Tema pentru perioada

27.04-01.05.2020
De rezolvat pâna pe XXXXX (data din ziua seminarului)
 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie
”Nicolae Testemițanu”

Catedra de biochimie și biochimie clinică

BIOCHIMIE

Ghid de lucrări practice

pentru studenții Facultății Stomatologie

COMPLETAȚI STRICT ACEST DOCUMENT!!!

NU CONVERTIȚI ÎN PDF!!! NU SE ACCEPTĂ!!!!

Student _Gaidău Dan______

Grupa ____S1902__________

Profesor _Simionică Eugeniu_

 Chișinău 2018
Bibliografia recomandată

A. Obligatorie
1. Lîsîi L. Biochimie medicală (ediţia a doua). Chişină u, 2007.
2. Champe P.C., Harvey R.A., Ferrier D.R. Biochimie ilustrată . Ed. 4-a. București. Editura
medicală Calisto, 2010.
3. Dinu V., Truţia E., Popa-Cristea E., Popescu A. Biochimie medicală . Mic tratat. Bucureşti,
1996.
4. Lîsîi L. Biochimie. Teste. Test-minim. Chişină u, 2008.
5. Lîsîi L. şi alţii. Biochimie. Lucră ri practice. Chişină u, 2002.
6. www.biochimie.usmf.md. (Indicaţii metodice, suport teoretic).

B. Suplimentară
1. Nelson D.L., Cox M.M. Lehninger A. Principles of Biochemistry. Sixth Edition. 2012.
2. Bhagavan  N.V., Ha Chung-Eun. Essentials of Medical Biochemistry: With Clinical Cases.
Academic Press; 1st edition, 2011.
3. Campbell P.N. Smith A.D. Biochemistry illustrated. Internatinal edition, 2000
4. Murray R.K., Granner D.K., Mayer P.A., Rodwell V.W. Harper’s illustrated Biochemistry.
26-th international edition, 2003
5. Champe Pamela C., Harvey Richard A. Biochemistry. Lippincott’s Illustrated Reviews.
Gavriliuc Ludmila. Biochemistry. Lectures for student of Medical Departments. 2009.
6. Lehninger A.L. Principles of Biochemistry The Johns Hopkins University School of
Medicine, Worth Publishers Inc., 2007.
7. Metzler D.E. Biochemistry. The chemical reactions of living cells. Second edition, vol.1-2.
Academic Press, 2003
8. Marshall W.J. Clinical Chemistry. 4th edition, Mosby press, UK, London, 2000
9. Stryer L. Biochemistry. Freeman and Company, San-Francisco, USA, 2000.
10. Березов Т.Т. Коровкин Б.Ф. Биологическая химия. Издание второе. Москва, 1998.
11. Николаев A. Биологическая химия. Москва, 1989. www.biochemistry.ru. Северин
Е.С. Биохимия. Учебник для вузов. 2-е издание. Москва, 2004.
12. www.biochemistry.ru. Березов Т.Т. Коровкин Б.Ф. Биологическая химия. Издание
третье. Москва, 1998.
13. www.biochimie.usmf.md
 27.04-01.05.2020
Tema nr. 12
Lipidele: rolul biologic, clasificarea. Digestia și absorbția lipidelor.
Metabolizmul triacilgliceridelor

Nivel iniţial de cunoştinţe

1. Clasificarea lipidelor (structurală , funcţională , după proprietă ţile fizico-chimice).
2. Acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi. Structura, proprietă ţile fizico-chimice, reprezentanţii
principali, rolul biomedical.

Subiecte pentru discuție la seminar

PENTRU NOTA 5-6
OBLIGATOR
RĂSPUNDEȚI LA FIECARE SUBIECT !!! ȘI REZOLVAȚI TESTELE!!!!

1. Rolul biologic ale lipidelor.

1. ENERGETIC – oxidarea 1 g de
lipide generează 9,3 kcal
2. STRUCTURAL – bistratul lipidic al membranelor biologice
3. REGLATOR – hormonii steroizi, forma activă a vit. D (calcitriolul)
4. COENZIMATIC – derivatele vitaminelor liposolubile A, D, E şi K

