele preparate se transporta din alte locuri, vor fi transportate la rece si
incalzite la 60C.
Dupa fiecare intrebuintare se vor aplica masurile de curatare si dezinfectie a zonelor de
lucru si a veselei
Se vor aplica masurile de dezinsectie si deratizare periodice, cu rol profilactic
Spalatoria spitalului
Trebuie sa sigure un circuit igienic lenjeriei din spital
Lenjeria la nivelul sectiilor se va schimba dupa fiecare bolnav, iar pentru acelasi bolnav
ori de cate ori este nevoie si niciodata mai tarziu de sapte zile.
La nivelul sectiilor, in cadrul masurilor de igiena, un rol importantil are aplicarea cu
minutiozitate a curateniei si dezinfectiei.
Dezinfectia nu inlocuieste curatenia
Masurile de dezinfectie trebuie concepute ca o actiune permanenta atat in ceea ce priveste
dezinfectia curenta cat si dezinfectia ciclica
26

 Aplicate corect masurile de dezinfectie isi pot aduce contributia la prevenirea infectiilor
nosocomiale.
Igiena locuintei si relatia cu starea de sanantate
OMS considera locuinta ca locul unde omul isi petrece cea mai mare parte a timpului, se
odihneste si isi reface forta de munca, munceste si se distreaza cat mai placut.
Pentru a fi salubra o locuinta trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii:
Sa satisfaca nevoile fiziologice si psihologice ale organismului uman
Sa nu aduca nocivitati (infectii, intoxicatii, infestari si accidente)
Sa asigure confortul necesar individului si familiei sale.
Orice locuinta trebuie sa respecte urmatoarele recomandari sanitare:
Solul :
Sa fie salubru
Apa subterana sa fie la un metru sub fundatie, solul sa fie usor inclinat pentru a permite
scurgerea apelor de siroire
Orientarea locuintei : pentru zona noastra climatica cea mai buna orientare este cea
sudica, sud-estica, sud-vestica. Aceasta orientare trebuie respectata in principal pentru
incaperi ca dormitorul, camera copiilor, camera de zi. Cu cat numarul camerelor unei
locuinte este mai mic cu atat orientarea trebuie sa fie mai buna.
Materialele de constructie: trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii- sa fie
termoizolante, hidroizolante, fonoizolante, sa fie rezistente, pe cat posibil ignifuge, usor
de intretinut si curatat.
Planificarea interioara: OMS considera ca fiecare familie trebuie sa beneficieze de o
locuinta, conlocuirea fiind inadmisibila. Locuinta trebuie sa aiba un numar de incaperi
egal cu numarul de persoane, sau cel putin numarul membrilor familiei minus unu.
Psihologii sustin ca numarul incaperilor trebuie sa fie egal cu numarul membrilor familiei
plus unu. Suprafata pentru fiecare persoana este de 10-16 mp(12-14 mp in medie).
Inaltimea locuintei trebuie sa fie 2,70-2,80m, iar cubajul necesar 30-35 m pentru o
persoana.
Anexele locuintei:

Bucataria trebuie sa fie ventilata corespunzator(hota)

Baia cu WC, impreuna sau separat, trebuie ventilata in exterior
Spalatoria si uscatoria
Camara, in locuinta astazi, este inlocuita cu figiderul sau congelatorul de mare
capacitate
Garajul este un element nociv prin zgomot si gazele de esapament, astfel se
recomanda sa fie construit la o distanta de 10-15 m fata de cladirile de locuit
Ambianta termica(microclimatul)- totalitatea factorilor de mediu care influenteaza schimbul
de caldura dintre organism si mediul inconjurator.

27

Ambianta termica influenteaza direct pierderea de caldura(termoliza) si indirect producerea

de caldura (termogeneza).
Termoliza se realizeaza prin patru mecanisme fundamentale:
Conductia : pierderea de caldura prin contact direct cu obiectele inconjuratoare (5% din
totalul caldurii pierdute).
Convectia : miscarea aerului in spatiu care in contact cu suprafata cutanata se incalzeste
Reprezinta 15-20% din totalul caldurii pierdute.
Depinde de temperatura - de la 27-28C este necesara pierderea de caldura prin
evaporare.
Umiditatea crescuta favorizeaza pierderea prin convective.
Miscarea mai puternica a aerului favorizeaza convectia.
Radiatia pierderea de caldura catre obiectele inconjuratoare fara a veni in contact cu
ele, se produce si in vid.
Reprezinta 45-50% din caldura pierduta.
Radiatia pozitiva organismul se incalzeste de la obiectele si suprafetele din jur care
au o temperatura mai ridicata.
Radiatia negativa apare la temperatura mai scazuta a obiectelor si suprafetelor
inconjuratoare.
Evaporarea transformarea in vapori de apa la nivelul pielii sau tractului respirator
Reprezinta 25-30% din totalul caldurii pierdute
La umiditate relativa mare evaporarea este mica si invers
Depinde si de miscarea aerului
Se produce prin respiratie iar la nivelul pielii in mod invizibil(perspiratie insensibila)
si prin transpiratie (de la 27-28C.
Microclimatul locuintei este format din patru factori:
Temperatura aerului
Umiditatea aerului
Miscarea aerului
Temperatura obiectelor si suprafetelor
Microclimatul cald se caracterizeaza prin:
Radiatie pozitiva
Temperatura crescuta
Umiditate crescuta
Miscarea aerului scazuta
Acesta produce urmatoarele reactii ale organismului:
Vasodilatatie periferica, transpiratie, hipertermie
Cresterea temperaturii cutanate si ulterior chiar a temperaturii centrale
Cresterea frecventei si amplitudinii respiratorii si a consumului de oxigen
28

Cresterea vascozitatii si concentratiei sangelui

Cresterea frecventei pulsului si scaderea TA
Pierderea de apa si electroliti
Reducerea cantitatii de urina eliminata cu aparitia de albumine si cilindrii si
uneori chiar hematii in urina.
Scaderea secretiilor digestive si a aciditatii gastrice
Scaderea capacitatii de concentrare, a atentiei, a randamentului in munca,
aparitia somnolentei si adinamiei
Cand ambianta termica are un nivel foarte ridicat si actiunea se prelungeste in
timp pot apare tulburari grave ca socul termic, colapsul termic si dezechilibrul
hidrosalin.
Microclimatul rece se caracterizeaza prin:
Radiatie negativa
Temperatura aerului scazuta
Umiditate crescuta
Miscarea aerului puternica
La acesta organismul reactioneaza prin:
Vosoconstrictie periferica
Aparitia contractiilor musculare si tremuraturilor
Hipotermie
Scaderea temperaturii cutanate si ulterior a temperaturii centrale
Scaderea frecventei si amplitudinii respiratorii
Consum crescut de oxigen
Scaderea pulsului si cresterea TA
Cresterea cantitatii de urina si a frecventei mictiunilor
Cresterea concentratiei sangelui datorita vasodilatatiei splahnice si scaderii
cantitatii de lichide circulante.
Cand ambianta termica scazuta este foarte puternica sau cand actiunea se prelungeste in
timp pot apare:
Tulburari locale: degeraturi, dureri articulare, musculare, nevralgii, nevrite, pareze,
paralizii, faringite, laringite, amigdalite.
Tulburari generale: scaderea rezistentei organismului fata de agresiunile biologice din
mediul extern, aparitia unor afectiuni a frigore ca pneumonia, nefrita, chiar
reumatismul poliarticular acut.
Metode de apreciere ale ambiantei termice:
Metode fizice: utilizand catatermometrul ambianta termica se gaseste in conditii de
comfort daca pierderea de caldura inregistrata de aparat este intre 4,5-6,5
milicalorii/cm/secunda

