Universitatea de Stat de medicina

si Farmacie „Nicolae TesTemiTaNu”

din republica moldova

PORTOFOLIU
la terminologia medicală
latină
”Non est medicina sine lingua Latina”

Asistent universitar: Eliza Mîrza

Student: Cristiana Morcov, M1802

Chișinău, 2018-2019
 I. Din istoria medicine
Leonid Cobâleanschi
Rector, proeminent savant cu
moralitate şi modestie ireproşabilă
Leonid Cobâleanschi s-a născut în data de 29
octombrie 1939 în satul Baraboi, raionul Râşcani
(actualmente raionul Dondușeni), într-o familie de
ţărani. După absolvirea Școlii medii din satul natal
și, în 1958, a Colegiului de Medicină din Soroca,
timp de 5 ani activează ca asistent medical în satele
Moşeni, Hiliuţi și Baraboi. În 1963 îşi continuă
studiile la Institutul de Stat de Medicină din
Chișinău. După absolvirea Institutului, în 1969 a
fost admis în doctorantură la Catedra de
fiziopatologie. Peste 2 ani susţine teza de doctor în
științe medicale și începe cariera didactică la aceeaşi
catedră, inițial ca asistent, apoi ca lector superior și
conferențiar. Concomitent, îndeplineşte şi alte
funcţii, inclusiv cea de prodecan, demonstrând în
toate profesionalism și devotament. În 1985 susține cu succes teza de doctor habilitat în științe
medicale, iar peste câţiva ani este ales în funcția de şef catedră Fiziopatologie. Din anul 1986
până în 1994 a deţinut funcţia de rector al Universității de Stat de Medicină „Nicolae
Testemiţanu”, organizând concomitent şi activitatea Catedrei de fiziopatologie. Aceşti ani au fost
cei mai rodnici în domeniul didactic şi ştiinţific al profesorului Cobâleanschi. Datorită minții
analitice și perseverenței de invidiat, Domnia Sa a reușit să desfăşoare o activitate amplă de
cercetare privind şocul traumatic, extinzând şi aprofundând, în mod consecvent, cercetările
ştiinţifice ale traumei grave, conform unui program bine elaborat, care este continuat de discipolii
săi. Sub îndrumarea profesorului Leonid Cobâleanschi au fost susținute 7 teze de doctor în științe
medicale și 3 de doctor habilitat. De-a lungul activităţii a publicat peste 120 de lucrări ştiinţifice,
inclusiv 2 monografii, un dicţionar explicativ în domeniu și un compendiu de lucrări practice.
Rezultatele cercetărilor ştiinţifice ale profesorului Cobâleanschi şi ale discipolilor săi au fost înalt
apreciate în ţară şi peste hotare. Acestea au permis elucidarea noilor aspecte patogenetice ale
afecţiunilor traumatice şi elaborarea noilor metode de tratament ale acestora prin oxihiperbarie. În
anul 1989 profesorului Leonid Cobâleanschi i-a fost decernat Premiul de Stat în domeniul
știinţei şi tehnicii pentru realizări remarcabile în studiul șocului traumatic, iar în 1991
rectorului Universității de Stat de Medicină „Nicolae Testemiţanu” și profesorului universitar
Leonid Cobâleanschi i s-a conferit titlul onorific „Om Emerit” al Republicii Moldova pentru
realizările obţinute în ştiinţă, în instruirea şi educarea cadrelor medicale. Rectorul Leonid
Cobâleanschi a păstrat şi a continuat bunele tradiţii ale instituţiei în toate domeniile de activitate.
Astăzi, Blocul didactic nr. 1 îi poartă numele. Profesorul universitar Leonid Cobâleanschi va
rămâne în memoria posterității ca savant proeminent, iscusit pedagog și talentat manager cu
o moralitate și modestie ireproșabilă. S-a stins prematur din viață la 8 decembrie 1994.
 II. Terminologia anatomica

Miologie

1. Termeni anatomici polinomiali cu analiza gramaticală a

componentelor:

1.1) Venter posterior musculi digastrici –

venterul posterior al mușciului digastric
Venter, tris m – substantiv de declinarea a III-a, genul
masculin, numărul singular, cazul Nominativ, funcția
sintactică de subiect.
Posterior, ius – adjectiv defectiv de pozitiv, genul
masculin, numărul singular, cazul Nominativ, funcția
sintactică de atribut acordat.
Musculus, i m - substantiv de declinarea II, genul
masculin, numărul singular, cazul Genitiv, funcția
sintactică de atribut neacordat.
Digastricus, a, um– adjectiv din grupa a I-a, declinarea a
II-a, genul masculin, numărul singular, cazul Genitiv,
funcția sintactică de atribut acordat.

1.2) Musculus brevis hallucis – mușchiul scurs al

halucelui
Musculus, i m – substantiv de declinarea a II-a, genul
masculin, numărul singular, cazul Nominativ, funcția
sintactică de subiect.
Brevis, e – adjectiv din grupa a II-a, declinarea a III-a, genul
masculin, numărul singular, cazul Nominativ, funcția
sintactică de atribut acordat.
Digitus, i m - substantiv de declinarea II, genul masculin,
numărul singular, cazul Genitiv, funcția sintactică de atribut
neacordat.
Hallux, ucis m – substantiv de declinarea a III-a, genul
masculin, numărul singular, cazul Genitiv, funcția sintactică
de atribut neacordat.
 1.3) Musculus erector spinae – mușciul extensor
al coloanei vertebrale
Musculus, i m – substantiv de declinarea a II-a, genul
masculin, numărul singular, cazul Nominativ, funcția
sintactică de subiect.
Erector, oris m – substantiv de declinarea a III-a, genul
masculin, numărul singular, cazul Nominativ, funcția
sintactică de apoziție.
Spina, ae f - substantiv de declinarea I, genul feminin,
numărul singular, cazul Genitiv, funcția sintactică de
atribut neacordat.

1.4) Musculus quadriceps femoris– mușchiul

cvadriceps al femurului
Musculus, i m – substantiv de declinarea a II-a, genul masculin,
numărul singular, cazul Nominativ, funcția sintactică de subiect.
Quadriceps, cipitis - adjectiv din grupa a II-a, declinarea a III-a,
genul masculin, numărul singular, cazul Nominativ, funcția sintactică
de atribut acordat.
Femur, oris n - substantiv de declinarea a III-a, genul neutru, numărul
singular, cazul Genitiv, funcția sintactică de atribut neacordat.

1.5) Musculus serratus posterior superior –

mușciul dințat posterior superior
Musculus, i m – substantiv de declinarea a II-a, genul
masculin, numărul singular, cazul Nominativ, funcția
sintactică de subiect.
Serratus, a, um – adjectiv de grupa I, declinarea a II-a,
genul masculin, numărul singular, cazul Nominativ,
funcția sintactică de atribut acordat.
Posterior, ius – adjectiv defectiv de pozitiv, genul
masculin, numărul singular, cazul Nominativ, funcția
sintactică de atribut acordat.
Superior, ius – adjectiv defectiv de pozitiv, genul
masculin, numărul singular, cazul Nominativ, funcția
sintactică de atribut acordat.
 Osteologie

2. Termeni anatomici polinomiali în varianta

latină-română:
2.1) Processus articularis vertebrae
cervicalis – apofiza articulară a
vertebrei cervicale
2.2) Lamina horizontalis ossis
palatini – lamela orizontală a osului
palatin
2.3) Processus temporalis ossis
zygomatici – apofiza temporală a
osului zigomatic
2.4) Cornu minus ossis hyoidei –
cornul mic al osului hioid
2.5)Lamina cribrosa ossis ethmoidalis
– lamela cribroasă a osului etmoid
2.6) Impressiones digitatae ossis
frontalis – impresiunile digitiforme ale
osului frontal
2.7) Processus palatinus ossis
maxillae – apofiza palatina a maxilei
2.8) Margo mastoideus ossis
occipitale – marginea mastoidiană a
osului occipital
2.9) Tuberositas maseterica
mandubulae – tuberozitatea
maseterică a mandibulei
2.10) Processus pterygoideum ossis
sphenoidale – apofiza pterigoidă a
osului sfenoid
 3. Termeni anatomici binomiali cu indicația etimonului
adjectivului:

3.1) Os sphenoidale – provine din grecescul „sphēnoeidēs” = în formă de

pană

3.2) Os sacrale – provine de la latinescul „sacer, cra, crum” = sacru, sfânt

3.3) Processus mastoideus – provine de la grecescul „mastoeidēs” = piept

3.4) Digitus anularis – provine de la latinescul „anulus, i m” = inel

3.5) Os hamatum – provine din latinescul „hamatus, a, um” = unciform

III. Terminologia FARMACEUTICA

1. Forme medicamentoase solide, semisolide și lichide:

Medicament - este orice substanţă sau amestec de substanţe utilizate pentru

diagnosticarea, tratamentul, ameliorarea sau prevenirea unei boli sau a tulburărilor
funcţionale la om sau animale. Originea medicamentelor poate fi minerală, animală,
vegetală sau sintetică.
1.1) Forme medicamentoase solide:
PULVIS, eris m : Pulberile – sunt substanţe solide dispersate in particule uniforme,
cu grad de diviziune determinat, aspect omogen. Se obţin din substanţe solide uscate,
mărunţite şi trecute prin site cu ochiuri de diferite dimensiuni. Se prepară uşor; au aspect
omogen, au absorbţie bună prin diluare. După compoziţie sunt pulberi simpe (cu o singură
substanţă activă) şi compuse (conţin 2 sau mai multe substanţe active). După calea de
administrare există pulberi pentru uz extern sau pudre şi pulberi pentru uz intern (se inghit).

CAPSULA, ae f : Capsulele – sunt invelişuri care conţin doze unitare de substanţe

active solide sau lichide. Protejează mucoasa gastrică de acțiunea iritantă a asubstanțelor
active; protejează substanţele active de inactivarea prin HCl din sucul gastric, dirijează
absorbţia, maschează gustul. După compoziţia lor se clasifică in : amilacee, gelatinoase,
operculate, sferice, enterosolubile.
 TABULLETA, ae f : Comprimatele – se obţin pe cale industrială, prin comprimarea
substanţelor medicamentoase sub formă de pulberi impreună cu substanţe ajutătoare.
Există mai multe tipuri de comprimate : orale, sublinguale, bucale, efervescente, retard,
vaginale.

DRAGEE : Drajeurile – se obţin numai pe cale industrială. Sunt comprimate

acoperite cu unul sau mai multe straturi, au formă biconvexă, suprafaţă lucioasă, sunt albe
sau colorate. După locul unde se dezagregă şi cedează substanţa activă se clasifică in:
drajeuri gastrosolventes și drajeuri enterosolventes.

GRANULUM, i n : Granulele – se obţin pe cale industrială. Sunt formaţiuni solide

cu aspect de fragmente vermiculare, sferice, cilindrice, uniforme cu gust plăcut, albe sau
colorate, constituite din agregate de pulberi medicamentoase, zahăr şi aromatizanţi. La
temperatura de 37 0C cedează substanţa activă in 15’, iar cele efervescente in 5’. Sunt
preferate indeosebi la copii. Se dozează cu linguriţa sau cu unitatea de măsură prevăzută
in ambalaj.

1.2) Formele medicamentoase semisolide și moi:

SUPPOSITORUM, i n : Supozitoarele – sunt forme semisolide care la temperatura
camerei sunt solide şi se topesc la temperatutra corpului de 37 0C. După calea de
admninistrare se clasifică in : rectale, vaginale, uretrale.

UNGUENTUM, i n : Unguentele – sunt preparate farmaceutice de consistenţă

moale, care se aplică pe tegumente şi mucoase in scop de protecţie sau terapeutic. Se
clasifică:

a) după locul de aplicare: dermice, oftalmice, nazale, pentru plăgi (sterile).

b) după tipul acţiunii: de protecţie, epitelizante, cosmetice, revulsive, dezinfectante.

c) după capacitatea de pătrundere: epidermice, endodermice, diadermice

PASTA, ae f : Pastele – sunt unguente ce conţin intre 50-60% din compoziţie

substanţe inerte, impreună cu substanţe active, care se aplică pe tegumente in scop sicativ
sau de protecţie. Excipientul este vaselina alba, care păstrează stază de căldură.

EMPLASTRUM, i n : Emplastrele – sunt amestecuri de săpunuri, rezine, ceruri,

substanţe grase, cauciuc şi substanţe medicamentoase. După destinaţie se clasifică in
emplastre terapeutice şi adezive. Cele terapeutice conţin substanţe medicamentoase.
Plasturii adezivi pentru absorbţie transdermică se aplică pe piele şi cedează lent substanţa
activă in vederea absorbţiei transcutanate şi a efectului sistemic.
1.3) Forme medicamentoase lichide:
SOLUTIO, onis f : Soluţii - sunt utilizate pentru aplicare pe tegumente şi mucoase
pentru badijonare, comprese, fricţiuni, spălături. Conţin substanţe active dizolvate in
următorii solvenţi: apă distilată, alcool diluat, glicerină şi ulei de floarea soarelui.

SUSPENSIO, onis f : Suspensii– conţin substanţe insolubile, care se dispersează in

apă purificată sau ulei.

EMULSUM, i n : Emulsii– sunt preparate cu aspect lăptos obţinute prin dispersarea

a 2 lichide nemiscibile, unul apos şi altul uleios. Se agită inainte de aplicare.

LINIMENTUM, i n : Linimentele – sunt forme lichide sau semisolide ce conţin

amestecuri de săpunuri, uleiuri, alcooli şi alte substanţe, avand efect lăptos, care se aplică
pe tegumente, după o agitare prealabilă.

AEROSOLUM, i n : Aerosolii (spray-urile) sunt sisteme heterogene constituite

dintr-un mediu de dispersie gazos in care se dispersează substanţe active lichide sau solide.

INFUSUM, i n : Infuzii – soluții extractive apoasepreparate din părțile fine ale

plantei, de cele mai multe ori la temperature fierberii, pentru ca principiile active din planta
să treacă în apă.

TINCTURA, ae f : Tincturi – extracție alcoolică, transparentă, mai mult sau mai

puțin colorată, obținută din drog toxic sau puternic active, uscat și bine mărunțit sau
proaspăt colectat, fără încălzire și fără îndepărtarea solventului.

2. A)Verbul latin și B)indicații medicale în textul rețetei:

A:
2.1)Divide in partes aequales – divizează în părți
egale.
2.2)Da tales doses – elibereză asemenea doze.
2.3)Repete quantum satis – repetă cât este necesar.

2.4)Misce in vitrum – amestecă în flacon.

2.5)Solve in acidum – dizolvă în acid.

2.6)Consperge pulvis – presoară pulbere.

B:

2.1)Da in capsulis amylaceis = eliberează în capsule de amidon

2.2)Da in tabulletis obductis = eliberează în comprimate filmate

2.3)Da in vitrum = eliberează în flacon

2.4)Da in vitro nigro = eliberează în sticluță neagră

2.5)Da in capsulis gelatinosis = eliberează în capsule gelatinoase

2.6)Da tales doses nr. 10= eliberează asemenea doze în număr de 10

2.7)Sterilisa quantum satis = sterilizează cât e necesar

2.8)Da in scatula = eliberează în cutie

2.9)Da in charta cerata = eliberează în hârtie cerată

2.10)Da in ampullis = eliberează în fiole

3. Modele recepturale standarde cu

formele verbale „fiat”, „fiant”:

Verbul neregulat „fio, fieri” ( a se obține, a se forma):

La peroana a III-a singular: FIAT = să fie obținut/obținută;
La peroana a III-a plural: FIANT = să fie obținute/obținuți;
3.1)Misce, fiat extractum siccum = Amestecă, să fie obținut extract uscat
3.2)Misce, ut fiat pulvis simplex = Amestecă, să fie obținută pulbere simplă
3.3)Misce, ut fiant tabulettae abductae = Amestecă, ca să fie obținute comprimate filmate
3.4)Misce, fiant rhinoguttae = Amestecă, să fie obținute picături pentru nas
3.5)Misce, fiat solutio concentrata = Amestecă, să fie obținută soluție concentrată
 4. Cuvinte auxiliare utilizate în rețetă:

A) Expresii utilizate în uzul medical:

Post partum = după naștere
Pro injectionibus = pentru injecții

Ad usum externum = pentru uz extern

Post factum = cu întîrziere
Pro infantibus = pentru copii
Contra tussim = împotriva tusei
Post operationem = după operație
Pro dosi = pentru o singură doză
Per diem = în decurs de o zi
Pro inhalatione = pentru inhalație
B) Numerale-prefixe de origine latină și greacă:
Origine latină:
Uni – unu; ex.: unilateralis
Bi – doi; ex.: biceps, bilateralis
Quadri – patru; ex.: quadriceps
Origine greacă:
Mono – unu; ex.: monobrachia
Di – doi; ex.: musculi digastricus
Tri – trei; ex.: triceps, triplegia
Tetra – patru; ex.: tetrapodus
Penta – cinci; ex.: pentavaccinum
Hexa – șase; ex.: hexachloranum
Hepta – șapte
Octo – opt
Enea – nouă
Deca – zece
 5. Scrieți în latină denumiri de preparate medicamentoase,
subliniați segmentul de frecvență și indicați grupa
farmacologică/chimică:

5.1) Antipyrinum = antipirină; antipiretic

5.2) Cholosasum = holosas; colagog

5.3) Berlocidum = berlocid; antimicrobian

5.4) Angiotensinamidum = angiotensină; spasmolitic

5.5) Apomorphinum = apomorfină; conține morfină

5.6) Helianthinum = heliantină; alcaloid, heterozid

5.7) Cerivastatinum = cerivastatină; inhibitor de

enzime

5.8) Ampicillinum = ampicilină; antibiotic

penicilinic

5.9) Tetracyclinum = tetraciclină; antibiotic

tetraciclinic

5.10) Sulfadimezinum = sulfadimezină; sulfamidă

antibacteriană
 6. Scrieți denumiri de preparate galenice:

6.1) Viburnum, i n = călin

Decoctum radicis Viburni
Infusum fructuum Viburni
ex 10,0-200ml

6.2) Carum carvi = chimen

Infuzum fructuum Cari carvi
Oleum Cari carvi

6.3) Serpyllum, i n = cimbrișor

Infusum florum Serpylli ex 5,0 – 200ml
Decoctum fructuum Serpylli ex 30,0 – 1l

6.4)Thymus, i m = cimbru-de-câmp
Infusum pulveris Thymi ex 10,0-200ml
Infusum florum Thymi ex 6,0-100ml

6.5 Primula veris = ciuboțica-cucului

Infusum florum Primulae varis
ex 20,0-200ml
 7. Traduceți în latina rețetele, cu abrevierile admisibile în
receptură:

Limba română Limba latină

Ia: Rp.:
5 picături de ulei de pătlagină Ol. Plantaginis gtts. V
Infuzie de radacină de mătrăgună Inf. rad. Belladonnae 0,04%
0,04 % M. D. in ampull.
Amestecă. Dă în fiolă. S.:
Indică:

Ia: Rp.:
Iodură de potasiu 9,5 Kalii iodidi 9,5
Unt de cacao 4,8 But. Cacao 4,8
Oxid de zinc 1,5 Zinci oxydi 1,5
Amestecă să fie obținut liniment. Dă. M. f. linim. D.
Indică: S.:
Pentru uz extern ad. us. ext.

Ia: Rp.:
Supozitoare „Vagisol” nr. 8 Supp. „Vagisol” N. 8
Dă. D.
Indică: S.:
pentru administrare internă ad. us. int.

Ia: Rp.:
Comprimate „Antipyrinum” nr.3 Tab. „Antipyrinum” N.3
Sirop de altei Sir. Althaeae
Dă. D.
Indică: S.:
 8. AFORISME:

 Aurea mediocritas. (Aurita cale de mijloc)

 Barba non facit philosophum. (Barba nu te face filosof)
 Bona valetudo melior est quam maximae divitiae. (Sănătatea bună este
mai valoroasă decât cea mai mare avere)
 Carpe diem. (Trăiește clipa; Profită de această zi) Horatius
 E fructu arbor cognoscitur. (Arborele se cunoaște dupa fructe)
 Ego sum qui sum. (Eu sunt cel ce sunt)
 Et si omnes, sed non ego. (Chiar dacă toți, eu nu)
 Homo naturaliter animal sociale. (Omul prin natură este animal
social) Aristotel
 Hic Rhodus, hic salta. (AICI e Rhodos, aici sari! (Demonstrează AICI și
ACUM ce ai de demonstrat))
 Laborare est orare. (Lucrul este rugă)
 Laborare omnia vincit. (Lucrul învinge tot)
 Memento mori. (Nu uita că ești muritor!)
 Nihil novi sub sole. (Nimic nou sub soare)
 IV. Terminologia clinica

1. Formați termeni anatomici cu

elemente terminologice post-pozitive :

1.1) Cystographia – examinarea radiologică a vezicii urinare

1.2) Laryngogramma – examinarea imagistică a laringelui
1.3) Cheiloplastica – modelarea plastică a buzei
1.4) Blepharorrhexis – rezecția pleoapei
1.5) Onychoschisis – descuamarea unghiei
1.6) Splanchnomegalia – mărirea excesivă a viscerelor
1.7) Chondromalacia – rămolirea cartilajului
1.8) Balneotherapia – terapia cu băi
1.9) Cardioplegia – paralizia miocardului
1.10) Cystalgia – durere a vezicii urinare
1.11) Myopathia – totalitatea afecțiunilor musculare
1.12) Metrorrhagia – hemoragia uterului
1.13) Hysteroscopia – inspecția instrumentală a uterului
1.14) Colpotomia – secționarea vaginului
1.15) Gastritis – inflamația stomacului

2. Formați termeni anatomici cu

elemente terminologice pre-pozitive :

2.1) Polydactylia – număr excesiv de degete

2.2) Oligokinesia – puțină mișcare
2.3) Dystonia – dereglarea tonusului muscular
2.4) Bradypnoe – respirație încetinită
2.5) Dolichocolon – colon mărit în lungime
 3. AFORISME:

 Nosce te ipsum! (Cunoaște-te pe tine însuți!) Era scris pe frontonul

templului din Delphi
 Omnia vincit amor. (Iubirea învinge orice)
 Omnium artium medicina nobilissima est. (Medicina este cea mai nobilă
artă)
 Optimum medicamentum quies est. (Cel mai bun medicament este odihna)
 Quod medicina aliis, aliis est acre venenum. (Medicamentul unuia, este
veninul altuia)
 Quot capita, tot sententiae. (Atâtea păreri, câte capete)
 Repetitio mater studiorum est. (Repetiția este mama învățăturii)
 Ubi tu Gaius, ibi ego Gaia. (Unde ești tu Gaius, acolo voi fi eu, Gaia ;
formulă de fidelitate zisă de soții romani după căsătorie)
 Veni, vidi, vici (am venit, am văzut, am învins) Iulius Caesar
 Vincit omnia veritas. (Adevărul învinge totul)
 Vox populi, vox dei. (Vocea poporului, vocea zeilor)

Luceondo
allis ego
ipse ardeo