2. Importanţa lipidelor în alimentaţie. Acizii graşi indispensabili.

 Este important sa avem un aport de lipide ce satisfice necesitatile fiziologice fiindca
acestea : sunt implicate în solubilizarea, vehicularea şi absorbţia, în organism, a
vitaminelor liposolubile; sunt puncte de plecare în sinteză, în organism, a unor
importante substanţe biologic active, precum vitamine liposolubile, acizi graşi
polinesaturaţi, fosfatide, steroli,prostaglandine (compuşi cu acţiune hormonală);rol
plastic (sau structural) deoarece intră în structura tuturor celulelor; Lipidele
sunt concentrate la nivelul membranelor, conferindu-le fluiditate, sau alcătuiesc ţesutul
adipos ori protejează unele organe interne (rinichi, ficat etc.), cu rol de substanţe de

Acizii grasi polinesaturati- acidul linoleic , linolenic , arachidonic , sunt acizi grasi
esentiali ce nu se sintetizeaza in organism si e nevoie sa ii primim prin surse
exogene.Sunt component indispensabile ale alimentatiei.

3. Digestia şi absorbţia lipidelor alimentare:

a) Structura şi rolul acizilor biliari.

In organismal uman acizii miliari sunt sintetizati din cholesterol.Ei contribuie la
emulsionarea grasimilor din hrana , activeaza enzima lipaza, care catalizeaza hidroliza
grasimilor.Din bila omului au fost separate cativa acizi biliary , printer care acidul colic in
forma de amide cu glicina (acidul glicocolic ) sau taurine (acidul taurocolic ) . La baza
structurii chimice a acizilor biliari stă hidrocarbura colanul (10,13 dimetil- 17-
sec.pentilsteran) – cu 24 atomi de carbon, care se oxidează în acidul 5β-colanic, prin
hidroxilarea că ruia se obţin acizii biliari. În organismul uman acizii biliari se sintetizează
din colesterol. Acizii biliari contribuie la emulsionarea gră similor din hrană , activează
enzima lipaza, care catalizează hidroliza gră similor.

b) Scindarea triacilglicerolilor, fosfolipidelor, colesteridelor: enzimele, produsele de

hidroliză .

Lipaza pancreatică – scindează trigliceridele în pozițiile 1,3, cu formarea 2-

monogliceridelor, asupra că rora va acționa lipaza intestinală .
Fosfolipazele A1, A2, C, D de o specificate carboxiesterazică – scindează
fosfogliceridele, cu formarea lizofosfatidelor, ce au proprietă ți detergente
pronunțate, contribuind la solubilizarea lipidelor în intestin.
Colesteridesteraza – scindează esterii colesterolului.

c) Absorbţia produselor de hidroliză a lipidelor.

Are loc în regiunea proximală a jejunului.

Acizii biliari se reîntorc în lumenul intestinal participâ nd la solubilizarea și
transportul altor molecule lipidice; câ nd ajung în porțiunea distală a ileonului sunt
absorbiti, ajung prin sistemul port în ficat, apoi în bilă și intestin (circuitul
enterohepatic al acizilor biliari).
 În interiorul enterocitelor are loc resinteza trigliceridelor, colesteridelor si
fosfolipidelor.
Astfel:
1. Acizii grași cu 8-10 atomi de carbon sunt absorbiți direct prin peretele
intestinului și prin vena porta, ajung la ficat și pe cale sanguină sunt distribuiți
că tre diverse organe și țesuturi.
2. Acizii grași cu numă r mai mare de atomi de carbon participă în peretele
intestinal la resinteza de lipide sub formă de trigliceride; mono-, di- și
trigliceridele se absorb prin peretele intestinului și trec în limfă .
3. Fosfolipidele suferă un proces de hidroliză cu eliberare de acizi grași, apoi în
peretele intestinului se produce o resinteză de fosfolipide care se absorb și trec
în limfă .
4. Colesterolul se poate absorbi direct prin peretele intestinului sub formă liberă
sau
esterificată.

d) Reglarea digestiei lipidelor (acţiunea colecistokininei, secretinei).