29

 Microclimat rece sub 4,5 milicalorii/cm/secunda

Microclimat cald peste 6,5 milicalorii/cm/secunda
Metode fiziologice :
Temperatura cutanata:
Nu are aceleasi valori pe toata suprafata corpului:
Frunte: 32-33C
Haluce: 25-26C
Diferenta dintre acestea se numeste gradient termic
Platoul termic aceeasi temperatura sau cu variatii minore la determinari repetate in
aceeasi zona
Simetria termica determinarile in puncte simetrice trebuie sa aiba aceeasi
temperatura
Microclimatul nefavorabil este sugerat de variatiile gradientului termic, platoului si
simetriei termice
Frecventa pulsului pentru fiecare crestere a temperaturii corpului cu 1C frecventa
pulsului creste cu 33 batai/min
Procesul sudoral
Metode psihologice utilizeaza metode cu caracter subiectiv adresandu-se senzatiei de
caldura a organismului uman. Are la baza o scara de valori subiective care a fost denumita
temperatura efectiva reprezinta senzatia termica a organismului pus in diferite conditii de
microclimate.
Zona de comfort termic pentru adulti sanatosi, normal imbracati cu activitate sedentara
este intre 17-21C (19 C) iarna si 19-23 C (21 C) vara
Zona de comfort termic variaza in functie de:
Varsta: mai ridicata pentru copii
Activitate: mai coborata pentru persoanele ce desfasoara activitate fizica intensa
Zona climatica
Imbracaminte
Alimentatie
Starea de sanatate
Norme individuale pentru factorii componenti ai microclimatului:
Temperatura aerului:18-22C,vara pana la 26 C
Umiditatea aerului: 35-65%
Miscarea aerului: 0,1-0,3 m/sec
Temperatura suprafetelor, sa nu difere cu mai mult de 4 C fata de cea a aerului.
Incalzitul locuintei se poate realiza prin:
Incalzitul local: se realizeaza cu sobe, este necorespunzator datorita motivelor:
Ocupa spatiu
30

 Produc nocivitati ca si gazele toxice(CO)

Produc variatii de temperatura ce nu trebuie sa depaseasca 3-4C
Efort de transport al combustibilului, incarcarea sobei, curatenia
Produce murdarie
Incalzitul central se poate realiza prin:
Aer cald, ce are ca dezavantaj reducerea umiditatii cu efect iritant pentru mucoase
Vapori de apa in instalatia de incalzire(radiator, convector)
Apa calda care circula prin instalatie
Panouri construite in peretii locuintei
Incalzitul electric prin radiatoare, nu este economic si produce radiatii
electromagnetice.
Vicierea aerului
Prin aer viciat intelegem un aer cu proprietati fizice modificate datorita activitatii
fiziologice a omului
Simptomele aerului viciat sunt: transpiratie, cefalee, vertij, hiperpnee, tahicardie,
adinamie, lipotimie, chiar deces
Mentinerea mai indelungata in incaperi neventilate poate determina scaderea
capacitatii imunologice, crestrea sensibilitatii la infectii, intoxicatii si aparitia unui
grad de anemie
Indicatorul aerului viciat este bioxidul de carbon, cand acesta atinge o concentratie de
0,07-0,1% apar modificari fizice ale aerului
Volumul de aer necesar pentru prevenirea vicierii este de 30-35 m/ora
Acest volum de aer necesar se relizeaza prin:
Ventilatie naturala datorita diferentelor de temperatura si de presiune intre
aerul interior si exterior
Aerisirea prin deschiderea ferestrelor
Ventilatia artificiala, aerul poate fi incalzit, racit, filtrat, dezinfectat in cazul
operatiei care formeaza aerul conditionat
Poluarea interioara a locuintei
Este in relatie cu poluarea exterioara, sursele de poluare fiind persoanele din incapere,
prezenta plantelor, constructia, mobilierul, covoarele, draperiile, activitatile gospodaresti.
Elementele poluante:
Pulberile organice si anorganice
Fumatul
Sporii de ciuperci
Puf, pene, polen de plante
Produse cosmetic.
Utilizarea freonului
31

Oxidul de carbon, oxizii de sulf si de azot

Hidrocarburile policiclice aromatice (fumat)
Formaldehidele, azbestul (materiale de constructie)
Substante radioactive
Masuri de prevenire a poluarii interioare:
Asigurarea unei bune ventilatii naturale si artificiale
Curatenie riguroasa a locuintei
Dezinfectie (in caz de necesitate), dezinsectie, deratizare.
Poluarea sonora

Zgomotul este un factor perturbator al organismului

Sensibilitatea urechii este maxima la o frecventa de 1000-4000 de Hz, cu cat

frecventa este mai inalta cu atat nocivitatea zgomotului este mai mare

Acuitatea auditiva se realizeaza intre 0-120 decibeli

Sursele de poluare sonora:
Sursele externe zgomotul industrial si comercial, formeaza zgomotul de fond al
unei localitati, cu frecventa joasa si intensitate mica; peste acest zgomot se suprapune
zgomotul determinat de mijloacele de transport care determina asa numitele acute
sonore caracterizate prin frecventa inalta si intensitate puternica, fiind mai
periculoase pentru organism
Sursele interioare: instalatii(liftul, hidroforul, instalatiile de apa si canalizare, aparate
electrocasnice); activitati diverse(cantatul la pian sau alt instrument muzical, joaca
copiilor)
Actiunea zgomotului asupra organismului se divide in:
Actiune specifica: la intensitati mari pot apare leziuni la nivelul timpanului(perforatii) sau
chiar la nivelul urechii interne; zgomotele mai putin puternice, care actioneaza timp
indelungat determina oboseala auditiva, care consta in ridicarea pragului de audibilitate.
Oboseala auditiva este reversibila. Daca oboseala auditiva isi ridica mai mult pragul
auditiv, iar revenirea nu se mai produce apare hipoacuzia. Surditatea nu a fost observata
in mediul urban, ea este specifica numai mediului industrial.
Actiune generala se datoreaza actiunii zgomotului asupra scoartei cerebrale si prin
intermediul acesteia va influenta si diferitele aparate si sisteme
Astfel zgomotul este incriminat ca factor etiologic in producerea HTA, ulcerului gastric,
diabetului zaharat, hipertiroidiei si diverselor tulburari psihice
S-a dovedit de asemenea ca si lipsa de zgomot este nociva.
Zona de actiune a zgomotului:
<30 decibeli fara actiune nociva
30-60 decibeli zona actiunilor subiective
60-90 decibeli zona actiunilor obiective(aparate si sisteme)
>90 decibeli zona actiunilor otologice

32

Limitele acceptate pentru zgomot:

Locuinta: 35 decibeli ziua si 25 decibeli noaptea
In afara locuintei: 60 decibeli, cu reducere la 45 decibeli in zone protejate (parcuri,
spitale, scoli)
Intreprinderi: sub 90 decibeli.
Masuri de reducere a poluarii sonore:
Urbanistice amplasarea zonei industriale in afara zonei de locuit, dotarea unitatilor
industriale cu posibilitati de amortizare a zgomotelor, strazi largi cu cladiri retrase,
amplasarea cladirilor paralel cu strada, amenajarea de zone verzi intre sursele de zgomot
si locuinte
Tehnice agregate silentioase in industrie, amortizoare la motoarele cu explozie,
etanseizarea instalatiilor interioare
Administrative devierea circulatiei grele in afara localitatilor, interzicerea sau limitarea
semnalizarilor sonore, ingradirea sectoarelor de constructie
Educative: cultura si educatia sanitara.
Iluminatul locuintelor: poate fi natural si artificial
Natural : orientarea locuintei S, S-E, S-V
Patrunderea radiatiilor solare in locuinta trebuie sa fie de cel putin 30 de minute in cea mai
scurta zi a anului
Iluminatul trebuie sa respecte anumiti indicatori:
Unghiul de patrundere- este unghiul format de orizontala din punctul de determinare
si dreapta prin partea superioara a ferestrei. Nu trebuie sa fie mai mic de 27.
Unghiul de deschidere- este unghiul format de dreapta ce trece prin partea superioara
a obstacolului si dreapta la partea superioara a ferestrei. Nu trebuie sa fie mai mic de
5
Coeficientul de luminozitate- raportul dintre suprafata sticloasa a ferestrei si podea, nu
trebuie sa scada sub1/8-1/10, pentru scoli trebuie sa creasca la -1/6, iar pentru unele
intreprinderi pana la -1/4
Coeficientul de iluminare naturala- ii cuprinde pe toti si este raportul procentual
dintre iluminatul interior si exterior. Nu trebuie sa coboare sub 1%.
Artificial, poate fi incandescent si luminiscent.
Pentru locuinte se recomanda iluminatul incandescent, cel luminiscent fiind preferat pentru
iluminatul stradal si in institutiile publice
Umiditatea locuintei
Se mai numeste si igrasie si poate imbraca doua forme:
Umiditatea de constructie, este produsa de: apa subterana, fiind necesara interpunerea
unui strat izolator(bitum) intre apa subterana si fundatia cladirii si de umiditatea care
apare prin tencuirea si varuirea peretilor cand se foloseste hidroxidul de calciu

33

 Umiditatea de intretinere produsa de defectiuni la conductele din zid si la cele de

aprovizionare cu apa, indepartarea apelor reziduale si cand incaperile nu sunt utilizate
conform destinatiei (spalarea rufelor in dormitor).

Mediu si sanatate
Igiena este stiinta sau ramura stiintelor medicale care se ocupa cu pastrarea si promovarea
sanatatii.
In definitia OMS, sanatatea reprezinta integritatea sau buna stare fizica, psihica si sociala a
individului si colectivitatilor
Astazi medicina nu mai reprezinta doar arta de vindeca ci in intelesul sau modern este stiinta
de a reda, pastra sau promova sanatatea
Sanatatea recunoaste o serie de factori care o determina (factori sanogeni)
Factorii sanogeni: factorii etiologici ai sanatatii pot fi:
Factori interni:
Pot avea influenta decisiva in producerea bolior sau afectiunilor genetice/ereditare
(ex: hemoglobinopatiile ereditare si bolile dismetabolice)
Pot fi factori predispozanti in asociere cu factorii externi (ex: Diabetul Zaharat este o
boala cu componenta genetica favorizata de o alimentatie dezechilibrata)
Factori externi :
Actioneaza asupra organismului, se numesc si factori de mediu sau factori ecologici,
ei formand obiectul Igienei (Mediu si Sanatate) sau Medicina Mediului sau Ecologia
Medicala
Pot fi:
Factori fizici: temperatura si radiatiile ionizante
Factori chimici: substantele chimice naturale si de sinteza
Factori biologici: bacterii, virusi, paraziti, fungi(ciuperci)
Factori sociali: rezulta din actiunea asupra mediului si din interrelatiile dintre
oameni
Factori naturali: apa, aerul si solul
Factori artificiali: locuinta, imbracamintea, alimentatia
Factori sanogeni: mentin si intaresc sanatatea
Factori patogeni: au actiune nefavorabila asupra organismului si sanatatii si
produc alterarea starii de sanatate
Cunoasterea factorilor sanogeni este importanta pentru pastrarea si perfectionarea sanatatii,
iar a celor patogeni pentru a fi indepartati, diminuati sau pentru a limita actiunea lor.
Factorii patogeni sunt denumiti si factori de risc, factori capabili de a produce imbolnavirea.
34

Factorii de mediu, de obicei actioneaza in interdependenta, iar in functie de nivelul si

intensitatea lor putema avea:
O actiune acuta, imediata in urma careia reactiile organismului apar rapid si sunt
evidentiate, sunt de obicei rare
O actiune cronice, de lunda durata, necesitand perioade lungi pentru a produce modificari
decelabile in starea de sanatate
Actiunea factorilor de mediu poate sa se exercite si asupra descendentilor populatiei expuse,
prin actiune asupra informatiei genetice, aparand mutatii ereditare transmisibile sau pot actiona
asupra produsului de conceptie producand malformatii congenital.
Metode folosite de Igiena:
Pentru investigarea factorilor de mediu:
Metode fizice, chimice, biologice
Pentru investigarea organismului uman:
Metode clinice, paraclinice, epidemiologice, investigatii populationale,
experimentale, statistice
Pentru ca supravegherea sa fie eficienta se cunosc doua grupe mari de masuri:
Preventive: se aplica inainte de constatarea unei influente negative a factorilor de mediu
Corective: care se aplica dupa constatarea efectelor nocive sau riscurilor pentru sanatate
Aceste masuri se bazeaza pe normele sanitare elaborate de organele medicale
Prin norme sanitare se inteleg limitele concentratiilor sau nivelurile admise pentru diferiti
factori de mediu pentru ca acestia sa nu-si exercite efectele nocive asupra organismului si
sanatatii populatiei.
De cele mai multe ori aceste norme sunt concentratiile maxime admise (CMA) pentru diferiti
factori de mediu, dar pot fi limite minime (aportul de substante nutritive sau factori fizici
temperatura si luminozitate).
Compozitia chimica a aerului si actiunea sa asupra sanatatii
Aerul pur este, teoretic, un amestec de oxigen si azot in proportie de 1:4
In realitate aerul este un amestec de azot (78-79%), oxigen (20-21%) si dioxid de carbon
(0.03-o.o4%) si alte gaze (argon, neon, cripton, toron, radon, ozon)
La acestea se adauga vapori de apa, pulberi, polen, bacterii, fungi in cantitati variabile
In functie de presiunea partiala se realizeaza schimburile gazoase la nivelul alveolei
pulmonare.
Presiunea partiala se modifica prin modificarea concentratiei gazelor si prin modificarea
presiunii atmoasferice.
Influenta variatiei presiunii partiale a azotului
Azotul poate influenta sanatatea doar ca urmare a cresterii presiunii aerului inspirit.
Aer cu presiune crescuta respira persoanele care coboara sub apa (scafandrii) si muncitorii in
chesoane (clopot de beton armat sau metal coborat pe fundul apei pentru constructia podurilor,
tunelelor si hidrocentralelor).

35

La coborare presiunea creste cu o atmosfera la fiecare 9 m. Cresterea redusa a presiunii

aerului inspirat in cazul oscilatiilor meteorologice nu modifica semnificativ schimburile gazoase.
Cresterea presiunii aerului face ca azotul sa traverseze membrana alveoloacapilara , se
dizolva in plasma si apoi se depoziteaza in tesutul adipos si nervos, tesuturi bogate in lipide,
aparand doua sindroame.
Sindromul de compresiune, evolueaza in doua faze:
Faza de excitatie se manifesta cu euforie, neliniste, agitatie si hiperreflectivitate.
Faza de inhibitie se manifesta cu adinamie, somnolenta, bradicardie, bradipnee pana la
deces.
Sindromul se instaleaza cu atat mai rapid cu cat coborarea este mai rapida.
Sindromul de decompresiune poate apare la revenirea la suprafata
La scaderea presiunii atmosferice azotul trece in plasma si este eliminat in aerul atmosferic
La revenirea rapida la suprafata nu tot azotul se poate elimina, gazele se acumuleaza in sange
si pot determina embolii gazoase cu diferite localizari (cord, creier, plaman).
Semnele premonitorii sunt:
Parestezii periorale si in membre
Dureri musculare si articulare
Hiperestezie cutanata
Emfizem subcutanat
Pareze (pierderi partiale a activitatii motorii).
Cunoasterea acestor semne permite preintampinarea instalarii emboliei gazoase prin coborare
imediata , din nou in adancime.
Pentru prevenirea acestor fenomene se recomanda:
Revenirea la suprafata se va face treptat
Examen medical atent la angajare
Antrenament permanent
Inlocuirea azotului cu heliu in aerul inspirat de scafandrii
Influenta variatiei presiunii partiale a oxigenului
Oxigenul este indispensabil vietii.
Scaderea presiunii partiale se datoreaza:
Scaderii concentratiei
Scaderii presiunii atmosferice
Scaderea concentratiei se realizeaza exceptional in incaperi inchise ermetic in care se
consuma oxigenul. In atmosfera libera concentratia oxigenului se mentine constanta.
Scaderea concentratiei oxigenului este bine tolerata pana la 16-17% cand se apropie de
concentratia din aerul alveolar. Scaderea concentratiei sub aceste valori determina aparitia
fenomenelor compensatorii (tahicardie, tahipnee, poliglobulie), ce determina suprasolicitare
cardiovasculara si hipoxie cerebral.

36

Ulterior apare un dezechilibru acidobazic cu aparitia respiratiei Cheyne Stockes care

evolueaza ulterior spre convulsii si deces.
Scaderea presiunii atmosferice apare la altitudine. Presiunea atmosferica scade cu 1
mmHg la 10 m. Raul de munte se manifesta prin oboseala, tahipnee, tahicardie, cefalee,
vertij, somnolenta, cianoza la extremitati, epistaxis, hemoptizii si lipotimie. Persoanele
care locuiesc la altitudini mari prezinta modificari adaptative cu caracter permanent
(torace globulos, hipertrofie de ventricol stang si poliglobulie).
Viata nu este posibila la peste 8000 m fara administrare de oxigen.
Cresterea presiunii partiale a oxigenului este in general bine suportata de organism
Administrarea de oxigen cu presiune ridicata (peste 2 atm terapia cu oxigen hiperbar
duce la dizolvarea oxigenului in plasma si transportul acestuia la nivelul tesuturilor).
Influenta variatiei presiunii partiale a dioxidului de carbon
Dioxidul de carbon actioneaza asupra organismului prin cresterea presiunii sale partiale,
deoarece se gaseste in concentrtie foarte mica in aerul atmosferic dioxidul de carbon nu este
influentat de variatiile presiunii atmosferice
Cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon se realizeaza prin cresterea concentratiei
sale.
In natura CO2 rezulta din:
Respiratia omului si animalelor
Procesele naturale de fermentatie
Combustiile naturale si artificial.
Concomitent CO2 este consumat in natura:
In procesul de fotosinteza al plantelor
Solvirii partiale a CO2 in apa precipitatiilor
Trecerea carbonatilor in bicarbonati in apa marilor si oceanelor
Datorita acestui fapt concentratia CO2 s-a mentinut mult timp neschimbata, in ultimul timp
constatandu-se o usoara crestere a cantitatii de CO2 din aer datorita nivelului crescut al
combustiilor si reducerii suprafetelor verzi.
Cresterea concentratiei CO2 in atmosfera formeaza un strat izolator prentru radiatiile
solare(in special cele infrarosii) impiedicand astfel racirea pamantului, inducand cresterea
temperaturii pamantului(efect de sera).
La concentratii crescute CO2 are efecte nocive asupra organismului, concentratii crescute
apar in:
Fabricile de bere si alcool
In minele adanci
Zonele declive ca urmare a faptului ca CO2 este mai greu decat aerul
Zonele vulcanice in care s-au produs eliminari de gaze
Primele semne ale actiunii asupra organismului apar la o concentratie de 3-4%, cand se
apropie de concentratia din aerul alveolar. La concentratie de peste 16% se produce paralizia
centrilor respiratori ducand la moarte subita prin stop respirator.
37

Masuri profilactice fata de actiunea cresterii presiunii partiale a CO2:

Instituirea unei bune ventilatii a incaperilor in care se produc cantitati crescute de CO2
Utilizarea de masti de protectie in cazul patrunderii in locuri periculoase(puturi adanci)
Educatia sanitara a populatiei pentru evitarea zonelor periculoase.
Ozonul
Este starea alotropica a oxigenului ce se gaseste sub forma de urme in aerul din apropierea
solului.
Se formeaza cu predilectie la tropice de unde difuzeaza cu latitudinea.
Are rol de ecran protector fata de radiatiile UV cu lungime de unda mica, improprie vietii,
retinand-o in proportie de 99% si pentru schimburile energetice intre straturile atmosferice
superioare si inferioare.
Din 1985 s-au semnalat gaurile de ozon care reprezinta subtieri ale stratului de ozon sub 2
mm, in jur de 1 mm(norma 2-5 mm grosime).
Au aparut initial in emisfera sudica, in Antarctica, deasupra Europei se semnaleaza distrugeri
ale stratului de ozon in Scandinavia si Europa Centrala.
Cauzele subtierii stratului de ozon:
Zborurile stratosferice
Halocarbonii rezultati din industria refrigeratoare, a aerului conditionat si cea chimica
Printre consecintele diminuarii ozonului stratosferic sunt:
Cresterea incidentei cancerelor de piele cu 4-6%
Degradarea vegetatiei uscatului, dezechilibre ale florei si faunei marine.
La concentratie de 0.05-0.01 mg/m ozonul are actiuni toxice care se manifesta prin:
Iritatia mucoasei respiratorii cu modificari ale surfactantului, cu cresterea frecventei
bolilor degenerative
Iritatia conjunctivala
Favorizarea cancerelor cu diferite localizari
Alterarea concentratiei AND-ului si ARN-ului celular
Aberatii cromozomiale
Sterilizare microbiana(la concentratii mari ozonul este bactericid si este folosit la
dezinfectia apei).
Poluarea aerului si actiunea sa asupra sanatatii
Poluarea reprezinta prezenta in atmosfera a unor substante care in functie de concentratie
si/sau timpul de actiune pot produce modificari ale sanatatii si altereaza mediul.
Substantele poluante pot fi diferite de cele care se gasesc in compozitia normala a aerului
sau fac parte din cele care intra in compozitia normala a aerului dar sunt in concentratii mari.
Clasificarea poluantilor:
Suspensiile: substante in stare de agregare solida sau lichida
Gazele sau vaporii poluanti aflati in amestec in aer sub forma de dispersie
moleculara(gazoasa).
38

Autopurificarea aerului in paralel cu poluarea aerului se produce autopurificarea ce

reprezinta restabilirea proprietatilor naturale ale aerului cand cantitatea de poluanti nu depaseste
anumite limite.
Se realizeaza prin doua mecanisme:
Diluarea poluantilor eliminati de sursa
Sedimentarea(depunerea pe sol)
Factorii meterologici reprezinta principalul element natural al unei autopurificari eficiente,
fenomenul atmosferic cel mai important este turbulenta atmosferica, care este conditionata de
curentii de aer si gradientul de temperature.
Curentii orizontali favorizeaza diluarea poluantilor iar calmul atmosferic favorizeaza
poluarea
Temperatura aerului influenteaza nivelul de poluare prin modul cum determina curentii
verticali de aer. Stratul de la suprafata solului, incalzit de acesta, are o temperatura mai
ridicata decat straturile de aer de la inaltime si formeaza curentii verticali ascensionali
care antreneaza substantele poluante
Inversiunea termica reprezinta inversarea gradientului de temperatura si este un factor
care favorizeaza poluarea. Apare mai ales toamna, la inceputul si la sfarsitul iernii si in
vai, unde noaptea aerul rece coboara de pe inaltimi.
Umiditatea aerului impiedica autopurificarea prin impiedicarea difuziunii.
Ceata, calmul atmosferic si inversiunea termica favorizeaza poluarea
Precipitatiile favorizeaza autopurificarea aerului prin precipitarea suspensiilor pe sol si
solvirea substantelor gazoase in picaturile de ploaie
Suprafetele intinse de apa contribuie la autopurificarea aerului prin retinerea pe suprafata
lor a poluantilor iar suprafetele intinse de apa favorizeaza formarea curentilor orizontali.
Vegetatia este un element adjuvant al autopurificarii
Configuratia urbana contribuie al realizarea unei anumite concentratii in interiorul
localitatilor amplasarea apropiata sau pe directia vanturilor dominante a locuintelor fata
de zonele industriale este nefavorabila
Sursele de poluare pot fi:
Surse naturale reprezentate de eruptiile vulcanice, descompuneri naturale ale
materialului organic, erodarea solului, pulberile de meteoriti. Acestea reprezinta doar
exceptional un risc important pentru sanatate
Surse artificiale reprezinta principalele surse de poluare ale aerului. Dintre acestea cele
mai importante sunt:
Procesele de combustie sunt principala sursa de poluare a aerului. La arderea
carbunelui, petrolului si gazelor naturale rezulta cantitati importante de poluanti,
cantitatea acestora depinzand de calitatea procesului de ardere si de puritatea
combustibilului.
Poluarea produsa de procesele de combustie prezinta risc:
39

 Iritant: suspensiile, SO2, NO2, aldehidele

Cancerigen: hidrocarburile policiclice aromatice
Asfixiant: CO2 si CO. Este redus in poluarea industriala deoarece CO are o
densitate mai mica ca a aerului si este eliminat la inaltime prin cos si nu ajunge a
fi inhalat
Transporturile combustia in focare mobile. Autovehicolele reprezinta principala sursa
de poluare prin numarul lor mare si cantitatea de substante poluante eliminate. Dintre
substantele poluante sunt:
Hidrocarburile policiclice aromatice
CO, oxizii de azot, aldehidele, plumbul (tetraetilul de plumb care rezulta din
benzina utilizata de autovehicole). Motoarele diesel bine reglate poluaeza mai
putin atmosfera, iar motoarele in doi timpi sunt cele mai poluante.
Poluarea produsa de gazele de esapament ale autovehicolelor prezinta risc:
Iritant: NO2, aldehidele, oxigenul atomic produs de fenomenele fotochimice
Asfixiant: CO eliminat aproape de sol, trecut prin zona de respiratie a omului inainte
de a difuza
Toxic specific: halogenurile de plumb
Cancerigen: hidrocarburile policiclice aromatice
Transporturile feroviare au o importanta mai redusa pentru poluare
Procesele industriale diverse produc o serie de poluanti cum ar fi:
Industria siderurgica produce cantitati crescute de pulberi ce contin oxizi de fier, mangan,
arsen, carbune, funingine, cenusa si gaze toxice
Metalurgia neferoasa genereaza suspensii sub forma de oxizi metalici si gaze toxice
Industria aluminiului genereaza cantitati mari de Fluor
Industria materialelor de constructii poluaeza prin pulberi de ciment, pulberile de
azbest(fabricile de frane si procesul de franare polueaza cu azbest)
Industria chimica polueaza cu diferite substante
Actiunea poluarii asupra sanatatii
Distingem o actiune:
Directa prin natura, concentratie si timp de actiune
Pot apare:
Efecte acute: apar dupa expunerile de scurta durata si sunt caracteristice nivelurilor
ridicate de poluare ale aerului
Efecte cronice: apar dupa expuneri de lunga durata la concentratii moderate ale
poluantilor
Agentii poluanti pot fi clasificati in poluanti :
Iritanti
Asfixianti
Sistemici
40

 Cancerigeni
Fibrozanti
Alergizanti
Poluantii iritanti sunt reprezentati de gaze iritante (NO2, SO2, amoniac, substante
oxidante si suspensii).
Sunt cei mai raspanditi agenti poluanti
Efectul lor dominant se exercita la nivelul aparatului respirator
Efectele acute sunt reprezentate de intoxicatii acute cu cresterea morbiditatii si
mortalitatii,agravarea bronsitei cronice
Efectele cronice au rol important in etiologia BPOC, cresterea frecventei si gravitatii
infectiilor respiratorii acute
Nivelurile ridicate de poluare pot afecta dezvoltarea fizica si neuropsihica a copiilor,
procesele de osificare si pot genera modificari hematologice. Aceste modificari sunt
consecinta fenomenelor discrete de hipoxie
Poluantii asfixianti cuprind acele substante al caror efect predominant este hipoxia si
anoxia.
Sunt reprezentati de CO2, CO, hidrogenul sulfurat, acidul cianhidric si cianurile
Cel mai raspandit poluant asfixiant este CO, CO2 atinge doar exceptional
concentratii toxice
CO deplaseaza oxigenul de pe hemoglobina formand un complexcarboxihemoglobina COHb cu aparitia fenomenelor hipoxice
Manifestarile clinice apar la o concentratie a COHb peste 2%
La o concentratie de 20-40% COHb apar fenomenele de intoxicatie acuta, peste 40%
apare pierderea cunostintei iar la peste 60% apare moartea
Expunerile cronice la concentratii de peste 15% COHb pot determina alterari
miocardice, ateroscleroza si malformatii congenitale
Poluantii toxici sistemici
Din aceasta categorie fac parte plumbul ,fluorul, mercurul, cadmiul
Plumbul poate ajunge in organism cu apa sau alimentele, intr-o expunere profesionala
sau neprofesionala
Absorbtia crescuta de Pb poate fi evidentiata prin cresterea plumbemiei, plumburiei, a
continutului de Pb din oase si dinti si prin modificari ale sintezei Hb, evidentiate prin
determianarea acidului deltaaminolevulinic
Absorbtia crescuta de Pb se manifesta prin tulburari nervoase(cefalee, insomnie,
iritabilitate), digestive(inapetenta, greturi, tulburari de tranzit intestinal, dureri
abdominale), manifestari articulare si cardiovasculare
Fluorul in concentratii crescute determina fluoroza
Cadmiul se acumuleaza in cortexul renal si produce ateroscleroza si HTA

41

Poluantii fibrozanti cuprind un grup de substante care patrunse in plaman determina o

reactie fibroasa prin mecanisme complexe specifice fiecarei substante
Sunt formati in principal din suspensii
In patologia profesionala determina pneumoconiozele dintre care cea mai frecventa
este silcoza determinata de SiO2 cristalizat.
Poluantii cancerigeni sunt implicati in patogenia cancerului. Pot fi:
Cancerigeni organici:
Hidrocarburile policiclice aromatice (benzo-apirenul) pot produce cancer
bronhopulmonar
Aminele aromatice (alfa naftilina) poate produce cancer vezical
Clorura de vinil poate genera angiosarcom hepatic
Cancerigeni anorganici: arseniul, cromul hexavalent, nichelul, cadmiul si azbestul pot
produce mezoteliom pleural sau peritoneal
Fumatul poate produce cancer bronhopulmonar.
Poluantii alergizanti determina cresterea frecventei bolilor alergice si sunt reprezentati
in mod deosebit de alergenii respiratori.
In aceasta categorie intra polenul, fungii, produsii volatili din anumite vegetale, praful
de casa si alti alergizanti organici sau anorganici ce rezulta din poluari industrial.
Actiunea indirecta a aerului poluat
Particolele din aer si substantele higroscopice duc la condensarea vaporilor de apa si la
producerea cetii. Impuritatile din aer pot retine radiatiile solare putand determina apritia
inversiunii termice .
Retinerea radiatiilor solare de catre impuritati duce la scaderea luminozitatii.
Poluantii ca freonii, oxizii de azot si fluorul distrug ozonul cu aparitia gaurilor de ozon.
Poluantii afecteaza vegetatia, mai sensibili fiind pomii fructiferi si coniferele, mai
rezistenti sunt salcamul si stejarul.
Actioneaza si asupra vietuitoarelor, foarte sensibile la poluare sunt albinele, putand fi
considerate ca si indicatori ai gradului de poluare.
Poluarea aerului afecteaza si conditiile de viata ale oamenilor din teritoriul poluat prin
disconfortul pe care il produc (mirosuri neplacute, murdarirea locuintei, a mobilei si obiectelor
din casa).
Masuri de prevenire si combatere a poluarii aerului
Masurile medicale au la baza stabilirea criteriilor privind calitatea si elaborarea normelor de
calitate .
Masuri de prevenire a poluarii:
Incalzitul locuintelor:
Folosirea unui combustibil corespunzator
Se prefera termoficarea prin inlocuirea multitudinii surselor de poluare
Transportul :
42

 Garile, depourile de locomotive si porturile trebuie amplasate la distanta de zonele de

locuit.
Folosirea unui combustibil corespunzator (scaderea continutului de tetraetil de Pb din
benzina) si folosirea de catalizatoare.
Sursele industriale:
Impiedicarea eliminarii in atmosfera a poluantilor. Elementele in suspensie vor fi
retinute inainte de eliminarea prin cos prin folosirea unor filtre
Pentru gaze si vaori toxici se folosesc procedee ce realizeaza captarea, neutralizarea si
reducerea concentratiei acestora
Se recomanda cresterea inaltimii cosurilor (inaltimea mai mare favorizeaza dispersia
si diluarea poluantilor)
Se va evita amplasarea zonelor industriale in vai si depresiuni, autopurificarea
facandu-se defectuos, generand acumularea de produse nocive
Zonele industriale se vor amplasa la distanta de zonele de locuit fiind separate de o
zona de protectie sanitara si de asemenea nu se vor amplasa pe directia vanturilor
dominante.
Clima si relatia cu starea de sanatate
Clima reprezinta totalitatea factorilor fizici (cosmici, atmosferici, terestri si telurici) si
biologici caracteristici pentru o anumita regiune si care actioneaza asupra omului.
Ceea ce caracterizeaza in primul rand clima sunt factorii meteorologici.
Clima este reprezentata de suma factorilor care caracterizeaza din punct de vedere
meteoclimatic o regiune (temperatura, precipitatii, insorire, nebulozitate, umiditate si vant), are o
mare stabilitate in timp, nu sufera modificari apreciabile decat la intervale de secole si milenii.
Clima poate fi definita ca si suma tuturor starilor de vreme dintr-o regiune.
Vremea se caracterizeaza prin:
Instabilitate se poate schimba de mai multe ori in cursul zilei
Este determinata de deplasarea unor mase de aer cu caracteristici meteo diferite
(temperatura, presiune atmosferica, nebulozitate, umiditate).
Dupa situarea geografica suprafata pamantului se imparte in cinci zone climatice de baza:
O zona tropicala
Doua zone temperate
Doua zone polare
Zonele polare se caracterizeaza prin:
Temperatura medie anuala sub 0C
Umiditate relativa mare si absoluta mica
Existenta zilelor si noptilor polare
Datorita absentei contactului cu boala, bolile contagioase care apar sunt grave
Rahitismul nu este cunoscut la eschimosi
Zonele temperate se caracterizeaza prin:
43

Insorire medie
Deosebiri mari climaterice de la un anotimp la altul
Bolile microbiene si virale sunt frecvente
Frecventa mare a bolilor cronice si degenerative
Caracteristic acestor zone sunt bolile reumatismale, inflamatorii si artropatiile
degenerative
Zona tropicala se caracterizeaza prin:
Temperatura ridicata
Insorire maxima
Schimbari de vreme cu caracter ritmic
Patologia este dominata de boli transmise prin vectori si boli parazitare
In zonele subdezvoltate se descriu carente alimentare grave care genereaza boli de
subnutritie
In cadrul diferitelor zone climatice se disting o serie de tipuri de clima impartite in 3 grupe:
Climatul excitant (specific)
Climatul indiferent (nespecific)
Climatul intermediar
Climatul excitant cuprinde:
Climatul alpin
Climatul de stepa
Climatul indiferent cuprinde:
Climatul de ses
Climatul de coline
Climatul intermediar cuprinde:
Climatul subalpin
Climatul marin
Fatorii excitanti sunt reprezentati de:
Variatiile de presiune atmosferica
Diferentele mari de temperatura
Curentii de aer puternici
Radiatia solara intensa
Climatul alpin si de stepa solicita organismul fiind greu de suportat de catre bolnavi si
comvalescenti
Cliamtul de ses si subalpin solicita putin organismul, fiind folosite pentru bolnavi si
comvalescenti avand rol in procesele de recuperare si odihna
Influenta schimbarilor de vreme asupra organismului

44

Se considera in prezent ca aparitia fenomenelor meteorotrope este provocata de schimbarea

maselor de aer si aparitia fronturilor atmosferice, tulburarile fiind legate de modificarile
fiziologice produse de efortul de acomodare la noile conditii meteorologice.
Masele de aer reprezinta cantitati mari de aer cu proprietati identice (fizico-chimice) care se
deplaseaza in straturile inferioare ale atmosferei.
In zona de contact dintre doua mase de aer se realizeaza frontul atmospheric.
Meteorosensibilitatea reprezinta sensibilitatea la schimbarile de vreme si este un fenomen
biologic caracteristic tuturor organismelor vegetale si animale
Meteorolabilitatea este reprezentata de modificari de adaptare cu intensitate mai mare care
se traduc prin aparitia unor simptome(cefalee, iritabilitate, somnolenta, modificarea capacitatii de
munca) si apare la persoanele cu o labilitate fiziologica mai mare (vegetativa sau endocrina)
Meteoropatologia defineste fenomenul prin care in cursul schimbarilor de vreme se produce
agravarea unor boli existente. Schimbarile de vreme actioneaza prin intermediul receptorilor
periferici (cutanati si mucoasa cailor respiratorii), integrarea si analiza se realizeaza la nivel
diencefalic.
Influenta schimbarilor de vreme asupra sistemelor si organelor:
La nivel psihic vremea inchisa cu plafon coborat de nori produce tendinta la somnolenta,
proasta dispozitie, randament scazut fizic si intelectual
La nivelul SNC , crizele comitiale sunt mai frecvente la schimbarile de vreme, pot apare
migrene la patrunderea unui front de aer rece sau cald
La nivelul SNV :
Fronturile reci se insotesc de simpaticotonie si cele calde de vagotonie
Ulcerul gastric si duodenal au o periodicitate sezoniera cu exacerbari primavara si
toamna
Bolile vasculare prezinta exacerbari la schimbarile de vreme in special la patrunderea
unor fronturi reci
Frecventa cazurilor de IMA si AVC la hipertensivi este crescuta in perioadele
instabile de vreme si in special la apropierea unui front rece
La schimbarile de vreme se remarca de asemenea exacerbarea durerilor reumatice si
cicatriciale.
In patologia infectioasa vremea intervine prin influentarea rezistentei organismului cat si
prin vehicularea agentului patogen, astfel catarurile acute respiratorii sunt mai frecvente in
perioadele de vreme instabila (primavara su toamna).
Bronsita cronica prezinta exacerbari in aceleasi perioade
Bolile infectioase digestive sunt mai frecvente in sezonul cald
Au fost descrise fenomene meteorologice care influenteaza afectiunile alergice si
tulburarile endocrine.
Aclimatizarea este procesul ce cuprinde modificarile functionale si organice care se
produc in organismul oamenilor la trecerea dintr-un climat in altul, modificari ce apar in procesul
de adaptare la climatul respective.
45

Profilactic este esentiala stabilirea contraindicatiilor in procesul de aclimatizare si a

masurilor ce trebuiesc luate pentru a evita aparitia imbolnavirilor.
Aclimatizarea este mai dificila la climatele excitante decat la cele indiferente.
Aclimatizarea depinde de rezistenta organismului, facandu-se mai greu la copii, batrani,
bolnavi si comvalescenti.
Tulburarile de aclimatizare apar in special la persoane cu tulburari nervoase, instabilitate
neurovegetativa, tulburari endocrine si cardiovasculare.
De asemenea in regiunea noua poate exista o patologie infectioasa si parazitara noua la care
persoana are o rezistenta imunobiologica scazuta si receptivitate crescuta
Masuri de prevenire a tulburarilor de aclimatizare:
Selectie medicala
Asigurarea unui regim de viata si munca corespunzator
Locuinta care sa reduca actiunea factorilor externi
Alimentatia rationala
Imbracaminte adecvata
Contaminarea aerului si actiunea sa asupra sanatatii
Atmosfera , desi nu dispunde de o microflora proprie care sa creasca si sa se dezvolte in aer
contine permanent germeni.
In atmosfera exista doua grupuri de microorganisme:
Flora din natura
Flora de origine umana si animala
Flora din natura joaca un rol important in procesele biologice de biodegradare si fermentatie
si prezinta importanta in patologia umana cand actioneaza ca alergeni sau prin existenta in natura
a unor fungi sau actinomicete conditionat patogene.
Microorganismele de origine umana si animala pot fi grupate in:
Saprofite nu au rol in patologia infectioasa umana
Conditionat patogene
Patogene
In cazul ultimelor doua aerul este cale de transmitere
Aerul nu confera in general conditii de dezvoltare a microflorei de origine umana,
supravietuirea lor fiind limitata de existenta unor conditii nefavorabile.
Nu se poate vorbi de o dezvoltare a germenilor in aer ci doar de un potential mai mic sau mai
mare de rezistenta.
Se considera ca cea mai mare rezistenta in aer o au sporii de ciuperci microscopice si
bacteriile sporulate.
Rezistenta relativ mare mai au si bacilul Koch, Legionella, bacilul difteric si unii piococi
Rezistenta mai mica au virusul gripal si pneumococul
Rezistenta foarte mica are virusul rujeolei

46

Microorganismele in aer se gasesc de obicei aderente pe un substrat, in functie de natura

substratului se descriu trei forme de existenta a microorganismelor in aer:
Picaturile de secretie nazofaringiana, bucala si bronsica(Flgge) acestea ajung in aer in
timpul actelor de tuse, stranut, cantat, vorbit.
Cea mai mare cantitate se elimina prin stranut
Se mai numesc si picaturile Flgge, dupa numele celui ce le-a descris in 1899
Sunt particule de dimensiuni mari (peste 100) care sedimenteaza rapid depunanduse pana la o distanta de 1,5-2,5 m de cel care le elimina
Nucleii de picaturi Wells:
Sunt picaturi de secretie nazala, buofaringiana si bronsica de dimensiuni mai mici
care pierd apa inainte de a sedimenta, ramanand un rest de substanta organica si
eventual microorganismul aderent
Acestia sedimenteaza intr-o atmosfera complet linistita cu o viteza de 30-60 cm/h, dar
datorita curentilor de aer existenti in incaperi pot ramane in aer mai multe ore si pot fi
transportati si la distanta
Puterea infectanta este mai mica decat a picaturilor Flgge, nucleii de picaturi
continand germeni doar in 50% din cazuri.
Praful bacterian(pulberea bacterifora) este constituit din particule de praf pe care adera
microorganisme de origine umana sau animala
Acesti germeni pot sa provina din picaturi sau nucleii de picaturi depusi pe sol sau
podeaua incaperilor, din puroiul plagilor supurate, din expectoratii si secretii
nazofaringiene uscate si din dejecte
Praful depus pe podeaua unei incaperi poate fi readus in suspensie in timpul
maturarii, scuturarii covoarelor, lenjeriei de corp sau datorita curentilor de aer
Prin intermediul prafului bacterian se transmit in special acele afectiuni ai caror
agenti etiologici au o rezistenta mare in mediul extern.
Masurile profilactice sunt diferite in cazul germenilor transmisi prin picaturile Flgge,
fata de microorganismele transmise prin nucleii de picaturi sau praful bacterian.
In cazul transmiterii prin picaturi masurile principale sunt de izolare a bolnavului, igiena
individuala stricta si educatie sanitara.
In cazul transmiterii prin nucleii de picaturi si praful bacterian esentiale sunt masurile de
curatenie, ventilatie si dezinfectie.
Microorganismele patogene pot determina imbolnaviri prin:
Inhalarea suspensiilor contaminate avand drept poarta de intrare aparatul respirator,
producand boli ale aparatului respirator sau boli infectioase
Depunerea lor pe plagi sau arsuri determina aparitia supuratiilor, in special in salile de
operatie existenta unei incarcari mari a aerului cu microorganisme poate reprezenta
un factor important in aparitia supuratiei plagilor operatorii.
Criterii de apreciere:
47

 Aplicatia practica a determinarii contaminarii aerului este de ordin sanitar permitand

caracterizarea din punct de vedere igienic a potentialului pe care il are ambianta de a
permite transmiterea aerogenica a infectiilor
Metoda are domeniu de aplicatie in special pentru aprecierea conditiilor sanitare din
incaperi
Principalii indicatori folositi sunt:
Numarul total de germeni din aer care se dezvolta la 37C (flora mezofila din aer)
Permite aprecierea conditiilor sanitare dintr-o incapere (aglomerare, ventilatie, stare
de curatenie)
Streptococii hemolitici (beta hemolitici) si viridans (alfa hemolitici)
Acest grup de germeni este indicator de contaminare a aerului cu flora nazofaringiana
si bucala.
In cazul in care exista in aer au si semnificatie epidemiologica semnaland prezenta
unor bolnavi sau purtatori de germeni
Stafilococii sunt prezenti atat in caile respiratorii superioare cat si pe suprafata
tegumentelor.
Rezistenta lor in aer fiind relativ mare, contamineaza constant mediul de viata al
omului
Germenii din grupul coliform
Prezenta acestora in aer indica un grad ridicat de insalubrizare al mediului
Analiza bacteriologica a aerului se efectueaza in doua scopuri majore:
De control al conditiilor sanitare si de salubritate
De control al eficacitatii dezinfectiei aerului dintr-o incapere
Norme acceptate pentru aprecierea gradului de contaminare al aerului
In incaperi :
numarul total de germeni mezofili trebuie sa fie sub 2500/m
Streptococii hemolitici intre 1-2% din numarul total de germeni
Coliformii trebuie sa fie absenti
In industria alimentara
Germenii mezofili sub 600/m si fungii sub 300/m
In institutiile de copii
Flora saprofita trebuie sa fie sub 1500/m (exceptional 2000/m )
Pentru spitale se recomanda ca dupa curatenie si dezinfectie flora din aer sa nu
depaseasca urmatoarele valori:
Sali de operatie: 300 germeni mezofili/m
Sali speciale (Sali de pansamente, de tratament, de pergatire a solutiilor perfuzabile,
saloane de prematuri, Sali de nastere, bucatarii dietetice, biberonerii): 500 germeni
mezofili/m
Saloane de bolnavi si alte incaperi: 600 germeni mezofili/m
48

 flora hemolitica si coliformii trebuie sa fie absenti in toate incaperile de spital

Masuri de combatere si profilaxie a contaminarii aerului
Masurile principale sunt:
Ventilatia
Curatenia : datorita faptului ca exista flora patogena aderenta de praful depus in incaperi,
curatenia reprezinta si un mijloc de a reduce posibilitatea de transmitere a bolilor pe calea
aerului. Importanta este intretinerea unei curatenii perfecte cu indepartarea corecta a
prafului prin stergere umeda urmata de dezinfectie.
Dezinfectia aerului se realizeaza prin:
Procedee fizice: radiatiile UV
Radiatiile UV sunt folosite pentru dezinfectia aerului datorita proprietatilor
bactericide pe care o au radiatiile UV cu lungime de unda de 250nm
Radiatiile UV pot distruge microorganismele in procent de 100% in conditii
experimentale si de 50-70% in conditii normale
Un inconvenient il reprezinta efectul nociv asupra pielii si ochilor persoanelor
expuse, de aceea in timpul dezinfectiei nu trebuie sa fie prezente persoane in
incapere, iar persoanele care manipuleaza aparatele trebuie sa poarte echipament
de protectie (ochelari, halat)
In afara acestor proceduri artificiale, incaperile trebuie orientate sa permita
existenta unei cantitati suficiente de radiatie solara , care permite reducerea
numarului de germeni
Procedee chimice
Metodele chimice folosesc o serie de substante chimice dispersate in aer sub
forma de aerosoli sau vapori care au efect bactericid
Substantele care se folosesc in primul rand pentru dezinfectia aerului sunt
substantele clorigene(cloramina, hipoclorit de sodiu si varul cloros), acestea se
raspandesc in aer sub forma de vapori sau aerosoli

49