1.Notiunea de igiena scopul si sarcinile igienei.

Igiena este stiinta ce studiaza diversitatea factorilor mediului ambiant si a celor de

producere asupra sanatati oamenilor capacitati de munca si longivitati . Scopul si sarcinile igienei :Studiaza factorii si conditiile ce actioneaza asupra sanatati omului .Studiaza legitatile actiuni factorilor mediului inconjurator asupra organizmului uman.In baza dezvoltari economiei nationale ,igiena prognozeaza pe termen scurt sau indelungat starea sanatati ,elaborind masuri pe viitor .

2.Notiunea de sanatate,profilaxie,sanatate publica. Sanatatea starea unui organism la care functionarea tuturor organelor se face in mod normal si regulat. Profilaxie-este totalitatea masurilor social igienice ,curative indreptate la preintimpinarea aparitiei si raspindiri maladiilor ,mentinerii sanatati oamenilor si prelungirea capacitati de munca. Sanatate publica -reprezinta starea de sanatate a grupelor populationale umana. 3.Importanta igienica a radiatiei solare. Radiatia solara-sursa de energie,caldura si lumina pentru pamint.Spectrul solar formeaza unde c-o lungime mica,masurata in nm.O importanta igienica reprezinta spectrul solar optic,care se imparte in 3 game: 1)unde infrarosii; 2)unde a spectrului vizibil; 3)unde ultraviolete. Radiatia solara exercita functia biologica puternica: stimuleaza metabolismul,tonusul general al organismelor,amelioreaza starea generala,capacitatea de munca a omului etc.... 4.Componenta chimica a aerului atmosferic.Caracteristica componentilor. Compozitia chimica a aerului difera odata cu cresterea altitudinii: N2-gaz uscat,inodor,nu intretine arderea. O2-necesitatea organismului uman in O2 este dependent de virsta ,efort fizic. CO2-gaz incolor,fara miros,de 1.5 ori mai greu ca aerul.In exces: 3%-apare dispnee,cefalee,scade capacitatea de munca; 4%-hipermia fetei,cefalee,hipertensiune,palpatii cardiace,supraexcitatie; 8-10%-pierderea cunostintei,deces. 5.Sursele de poluare a aerului atmosferic.Actiunea aerului poluat asupra sanatatii. Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart n:

- naturale (erupii vulcanice,furtuni de praf . a.), - artificiale, legate cu activitateavital a omului. Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt:transportul, obiectele industriale, centralele termoelectrice. Din punct de vedere al igienei, aerul influeneaz sntatea att prin compoziia sa chimic, ct i prin proprietile sale fizice(temperatur, umiditate, cureni de aer, radiaii, presiune).In urma actiunii aerului poluat pot aparea unele simptome sau manifestrile patologice care pot fi intoxicaii cronice, fenomene algerice, efecte cancirogene,mutagene si apariia unor modificri fiziologice directe sau ncrcarea organismului cu agentul sau agenii poluani. 6.Influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii (umiditatea aerului, temperatura, vitezacurentilor de aer) .Temperatura aerului exercit influen asupra termoreglrii organismului.Temperatura nalt micoreaz posibilitatea de cedare a cldurii, cea joas o sporete. Aflarea ndelungat n mediu cu temperaturi nalte provoac ridicarea temperaturii corpului, accelerarea pulsului, dereglarea activitii sistemului cardiovascular, ceea ce influeneaz negativ asupra funcionrii sistemului nervos central,reducndu-se atenia, precizia,coordonarea micrilor i viteza reaciei. Temperatura joas a aerului, sporind cedarea de cldur, creeaz pericolul rcirii organismului. Astfel pot avea loc afectri ale organelor de respiraie, ale sistemului periferic nervos i muscular. Umiditatea aerului se caracterizeaz prin coninutul vaporilor de ap. Ea influeneaz asupra gradului de cedare a cldurii, strii termice i generale a organismului.La temperaturi joase influena nefavorabil a umiditii nalte se explic prin conductibilitatea termic mare a aerului. La temperaturi nalte umiditatea mare ngreuiaz cedarea cldurii de ctre organism din contul evaporrii. Astfel,aerul umed n condiiile de temperatur att nalt, ct i joas, este un factor negativ, ce mpiedic termoreglarea organismului. Viteza de micare a aerului exercit o influen mare asupra schimbului de cldur al organismului, asupra proceselor de respiraie,consumului de energie, strii neuropsihice. Influena micrii aerului asupra metabolismului termic se manifest prin mrirea pierderilor de cldur, mai nti de toate pe seama conveniei,deoarece aerul care se mic ndeprteaz de corp cele mai apropiate straturi de aer nclzite, locul lor fiind ocupat de aerul rece. 7. Importanta fiziologica,epidemiologica,igienica a apei. Apa este unul dintre cei mai importanti factori ai mediului ambiant,de care depinde viata omului, animalelor si plantelor. Apa participa la structurile tisulare ale organismului uman,e necesara pentru functiile fiziologice umane. Cantitatea de apa din organism constituie circa 65% din masa corpului. In afara de asigurarea necesitatilor fiziologice,cantitatile considerabile de apa se consuma cu scop igienic,de gospodarie si in sfera de productie. Apa e necesara pentru mentinerea curateniei corpului, spalarea rufelor si vaselor,pregatirea bucatelor,pentru a face curatenie in incaperi,stropitul strazilor, zonelor verzi. Apa este unul din factorii importanti de calore a organismului si antrenare a calitatilor fizice. Apa a fost considerate intotdeauna ca unul din mediile de transmitere a bolilor contagioase.

 Infectii intestinale,transmise prin intermediul apei(holera,tifosul abdominal,paratifosurile). Agentii patogeni ai acestor boli nimeresc in apa cu excretiile umane si apele reziduale de uz casnic. Epidemii virotice cu caracter acvatic (hepatite infectioase,poliomielite,adenoviroze). Prin apa se poate transmite un sir de zoonoze la care se refera leptosirozele,tularemia, bruceloza si febra Q. Prin apa se poate transmite conjunctivita epidemica virotica(in piscine-iazuri). In afara de infectiile bacteriene apa poate transmite si helmintoze. 8. Cerintele igienice fata de apa potabila. Proprietatile organoleptice ale apei. Normative. Apa care este folosita de populatie cu scop de menaj si de baut trebuie sa corespunda anumitor cerinte igienice: Apa trebuie sa aiba calitati organoletice satisfacatoare,sa fie limpede,fara culoare,sa nu aiba gust sau miros. Apa trebuie sa aiba componenta chimica din punct de vedere fiziologic. Apa nu trebuie sa contina agenti patogeni sau alte vietati care pericliteaza sanatatea. Proprietatile organoleptice caracterizeaza transparenta,mirosul si temperature apei. Apa care are proprietati organoleptice nesatisfacatoare este neplacuta la baut,nu potoleste setea,provoaza dezgust.

9.Compozitia chimica a apei. Caracteristica ingridientilor. Apa este unul din cei mai importanti factori ai mediului ambiant,de care depinde viata omului,animalelor si plantelor. Apele naturale sint diferite dupa compozitia chimica si gradul de mineralizare. La majoritatea apelor naturale cantitatea de saruri dizolvate depaseste 1000mg/l. Apa contine saruri din cationii de Ca, Mg, Na, K, Fe si anionii de HCO3, Cl, SO4, NO3,F. Fierul - apele subterane contin compusi ai fierului formati din protoxizi bicarbonatici (Fe(HCO3)),acesta da apei culoarea bruna si turbiditate. Clorurile -apele care se filtreaza prin soluri bogate in cloruri contin pina la sute sau chiar mii de miligrame de saruri de clor,apa ce contine cloruri este putin sarata si influenteaza negative asupra secretiei gastrice. Sulfurile - sulfurile in cantitati mari dau apei un gust sarat-amarui,influenteaza secretia gastric,provoaca modificari dispeptice(diaree) la oamenii neobisnuiti cu asemenea cantitati de sulfuri in apa. Nitratii acestea se intilnesc,de obicei, in fintinile a caror apa este poluata de substante organice in descompunere sau de ingrasaminte minerale azotoase. Fluorul - organismul uman are nevoie de o cantitate anumita pentruu dezvoltarea normala si mineralizarea tesuturilor osoase si a dintilor. La sporirea concentratiei de fluor in apa,scade morbiditatea de carie dentara ,in cantitati excessive,provoaca fluoroza. 10. Sursele de poluare a apei. Indicii chimici de poluare a apei. Drept surse pot poluare a apei pot fi sursele naturale, care se produce in urma interactiunii apei cu atmosfera,cind are loc o dizolvare a gazelor existente in aceasta,poluarea artificiala se datoreaza surselor de apa uzate de orice fel,apelor meteorice,namolurilor,rezidurilor navigatiei etc.

La grupul de indici chimici se refera substantele organice si derivatele la descompunerea lor in apa: sarurile de amoniu,nitritii si nitratii,din toti acestea numai nitratii prezinta un anumit pericol p/u organism. 11Boli bacteriene Cele mai frecvente infectii bacteriene datorate consumului de apa poluata sunt: * Febra tifoida, determinata de Salmonella typhy, aceasta infectie poate fi prevenita prin vaccinare si respectarea regulilor de igiena * Dizenteria, produsa de Shigella, care este extrem de periculoasa datorita diareelor foarte abundente cu un mare risc de deshidratare intensa, producandu-se dezechilibre hidro-electrolitice majore ce pot afecta inclusiv inima, ducand la deces in lipsa unei ingrijiri adecavate. Bolile virale . In special hepatita epidemica (A) este cea mai frecventa dintre bolile virale.Alte boli neinfectioase provocate de apa poluata: * Intoxicatiile cu nitrati ce au efecte methemoglobinizante, astfel incat blocheaza hemoglobina din globulele rosii care nu mai poate trasporta oxigenul, rezultand asfisia tisulara * Intoxicatia cu mercur, care se manifesta astfel: dureri de cap, ameteli, insomnie, tulburari de memorie, tulburari de vedere, anemie * Intoxicatii cu pesticide, ce au efecte hepatotoxice, neurotoxice, teratogene (afecteaza fatul in dezvoltarea intrauterina) etc. * Intoxicatia cu pumb: saturnism hidric * Intoxicatia cu cadmiu afecteaza ficatul * Intoxicatia cu flor ale carei efecte se manifesta la nivel dentar, renal si osos. 12 . Sistem public de alimentare cu ap - ansamblul construciilor i terenurilor, instalaiilor tehnologice, echipamentelor funcionale i dotrilor specifice, prin care se realizeaz serviciul public de alimentare cu ap.Sistemele publice de alimentare cu ap cuprind, de regul, urmtoarele componente: captri, aduciuni, staii de tratare, staii de pompare cu sau fr hidrofor, rezervoare de nmagazinare, reele de transport i distribuie, branamente, pn la punctul de delimitare. 13)Metodele de dezinfectie a apei.Avantajele si dezavantajele fiecarei din ele. Dezinfectia apei se foloseste mai mult pentru apele freatice de suprafata.Acest process se efectuiaza prin metode chimice si fizice.Metodele fizice de dezinfectie sint fierberea,tratarea cu raze ultraviolete,unde ultrascurte,raze gama etc.Insa cele mai raspindite metode de dezinfectie a apei sint:clorinarea si ozonarea. Clorinarea apelor se foloseste mai mult pentru apele de suprafata,rareori este folosita aceasta metoda pentru apele subterane.Exista mai multe procedee de clorinare-cu doze obisnuite,clorinare cu aminare prealabila,hiperclorinare,folosirea tabletelor de cloramina etc..Clorinarea se bazeaza pe tratarea apei cu clor sau compusi chimici ce contin clor.

Clorinarea dubla-Epurarea se face de 2 ori :odata pina la decintare si odata dupa filtrare.Acest proces sporeste gradul de siguranta antiepidemica a apei , insa e posibila formarea compusilor organici ai clorului. Clorinarea cu amonizarea in prealabil-In acest caz la inceput in apa se introduce o solutie de amoniac,iar peste 1-2 minute se adauga clor.Aceasta metoda se foloseste pntru prevenirea mirosului neplacut in timpul clorinarii.Dezinfectia cu cloramine decurde mai lent decit c a clorinarii cu amonizare. Hiperclorinarea-In apa se adauga o cantitate mare de clor activ.Prin acest proces se dezinfecteaza foarte bine chiar si apa tulbura in 30-60 min.Insa prin hiperclorinare ramine o cantitate mare de clor,acest procs se foloseste mai mult in expeditii sau in prezioadele de razboi.

Ozonarea apei- Din punc de vedere igienic ozonarea apei e considerata ca una din cel mai metode de dezinfectare a apei deoarece nu se coloreaza apa,dispare mirosul si gustul neplacut,si se aseamana cu apa de izvor.Insa pentru a se folosi aceata metoda este decesara o cantitate mare de energie electrica. Tratarea cu raze ultraviolete- Acest prces decurge foarte repede in 1-2 minute,la fel se distrug toate bacteriile in forma vegetativa. Fierberea apei este una din cele mai simpla si eficienta metoda de dezinfectie a apei ,astfel se garanteaza distrugera bacteriilor sporogene apa devenind sterila.Insa in timpul fierberii se irautatesc proprietetile organolepice,deaceea nu poate fi consumata in cantitati mari. 14)Proprietatile fizice ale solului,caracteristica. Solul este stratul superior si fertil al scoartei pamintului.Solul sa format din roci tari sub influenta factorilor chimici,fizici si biologici.Partea organica a solului o constituie plantele si animalele.Solul influenteaza in mod deosebit asupra sanatatii si gieneii omului.Tipul solului si compozitia chimica a lui determina regnul vegetal.Componeta apelor subterane depinde de proprietatile solului.Solul este unul din factorii care formeaza clima.Regimul termic al solului influenteaza temperatura troposferei.La fel cunoasterea de caracteristica este necesara in constructiei cladirilor.Unele din cauzele contaminarii copiilor cu agenti patogeni este contactul cu solul poluat. 15.Compozitia chimica a solului.Importanta componentilor. Zonele biogeochimice. Solul se numeste stratul superior si fertile al scoartei pamintului.Solul contine totalitatea substantelor chimice cunoscute in cantitati variabile de la un sol la altul.Solul se gaseste in interdependenta reciproca cu biosfera,hidrosfera si troposfera.Excesul sau carenta minerala a solului determina excesul sau carenta minerala a apelor si animalelor vegetale.Omul este direct influientat de componenta minerala a acestora si in direct de continutul mineral al solului.Regiunile care resimt un exces sau o insufucienta de aceste elemente in sol sau apa se numesc regiuni anomalice geochimice. Carenta sau excesul elementelor chimice in sol poate fi cauza insuficientei sau excesului lor in plante, din plante in apa,de aici in organismele animalelor.Acestea pot provoca in

regiuni geografice anomalice dereglari de metabolism, modificari functionale si morfologice, diferite boli la oameni,animale si plante. Conditiile geochimice locale au importanta mail ales pentru oamenii din localitatile satesti, care se alimenteaza cu produse de origine locala.

16.Sursele de poluare a solului Progresul tehnico-stiintific, chimizarea economiei nationale si a proceselor de menaj, folosirea crescida a ingrasamintelor minerale si a pesticidelor in lupta cu daunatorii agricoli, dezvoltarea energiei atomice- toate aceastea sporesc pericolul de poluare a solului cu substante chimice si radioactive.Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiind marea lor heterogenitate n functie de gradul de dezvoltare economica si sociala a colectivitatilor, de obiceiurile si traditiile populatiei etc., o clasificare a rezidurilor este dificil de facut. innd seama de provenienta lor pot fi clasificat: . reziduri menajere - rezultate din activitatea zilnica a oamenilor n locuinte si localuri publice, din care fac parte cele mai diverse resturi alimentare, cenusa, sticla, tesaturi, ambalaje, cutii de conserve, materiale plastice etc. In zonele dezvoltate cantitatea de reziduri menajere este de aproximativ 2 kg pe cap de locuitor pe zi; . reziduri industriale - provin din diverse procese tehnologice si pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata n functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata; . reziduri agrozootehnice - provin de la cresterea si ngrijirea animalelor, din agricultura si sunt formate din substante organice putrescibile, substante chimice utilizate n hrana sau ngrijirea animalelor (biostimulatori, insecticide, erbicide, fungicide etc.), microorganisme; . reziduri radioactive - sunt formate din diversi izotopi radioactivi utilizati n activitatea industriala, agricola, zootehnica, medicala, cercetare stiintifica etc. 17.Sisteme de salubrizare a centrelor poluate Salubrizarea centrelor populate-este un complex de masuri constind din acumularea ,pastrarea temporara ,evacuare de dezinfectare si utilizarea rezidurilor lichide si solide de pastrare de curti locuinte de la intreprinderi. Sistemele de salubrizare sunt urmatoarele : 1.Sistemele de evacuare cu ajutorul mijloacelorde transport (recipiente ,grapi de laturi). 2.Mijloace de transport (autocisterne pneumatice de asanare) 3.Instalatii pentru dezinfectie . 18.Importanta igienica a locuintei.Cerintele igienice catre locuinte. Importanta igienica a locuintei reprezinta mediu in care omul isi petrece ce mai mare parte a timpului cit si unul dintre factorii de mediu care influenteaza cu prioritate sanatatea si confortul.

Cerintele: 1.Satisfacerea nevoilor fizice si psihologice ale populatiei 2.Realizarea confortului social necesar individului si familiei sale.

21Bazele igienice a iluminarii rationale.Iluminatul natural si artificial al locuintelor.Caracteristici Iluminatul reprezinta un element fundamental in asigurarea conditiilor optime de igiena a locuintelor. Fiecare locuinta trebuie sa aiba un iuminat corespunzator cerintelor in caz de insuficienta creaza o serie de consecinte cum ar fi oboseala,scaderea capacitatii de munca si altele.Iluminatul poate fi de doua tipuri natural si artificial. Iluminatul natural se datoreaza raportului procentual intre iluminatul interior si cel exterior.El nu trebuie sa fie mai mic de unul doua procente. Iluminatul artificial este asigurat prin electricitate. 22.Tipurile spitalelor.Sistemele de constructie a spitalelor .Avantajele si dezavantajele diverselor sisteme de constructie. Tipurile spitalelor-policlinici,ambulatorii,case de nastere,sanatorii,institutii de ajutor medical. Se cunosc urmatoarele sisteme de constructie a spitalelor -centralizat -decentralizat -mixt AVANTAJE -se folosesc rational caile subterane -devin comode comunicatiile interne -apare posibilitatea de amenajare rationala a interiorului si exteriorului cladirii si a teritoriului adiacent -devine mai eftina constructia si explotarea blocurilor -se poate de efectuat constructia in locurile cu densitatea sporita de constructie si deficit de teren DEZAVANTAJE -aglomeratie de vizitatori -diverse stari emotive a pacientilor -zgomot verbal sporit -nivel de zgomot majorat la exploatarea sectiior functionale si a utilajelor sanitar-tehnic -pericol sporit de raspindire a infectiilor nozocomiale

-insuficienta de teren pentru un pat -devine deficila utilizarea terenului de livada -este dificila orientarea optimala a saloanelor in cladire -devine complicata constructia in zone seismic 24Bazele igienei personale Igiena este o modalitate simpl i eficient de a rmne sntoi si de a fi o prezen plcut pentru cei din jurul nostru. Igiena personal nseamn un set de reguli simple i uor de respectat. Fiecare trebuie s aib propriile obiecte de ngrijire personal. Este foarte important ca nici unul dintre aceste obiecte s nu fie mprumutat unei alte persoane, chiar dac persoana este o rud sau un prieten apropiat. Aceste obiecte (de exemplu, lenjerie intima) pot transmite diferii virui, microbi, parazii. Fiecare membru al familiei trebuie s aib propria lui: periu de dini, pieptene, lenjerie intim: osete, ciorapi, chiloi, batist, unghier sau forfecu pentru manichiur, aparat de ras. n fiecare cas trebuie s existe o serie de materiale igienico-sanitare, fr de care pstrarea unei igiene corespunztoare este practic imposibil: spunul, amponul, pasta de dini, hrtia igienica, prosoapele, vata, spirtul, detergentul pentru rufe, detergentul de vase, dezinfectani pentru cas i rufe: cloramin, clor, hipoclorit, pansamente sterile, plasturii cu rivanol, mnuile de unic folosina, apa oxigenat (pentru stoparea sngerrilor), dezinfectani pentru toaleta. Igiena zilnic nu trebuie neglijat. 25. IGIENA ALIMENTATIEI este stiinta care se ocupa cu problemele alimentatiei rationale si masurele de asigurare a infensivitatii alimentelor. scopul acestuia este de a elabora bazele normativelor alimentatiei rationale si sanatoase a populatiei. alimentatia rationala,corespunzatoare calitativ si cantitativ de rind cu rind cu altele conditii sociale , asigura organismului uman dezvoltare optima, capacitate de munca fizica si intelectuala,rezistenta si mari posibilitati adaptibile fata de agenti patogeni si toxici. 26.REGIMUL ALIMENTAR consta in luarea mesei de mai multe ori si la anumite interval de timp, care trebue strict respectate. Cerintele ale regimului alimentar: a)masa permanent se ea in acelasi timp; b)intervalul de timp intre mese nu trebue sa depaseasca de 4-5 ore; c)sa recomanda de a lua masa de 4 ori pe zi; d)substantele nutritive la fiecare masa: dejun 20-30%; prinz 30-40%; gustare 10-15%; cina 15-20%; e)mesele sa fie variate; f)butele sa aiba un aspect placut;

29 Glucidele Glucidele sunt alcatuite din carbon, hidrogen si oxigen. Data fiind componenta lor, ele mai poarta denumirea de hidrati de carbon sau carbohidrati. Cele mai importante glucide sunt glucoza, fructoza, zaharoza (zaharul), galactoza (glucidul din lapte), amidonul (glucidul din legume si cereale), celuloza si hemiceluloza (existente n vegetale), pectina, glicogenul (din muschi si ficat). Glucidele constituie o sursa importanta de energie n organism. Rolul glucidelor este deosebit de mare pentru sistemul nervos central. Glucoza este predecesorul principal al glicogenului (rezerva principala de glucide n organism). Glicogenul se depune n ficat si muschi. El joaca un rol important n reglarea nivelului de zahar din snge. Amidonul este sursa principala de glucide n ratia alimentara. El intra n componenta cerealelor, cartofilor s.a. Sub actiunea amilazei, amidonul se descompune n dextroza, maltoza, glucoza. Ultima se absoarbe lent asigurnd continutul normal de glucoza din snge. Celuloza si hemiceluloza, numite fibre alimentare, nu se digera n organism, datorita consistentei fibroase pe care o au. Norma zilnica de glucide n ratia alimentara trebuie sa constituie 300-400g pentru maturi, inclusiv 50-100g de zaharuri usor asimilabile. Glucidele vor forma 50-65% din valoarea energetica a ratiei alimentare zilnice. Persoanele care ndeplinesc munci fizice grele au nevoie de cantitati sporite de glucide. Astfel, ei pot consuma pna la 600-700g de glucide zilnic. 30 Sarurile minerale Substantele minerale intra in componenta hranei si sunt necesare la formarea tesuturilor,participa in procesele biologice si fiziologice ale organismului. Necesitile organismului n sruri minerale sunt determinate de rolul important al acestoran desfurarea proceselor vitale.Srurile minerale au n primul rnd un rol plastic important. Dintre srurile minerale, calciuli fosforul ocup, din punct de vedere cantitativ, locul cel mai important n procesele plastice.Calciul, fosforuli magneziul sunt constituenii de baz ai oaselor i din ilor, iar unele s ruriminerale intr n compoziia protoplasmei celulare.Substantele minerale se impart in:macro-elemente(fosfor,calciu,fier etc.) care exista in organism in cantitati mari,micro-elemente(zinc,cupru,iod etc.) in cantitati mici.Indiferent de cantitatea lor n organism, toate elementele minerale biogene sunt eseniale, pentru corganismul nu le poate sintetiza sau nlocui. Absena din alimentaieaoricrui dintreele determin, mai devreme sau mai trziu, maladia carenialrespectiv.

31.Componenta calitativa a ratiei alimentare.Vitaminele- notiune,clasificare,surse, normative. Vitaminele- substante chimice care au un rol important in mentinerea proceselor vitale.Lipsa lor in alimentatie provoaca patologii de nutritive.Denumirea de vitamine provine de la cuvintul vita viata. Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimente natural.Ingerarea cantitatilor insuficiente de vitamin provoaca hipo- sau aviataminoze(boli grave). Vitaminelese impart: 1.Hidrosolubile:acid ascorbic(vitC),tiamina(vitB1),riboflavin(vitB2),piridoxina(vitB6),niacin(vitPP)etc. 2.Liposolubile:retinol(vitA),calciferol(vitD),tocoferol(vitE) etc. 3.Vitaminogene:vitU,acid panganic(vitB15)etc. 32.Vitaminele liposolubile.Rol,caracteristica,surse,normative,insuficienta,surplus. Vitamina A(retinol) asigura:adaptarea ochiului la intuneric;normalizarea,cresterea,reproducerea;mareste integritatea pielii,oaselor,dintilor;rezistenta la infectii;sinteza hormonilor sexuali etc. Insuficienta:boala,,orbul gainii,,(nu vezi la intuneric);mareste receptivitatea la infectii,retinerea cresterii copilului;malformatii congenitale. Surplus:micsorarea poftei de mincare,hiperestezia pielii(rupere pielii).

Sursa:ficat,lapte,smintina,unt,galbenus de ou,urzica,varza rosie,cirese,prune. Vitamina D(calciferol)asigura:absorbtia Ca si P din interstin,rezistena la infectii,fuctionalizarea gl.tiroida,hipofiza,pancreas. Insuficienta:rahitism(copii),osteoporoza(maturi). Surplus:hipervitaminoza(depunerea sarurilor de Ca)voma. Sursa:unt frisca,smintina,untura de peste,razele ultraviolete. Vitamina E(tocoferol)asigura:procesele de reproducere,dezvoltarea embrionului,functionalizarea tes.muscular si nervos,acumularea glicogenului in ficat. Insuficienta:sterilitate la barbate si femei,malformatii congenitale,avort,moartea fatului,tulburari musc.si nerv. Sursa:oua,ficat,lapte,unt,ulei vegetal,piine neagra. Vitamina K(filochinona)asigura:cuagularea singelui,micsorarea permeabilitatii capilarelor,regenerarea tesuturilor Insuficienta:hemoragii musculare,cerebrale. Sursa:legume verzi,tomate,galbenus de ou,brinzeturi,carne ,peste. 33.Vitaminele hidrosolubile.Rol,caracteristica,surse,normative,insuficienta,surplus. Vitamica C(acid ascorbic)-sporeste rezistenta fata de toxine,noxe,agenti patogeni,capacitatea de munca,sanatatea,regenerarea tesuturilor. Surse:citrice,zarzavaturi,pomusoare,granate,macies; Necesarul zilnic 75-100mg. Insuficienta:oboseala,somnolenta,scade capacitatea de munca,dereglari ale sistemului imunitar. Insuficienta mare:hemoragii gingivale,cutanate,boala scorbutul,diateza hemoragica pronuntata,la copii-modificari in oase. Vitamina B1(teamina)-ia parte la metabolismul glucidic,emediatorul excitatiilor nervoase. Surse:rinichi,ficat,carne de porc. Necesarul zilnic creste la incordarea neuropsihica,zgomot,vibratie.(1-2,5mg/zi) Insuficienta:oboseala,dureri musculare,mai grav-boala beriberi,slabiciuni,lipsa poftei de mincare,constipatii,tahicardie,paralizii. Vitamina B2(riboflovina)-ia parte la sinteza proteinelor,lipidelor,la perceptia vizuala. Surse:rinichi,carne,inima,galbenuse de ou,drojdie de bere.) Necesarul zilnic:2-3mg. Insuficienta:hiporivoflavinoza cu heloza,modificari ale mucoaselor la colturile genii,urechii,nas. Vitamina PP(acid nicotinic) Surse:ficat,oua,graminee. Necesarul:15-25ml. Insuficienta mare-provoaca boala pelagra cu simptome de stomatita,diaree istovitoare,pe piele apar pete roz-inchis,psihoza. Vitamina B12-fiole.

34.Expertiza igienica a produselor alimentare.Principiile de apreciere a calitatii produselor alimentare.

Produsele alimentare se pot altera in timpul pastrarii,transportarii,prelucrarii termice culinare,realizarii,sub actiunea microorganismelor,ciupercilor,luminii,oxigenului,temperaturii,umeditatii.Se inrautateste calitatea,se formeaza substante toxice. 1.Cunostinta cu certificatul de calitate,producatorul,produsul,continutul,valoarea energetica,cind a fost produs,termenul de valabilitate,calitatea,conditii de pastrare,modul de intrebuintare. 2.Inspectia vizuala a lotului de produse,starea ambalajului. 3.Controlul selectiv. 4.In caz de suspeciuni referitor la calitatea produsului se vor recolta probe pentru laborator. Calitatea produselor alimentare: 1.produse de calitate superioara: -fara restrictii; -corespund conditiilor igienice,tehnice,normativelor,proprietatilor organoleptice. 2.produse valabile,calitate mai scazuta: -unele deficient mici; -nu le inrautatesc proprietatile organoleptice; -smintina,laptea,carnea. 3.produse conventional valabile: -au neajunsuri care le fac inutilizabile fara o prelucrare speciala pentru a imbunatati calitatile. 4.produse falsificate: -sunt acelea a caror proprietati natural sunt schimbate cu scopul de a-I insela pe cumparatori,profit. 5.produse surogate: -produse alimentare care le inlocuiesc pe cele naturale,ele se asemana:culoare,miros,gust,aspect mult calitativ inferior. 6.produse absolut inutilizabile: -poluate cu bacterii; -substante chimice,pesticide,proprietati organoleptice slabe; -nu corespund normativelor; -periculoase pentru sanatate; -nu se permit spre realizare. 35 Caracteristica igienic a crnii,petelui, produselor din carne i pete.

Compoziia chimic, proprietile organoleptice i nutritive ale crnii variaz n dependen de vrst i animalul din care a fost obinut. Cantitatea de proteine n carne e de 13-18% , iar cantitatea de grsimi depinde de gradul de ngrare a animalului.Carnea conine sruri de P, S, K, Na, Fe.Produsele din carne pot cauza intoxicaii alimentare, unele boli contagioase i helmentoze.Dezvoltarea m/o n carne depinde de condiiile de transportare, de pstrare i preparare culinar.Carnea se consider dezinfectat dac temperatura din interiorul ei este 80 C, culoare ei e sur i la presare iese must incolor. Petele conine 7-12% de proteine, cantitatea de grsimi variaz ntre 0,4-29%, mai conine vitamine ca tiamina, riboflavina, acid nicotinic. Petele se conserveaz prin congelare, srare sau afumare.El poate cauza hementoze:difilobortioza, opistorhoza .a. 36 Caracteristica igienic a laptelui i produselor lactate Valoare biologic i nutritiv a laptelui const n componentele echilibrate optimale, asimilare uoar i nrebuinarea lui n scop plastic i sintetic.Laptele conine Ca, complex de vitamine ca A, B, D carotenul, tocoferol,acid ascorbic.Toate subst ce se conin n lapte au o aciune antisclerozant, ce normalizeaz nivelul de colesterin n serul sangvin.Dupa caracterul proteinelor laptele se mparte n cozeinic (cozein 75%) i albuminic(cozein 50%). Laptele provoac o secreie gastric minim deaceea se recomand n caz de ulcer gastric i gastrite hiperacide. Deasemenea conine puin NaCl i este recomandabil pentru bolnavii de nefrite i cu edeme.produsele acidolactice sunt smntna, laptele acru, brnza, laptele acidofilic, cumsul .a. ele se obin prim fermentarea laptelui pasteuriyat cu fermeni acidolactici.Ele se digera uor i conin bacteria acidolactic care produce ce acioneaz asupra agenilor patogeni. 37.Caracteristica igienica a metodelor de conservare a produselor alimentare.clasificarea metodelor de conservare a produselor alimentare. Pentru a pastra produsele alimentare timp indelungat ele se conserveaza , folosindu-se cu acest scop metodele fizice , chimice si biologice. Conservarea permite asigurarea populatiei cu produse de sezon legume, fructe , pomusoare, permite sa fie folosite produse in stare proaspata din regiuni indepartate sa se faca rezerve necesare de produse pentru asigurarea populatiei. Prin conservare se nimicesc diferite microorganisme si se distrug fermenti, protejindune de infectii, in alte cazuri se se opreste dezvoltarea microorganismelor si actiunea fermentilor. Metodele de conservare se clasifica in : -fizice(racirea, conservarea, sterilizarea, pasteurizarea, uscarea) -chimice(sararea, zaharisirea, marinarea, conservarea cu subst. antiseptice, preservele) -biologice(murarea fructelor si legumelor)

38. Intoxicatiile alimentare- notiune, clasificare. Intoxicatiile alimentare sunt boli acute sau cronice , cauzate de folosirea alimentelor insamintate masiv cu anumite specii de microorganisme sau continind toxine de provenienta bacteriana sau nebacteriana.

CLASIFICAREA INTOXICATIILOR ALIMENTAR 1.Intoxicatii de origine microbiana (intoxicatii cauzate de E.coli) Toxicoinfectiile survin daca alimentele sunt contaminate masiv cu microorganisme. Au o perioada mai scurta de incubatie , declansarea acuta , durata relativ scurta a bolii, contagiozitate scazuta. 2.Intoxicatii de origine nemicrobiana (intoxicatii cu ciuperci otravitoare) (intoxicatii cu plante otravitoare) (intoxicatii cu produse de origine animala) Desi aceste intoxicatii survin mai rar decit cele de origine bacteriana , ele decurg mult mai grav si pot da cazuri letale. 3.Micotoxicoze (ergotismul) (aleichia alimentara toxica) (fuzarioza) Sunt intoxicatii cauzate de ciuperci microscopice. 39.Masurile de profilaxie a intoxicatiior alimentare. 1.Tratamentul la timp a lucratorilor din sfera alimentara. 2.Determinarea purtatorilor si asanarea lor. 3.Prelucrara termica a alimentelor. 4.Pastrarea produselor gata fabricate la temperaturi scazute si aparte de produsele primare.

40.Igiena muncii.Obiectul de studiu si sarcinile igienei muncii. Igiena muncii este stiinta ce studiaza procesele fiziologice ale orgnismului in timpul muncii,precum si interrelatia dintre organism si factorii mediului de productie,dind indicatii asupra masurilor organizatorice,sanitaro-igienice si curativo-profilactice,care urmeaza a fi luate pentru a asigura cele mai bune conditii de existenta si activitate a omului. Obiectul de studiu: 1.Procesele muncii,cu scopul de a rationaliza regimul de munca si de odihna. 2.Influenta asupra organismului a foctorilor mediului de productie-fizici,chimici si biologici si elaborarea normativelor igienice pentru acesti factori. 3.Starea sanatatii lucratorilor,a bolilor aparute sub influenta factorilor nocivi,cu scop de profilaxie. Sarcinile igienei:

1.Elaborarea masurilor de angajare in lucru,acesta fiind un factor al sanatatii si dezvoltarii fizice armonioase a omului. 2.Elaborarea masurilor profilactice a oboselii 3.Ridicarea capacitatii de munca. 41.MODIFICARILE FUNCTIONALE IN ORGANISM IN TIMPUL MUNCII Datorita procesului tehnico-stiintific mecanizarea proceselor tehnologice se reduce considerabil In procesul activitatii intelectuale frecventa pulsului scade,uneori numai o activitate intelectuala intense poate provoca accelerare pulsului pe contul micsorarii diastole.S-a constatat ca presiunea arteriala creste,respiratia se accelereaza,creste repletiunea sangvinica a creierului,inacelasi timp micsorindu-se refletiunea sanguine a membrelor,cavitatii abdominale. Sa constatat ca activitatea intelectuala intense de lunga durata provoaca o scadere a reflex elor conditionate vascularesi aparitia reactiilor paradoxale.La o activitate intelectuala sustinuta se schimba functiile sistemului nervos, celui respirator.Encefalografia a stabilit ca in organism curentii biologici se schimba cu atit mai mult cu cit concentratia atentiei in timpul activitatii intelectuale e mai mare. Activitatea intelectuala de intensitate mare deregleaza echilibrul inhibitie-excitatie.Activitatea intelectuala de creatie depinde in mare masura de starea emotiva a omului,aceasta din urma fiind legata de activitatea corticala si a celor subcorticale ale sistemului vegetative.In procesul activitatii intelectuale se modifica tonusul muschilor netezi ale organelor interne,vaselor interne,in speciel ale vaselor cardiac si cerebrale. Totodata asupra activitatii intelectuale influenteaza in mare masura torentul de impulsuri extero-,intero- si proprioreceptive.O mare influenta o au conditiile mediuli extern.Activitatea intelectuala e strins legata de sporirea metabolismului proteic si glucidic.Activitatea intelectuala intense solicitao incordare mare a intregului organism,fapt,ce cauzeaza oboseala si surmenajul in aceeasi masura ca si munca fizica. Modificarile survin in partea: Sistemului Cardiovascular(creste debitul cardiac) Sistemul Respirator Aparatul digestiv Aparatul Renal Sistemul endocrin DETERMINAREA MODIFICARILOR FIZIOLOGICE:

Frecventa pulsului Tensiunea arterieale Presiunea pulsului Frecventa respiratiei, Volumul respirator 42.OBOSEALA SI SURMENAJUL,PROFILAXIA LOR. Oboseala obinuit-este o stare normal care apare dup solicitare i dispare dup repaus. Oboseala fiziologica are un rol pozitiv,si anume acela de a semnaliza si de aproteja organismul de consecintele epuizarii extreme..Se manifesta prin dureri de cap, sau in tot corpul, scaderea atentiei, intirzierea reflexelor, scaderea randamentului inactivitatile zilnice Profilaxia Oboselii-somnul pauze de mese ,odihna sub forma de concediu.

Surmenajul este oboseala acumulata,in care rezervele organismului sunt secatuite.Surmenajul cedeaza mai greu si necesita instituirea unui program complex de combatere a oboselii pe care o avem de ndeplinit, orict de neplcut ar fi uneori, s fie fcut cu demnitate, contiinciozitate, devenind astfel o surs de mplinire i satisfacii.

43. noxele profesionale se considera factoii de mediu extern care fac parte din procesul muncii,cel al productiei si care exercita o actiune daunatoare asupra sanatatii muncitorilor sau scad capacitatea de munca. Clasificarea : 1. Noxe cauzate de organizarea incorectta(pozitia fortata a corpului in timpul muncii,supraincordarea,regimul nerational al muncii) 2.noxe cauzate de conditiile mediului extern(cond. Meteorologice nefavorabile,radiatia,zgomotul,praf,subst chimice) Boala profesionala este afeciunea ce se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de factori nocivi (fizici, chimic sau biologici), caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului n procesul de munc. Apar numai in timpul lucrului si sint cauzate de anumite noxe profesional 44.microclimatul industrial este considerat ca noxa profesionala deoarece dauneaza asupra sanatatii muncitorilor si poate scadea capacitatea de munca Masurile de asanare a mediului de productie : Elaborarea tehnologiilor ce ar exclude prezenta oamenilor ,dirijarea de la distanta Atenuarea degajarii de caldura in incaperi Masura sigura :perdeaua de apa curgatoare la gurile cuptoarelor ce emana caldura Pt protectia de radiatia inflarosie se folosesc ecranele speciale Ventilarea rationala,mecanisme de deschidere si inchidere,dusurile de aer Alimentatia muncitorilor sa fie bogata in cantitati mari de proteine Perdelele de aer cald 45. Zgomotul ca nox profesional. n condiii de producie zgomotul apare la nituit, la tampare, n timpul probelor motoarelor i a muncii de diferite utilaje, conducte de aer etc. Zgomotul industrial de intensitate mare poate cauza dereglri funcionale ale sistemului psihic i nervos vegitativ, aparatului cardiovascular, tubului digestiv, toate aceste afeciuni n complexitate dnd boala de zgomot. n afar de aciunile nespecifice provocate, zgomotul duce la scderea treptat a auzului pn la surzirea complet.

46. Vibraiile ca nox profesional. Oscilaiile corpurilor elastice cu frecvena mai mare de 1Hz se numesc vibraii. Vibraiile influeneaz asupra diverselor funcii fiziologice ale organismului, iar n caz de aciune ndelungat i intens pot cauza afeciuni patologice i boala de vibraie. Boala de vibraie se caracterizeaz prin spasmul vaselor sanguine, n special al celor din falangele degetelor. Cele mai frecvente simptome ale bolii de vibraie snt dereglrile sensibilitii de durere, tactile, vibratoare, modificrile articulaiilor i dereglrile vasomotorii. Boala de vibtaie se ntlnete mai des la muncitorii din construcia avioanelor, la cei care deservesc mainile de polizat i lefuit, muncesc cu ciocane pneumatice. Boala de vibraie poate aprea i la cei ce lucreaz cu ciocanele de abataj, cu dli i perforatoare de nituit, la scrmnat lna, la sfredelit i la ascuit. Sub aciunea vibraiilor se pot dezvolta atrite i poliatrite profesionale.

47.Toxinele industriale notiune,clasificare.caile de patrundere in organism. Toxinele industriale sunt substante chimice care sunt folosite aproape in toate domeniile economiei nationale.Ele sint utilizate in industria metalurgica(oxid de carbon,anhidrida,sulfuroasa),in industria miniera ca subst.explosive si in idustria maselor plastic si sintetice.Toxinele industriale sint acele substante chimice,care nimerind in organism in timpul muncii,provoaca modificari patologice reversibile.Principala cale de patrundere a toxinelor industriale in organism este cea respiratorie ,,in unele cazuri ele pot patrunde pe cale digestiva ,sau prin tegumentul lezat. In organism ele se transforma,se oxideaza,hodrolizeaza,se supun proceselor de sinteza ,unele metale formeaza compusi insolubili cu depuneri in maduva spinarii,oase,creier. 48.Toxinele industriale .caracteristica principalelor grupuri de toxine industriale.intoxicatia cu plumb.intoxicatia cu mercur.Profilaxia. Plumbul este un metal greu,se topeste la 300 c, la 500 c degaja vapori,poluiaza aerul.el este utilizat la uzinile de topire a plumbului,in fabricarea acumulatoarelorsi in alte sfere ale economiei.Patrunde pe cale respiratorie,dar poate patrunde si pe cale digestive,ca profilaxie in intoxicatiile cu plumb trebuie respectarea igienei personale, echipamentul de protectie,curatenia locului de munca,ventilare,mecanizarea proceselor tehnologice si interzicerea folosirii vopselelor cu continut de plumb si folosirea plumbului pentru glazura. Mercurul este un metal lichid fierbe la 320 c,degaja vapori la temperature obisnuita a camerei.Pericolul intoxicatiei crste odata cu cresterea temperaturii.este utilizatr la folosirea termometrelor,barametre.Ca profilaxie este un system de ventilare bun,incaperile special amenajate,inlocuirea mercurului cu alte subst.netoxice,temp. incaperilor de 14-16 C,examen medical. 49.Praful industrial ca noxa profesionala- clasificarea,masurile de protectie.Bolile provocate de praf Pentru un sir de procese tehnologice este caracteristica formarea particulelor mici solide disperse de praf,care nimeresc in aerul incaperilor de productie in stare suspendata.Praful se formeaza de pe urma maruntirii,macinatului,frecarii,sfredelirii,in procesul poleitului,la expozitii. Praful industrial poate fi:organic,anorganica si mixt.De obicei, in conditile de productie se formeaza praf mixt. Afectiunile cauzate de praf: Silicoza este o forma de fibroza pulmonara,cauzata de bioxidul de siliciu (SiO2) nimerit in organism cu aerul inspirat.Ca boala profesionala silicoza se intilneste mai frecvent si decurge mai agresiv.Silicoza decurge in trei stadii. Pentru silicoza de gradul intii e caracteristica dispnee usoara.Gradul doi de silicoza clinic se manifesta prin dispnee pronuntata la eforturi fizice,tuse,bronsite.Silicoza de gradul trei se caracterizeaza printr-o fibroza pulmonara compacta,o indurare a hilului pulmonar. Silicatozele.La silicatele care pot provoca fibroza pulmonara se refera asbestul,mica,olivina,talcul. Asbestoza survine in caz de respiratie a prafului care contine saruri ale acidului silicic si magnezie.

Pneumoniile provocate de praf: Patrunderea prafului in plamini poate duce la procese inflamatorii.Pneumoniile pot aparea si in cazurile de inspirare a prafului de mangal si de bicromat de calciu. Profilaxia afectiunilor cauzate de praf: Masuri radicale de profilaxie a afectiunilor cauzate de praf sind modificarile procedeelor tehnologice cu scopul de a exclude eventuala actiune a prafului asupra organismului.Drept exemplu poate servi schimbarea tehnologiei de curatire a peseloc cu nisip cu cea de apa. Pentru profilaxoia bolilor tegumentare, cauzate de praf,o mare importanta are respectarea idienei personale-dusul zilnic,schimbarea hainelor de munca cit mai des.Pentru a preveni si a trata bolile cauzate de praf ale cailor respiratorii superioare se recomanda inhalatiile cu solutii bazice.In incaperi se vor folosi corpuri de iluminatie antiexploziva aprinderii,nu va fi utilizata electricitatea statica prin contact cu pamintul. 50.Igiena copiilor si adolescentilor. Obiectul,scopul,sarcinile: Igiena copiilor si adolescentilor este o stiinta profilactica care se ocupa de ocrotirea si fortificarea starii de sanatate a generatiei in crestere. Ea studieaza toate problemele ocrotirii sanatatii copiilor si adolescentilor in cea mai intense perioada de crestere si dezvoltare a organismului lor in conditile de educatie si invatamint public. Scopul principal al igienei copiilor si adolescentilor: este nu numai de a mentine si a ocroti sanatatea copiilor si adolescentilor de actiunea factorilor novice ai mediului ambian,dar si de a crea astfel de conditii de viata si trai,care ar ameliora sanatatea si dezvoltarea fizica,ar spori capacitatea de munca si fortele de rezistenta,ar perfection proprietatile fizice si psihice. Totodata igiena copiilor si adolescentilor are scopul de a restring si aelimina actiunea factorilor nocivi,folosindu-I cit mai pe larg pe acei factori care poseda actiuni positive (aerul pur,razele solare,zonele verzi s.a). Sarcinele de baza ale igienei copiilor si adolescentilor: -alimentarea permanenta a starii de sanatate si nivelului de dezvoltare fizica a generatiei tinere,spre exemplu calirea organismului cu factorii naturali ai mediului ambian,folosirea cit mai pe larg a educatiei fizice si sportului,alimentatia echilibrata. -studierea organizarii si realizarii procesului instructive-educativ al prescolarilor si elevilor cu scopul de a optimiza regimul activitatilor in institutile in care ei sunt educati si instruiti,aplicind folosirea diferitelor masuri de sanatate (alcatuirea rationala a orarului lectilor,folosirea pauzelor de educatie fizica in timpul lectilor,odihna in aer liber in timpul recriatiilor ). -studierea organizarii si folosirii diferitelor forme si mijloace de educatie fizica in institutiile pentru copii si adolescent,tinind cont de faptul ca ea e o sursa principala de asanare a sanatatii. -studierea si aprecierea organizarii alimentatiei copiilor si adolescentilor in institutiile pentru copii si adolescent in functie de virsta,sex,consum de inergie,starea de sanatate. -orientare a igienei copiilor si adolescentilor depinde de starea de sanatate existent si de nivelul de dezvoltare fizica si psihica a copiilor si adolescentilor,de organizarea si realizarea procesului instructiv-educativ in colectivitatile de copii si adolescent. 51.Creterea i dezvoltarea copiilor i adolescenilor.

Procesele de crestere si dezvoltare nu se desfasoara intrun mod anarhic,intimplator,identic si uniform in diverse perioade de virsta,insa fiecare organ si sistem creste si dezvolta comform legitatilor .Legitatile cresterii si dezvoltarii reprezinta baza teoretica anormarii igienice a factorilor mediului ambiant pentru copii si adolescenti.Cunoasterea lor permite medicului sa inteleaga si saexplice activitatea organelor si sistemeleor de organe,posibilitatile de functionare ale organismului copilului ca un tot intreg si indiferite perioade de virsta . Dezvoltarea fizica este unul din indicii de baza a dezvoltarii copiilor si adolescentilor .De nivelul dezvoltarii fizice depinde si altiindici.Dezvoltarea fizica subintelege starea insusirilor si calitatilor morfologice,functionale si nivelul dezvoltarii biologice.Dezvoltarea fizica in fiecare din etapele vietii constituie un complex de proprietati morfofunctionale ce caracterizeaza virsta dezvoltarii biologice atinse si a capacitatii de munca a organismului copilului Indicii de apreciere a dezvoltarii fizice: Somatometrici Inaltimea Greutatea Perimetrul cutiei toracice 52.Clasificarea pe grupe: copii sanatosi ,fara de boli cronice nu au fost bolnavi sau bolnavi rar cu boli acute,dezvoltarea fizica sineuropsihica corespunzatoare2. Copii sanatosi cu devieri morfofunctionale si rezistenta scazuta,nu au suportat boli cronica,deseori sunt bolnaviin timpul anului3. Copii bolnavi in perioada de compensare,sufera de boli cronice sau patologii congenitale dar sunt in perioada decompensare4. copii bolnavi in perioada de subcompensare,boli cronice si patologii cingenitale in perioada desubcompensare,cu schimbari considerabile a starii generale5. Bolnavi in perioada de decompensare,cu forme grave ale bolilor cronice,functii considerabile scazute aleorganismului. 53. Metodele de investigatie folosite in domeniul igienei. 1. Metoda de descriere igienica a obiectelor care are ca scop cercetarea si descrierea starii igienica a lor, principiile de explotare a diferitor obiecte (institutii medico-sanitare. institutii pentru copii, intreprinderi industriale, alimentare, etc). Ca rezultat a crecetarilor se elaboreaza un proces verbal care este compus din 3 parti: a)partea pasaportala b)descrierea propriu - zisa a obiectivul, unde se face accent pe neajunsurile, incalcarile regulamentelor sanitare, etc. 2. Metoda cercetarilor de laborator si instrumentale se foloseste cu scopul de a capata date obiective despre stare obiectivului, incaperii, caracteristica mediului ambiant. Se folosesc metode chimice , fizice, bacteriologice, taxonomice, radiologice, radiometrice de analiza a aerului, apei, solului, produselor alimentare. Din metodele instrumentale apreciarea intensitatii zgomotului, vibratiei, aliminatului, etc.

3. Metoda experimentala se foloseste pentru studierea influentei posibile toxice a factorilor fizici, chimici asupra orgamismului si evaluarea masurilor pentru a preveni actiunea nefavorabila. 4. Metoda observarilor fiziologice - se ocupa cu cercetarea starii functionale a organelor, sistemelor omului aflat in diferite conditii. Pe baza rezultatelor obtinute se elaboreaza masuri profilactice necesare (masuri de automatizare a procesuluitehnologic, izolarea zgomotului, etc). 5. Metoda clinica - studiaza in conditii de clinica devierile aparyte in organism sub influenta factorilor nefavorabili ai mediului. Aceasta metoda se mai aplica si in procesul examenleor medicale profilactice periodice si angajarea la studii, munca. 6. Metoda sanitaro-statistica permite de a obtine date despre devierile pozitive sau negative in starea sanatatii populatiei, in asa fel se compara dezvoltarea fizica, mobolotatea, longevitatea medie, in trecut si dupa efectuarea masurilor profilactice. 7. Metoda epidemiologica are ca scop de a studia cauzele respindirii infectiilor, studierea focarelor de infectie, pregatirea si efectuarea masurilor profilactice, antiepidermice pentru a opri raspindirea infectiilor. 8. Metoda statistica - matimatice. 9. Modelare matematica. 10. Metode antropometrice. 54.Tehnica, utilajul, metodica determinarii temperaturii aerului. normative. a)Termometrele cu citire simpla: termometrul ci alool si termametrul cu mercur b)Termograful cu inscriere grafica Termometrul cu mercur se utilizeaza prepondent la determinarea temporaturilor scazute, deoarere alcoolul incheata la temperetura mai joasa de 70'C, deaceea mai poarta denuirea de termometru minim. Termometru cu mercur , mai numit si tremetru maxim se utilizeaza le denumirea tempraturilor inalte. Principiul de functionare al termometrelor este bazat pe dilatarea sau contractarea lichidului din capilarul termometrului sub influenta temperaturii mediului, iar pe scara gradata , de obicei in grade Celsius se noteaza efectul pe care il citim direct ca temperatura. Termograful reprezinta un aparat ce permite inregistrarea continua a tempereturii aerului pe un anumit interval de timp. Pe o diagrama a aparatului se indica toata valorile de temperetura ale aerului atinse in intervalul respectiv. Termograful are la baza o placa bimetalica, in care cele 2 benzi de metal trebuie sa aiba coeficientul diferit de dilatare sub influenta temperaturii. Unul din capetele placii este fixat astfel, incit variatiile dilatarii placii bimetalica se manifesta numai la capatul liber, aceste miscari sunt transmise, printr-un sistem de pirghii la o penita care inregistreaza miscarile de diagrama unui cilindru rotator, care face o tura complexa in 24 ore sau o saptamina. 55.Tehnica , utilajul , metodica determinarii umiditatii aerului . Temperatura i umiditatea relativ a aerului n ncperile de studii se poate determina cu ajutor diferitor aparate, unul din ele fiind psihrometrul Assman. El este compus din dou termometre identice cu mercur, montate ntr-o armatur metalic, format din 2 termometre cu perei dubli, nichelai, cu suprafaa lucioas pentru protecia radiaiilor termice. La extremitatea superioar este prevzut un ventilator de aspiraie a aerului, pus n funciune pe cale mecanic sau electric. Rezervorul unui termometru este acoperit cu un manon de tifon numit termometrul umed, care se umezete cu ap distilat cu ajutorul unei pipete. Termometrul cu rezervor uscat indic temperatura real a aerului la locul determinrii. Termometrul cu rezervor umed, datorit pierderii de cldur prin evaporarea apei de pe manonul lui i n funcie de deficitul de saturaie a aerului pentru temperatura respectiv, indic o temperatur mai sczut dect termometrul cu rezervor

uscat. Pentru determinarea umiditii relative a aerului aparatul este suspendat vertical, pe un suport. Preventiv se umezete manonul de tifon al termometrului umed, se pune n micare ventilatorul de aspiraie. Citirea indicaiilor ambelor termometre este posibil peste 5 10 minute.Temperatura aerului se apreciaz n centrul ncperii de studii la nlimea de 1,5 m de la duumea sau n 3 puncte pe diagonal: 0,25 m de la peretele exterior, centrul ncperii i 0,25 m de la colul interior. n fiecare punct se fac msurri la 3 niveluri: 0,25 m, 0,5 m i 1,5 m. Calculul temperaturii medii se efectueaz prin sumarea tuturor mrimilor de temperatur i mprirea sumei obinute la numrul de determinri. Determinarea nivelului umiditii relative se efectueaz ntr-un punct n centrul nceperii de studii la nlimea de 1,5 m de la duumea sau 3 puncte pe diagonal la nlimile de 0,25 m, 0,5m i 1,5 m. Calculul umiditii relative se determin folosind tabelele sau graficele psihrometrice 56.Tehnica , utilajul , metodica determinarii vitezei de miscare a curentilor de aer. Normative. Viteza curenilor de aer se apreciaz n 3 puncte pe diagonal la nlimea de 1,5 m de la duumea cu ajutorul catatermometrului. Catatermometrul este un termometru cu alcool colorat, cu un rezervor mare la extremitatea inferioar (cilindric sau sferic) i altul mai mic la extremitatea superioar. ntre aceste rezervoare se afl o tij capilar gradat. Pe tija aparatului este notat un factor F denumit catafactorul, care arat pierderea de cldur n milicalorii de pe 1 cm de suprafa n timpul rcirii de la 38 la 35C. Catafactorul este o mrime constant proprie fiecrui aparat. Pn la determinare, catatermometrul se nclzete ntr-un vas cu ap fierbinte (60-80 C) pn cnd alcoolul umple aproximativ din rezervorul superior. Apoi catatermometrul se scoate din ap, se terge cu tifon i se fixeaz pe un stativ de lemn la locul cercetrii, msurndu-se cu un cronometru timpul n secunde de coborre a alcoolului ntre gradaiile 38 i 35 C sau 39 i 34C, sau 40 i 33 C. Avnd aceste date, se pot calcula puterea de rcire a aerului i viteza curenilor de aer.Puterea de rcire a aerului de la 38 la 35 C sau catavaloarea (H) se determin dup formula:

F H = ---T unde: F catafactorul; T timpul de rcire a catatermometrului n secunde. Dac s-a msurat timpul de rcire a catatermometrului n alte intervale de temperatur, se folosete formula:

f x (t1-t2)

H = ---------------; T10 F f = ------3 unde: f constanta catatermometrului, care indic cantitatea cldurii n milicalorii pierdut de pe 1 cm de suprafa a rezervorului la cderea temperaturii cu 1C; t1 temperatura iniial a catatermometrului; t2 temperatura final a catatermometrului. Pentru determinarea vitezei curenilor de aer se afl raportul H/Q. Mrimea Q se determin dup formula:

t1 + t2 Q = -------- t 2 inc. unde: t inc. temperatura aerului din ncperea dat. Pe baza raportului H/Q se poate determina viteza curenilor de aer conform tabelului din anexa 2[10]. Aprecierea temperaturii aerului, nivelului umiditii relative i vitezei curenilor de aer se efectueaz cel puin o dat pe an, n caz de necesitate mai des.Evaluarea igienic a parametrilor microclimaterici n instituiile pentru copii se va efect ua n conformitate cu prevederile legislaiei sanitare n vigoar 58.Regurilede recoltare a probelor de apa pentru investigatii fizico-chimice si bacteriologice. -analiza fizico-chimica Recoltarea prrobelor de apa este o etapa importanta in analiza apei,probele trebuie sa fie representative sis a nu piermita modificari in compozitia si calitatea apei. Apa se recolteaza in flacoane de sticla incolora,bine spalate si uscate.Modul de recoltare depinde de sursa de apa.Recoltarea de la pompa se face dupa o prealabila pompare a apei timp de 20 de min pentru a indeparta apa stagnata.Din reteaua de distribuire recoltarea se face de la robinet,dup ace acesta a fost curatat si lasat sa se scurga cel putin 5 min apa stagnata de pe conducta.

Recoltarea apei din fintini se face in functie de constructia acestora.Daca fintina are pompa se va proceda ca si la robinet.Pentru fintinile obisnuite recoltarea apei se face la 10-30 cm de la suprafata apei. Probele recoltate vor ffi insotite de o fisa de recoltare care caracterizeaza momentul recoltarii si starea sanitara a sursei.Fisa trebuie sa cuprinda: nr probei,sursa de apa din care sa facut recoltarea,destinatia apei,temperature apei si a aerului in momentul recoltarii,scopul analizei,conditiile metereologice in timpul recoltarii ,data si ora recoltarii,numele si calitatea persoanei care a facut recoltarea. Cantitatea de apa recoltata depinde de natura analizelor solicitate si alc 2-5 l.Transportul si conservarea probelor de apa este in functie si de gradul de puritate sau de impurificare a apei de cercetat. -analiza bacteriologica Punctele de colectare a probelor la analiza bacteriologica se apreciaza in dependenta de scopul analizei.Probele se colecteaza in vase sterile cu volumul de 0,5 l inchise cu dop de cauciuc,acoperit cu capacel de hirtie.La colectarea probei din robinet,acesta se va steriliza prin flambare cu spirtiera,dup ace va curge 10-15 min.Vasul se deschide in momentul colectarii,se flambeaza gitul lui si dopul.Cercetarea probei se va efectua nu mai tirziu decit 2 ore dupa colectare. 59.Metodele de determinare a proprietatilor organo-leptice a apei .Normative. Indicatori fizici sunt considerai: - coninutul n substane solide nedizolvate, denumit MTS (materii totale n suspensie) ce cuprinde materii organice sau minerale ale cror dimensiuni pot fi: 0,1mm (grosiere) 0,1mm0,1m (coloidale) -temperatura (influeneaz procesele fizice, chimice i biologice ce se desfoar n ap); -gustul i mirosul(au importan pentru alimentarea cu ap potabil sau condiii de agrement); -conductivitatea electric(indicator al substanelor dizolvate n ap); x.). 60.Fisa examinarii igienico-sanitara a fintinii 1.regiunea ,raionul ,localitatea 2.Locul asezarii fintinii:in localitate ,in fata ei , in gospodarie ,pe strada ,pe piata. 3.Fintina comunala sau individuala(numele si prenumele proprietarului ) 4.Distanta pina la cea mai departata curte ,care se foloseste de fintina 5Pentru ce scopuri se foloseste apa de fintina

6.starea sanitara a teritoriului din jurul fintinii ,distanta pina la toaleta ,pina la locurile unde se tin animalele 7.Adincimea fintinii pina la fund 8.Dimensiunile fintinii 9.Daca cantitatea de apa de fintina satisfice nevoile populatiei ,daca nu seaca vara 10.Materialul peretilor fintinilor ,starea lor 11.Inaltimea ghizdului de la suprafata 12.Metoda de captare a apei 13.Daca este acoperis starea lui 14.Calitatea apei 15.Cind sa facut ultima reparative 16.Daca este nevoie de reparative si ce fel . 17.Colectarea probei de apa pentru cercetare. 61) Metode de apreciere a gradului de poluare a solului In scopul controlului poluarii si evaluarii calitatii solului se recolteaza probe de sol. Pentru analiza chimica, bacteriologica si helmintologica , probele de sol se iau minimum odata pe an. Pentru controlul poluarii solurilor cu metale grele-o data in 3 ani, iar controlul solului din gradintitele de copii, institutiile curativo-profilactice-minimum de 2 ori pe an. Metodele de apreciere a gradului de poluare a solului sunt:

1)

Metoda chimica-ca indice serveste cifra sanitara -raportul procentual a continutului in sol a azotului proteinelor catre azotul organic.

2) 3)

Metoda bacteriologica se ia titrul Bacilului coli si bacteriei perfingens. Prezenta bacilului coli ne vrbeste despre o impurificare proaspata. Bacteria perfingens vorbeste despre o impurificare veche, caci formeaza spori ce se pastreaza indelungat. Metoda helmintologica se numara ouale de helminti intr-un kg de sol, de la 1 la 10 oua se considera solul curat, mai multe-sol impurificat.

4)

Metoda entomologica se numara larvele de muste intr-un kg de sol , 1-10-solul curat, mai multe-poluat. 62.Aprecierea starii de sanatate se efectueaza dupa examenele medicale periodice:nivelul dezvoltarii fizice este apreciat dupa examenul antropometric efectuat de pediatru. Dezvoltarea fizica a copiilor se apreciaza in baza datelor somatoscopici,somatometrici rezultatelor examenului starii functionale a organismului si a celui clinic. Indicia antropometrici includ:inaltimea ,masa corporala ,perimetrul cutiei toracice ,forta musculara,forma gambelor boltei plantare

Pentru copii de virsta frageda de rind cu dezvoltarea fizica se mai determina si dezvoltarea neuropsihica,mai ales dezvoltarea vorbirii. 63.Examinarea sanitara a locuintelor trebuie sa includa: Determinarea umeditatii in locuinta; Determinarea temperaturii aerului; Determinarea vitezei curentilor de aer; Determinarea calitatii solului; Examinarea planificarii interioare; Examinarea respectarii cerintelor fata de sistemele de incalzire,iluminare si ventilare in incapere; Concluzii si propuneri: Umeditatea optima intr-o locuinta trebuie sa fie 35-65% Viteza curentilor de aer nu trebuie sa depaseasca 0.5 m/s Presiunea atmosferica trebuie sa se include in normele de 760 mm pe coloana de mercur Temperatura optima din camera de zi trebuie sa se afle undeva intre 19 si 22C, in dormitor intre 16-18C, in baie intre 22-24C iar in beci, nu trebuie sa depaseasca 6C. Teritoriul pe care este amplasata locuinta trebuie sa fie cit mai salubru,usor inclinat si la cel putin 1 m de nivelul apelor subterane; Numarul incaperilor de locuit trebuie sa corespunda numarului de locatari suprafata necesara pentru o persoana trebuie sa fie cuprinsa intre 10-12 m2; Sistemele de incalzire trebuie -sa creeze conditii optime ale ambiantei termice cerute de activitatea care se desfasoara in incaperea respective; -sa nu produca nocivitati ca fum etc Sistemele de ventilare trebuie:-sa nu introduca din exterior aer poluat; Sa nu produca zgomot Iluminatul artificial trebuie sa asigure un spectru luminos apropiat de cel natural -sa asigure o intensitate luminoasa corespunzatoare activitatii depuse in incapere; 64 Recoltarea probelor de produse alimentare Pentru a obtine rezultate corecte ale analizelor medicale, produsele biologice trebuie sa fie recoltate si transportate la laborator in anumite conditii; Unele produse biologice pot fi recoltate de pacient la domiciliu, altele de personalul medical, la domiciliul pacientului sau numai in laborator; Mare atentie la recoltarea probelor la domiciliu - probele contaminate nu pot fi lucrate si trebuie refacute!! Cerine la prelevarea probelor

 Prelevarea de probe se efectueaz de ctre o persoan autorizat, desemnatde autoritatea competent. Probele se preleveaz separat din fiecare lot sau sublot care este examinat. n timpul prelevrii de probe, trebuie s se ia msuri de precauie pentru a evita orice schimbri care ar afecta nivelurile de contaminani. Probele elementare trebuie s fie prelevate din locuri diferite repartizate n ntregul lot sau sublot. Orice abatere de la aceast procedur se consemneaz n fia prevzut n prezentele reguli. Proba global se obine prin amestecarea tuturor probelor elementare. Probele utilizate n scopul controlului, dreptului la recurs i arbitraj se preleveaz dintr o prob global omogenizat, cu excepia cazului n care acest lucru contravine drepturilor legale ale agenilor economici cu activitate n domeniu alimentar. Fiecare prob se introduce ntr-un recipient curat i inert, care asigur o protecie adecvat mpotriva contaminrii, a pierderii substanelor de analizat prinadsorbie pe peretele interior al recipientului i mpotriva deteriorrilor n timpul transportrii, avnd n vedere toate msurile de precauie necesare pentru a evita orice schimbare a compoziiei probei, care ar putea surveni n timpul transportului i depozitrii. 65.Metodele de determinare a modificarilor fiziologice survenite in organismul muncitorului in timpul lucrului.

Influenta muncii asupra sistemului nervos central Sistemul nervos central este informat de ceea ce se petrece in muschi datorita impulsurilor,care vin prin nervii senzitivi de la mecanoreceptori.O activitate musculara foarte intensa inhiba activitatea corticala,o deregleaza pe cea reflectorie conditionata,sporeste procesele inhibitorii. Modificarile in aparatul cardiovascular si respirator In timpul de repaus volumul cardiac este 3-4 l\min,iar in timpul activitatii atinge 3035l\min.Determinarea frecventei pulsului poate fi considerara ca una din metodele simple,dar destul de precise de apreciere a modificarilor fiziologice in organism. Activitatea sistemului respirator ,ca si a celui cardiovascular,se mareste chiar la inceputul lucrului.Cresterea ventilatiei pulmonare este paralela intensitatii lucrului efectuat. Modificarile singelui in timpul lucrului In timpul lucrului in singe si tesuturi survin anumite modificari biochimice.La munca fizica de intensitate mare creste numarul de eritrocite,sporeste cantitatea de hemoglobina,viscozitatea singelui.Modificarile leucocitelor sunt si mai accentuate,numarul lor poate creste de 3 ori. Modificarile temperaturii corporale In procesul lucrulu se modifica temperatura corpului .La munca fizica ea creste.O crestere considerabila a temperaturii corpului in timpul lucrului are o actiune favorabila,stimulind metabolismul,respiratia tisulara si gradul de utilizare a oxigenului. 66 . Metodede apreciere a dezvoltarii fizice acopiilor si adolescentilor.

Dezvoltarea n concept biosocial se definete ca suma modificrilor survenite n cursul vietii fiecarui organism, inclusiv evoluia ntregii specii. Astfel, dezvoltarea fizica definete particularitile morfofuncionale ale diferitelor etape de via. Cele 2 maricategorii de factori care influeneaz dezvoltarea sunt: cei interni(ereditari) si ceiexterni (de mediu), In categoria factorilor ereditari(interni)se gasesc: factorii genetici (particularitati de sexsirasa), factorii metabolici, factorii neuro-endocrini. In categoriafactorilor de mediu(externi)se gasesc: (1)alimentatia,(2)factori naturali(ex. de anotimp, sezonul cald intensificaprocesele de crestere),(3)economicosociali(venitfamilial, locuinta, nivel cultural al parintilor, conditii de munca,asistenta medicala), si(4)factori psiho-afectivi(climat familial, urbanizare) 1)Prima copilariede la nastere pana la 3 ani 2)A 2-a Copilrie= perioada prescolara lacare se disting:- p. de prescolar mic (3-4 ani)p. de prescolar mijlociu(4-5 ani)- p. de prescolar mare (5-6 ani). 3)Perioada de scolar mijlociu-10/11 ani 14/15 ani,cuprinde 2 subetape: prepuber 10 12 ani si puber 12 -14/15 ani 4)Adolescenta -14/15 ani 18 ani