Tema pentru perioada

04-08.05.2020
De rezolvat pâna pe 06.05.2020
 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie
”Nicolae Testemițanu”

Catedra de biochimie și biochimie clinică

BIOCHIMIE

Ghid de lucrări practice

pentru studenții Facultății Stomatologie

Student _Botnaru Octavian !

Grupa _s1901

Profesor _Martin Cristina

Chișinău 2018
 Bibliografia recomandată

A. Obligatorie
1. Lîsîi L. Biochimie medicală (ediţia a doua). Chişină u, 2007.
2. Champe P.C., Harvey R.A., Ferrier D.R. Biochimie ilustrată . Ed. 4-a. București. Editura
medicală Calisto, 2010.
3. Dinu V., Truţia E., Popa-Cristea E., Popescu A. Biochimie medicală . Mic tratat. Bucureşti,
1996.
4. Lîsîi L. Biochimie. Teste. Test-minim. Chişină u, 2008.
5. Lîsîi L. şi alţii. Biochimie. Lucră ri practice. Chişină u, 2002.
6. www.biochimie.usmf.md. (Indicaţii metodice, suport teoretic).

B. Suplimentară
1. Nelson D.L., Cox M.M. Lehninger A. Principles of Biochemistry. Sixth Edition. 2012.
2. Bhagavan  N.V., Ha Chung-Eun. Essentials of Medical Biochemistry: With Clinical Cases.
Academic Press; 1st edition, 2011.
3. Campbell P.N. Smith A.D. Biochemistry illustrated. Internatinal edition, 2000
4. Murray R.K., Granner D.K., Mayer P.A., Rodwell V.W. Harper’s illustrated Biochemistry.
26-th international edition, 2003
5. Champe Pamela C., Harvey Richard A. Biochemistry. Lippincott’s Illustrated Reviews.
Gavriliuc Ludmila. Biochemistry. Lectures for student of Medical Departments. 2009.
6. Lehninger A.L. Principles of Biochemistry The Johns Hopkins University School of
Medicine, Worth Publishers Inc., 2007.
7. Metzler D.E. Biochemistry. The chemical reactions of living cells. Second edition, vol.1-2.
Academic Press, 2003
8. Marshall W.J. Clinical Chemistry. 4th edition, Mosby press, UK, London, 2000
9. Stryer L. Biochemistry. Freeman and Company, San-Francisco, USA, 2000.
10. Березов Т.Т. Коровкин Б.Ф. Биологическая химия. Издание второе. Москва, 1998.
11. Николаев A. Биологическая химия. Москва, 1989. www.biochemistry.ru. Северин
Е.С. Биохимия. Учебник для вузов. 2-е издание. Москва, 2004.
12. www.biochemistry.ru. Березов Т.Т. Коровкин Б.Ф. Биологическая химия. Издание
третье. Москва, 1998.
13. www.biochimie.usmf.md

04-08.05.2020
 Tema nr. 13
Metabolismul acizilor grași și al corpilor cetonici

Nivel iniţial de cunoştinţe

1. Glicoliza, gluconeogeneza, decarboxilarea oxidativă a piruvatului, ciclul Krebs, lanțul
respirator, fosforilarea oxidativă .

Subiecte pentru discuție la seminar

1. Biosinteza acizilor graşi – localizarea, etapele, reacţiile, enzimele, coenzimele, reglarea:
a) saturaţi cu numă r par de atomi de carbon;
b) nesaturaţi cu numă r par de atomi de carbon (monoenici);
c) biosinteza acidului arahidonic (noţiuni generale).
2. Beta-oxidarea acizilor graşi:
a) saturaţi cu numă r par de atomi de carbon (sediul, etapele, reacţiile, enzimele,
coenzimele, randamentul energetic, reglarea);
b) nesaturaţi şi cu numă r impar de atomi de carbon (particularită ţi);
c) în peroxizomi (particularită ţile), rolul biologic.
3. Corpii cetonici:
a) reprezentanţii, structura chimică ;
b) biosinteza (sediul, substratul, reacţiile);
c) utilizarea (ţesuturile, reacţiile, produsele finale, randamentul energetic);
d) cetonemia şi cetonuria (cauzele, mecanismul apariţiei).
4. Reglarea neurohormonală a metabolismului lipidic. Acţiunea catecolaminelor,
glucagonului, insulinei, glucocorticoizilor, hormonilor tiroidieni.

Itemi pentru lucrul individual

1. De ce acizii linoleic și linolenic nu pot fi sintetizați în organismul
uman, iar acidul arahidonic este sintetizat.
A.linoleic și linolenic pot fi derivate numai din surse alimentare, deoarece enzimele
necesare pentru sintetizarea acestor două EFA lipsesc în corpul uman, în contrast cu
celulele plantelor.

Scrieți reacțiile de sinteză a acidului arahidonic.

Diacilgliceriol →Acid arahidonic (sub actiunea enzimei Fosfolipaza C)
Fosfolipid →Acid arahidonic(sub actiunea enzimei Fsfolipaza A 2)
Acidul arahidonic este sintetizat din acid α - linolenic derivat din acid linoleic ,
un acid gras esențial , de enzima Δ6-desaturase
Care este rolul acidului arahidonic?
Acidul arahidonic este substratul inițial pentru mediatori derivați de lipide care sunt
importanți în menținerea homeostazei pulmonare și a tonului inflamator,
incluzâ nd prostaglandine (PG), leucotriene (LT), lipoxine (LX) și acizi
epoxyeicosatrienoici

2. În stările de stres şi de inaniţie are loc o mobilizare intensă a

triacilglicerolilor din ţesutul adipos. Care hormoni stimulează lipoliza?
Viteza hidrolizei trigliceridelor este reglata de hormoni(adrenalina, noradrenalina,
glucagon, cortizol, etc) care activeaza triclicerid lipaza, prin fosforilarea catalizata de
protein kianaza A.

Indicați schematic căile de utilizare a produselor de hidroliză a

trigliceridelor?

Hidroliza trigliceridelor

Lipaza

Glicerol (sau 1,2- diacilgliceroli sau

3molec Acizi grasi(AG) monoacilgliceroli)

Acizii grasi liberi sunt extrasi din plasma de

diferite celule si degradati oxidativ, sub influenta
unor enzime mitocondriale, pana la dioxid de
Glicoliza
carbon, apa si energie Gluconeogeneza

3. Care vor fi consecinţele unei diete bogate în lipide şi lipsite de glucide

asupra oxidării acizilor graşi? Utilizarea căror acizi graşi, cu număr par
sau cu număr impar de atomi de carbon, este mai convenabilă în lipsa
glucidelor din alimentaţie? Argumentaţi răspunsul.
Condiționarea dietetică bogată în gră simi creste oxidarea a.grasi.
Deși schema de oxidare a acizilor grași funcționează perfect pentru lungimi de lanț cu un
numă r egal, nu poate funcționa complet pentru acizii grași care conțin un numă r impar
de carboni. Oxidarea acestor compuși conduce la propionil-CoA și acetil-CoA, mai
degrabă decâ t la doi acetil-CoA în ultima etapă . Propionil-CoA nu este un substrat pentru
ciclul TCA sau alte că i simple. Propionil-CoA suferă o reacție de carboxilare pentru a
forma metilmalonil-CoA . Această reacție necesită biotină ca cofactor și este similară cu o
etapă esențială în biosinteza acizilor grași
4. La ingerarea unei raţii bogate în lipide are loc depozitarea lor în ţesutul
adipos. Indicați cum are loc digestia trigliceridelor alimentare, absorbţia
produselor de hidroliză a lor, resinteza în enterocite, transportul
trigliceridelor spre ţesutul adipos şi sinteza lor în adipocite.
Digestia trigliceridelor este realizata de lipaze .Cea mai mare parte a digestiei
trigliceridelor are loc in duoden, sub actiunea lipazei pancreatice, dar si in intestin, sub
actiunea lipazei intestinale. Activitatea lipazei pancreatice se desfasoara la un pH alcalin.
Lipidele emulsifiate in prealabil de catre sarurile biliare sun hidrolizate de catre lipaza la
acizi grasi liberi si monogliceride.
Dupa emulsionare, grasimile sunt mult mai usor de hidrolizat de catre lipaze. Lipaza
pancreatica, activata de catre sarurile biliare, Ca+2 si aminoacizi, realizeaza desfacerea
lipidelor In acizi grasi si glicerol (glicerina). In urma hidrolizei se formeaza micelii
minuscule, sub forma unor picaturi extrem de fine, mult mai mici decat cele rezultate
din emulsionarea biliara. Sub influenta sarurilor biliare, alaturi de grasimile emulsionate,
apar si acizi grasi saponificati. Acizii grasi si glicerina, trec, liberi sau reesterificati, prin
peretii intestinului subtire, In limfa si In sange, In urma procesului de absorbtie.
După absorbţia în enterocite, monogliceridele şi AGL formează din nou TG, care sunt
asamblate împreună cu colesterolul în chilomicroni, cele mai mari lipoproteine.
Chilomicronii ajung pe cale limfatică în circulaţia sangvină şi sunt transportaţi în ţesutul
adipos şi muşchi, unde lipoproteinlipaza activată de apoproteina C-II prezentă în
chilomicroni converteşte TG din aceştia în AGL şi glicerol, care sunt preluaţi de adipocite
şi celule musculare, furnizâ ndu-le energie. Chilomicronii bogaţi în colesterol rezultaţi
după hidroliza TG sunt denumiţi chilomicroni remanenţi şi sunt transportaţi înapoi spre
ficat, unde sunt metabolizaţi(1).