Colecistokinina (CCK sau CCK-PZ, sau pancreozimina) este un hormon peptidic al

sistemului gastro-intestinal responsabil de stimularea digestiei gră similor și proteinelor,
sintetizată de celulele I ale epiteliului mucoasei intestinului subțire și secretată în duoden.
Aceasta stimulează secreția de enzime pancreatice și bilă .
CCK mediază o serie de procese fiziologice, inclusiv digestia. Acesta detectează prezența
gră similor în chimul intestinal (secreția sa la nivelul mucoasei intestinale fiind stimulată de
prezența gră similor sau proteinelor), micșorâ nd motilitatea (golirea) stomacului, precum și
secreția de acid clorhidric la nivelul glandelor gastrice, pentru ca intestinul subțire să poată
digera eficient gră simile. Pancreozimina stimulează celulele acinare pancreatice să secrete
un suc bogat în enzime digestive pancreatice. Împreună , aceste enzime catalizează digestia
gră similor, proteinelor și a glucidelor. Sinteza și eliberarea de CCK este inhibată de
somatostatină . CCK determină creșterea sintezei de bilă , stimulează contracția vezicii
biliare și relaxarea sfincterului Oddi, rezultâ nd în eliberarea bilei în duoden. Să rurile biliare
formează micelii, emulsionâ nd gră simile și participâ nd astfel la digestie și absorbție.
Secretina - stimulează eliberarea de că tre ficat şi pancreas a unei soluţii apoase bogate în
bicarbonat ce neutralizează aciditatea conţinutului intestinal, pH-ul devenind favorabil
acţiunii enzimelor pancreatice.
 e) Dereglă rile digestiei şi absorbţiei lipidelor. Steatoreea pancreatică , hepatică şi
intestinală .

Malabsorbţia lipidelor caracterizată prin creşterea excreţiei lipidelor în scaun – steatoree.

Consecințe: malabsorbția vitaminelor liposolubile; AG esențiali; apare retard de creștere,
tulbură ri neurologice și oftalmologice.

• Steatorrea hepatică apare din cauza unei deficiențe de bilă în intestin (cu boli ale
ficatului sau ale tractului biliar). Fecalele sunt incolore datorită conținutului de gră sime.
• Steatorrea pancreatică se datorează unei deficiențe sau absențe a lipazei pancreatice.
Scaunul conține gră sime, dar culoarea este normală .
• Steatorrea enterogenă sau intestinală este cauzată de resinteza lipidică afectată la
nivelul mucoasei intestinale. Culoarea fecalelor este normală , dar conține o mulțime de
lipide.

4. Resinteza lipidelor în enterocite. Formarea chilomicronilor.

Că ile de sinteză a lipidelor în enterocite decurg fă ră formarea fazelor intermediare. În

sinteza TAG este creată forma activă a acizilor grași — acil-CoA, apoi are loc procesul de
acilare a mono-glicerolului, cu formarea digliceridelor și apoi a TAG.
Resinteza fosfolipidelor decurge, cu formarea acidului fosfatidic: din glicerol-3-fosfat, apoi
acilarea lui. Moleculele lipidice reconstituite (TAG, FL), împreună cu colesterolul și
cantită țile mici de proteină , formează particule relativ stabile —chilomicroni. Aceștia,
deplasâ ndu-se prin vasele chilifere și sistemul limfatic, ajung în circulația sanguină .
5. Biosinteza triacilglicerolilor: localizarea, reacţiile, enzimele şi coenzimele, reglarea.
Localizată în citoplasmă
Substratul – acetil-CoA din matri-cea mitocondrială
Catalizată de complexul polienzimatic Sintetaza acizilor graşi (SAG) sau
Palmitat sintetaza
Complexul este organizat structural – 7 enzime sunt fixate de ACP – acyl
carying protein (PPA – proteina purtătoare de acil)

6. Catabolismul triacilglicerolilor – reacţiile, enzimele, reglarea hormonală (acţiunea

catecolaminelor, glucagonului, insulinei, glucocorticoizilor).

Prima etapă în degradarea gră similor este cea hidrolitică - lipoliza (cu formare de acizi
grași și glicerol) și are loc în citoplasmă . Aici o însemnă tate cardinală o are lipaza - enzima
hormonodependentă (forma activă - fosforilată ). Lipaza este inhibată de insulină și
stimulată de catecolamine (epinefrina și norepinefrina), glucocorticoizi (cortizol) și
glucagon. Hormonul primar interacționează cu receptorii celulari, modificâ nd structura lor,
ca rezultat e activată adenilat ciclaza, ce favorizează sinteza AMPc din ATP. AMPc activează
protein kinaza A. PKA fosforilează un numă r de proteine, inclusiv lipaza sensibilă la
hormoni și perilipina. Fosforilarea ultimei declanșează eliberarea CGI-58 (un coactivator al
ATGL), care va activa TGL adipocitară , generâ nd DAG. Lipaza hormono-sensibilă scindează
DAG la MAG.
Glicerolul este metabolizat în continuare prin reacțiile finale ale glicolizei, urmată de ciclul
Krebs.
Etapa finală de catabolizare a acizilor grași cu catenă lungă (beta-oxidarea sau etapa de
ardere celulară , cu formare de CO2, H2O și generare de energie sub forma de ATP), are loc
numai în mitocondrii (uzinele energetice ale celulei). Acizii grași cu catenă lungă au o
capacitate limitată de a traversa sistemul de endomembrane și de a ajunge din citoplasmă
(unde se formează ) în mitocondriom (unde se metabolizează ).
Pentru o metabolizare totală a gră similor este necesară parcurgerea celor 2 etape, cea
inițială , de hidroliză citoplasmatică , și cea finală , de oxidare mitocondrială .
Pentru a se cupla cele 2 etape catabolice este necesar un purtă tor (o molecula cară uș, un
mijloc de transport molecular) care să preia acizii grași din citoplasmă și să -i ducă în
interiorul mitocondriomului.
Molecula purtă tor este L-carnitina care preia gruparea acil (rest de acid gras) de pe acil-
coenzima A (forma activă a acidului, sub care apare în citoplasmă ), formâ nd acil-carnitina,
care trece prin membranele mitocondriei, cu ajutorul unui sistem de transport specific și al
unei enzime numite translocază .
În ultima etapă a procesului de intrare în mitocondrion, gruparea acil este transferată de la
carnitină la coenzima A mitocondrială , reformâ ndu-se acil-coenzima A. Carnitina eliberată
se întoarce în citoplasmă , fiind disponibilă pentru transferul altor resturi de acid gras.
Arderea gră similor se declanșează în celule numai atunci câ nd nu este disponibilă glucoza
la nivel tisular.
Rezultatul ultimei etape a beta-oxidă rii este formarea unui acid activat (acil-CoA) cu 2 C
mai puțin decâ t acidul de plecare.

7. Metabolismul glicerolului:
a) Că ile de utilizare.

Glicerolul nu poate fi folosit de ţesutul adipos, lipsit de glicerol kinază ; el difuzează în

plasmă de unde ajunge la ficat şi rinichi.
Glicerolul:

1. Sinteza de TAG
2. Sinteza glucozei - gluconeogeneză
3. Oxidează pînă la CO2 şi H2O
 b) Oxidarea: reacţiile, enzimele, randamentul energetic.

Oxidarea glicerolului — în ficat, localizarea în citoplasmă .

E1- glicerolkinaza
E2- glicerolfosfatDH
Randamentul energetic: 23-1=22 ATP

Itemi pentru lucrul individual

PENTRU NOTA 7

1. Uleiurile vegetale reprezintă trigliceride lichide, iar grăsimile animale –

trigliceride solide. Scrieți structura unui triacilglicerol prezent în ulei
și a unui triacilglicerol prezent în grăsimea animală. Alcătuiți denumirile
lor raționale.
CH2-OCO-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-CH3 CH2-OCO-(CH2)16-CH3
⃓ ⃓
CH-OCO-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-CH3 ___+3H2___> CH-OCO-(CH2)16-CH3
⃓ ⃓
CH2-OCO-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-CH3 CH2-OCO-(CH2)16-CH3
Trioleina Tristearina

2. Care acizi grași sunt indispensabili organismului uman? Scrieți structura

lor. Care sunt principalele surse alimentare de acizi grași indispensabili?

• Acidul linoleic - C17H31COOH (semințe de in, nuci, varză creață , ulei de soia)
CH₃-(CH₂)4-CH=CH-CH₂-CH=СH-(CH2)₇-COOH.
• Acidul linolenic - C17H29COOH (gră simea de pește - somon, macrou,
sardine, etc)
CH₃-CH₂-CH=CH-CH₂-CH=CH-CH₂-CH=CH-(CH₂)₇-COOH

Acidul arachidonic - C19H31COOH (gră simea de pește)

3. Scrieți reacția catalizată de fosfolipaza A 2 pancreatică, indicați denumirile

substratului și ale produselor reacției.

Fosfolipaza A2
Fosfatidilcolina (fosfolipide din MB) ———————> Acid arachidonic

4. Veninul cobrei și al albinelor conține fosfolipaza A2. Cum afectează enzima

nominalizată persoanele mușcate?

Fosfolipaza A2 producâ nd liza membranelor eritrocitelor - duce la hemoliză .

Câ nd omul este mușcat cu venin hemotoxic de un șarpe, veninul scade tensiunea
arterială și crește coagularea sâ ngelui. Veninul afectează , de asemenea, mușchiul
cardiac care poate provoca moartea.
5. Care sunt cauzele steatoreei? Ce dereglări metabolice se pot dezvolta în steatoreea
persistentă? Ce manifestări clinice și modificări biochimice pot fi prezente în
funcție de cauza steatoreei?

