GENUL HAEMOPHILUS

Generalitati cocobacili Gram negativi polimorfi, imobili, nesporulati, aerobi si facultativ anaerobi si carboxifili. cresc pe medii cu snge care contin: Factor X - hemina Factor V NAD sau NADP Mai multe specii H. influenzae specia cel mai frecvent implicata n infectii umane n special la copii patogene pt om : H. ducreyi - sancrul moale H aegyptius - conjunctivite Alte specii oportuniste (ex. H. Parainfluenzae, H. haemolyticus) Haemophilus influenzae GRESIT considerat ca agentul etiologic al gripei n pandemia de gripa din anii 1890- 1892. Denumirea: haima = snge; philios = iubitor; influenza = gripa (bacterie iubitoare de snge care determina gripa). A fost observat n 1890 si izolat n 1892 de Pfeiffer _ bacilul lui Pfeiffer Habitat Colonizeaza mucoasa tractului respirator uman la 75% din copii la 40% din adulti mucoasa conjunctivala tractul genital - la 30-80% din persoanele sanatoase Caractere morfologice n produse patologice cocobacili Gram negativi, mici (1-1,5 / 0,3 m) bacili scurti, drepti, cu capete rotunjite, uneori dispusi n lanturi scurte n culturi n medii bogate, la 6-8 ore predomina formele cocobacilare, care au si capsula n culturile vechi pleomorfism; se pierde capsula ceea ce creaza probleme de diagnostic diferenNial microbiologic Caractere de cultura Se cultiva pe: geloza chocolat; 1

 geloza Fildes; geloza Levinthal; - Haemophilus Test Medium (HTM) etc. necesita pentru initierea cresterii 5-10% CO2, atmosfera umeda, temperatura de 35-37C pH = 7,6. Durata incubarii este minim 24-48 de ore Prezinta fenomenul de satelitism Tulpinile capsulate formeaza colonii mucoide Caractere biochimice si de metabolism aerobi - facultativ anaerobi si carboxifili catalaza pozitiv oxidaza pozitiv fermenteaza slab si inconstant carbohidratii 8 biotipuri numerotate de la I la VIII Biotipul I este cel mai frecvent izolat Actiunea agentilor fizici, chimici si biologici foarte sensibil n mediul extern prin uscare sunt omorti rapid distrusi de dezinfectantii obisnuiti tulpini rezistente la ampicilina prin producerea de beta-lactamaza sensibil fata de: penicilinele A asociate cu un inhibitor de betalactamaza, cefalosporinele G2 si G3, fluorochinolone, Gentamicina Structura antigenica capsula tulpini virulente 6 tipuri antigenice capsulare (serovaruri) notate de la a la f. cel mai raspndit si mai patogen este tipul b, nrudiri antigenice cu Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus, Staphylococcus epidermidis, Enterococcus faecium, E.coli K1 fimbriile (pilii) la tulpini izolate din nazo-faringe Lipopolizaharidul (endotoxina) proteinele membranei externe Raspunsul imun Anticorpii anti-capsulari - bactericizi prin: liza complement dependenta stimuleaza fagocitoza infectie naturala vaccinare pasiv de la mama, pana la 3 luni Anticorpii de tip IgA secretorii protectia mucoaselor

Caractere de patogenitate Capsula confera caracterul invaziv rol n colonizare factor major al virulentei Adezinele mediaza colonizarea Endotoxina rol redus Bacteriocine tulpinile din tipul antigenic b IgA proteazele cliveaza IgA PATOGENIE. BOALA LA OM Afectiuni acute cu bacteriemie cauzate de tulpini invazive, biotip I serotip b debut ca o rinofaringita acuta _ extensie locala epiglotita, laringotraheita, otita, sinuzita, rar pneumonie _ prin sange - meningita Meningita mai frecventa la copii mici (3-30 luni) si la batrani netratata - mortalitate > 90% precedata de infectii ale cailor respiratorii superioare sau oto-rinolaringologice, urmate de stare septicemica Epiglotita mai frecventa la copii mari (2-7 ani) debut brusc tablou clinic cu semne generale de septicemie si grave tulb. respiratorii Stari septicemice Afectiuni acute sau cronice, fara bacteriemie provocate de tulpini necapsulate Brohopneumonie mai rar localizari articulare, osoase, ORL, oculare, genito-urinare Tratament Cloramfenicol Ampicilina ! Tulpini rezistente prin betalactamaze Tratament parenteral cu cefalosporine, Antibiograma f importanta. EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. CONTROL Rezervorul de infectie - strict uman Cai de transmitere: 3

