Sunteți pe pagina 1din 67

Tema 3.

Fiziologia neuronului.
Sinapsele excitatorii si inhibitorii in
SNC
1. Neuronul ca unitatea structural i funcional a sistemului nervos central. Sinapsele
SNC. Tipuri de sinapse. Anatomia fiziologic a sinapsei. Mecanismul eliberrii
neurotransmitorului. Caracteristicile transmiterii sinaptice (conducerea unidirecional,
ntrzierea sinaptic, epuizarea)

2. Aspectele electrice ale excitaiei neuronale. Substanele chimice cu rol de transmitori


excitatori. Mecanismul ionic al potenialului postsinaptic de excitaie (PPSE). Generarea
potenialului de aciune n segmentul iniial al axonului.

3. Aspectele electrice ale inhibiiei neuronale. Substanele chimice cu rol de transmitori


inhibitori. Mecanismul ionic al potenialului postsinaptic de inhibiie (PPSI). Inhibiiei
postsinaptic. Inhibiia presinaptic. Inhibiia recurent, lateral, reciproc.

4. Transmiterea i procesarea semnalelor la nivelul reelelor neuronale (centrilor


nervoi). Particularitile propagrii excitaiei n centrii nervosi. Conducerea unilateral,
convergena, divergena, descrcarea ulterioar (postaciunea), facilitarea, ocluzia,
oboseala.

Lucrarile practice:
nr 1,2,5,6,7 paginile 34,35,37,39,40.
1 Neuronul ca unitatea structural i funcional
a sistemului nervos central.
Sinapse aferente pe dendrite si corpul neuronal, nr sinapselor
poate varia de la cateva sute pana la 200000.

Impulsul eferenta este transmis prin axonul unic, dar care este
ramificat.

Transmiterea sinaptica este doar intr-o directie, anterograd de


la axon spre dendrita sau corp neuronal.
1
Sinapsele SNC.
Tipuri de sinapse.
Anatomia fiziologic a sinapsei.
Mecanismul eliberrii neurotransmitorului.
Caracteristicile transmiterii sinaptice
(conducerea unidirecional, ntrzierea
sinaptic, epuizarea)
SINAPS, s. f. / synapse, s. m. / synapse. Gr. synapsis = punct de legtur,
de la syn = mpreun, hapsis = unire i haptein = a prinde, a ataa. Termen
conceput iniial (Sherrington, 1897) pentru denumirea locului de contact `ntre dou sau mai multe celule
nervoase, sediu al transmiterii influxului nervos (unele celule avnd peste 15 000 de s.). Ulterior, termenul
a fost extins i la jonciunile neuroefectoare somatice i vegetative. S. este alctuit dintr-o regiune
presinaptic i alta postsinaptic, separate de spaiul sau fanta sinaptic. Regiunea presinaptic este
reprezentat de ramificaiile axonale sub form de buton terminal sau de varicoziti terminale. Spaiul
sinaptic este cuprins `ntre cele dou membrane, pre- i postsinaptic, i msoar circa 20-30 nm.

Regiunea postsinaptic este reprezentat de poriunea difereniat a membranei i citoplasmei


neuronului sau organului efector (muchi, gland) din teritoriul postsinaptic. Membrana postsinaptic
conine *receptorii specifici *mediatorului eliberat din teritoriul presinaptic. Transmiterea (transmisia)
sinaptic este de dou feluri: chimic (predomin la mamifere i la om) i electric (animale inferioare:
crab, rac, pete etc.). ~n s. chimice, transmiterea se realizeaz prin mediatori chimici (principali:
acetilcolina i noradrenalina), s. fiind de mai multe tipuri: s. axodendritice (cele mai rspndite), s.
axosomatice, s. axoaxonice (descrise recent la vertebrate, `n *formaiunea reticulat, mduv, *talamus
etc.) i *jociunea neuromuscular (caracteristic musculaturii striate). ~n funcie de natura chimic a
neurotransmitorului, s. chimice se `mpart `n colinergice, adrenergice, serotoninergice, histaminergice,
aminoacidergice (acid glutamic, acid gama-aminobutiric, glicin), peptidergice, purinergice etc. ~n s.
electrice, conducerea rapid interneuronal se datoreaz comunicrii directe `ntre citoplasma celor doi
neuroni prin *jociuni strnse, ce permit schimburi ionice interneuronale rapide, generatoare de
manifestri electrice cu laten mic, sub 0,1 ms. La om, s. electrice se gsesc numai `n anumite structuri
nervoase subcorticale.
1 Sinapsele SNC.
Informatia in SNC se transmite prin intermediul potentialelor
de actiune, denumite impulsuri nervoase, de la un neuron la
altul.

Functiile sinaptice ale neuronilor, impulsul poate fi:


1. Blocat
2. Transformat in impulsuri repetetive
3. Integrat alaturi de alte impulsuri provenite de la alti neuroni
=> generand tipare foarte complicate de impulsuri la nivel
neuronal
1 Tipuri de sinapse.
1. Chimice constituie majoritatea sinapselor. Membrana
presinaptica => neurotransmitator (cca 40 Accolina,
norepinefrina, epinefrina, histamina, acidul gama aminobutiric
(GABA), glicina, serotonina, glutamatul) => receptorii de pe
membrana postsinaptica => efect de stimulare sau inhibitie sau
modificarea sensibilitatii.
2. Electrice se cracterizeaz prin prezenta unor canale prin care
impulsul trece liber
Epuizarea sinaptica UNIDIRECTIONAT
Astfel este regula in
transmiterea si
ajungerea
informatiei
necesare spre
regiunile necesare

Intarzierea sinaptica minumum 0.5 ms, cu


cate mai multe sinapse, cu atat va fi mai
lent transmis impulsul
+ efectul pH-ului
Efectul hipoxiei
Efectul anestezicilor
Membrana presinaptica
Canale Ca++ voltaj dependente (transmembranar)
Situsuri de eliberare (pe fata interna a mebranei)
Membrana postsinaptica
Receptor
Componenta de legare (pu AcC) spre fanta sinaptica
Componenta ionofor transmembranar
Canal ionic (ramane deschis foarte scurt timp)
Canal cationic cu sarcini care va atrage Na+
(neurotransmitatorul care va deschide aceste canale
neurotransmitator activator)
Canal anionic cu sarcini + care va atrage Cl- +
(neurotransmitatorul care va deschide aceste canale
neurotransmitator inhibitor)
Activator al unui sistem generator a mesagerilor secunzi (procesul
poate dura mai mult timp, important pentru memorie etc).
Enzime
cu
diverse
functii
intracelul
are, de
ex.
Glicoliza
sau Secretia diferitor hormoni
gliconeog (adrenalina), modificare structurii
eneza etc neuronale (memorizare)
Excitatia cresterea electropozitivitatii
intraneuronale sau
1. deschidera canalelor de Na+
Sa intre sarcinile + in neuron
2. scaderea conducerii prin canale de K+ si Cl- sau
prin ambele:
K+ sa nu iasa sarcinile poz din neuron
Cl- sa nu intre sarcinile neg in neuron Cresterea
electropozitivit
Diverse modificari ale metabolismului intern al
aii
intracelulara
neuronului care fac ca acesta sa lucreze mai mult,
sau foramarea de receptori excitatori sau
scaderea nr de receptori inhibitori
Inhibitia cresterea
electronegativitatii intraneuronale
1. deschiderea canalelor Cl- cu influx de Cl-,
sarcini negative in neuronul postsinaptic.
2. cresterea conductantei canalelor de K+ (cu
scoaterea K+ din celula).
3. scaderea metabolismului neuronal,
numarului de neuroni excitatori sau cresterea
nr neuroni inhibitori
Neurotransmitatori prezent cca 50 de
substante
Raspuns rapid, acut
senzatii, miscare etc.
Mecanismul ionic
deschiderea influx de Na+
(excitatie), sau exflux de
K+ sau influx de Cl-,
inhibitie
AcetilColina
De obicei excitator
Neuronii piramidali
Motoneuronii periferici
Neuronii vegetativi preganglionari
Neuronii parasimpatici postganglionari
Unii neuroni simpatici postganglionari
Inhibitor in cazu nervului vag, care inhiba
cordul
Noradrenalina
Numerosi neuroni din hipotalamus si trunchiul
cerebral, in special in locul ceruleus din punte.
Ultimii neuroni trimit eferente spre multe
regiuni cerebrale, excitandu-le, de exemplu
mentinand starea de alerta, de veghe.
Neuronii postganglionari simpatici
dopamina
Neuronii din substanta neagra, terminatiile
acestora se afla in regiunea striata a
ganglionilor bazali.
Dopamina are deobicei efect inhibitor
glicina
La nivelul sinapselor maduvei spinarii
Efect inhibitor
Acidul GamaAminoButiri (GABA)
Secretat de terminatiunile MS, cerebelului,
ganglionilor bazali, divers portiuni ale
cortexului
Efect inhibitor
Glutamatul
Secretata de terminatiile presinaptice a
neuronilor senzitivi care aferenteaza SNC si in
multe regiuni corticale
Efect excitator
serotonina
Secretata de neuronii rafeului median ale
trunchiului cerebral, care se proiecteaza in
numeroase regiuni ale creierului si MS, in
special la nivelul coarnelor posterioare ale MS
si in hipotalamus.
INHIBITOR al cailor care transmit durerea la
nivelul MS
Inhibitor la nivel cerebral, influenteaza
dispozitia si declansarea somnului
Aspectele electrice ale excitaiei
neuronale.

Acest potential membranar de


repaus, mai mic decat -90 ca in
cazul fibrelor nervoase periferice
sau fibrelor musculare, permite
reglarea excitabilitatii sau in sus
sau in jos
Potentialele Nernst pentru fiecare
ion in parte
Mediul intracelular lichid
conductanta foarte buna
rezistenta nula la conducerea
curentului electric intre diferite
parti ale citoplasmei important
pentru efectul de sumatie spatiala.
Potentialul de actiune in
citoplasma este ca o picatura care a
cazut in apa
Potential postsinaptic excitator/inhibitor

HIPOPOLARIZAT/HIPEREXCITABIL

HIPERPOLARIZAT/HIPOEXCITABIL
Inhibitia presinaptica
GABA
Deschiderea canalelor anionice
hiperpolarizare stingerea potentialului de
actiune
Circuit de inhibitie reciproca

Muschi agonisti

Muschi antagonisti

Prevenirea hiperactivitatii
cerebrale
Transmiterea i procesarea semnalelor la nivelul
reelelor neuronale (centrilor nervoi).
descrcarea ulterioar
(postaciunea)