Malabsorbţia lipidelor caracterizată prin creşterea excreţiei lipidelor în scaun –

steatoree.
Consecințe: malabsorbția vitaminelor liposolubile; AG esențiali; apare retard de
creștere, tulbură ri neurologice și oftalmologice.

• Steatorrea hepatică apare din cauza unei deficiențe de bilă în intestin (cu boli ale
ficatului sau ale tractului biliar). Fecalele sunt incolore datorită conținutului de
gră sime.
• Steatorrea pancreatică se datorează unei deficiențe sau absențe a lipazei pancreatice.
Scaunul conține gră sime, dar culoarea este normală .
Steatorrea enterogenă sau intestinală este cauzată de resinteza lipidică afectată la nivelul mucoasei
intestinale. Culoarea fecalelor este normală , dar conține o mulțime de lipide.

6. În sitare de stres și foamete apare o mobilizare intensă a trigliceridelor din țesutul adipos. Ce hormoni
stimulează lipoliza în aceste cazuri? Indicați schematic modul în care se utilizează produsele de hidroliză a
trigliceridelor?

• Catecolaminele, Glucagonul stimulează lipoliza prin AMPc, activează lipaza hormono-

dependentă . Hormonul de creştere la fel, dar cu o fază mai tardivă (stimulează sinteza
adenilat ciclazei de novo).
• Cortizolul – acţiune catabolică asupra ţesutului adipos periferic (lipoliza)
Insulina posedă efect contrar, activează fosfodiesteraza – inhibă lipoliza şi stimulează lipogeneza.
 Teste pentru autoevaluare
PENTRU NOTA 5-6
1. Pentru organismul uman sunt indispensabili următorii acizi graşi
a) lignoсeric
b) oleic
c) palmitoleic
d) linolenic
e) arahidonic

2. Referitor la acizii biliari sunt corecte afirmațiile:

a) se sintetizează din colesterol
b) reprezintă enzime lipolitice
c) se conjugă în ficat cu bilirubina
d) sunt compuşi polari
e) participă la emulsionarea gră similor

3. Selectați afirmațiile corecte referitor la acțiunea enzimelor lipolitice în tractul GI

a) fosfolipazele (A1,A2, C,D) scindează fosfogliceridele
b) colesterolesteraza scindează colesterolul liber
c) ceramidaza scindează sfingozina
d) lipaza gastrică este activă doar la maturi
e) lipaza pancreatică scindează radicalii acil din poziția beta a trigliceridelor

4. Selectați compușii care se obțin la digestia lipidelor alimentare:

a) 2-monogliceridele
b) lizofosfolipidele
c) steranul
d) acizii graşi
e) acidul fosfatidic

5. Selectați mecanismul care este implicat în absorbția produselor digestiei

lipidelor dietetice
a) absorbția micelară
b) transportul prin membrană de că tre SGLT
c) transportul prin membrană prin GLUT
d) transportul prin membrană cu translocaze
e) toate cele de mai sus
6. Care este soarta lipidelor digerate după absorbție?
a) sunt eliberate în sâ nge prin vene portă
b) sunt eliberate în sâ nge prin venele hemoroidale
c) se resintetizează în lipide complexe în lumenul intestinal
d) se resintetizează în lipide complexe în enterocite
e) lipidele resintetizate în complex cu apo-proteinele formează chilomicronii

7. Selectați afirmațiile corecte referitor la reglarea oxidării trigliceridelor

a) insulina stimulează acest proces intensificâ nd fosforilarea trigliceridlipazei
b) glucagonul activează acest proces prin mecanism AMPc dependent
c) catecolaminele activează acest proces prin mecanism GMPc dependent
d) toți hormonii reglează lipoliza prin modificarea activită ții triglicerid-lipazei
e) toți hormonii reglează lipoliza prin modificarea activită ții monoglicerid-lipazei

8. Câte molecule de ATP se formează în urma oxidării complete (la CO 2 și H2O) a

unei molecule de glicerol, considerând că transportor a echvalenților reducători va fi
sistemul navetă malat-aspartat?
a) 12
b) 15
c) 22
d) 36
e) 38

9. Referitor la biosinteza triacilglicerolilor sunt corecte afirmațiile:

a) are loc exclusiv în ţesutul adipos
b) se intensifică în inaniţie
c) este activată de insulină
d) se amplifică în diabetul zaharat tipul I
e) depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată