Poluarea apei

Elev: Moraru Antonio

Profesor: Coman Niculina

Clasa a XI-a D
 • Poluarea apei reprezintă orice modificare
a compoziției sau a calității apei, ca
Ce este rezultat al activităților umane sau în urma
unor procese naturale, astfel încât aceasta
poluarea? să devină mai puțin adecvată utilizărilor
sale.
Poluarea apei poate fi caracterizată după natura substanțelor poluante ca
fizică (datorată apelor termice), chimică (ca rezultat al deversării
reziduurilor petroliere, fenolilor, detergenților, pesticidelor, substanțelor
cancerigene sau a altor substanțe chimice specifice diverselor industrii),
biologică (rezultată de contaminarea cu bacterii patogene, drojdii patogene,
protozoare patogene, viermii paraziți, enterovirusurile, organisme
coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc) și radioactivă.
După perioada de timp cât acționează agentul poluant, poluarea poate fi
permanentă, sistematică, periodică sau accidentală.
 Prezența în sursele de apă potabilă (suprafață sau
profunzime) a unor substanțe chimice sau a unor
Impactul germeni patogeni proveniți din activități umane sau
ca urmare a unor evenimente naturale extreme
poluării (inundații, cutremure, perioade de secetă
accentuată) pot face ca apa brută să necesite
asupra tehnologii de potabilizare costisitoare pentru a
surselor de deveni proprie consumului uman.
Standardele de calitate pentru apă și aer sunt stabili
apă potabilă te pentru a proteja sănătatea umană, luându-
se în considerare cele mai bune cunoştinţe toxicolo
gice, epidemiologice şi din alte domenii,
care furnizează indicaţii valoroase despre concentra
ţiile acceptabile de poluanţi.
• Boli: Consumul de apă murdară sau utilizarea acesteia pentru igiena personală și
igienizarea mediului este legată de multe boli. Organizația Mondială a Sănătății
vorbește despre diaree, holeră, hepatită A, dizenterie, poliomielită și febră tifoidă. 
• Mortalitate: din păcate, apa murdară are un risc asociat mai mare. Potrivit
Organizației Mondiale a Sănătății, bolile diareice cauzează 1,5 milioane de decese
în fiecare an. Dintre acestea, peste 840.000 sunt cauzate de lipsa de apă curată și
de facilități insuficiente de igienă personală și salubrizare. Lucruri simple, de zi cu
zi, precum spălarea mâinilor cu apă și săpun sau băutul unui pahar cu apă curată
pot preveni răspândirea bolilor potențial fatale. 40% din decesele minorilor sunt
cauzate de consumul de apă în stare proastă sau de lipsa de igienă într-o situație de
urgență.
• Ecosisteme: există efecte grave ale apei dulci în stare proastă asupra mediului,
deoarece afectează habitatele provocând pierderea biodiversității acvatice și
facilitează înflorirea algelor dăunătoare sau eutrofizarea.
Poluarea chimică a apelor de suprafaţă
reprezintă o ameninţare atât pentru
mediul acvatic, cu efecte cum sunt
toxicitatea acută şi cronică pentru
organismele acvatice, acumularea în
ecosisteme şi dispariţia habitatelor şi a
speciilor, cât şi pentru sănătatea umană.
Ca o măsură prioritară, ar trebui
identificate cauzele poluării, iar emisiile
ar trebui tratate la sursă, în modul cel mai
eficient din punct de vedere economic şi
al mediului.
Poluarea fizică se referă la deversarea unor deșeuri toxice care fie
plutesc, se depun sau modifică negativ calitatea corpului de apă. Cea mai
frecvent întâlnită formă de poluare fizică este cea termală. Deversarea de
ape cu temperaturi ridicate într-un corp de apă natural foarte probabil va
avea ca urmare o dereglare a ecosistemelor aferente, de cele mai multe
ori fiind vorba de eutrofizarea acestora.
O problemă substanțială o constituie și poluarea cu solide în suspensie
provenite din construcții și exploatări forestiere. Aceste materii se vor
sedimenta pe fundul apei și în timp pot duce de ex. la blocarea cursurilor
de apă sau la eutrofizare ca urmare a descompunerii materiei organice.
 Poluarea biologică rezultă ca urmare a
contaminării cu agenți patogeni. Dar ce sunt
agenții patogeni? Sub denumirea de agenți
patogeni sunt reunite toate microorganismele care
Poluarea infectează alte organisme, determinând apariția
unui proces de îmbolnăvire a acestora. Poate fi
biologică vorba aici de bacterii, virusuri, viermi paraziți,
enterovirusuri, fungi, drojdii etc. Dintre acestea
bacteriile și virusurile sunt cele mai periculoase,
fiind responsabile de producerea multor boli
hidrice, printre care holera, febra tifoidă, diarea și
dizenteria.
 Principala măsură de prevenire a poluării apei
este conștientizarea. Cu cât conștientizăm mai
mult importanța pe care o are apa în viețile
Măsuri de noastre, cu atât putem să intervenim eficient. O
mai bună educație în acest sens are mai mari
prevenire a rezultate. Pentru asta există proiecte de
conservare a apelor la nivel local, dar si global,
poluării apei si acțiuni care au ca scop principal strângerea
deșeurilor de pe plaje, din râuri si oceane. Se
recomandă reducerea numărului de produse
chimice, se militeaza tot mai mult
pentru dispariția plasticului în activitățile
casnice si se încurajează reciclarea. 
• Anul 2015, după 25 de ani de
activitate în domeniul protecției
apei și de promovare a unei
sanitații care să diminueze
poluarea surselor de apă,
UNICEF și OMS au actualizat
harta țărilor care au înregistrat
progrese în atingerea obiectivelor
Stresul hidric
Stresul asupra resursei de apă sau stresul hidric apare atunci când cererea de apă
depășește cantitatea disponibilă într-o anumită perioadă sau când calitatea
necorespunzătoare restricționează utilizarea apei pentru anumite scopuri. Stresul
hidric determină deteriorarea resurselor de apă dulce atât din punct de vedere al
cantității (supra exploatarea acviferelor, secarea râurilor, etc.), cât și al calității
(eutrofizare, poluare cu materii organice, intruziune salină, etc.). Stresul hidric
afectează în prezent 47% din populația globului, ceea ce se materializează în efecte
asupra sănătății, influență negativă asupra ecosistemelor și bariere în calea
dezvoltării economice.
Singapore are cel mai mare indice de stres hidric (5), deoarece țara este dens
populată, nu are ape dulci de suprafață sau de profunzime, iar cererea sa de apă
depășește cu mult disponibilitatea naturală a apei. Brazilia are cele mai mari resurse
de apă dulce din lume (12% din resursele mondiale). Elveția este recunoscută ca
țara cu cea mai bună calitate a apei la robinet.
 CELE MAI IMPORTANTE APE DULCI
DIN ROMÂNIA SUNT POLUATE CU
MICROPLASTIC
  Cele mai importante ape
dulci din România sunt
poluate cu microplastic  –
este principala concluzie
a primului raport național
privind prezența
microplasticului în apele
dulci din România, lansat
marți, 22 martie, cu ocazia
Zilei Mondiale a Apelor, de
Asociația Act for
Tomorrow și Ambasada
Regatului Unit al Marii
Britanii și Irlandei de Nord.
Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezența
microplasticului în toate probele analizate și evidențiază nevoia de noi studii
cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentrațiilor de
microplastic și elaborarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea poluării cu
microplastic a apelor din România, o importantă problemă de mediu. Analiza
probelor de apă a fost realizată de către specialiști în domeniu, în
laboratoarele Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației,
București, Măgurele (INFLPR).
Bibliografie

• https://lectia-despre-apa.aquademica.ro/2022/03/18/poluarea-apei-si-cresterea-ceri
ntei-de-apa/
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluarea_apei
• https://ambasadasustenabilitatii.ro/studiu-cele-mai-importante-ape-dulci-din-roma
nia-sunt-poluate-cu-microplastic/
• https://www.earth.com/news/chemical-pollution-is-a-global-threat-that-needs-to-b
e-monitored/
• https://lectia-despre-apa.aquademica.ro/2022/03/18/poluarea-apei/
• https://www.renovablesverdes.com/ro/Poluarea-apei/
• https://7filtre.ro/blog/poluarea-apei-cum-sa-salvam-cea-mai-importanta-resursa-
naturala-a-pamantului-schimbarea-incepe-cu-noi/