 pe cale aeriana prin picaturi Flgge interuman Receptivitatea - generala boala - dependenta de vrsta si factori legati de gazda Infectii mai frecvente iarna, n colectivitati nchise sau aglomerate, cu conditii de igiena precare Profilaxia specifica; vaccinare GENUL BORDETELLA Generalitati bacteriologul belgian J. Bordet si O. Gengou, au izolat agentul etiologic al tusei convulsive n 1906 6 specii ale genului Interes medical B. pertussis (specia tip a genului) B.parapertussis,B.bronchiseptica, B.holmesii cocobacili Gram negativi, strict aerobi, imobili sau mobili Habitat Colonizeaza cilii epiteliului respirator al mamiferelor Este un patogen al omului si al primatelor superioare S-a demonstrat prezenta bacteriei n interiorul macrofagelor alveolare Caractere morfologice Pe frotiurile din prelevate patologice sau din primoculturi cocobacil gram negativ, 0,5 m / 0,5-2 m, dispus izolat sau n perechi, mai rar n lanturi scurte. Exista specii imobile (B.pertussis, B.parapertussis, B.holmesii) si specii mobile (B.avium, B.hinzii, B.bronchiseptica). Atunci cnd este recent izolat prezinta capsula, n primele ore de cultivare prezinta pili atasati de peretele bacterian care dupa 24 ore se pot gasi n mediul de cultura. Prin treceri succesive pe medii de cultura pleomorf, bacilar sau filamentos, lipsit de capsula si pili, dispus izolat sau n pereche, foarte rar n lanturi. Se coloreaza bipolar; prezinta incluziuni metacromatice la coloratia cu albastru de toluidina. Caractere de cultura si bochimice bacterie pretentioasa nutritiv medii mbogatite cu snge. medii sintetice cu saruri, aminoacizi, f. de crestere (nicotinamida). crestere inhibata de acizi grasi, peroxizi organici etc. fapt care mpiedica dezvoltarea bacteriei pe mediile uzual folosite n diagnosticul bacteriologic Medii utilizate: 4

 mediul Bordet-Gengou (agar, macerat de cartof, 30% snge defibrinat de iepure, glicerol si penicilina sau cefalexina). geloza cu carbune activat si snge de cal pe care cultura apare mai repede. temperatura optima de incubare este de 35-37C. 3-6 zile de incubare metabolism strict respirator atmosfera umeda si 10% CO2 se pot dezvolta colonii de tip S mici, convexe, usor transparente, cu stralucire metalica, foarte aderente, nconjurate de un halou de hemoliza care n lumina transmisa oblic seamana cu picaturile de mercur. in subculturi coloniile vor fi mai opace si vor aparea modificari morfologice (pleomorfism), alterari structurale, virulenta lor fiind scazuta. Oxidaza poz (B.pertussis si B. bronchiseptica) Actiunea factorilor fizici, chimici Rezistenta scazuta in m ext.: max. 2 h la temp. camerei, lumina solara o distruge n 60 de minute, la 55C este distrusa n 30 de minute. putin rezistenta la actiunea dezinfectantelor uzuale sensibila la macrolide, ampicilina, amoxicilina, cotrimoxazol Structura antigenica hemaglutinina fimbriala de natura proteica; aglutinogene de suprafata (K); endotoxina. Raspuns imun Post infectie: titruri nalte de Ac protectori: anticorpi anti-toxina pertussis (previn colonizarea celulelor epiteliului ciliat, persista timp ndelungat) antihemaglutinina fimbriala de tip IgA secretori La eliminarea bacteriei din plamn intervine si imunitatea mediata celular. Bordetella pertussis patrunde si persista n interiorul fagocitelor ca parazit intracelular ceea ce ar explica de ce imunitatea n tusea convulsiva se coreleaza mai bine cu prezenta limfocitelor citotoxice T dect cu a Ac Caractere de patogenitate a) Factorii de aderare - Fimbriile - aglutinogenele de suprafata (K) de natura proteica - hemaglutinina filamentoasa (FHA) este o proteina mare (220kDa) - codificata de locusul genetic bvg (Bordetella virulence genes) poate suferi mutatii adera de cilii epit. resp. - Toxina pertussis prin comp proteica B mediaza aderarea (subunitatile S2 si S3 ale unitatii B rol de adezine b) Toxine - Endotoxina (LPZ bgn) - citotoxina traheala inhiba sinteza ADN n celulele ciliate - >efect citotoxic, determina imobilitatea cililor - toxina dermonecrotica (letala) proteica, inflamatie, vasoconstrictie, necroza pulmonara 5

- adenilatciclaza calmodulin dependenta (hemolizina) - toxina pertussis (Exotoxina); prin comp A proteica, antigenica -> este o ADP ribozil-transferaza se leaga de proteina Gi -> activarea adenilatciclazei membranare ->sinteza de AMPc Stimuleaza secretia de insulina ->Hipoglicemie - Sensiblizarea la histamina vasodilatatie, hipotensiune Patogenie. Boala la om B. pertussis este patogena numai pentru om. Tuse convulsiva (tuse magareasca) evolutie usoara la adult dar cu rata de mortalitate mare la copil pna la introducerea vaccinarii obligatorii incubatie de 7-10 zile faza catarala - 10 zile contagiozitate mare simptome de afectiune resp. obisnuita (faza de colonizare al epiteliului respirator) faza paroxistica 2-4 sapt - stadiul toxemic accese de tuse paroxistica (30 /zi, in special noaptea), cianoza, convulsii, anxietate, voma, hipoglicemie, limfocitoza Complicatii pulmonare, nervoase convalescenta 2-3 sapt Diagnosticul de laborator Diagnosticul bacteriologic la bolnav n timpul fazei catarale si n prima parte a fazei paroxistice la pacienti asimptomatici si contacti. Recoltare secretii faringiene, sputa prin: Metoda placilor tusite (insamantare directa pe mediul BG) Cu tampon nazofaringian (de alginat de Calciu) frotiu colorat Gram sau IF Cultura pe mediul Bordet Gengou (BG) Identificare morfo (frotiu), cultura (mediul BG), biochimica, serologica (aglutinare pe lama) Diagnosticul serologic crestere semnificativa a anticorpilor aglutinanti sau precipitanti se realizeaza abia din a treia saptamna de boala Tratament Eritromicina - Antibioticul de electie este att pentru tratament cr si pentru profilaxie. Daca nu se poate administra eritromicina este indicat cotrimoxazolul. Se asociaza tratamentul simptomatic oxigenare hidratare administrare de sedative aspirarea secretiilor Epidemiologie. Prevenire. Control Boala evolueaza endemic cu o periodicitate de 3-5 ani si sezonalitate de primavara. Izvorul de infectie este exclusiv uman bolnavul cu forme tipice sau atipice de boala. Transmiterea se realizeaza prin picaturi-nucleosoli. Receptivitatea este naturala, generala, de la nastere. Contagiozitatea este foarte mare, 30-90% din contacti receptivi putnd face boala Copii naintea vrstei de 5 ani, cazurile grave nainte de un an, rata mortalitatii mare Boala este mai putin periculoasa la adulti, dar la copii rata mortalitatii este destul de mare. 6

 Vaccinarea este obligatorie : vaccinul DTP (anatoxina difterica, anatoxina tetanica si vaccin corpuscular pertussis inactivat sau vaccin acelular combinatii de componente purificate ale B.pertussis si toxoidul pertussis) GENUL BRUCELLA Generalitati infecteaza animalele si se pot transmite omului 6 specii (dar o singura grupa genomica) - B. melitensis (capre) - B. abortus (vite) - B. suis (porci) - B. canis (caine) - B. neotomae (sobolan) - B. ovis (oi) cocobacili gram negativi, colorati frecvent bipolar, eventual cu capsula, imobili, nesporulati strict aerobi, catalaza pozitivi, oxidaza negativi, relativ inactivi metabolic. Nu produc acizi din carbohidrati pe mediile care contin peptona. strict paraziti pentru animale, localizati intracelular. Habitat patogeni primari ai multor animale (vezi) organismul infectat habitat principal pot rezista si n mediul datorita unor mecanisme care le asigura persistenta (posibilitatea transformarii n conditiinefavorabile n forme L). Caractere morfotinctoriale cocobacili gram-negativi, imobili, nesporulati, izolati sau n gramezi neregulate. Se coloreaza bipolar n produsul patologic sunt prezenti special intracelular Cu tehnici speciale de colorare se poate evidentia o capsula fina Polimorfism in culturi vechi Caractere de cultura bacterii pretentioase _ medii mbogatite cu substante nutritive (aminoacizi, proteine serice, glucoza, saruri, vitamine, factori de crestere etc.), _ pH 6,8 _ temperatura de 34C aerobe facultativ anaerobe Brucella abortus 5-10% CO2 pt izolare Cresc lent 2-3 zile Colonii S trec in R (scade virulenta) mediul bifazic Castaneda 3 sapt , tulb uniform Caractere biochimice Activitate metabolica scazuta. Oxidaza si catalaza pozitive Ureaza variabil Nu indol, citrate Rezistenta fata de factorii fizici si 7

chimici Rezistenta n mediul extern este mare Pasteurizarea laptelui le distruge. Sensibile la dezinfectantele uzuale fucsina si tionina bacteriostatice ifd specie sensibilitate diferita fata de bacteriofagi Structura antigenica Complexa antigene LPZ : A si M difera ca importanta la diferitele specii de Brucella; lipsesc la unele antigen de suprafata L da reactii ncrucisate cu Yersinia enterocolitica O:9, Francisella tularensis, Vibrio cholerae si mai rar cu E.coli O:157 si cu unele tulpini de Salmonella. Raspuns imun raspuns imun umoral si celular Raspuns imun umoral: IgM primii, persista 2 ani IgG dupa 3 sapt, max la 6-8 sapt, persista pe toata durata infectiei cronice IgA rol Ac blocanti pt aglutinare IgM si IgG Raspuns imun celular rezistenta la reinfectie; limfocitele T stimuleaza activitatea bactericida a macrofagelor (! Unele brucelle persista intracelular in macrofage -> reactivari Caractere de patogenitate Multiplicare Invazivitate Serul animalelor receptive contine o globulina si o lipoproteina care favorizeaza cresterea formei S (virulente) a bacteriei. afinitate pentru placenta si tesuturile fetale ale animalelor receptive (eritritiol) Patogenie. Boala la om Bruceloza este o zooantroponoza. La animale bruceloza este asimptomatica afectarea aparatului genital ; se elimina prin lapte, secretii genitale, urina; avort la femele si lezuni testiculare la masculi Omul se contamineaza accidental Poarta de intrare: - tract digestiv - tegument lezat - conjunctive - mucoasa respiratorie ganglionii limfatici regionali -> duct toracic -> snge ->tesut reticuloendotelial din organe parenchimatoase -> noduli granulomatosi cu tendinta de abcedare. Patogenie. Boala la om Incubatia - 2-3 saptamni Debutul insidios: astenie, indispozitie, cefalee, artralgii, febra moderata, transpiratii abundente Periaoda de stare: 3 sapt - 3 luni _ ani - polimorfism simptomatic (boala greu de recunoscut) (Peste 200 semne) Febra ondulanta, neregulata, remitenta si intermitenta. Transpiratiile abundente nocturne, cu un miros caracteristic, Astenia 8

 Forme clinice: - Inaparenta - Septicemica - Forme localizate ( mai ales osteo articulare) - recaderi sau forme cu evolutie prelungita - forma cronica - Cea mai grava B. melitensis _febra de Malta sau febra ondulanta Diagnostic de laborator Bacteriologic in laborator cu nivel BSL 3 produsele patologice: snge, maduva osoasa, material recoltat prin punctie hepatica, splenica sau ganglionara, urina, bila, lapte, materiale necroptice etc., n functie de localizarea procesului infectios Ex frotiu direct si IF frecvent negative Izolare: medii speciale si mediu bifazic Castagneda (pt hemoculturi) 10 zile pana la 3 saptamani, urmarite zilnic Identificare: caracterele de cultura, aspect microscopic al culturii, teste biochimice si aglutinarea pe lama cu seruri antibrucella forma S, sensibilitatea la fagul Tbilisi, sonde ADN. Imunologic : Serologic: detectare Ac - reactii de aglutinare calitativ R. Huddleson cantitativ - R. Wright, RFC, Imunobiologic in vivo - IDR la brucelina in forme cronice Tratament Dificil (localizare intracelulara) Prelungit (luni de zile) In faza acuta Asociere de antibiotice sau Cloramfenicol, Rifampicina, Tetraciclina, Ampicilina n bruceloza cronica sau latenta antibioticoterapia este ineficienta Epidemiologie. Prevenire. Control Sursa: animalele bolnave Transmitere: lapte (pasteurizarea reduce riscul), contact cu tesuturile avortonului, balegar, pulberi, ape contaminate cu Brucella la nivelul leziunilor tegumentare, la nivelul conjunctivei sau prin inhalarea aerosolilor contaminati cu Brucella, degajati n cursul avortului Eradicarea bolii la animale (vaccin sau sacrificare animale bolnave) Boala profesionala: echipament de protectie: masti, manusi, sorturi, cizme de cauciuc. control serologic si prin IDR la personalul expus