5. După o ingestie de zaharoză, surplusul de glucoză şi fructoză este

transformat în ficat în trigliceride. Sinteza trigliceridelor necesită
glicerol-3-fosfat, acetil-CoA, ATP şi NADPH. Indicaţi căile de obţinere a
acestor compuşi din glucide. Care este soarta ulterioară a trigliceridelor
sintetizate în ficat?
Acetil-CoA provine din :
- ß-oxidarea acizilor graşi (intramitocondrial),
- Oxidarea piruvatului (mitocondrial),
-Degradarea oxidativă a aminoacizilor numiţi cetogeni(cetogeneza).
Regenerarea piruvatului permite formarea de NADPH,
Originea glicerolului: reducerea 3-fosfodihidroxiacetonei formate in cursul glicolizei.
În ficat, după sinteză , trigliceridele sunt încorporate împreună cu alte lipide şi proteine în
VLDL şi apoi secretate în plasmă , fiind sursă de acizi graşi pentru extrahepatice.

6. Scrieți structura unui triacilglicerol alcătuit dintr-un acid gras saturat,

un acid gras nesaturat și unul cu număr impar de atomi de carbon. Calculați
care este randamentul energetic al oxidării complete a trigliceridei.

n/2 -1 – numă rul de cicluri pînă la oxidarea completă , n– numă rul atomilor de C
O
∥
H2C-O-C-C18H34O2 A.Oleic 18:2-1=8 cicluri (8*3)+(8*2)+(9*12)=148 ATP
∣ O
H2C-O-C-C10H20O2 A.Capric 10:2-1=4 cicluri (4*3)+(4*2)+(5*12)= 80 ATP
∣
H2C-O-C-C5H10O2 A.Valerianic 5:2-1=1,5 cicluri (1,5*3)+(1,5*2)+(2,5*12)=37,5 ATP
∥
O Total=265,5 -6 ATP(pentru activarea initiala a A.gras ficare cate 2
molecule =259,5 ATP)

Teste pentru autoevaluare

1. În rezultatul unei ture de beta-oxidare acidul gras suferă următoarele schimbari
a) se oxidează
b) se reduce
c) se scurtează cu 4 atomi de carbon
d) se scurtează cu 2 atomi de carbon
e) se formează o moleculă de Acetil-CoA

2. Selectați ce este necesar pentru oxidarea acizilor graşi polienici comparativ cu

oxidarea acizilor grași saturați:
a) enzima cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomeraza
b) o moleculă de FAD suplimentară
c) o moleculă de HSCoA suplimentară
d) o moleculă de NAD+ suplimentară
e) enzima dienoil-CoA-reductaza

3. Referitor la oxidarea acizilor graşi cu număr impar de atomi de carbon sunt

corecte afirmațiile:
a) în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţin două molecule de acetil-CoA
b) în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţin două molecule de propionil-CoA
c) oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12
d) propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
e) oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+

4. Selectați procesele în care are loc formarea NADPH:

a) beta-oxidarea
b) glicoliza
c) oxidarea corpilor cetonici
d) reacţia catalizată de enzima malică
e) calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei

5. Selectați procesele în care este utilizat NADPH:

a) beta-oxidarea acizilor grași
b) sinteza colesterolului
c) biosinteza acizilor grași
d) biosinteza trigliceridelor
e) biosinteza fosfogliceridelor

6. Selectați afirmațiile corecte referitor la biosinteza acizilor graşi nesaturați:

a) are loc în mitocondrii,
b) enzima este acil-CoA desaturaza
c) enzima necesită cit.b5 și NADH
d) enzima necesită cit.bc și NADPH
e) de obicei desaturarea are loc la C9

7. Selectați afirmațiile corecte referitor la biosinteza acizilor graşi:

a) reacția limitantă este catalizată de Acetil-CoA carboxilază
b) reacția limitantă este catalizată de Acetil-CoA și Malonil-CoA Transacetilază
c) activitatea enzimelor este reglată alosteric
d) activitatea enzimelor este reglată prin fosforilare-defosforilare
e) citratul este activator alosteric, palmitoil-CoA este inhibitor alosteric

8. Selectaţi activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima

reglatoare a sintezei acizilor graşi):
a) ATP
ADP
b) AMP ATP
c) malonat AMP
d) acetoacetat citrat
e) citrat palmitoil-CoA

9. Selectați deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:

a) sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea – în citozol
b) la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi cu ACP, iar la oxidare – cu HSCoA
c) la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză – NADPH
d) enzimele β-oxidă rii sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei – nu
e) la sinteză participă malonil-CoA, iar la beta-oxidare – nu

10. Selectați afirmațiile corecte referitoare la cetonemie:

a) poate apărea în inaniţie îndelungată
b) poate fi generată de o dietă să racă în lipide
c) este determinată de o raţie bogată în glucide
d) este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat
e) este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

11. Referitor la utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi sunt adevărate afirmațiile:

a) corpii cetonici sunt utilizaţi doar de ficat
b) acumularea corpilor cetonici conduce la cetoacidoză
c) utilizarea corpilor cetonici necesită prezenţa oxaloacetatului
d) corpii cetonici sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii scheletici ca
sursă de energie
e) corpii cetonici pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză