Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 1 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

Aprobat
la şedinţa catedrei Chimie farmaceutică şi
toxicologică
Proces-verbal № _9_ din 18.02.2022_
Şef de catedră, dr.hab.şt.farm., profesor universitar

___________________Valica Vladimir

SUPLIMENTAREA ALIMENTAȚIEI ȘI A TERAPIEI


MEDICAMENTOASE ÎN DIVERSE STĂRI PATOLOGICE.
Indicaţie metodică pentru studenţii anului III

Autorii: Livia Uncu, Gandacov Vladilena

Chișinău 2022
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 2 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

INTRODUCERE
Această temă include prezentarea informației cu privire la suplimentarea alimentației și
a terapiei medicamentoase în diverse stări patologice. Importanţa studierii acestei teme se
determină prin aceea, că le dă posibilitatea studenților:

1. de a aplica principiile organizării unei nutriții corect suplimentate cu scopul prevenirii și


menținerii stării funcționare a organismului în diverse stări patologice;
2. de a însuși mecanismele de acțiune a nutrimentelor ce demonstrează rolul administrării lor
în anumite stări patologice ;
3. de a putea identifica necesarul de nutrienți ce trebuie suplinit în cazul diagnosticării unor
afecțiuni patologice.
Astfel, cunoștințele de bază în nutriție, necesar energetic și alimentație sănătoasă
permit ridicarea nivelului profesional al viitorilor farmacişti în vederea obținerii
competențelor în domeniul nutruțional.

Scopuri determinate
1. De a face cunoștință cu particularitățile suplinirii nutriției preventive și cu scop
terapeutic în anumite maladii;
2. De a se familiariza cu categoriile de nutrienți cu rol important în monitorizarea
proceselor patologice din organism;
3. De a putea deosebi manifestările caracteristice anumitor stări patologice, determinate
de aportul insuficient de nutrienți.

Planul studierii temei


Pentru studierea temei se acordă 1 lucrare de laborator.
Planul lucrării de laborator
- Controlul şi corecţia însuşirii materialului după subiectele pentru pregătirea de sine
stătătoare.
- Lucrul practic al studenţilor.
- Recapitulare.

Subiectele pentru pregătirea de sine stătătoare


1. Caracteristica deficiențelor nutriționale prezente în afecțiunile sistemului nervos
central: boala Alzheimer, boala Parkinson și stările depresive.
2. Caracteristica generală a suplimentelor alimentare recomandate păacienților cu
afecțiuni cardiovasculare.
3. Descrierea cauzelor de deficiențe nutriționale la pacienții cu afecțiuni hepatice,
diabet zaharat și cu caracter imunologic.
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 3 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

MATERIAL INFORMATIV

Suplimentele alimentare, fiind considerate produse alimentare, pot conține nutrienţi sau
alte substanţe cu rol nutriţional sau fiziologic: minerale, vitamine, aminoacizi, plante
medicinale sau alte substanțe botanice, utilizate pentru a suplimenta dieta prin creșterea
aportului zilnic al acestora. Nutraceuticele sunt acele suplimente nutritive care sunt utilizate
cu scopul obținerii beneficiilor medicale sau pentru sănătate, incluzând tratamentul și
prevenirea maladiilor. Studiile de cercetare efectuate demonstrează beneficiile aportului
adecvat de nutrienți în prevenirea maladiilor și complicațiilor patologice, cum ar fi,
diabetul, ateroscleroza, bolile cardiovasculare, cancerul și tulburările neurologice.
ALERGIA ȘI SUPLIMENTELE ALIMENTARE

Alergia este o reacție de hipersensibilitate a sistemului imunitar. O reacție alergică


apare atunci când sistemul imunitar reacționează la substanțe care sunt în mod normal
inofensive. Reacțiile alergice se deosebesc prin activarea excesivă a leucocitelor din sânge
(mastocitelor și bazofilelor) de către un tip de anticorp numit imunoglobulina E. Această
reacție are ca rezultat un răspuns inflamator care poate varia de la inofensiv la periculos.
În acest caz se recomandă suplimentarea dietei cu nutrienți pentru a îmbunătăți funcția
sistemului imunitar. Rolul protector al antioxidanților în bolile alergice este datorat
capacității lor de a elimina radicalii liberi generați de răspunsul inflamator, care poate
intensifica procesul bolii. Nutrienții care sunt benefici pentru gestionarea alergiilor sunt
vitamina E, magneziu, zinc, vitamina B6, vitamina A, C și vitamina D.
BOALA ALZHEIMER ȘI SUPLIMENTELE ALIMENTARE

Boala Alzheimer (AD) este cea mai comună formă de demență, caracterizată de un
process neurodegenerativ și diagnosticată la persoanele cu vârsta peste 65 de ani, deși
debutul poate apărea mult mai devreme. În baza datelor statistice s-a constatat că femeile și
bărbații diagnosticați cu Alzheimer sunt în raport de 2:1. Printre teoriile înainte spre
explicația apariției acestei boli, este descris și rolul stresului oxidativ. Antioxidanții
nutraceutici precum curcumina, luteina, licopenul, turmerina și β-carotenul pot exercita
efecte pozitive asupra unor boli specifice prin combaterea stresului oxidativ. La fel au fost
publicate lucrări cu prezentarea efectelor pozitive ale plantelor precum Zizyphus jujube,
Lavandula officinalis asupra AD, învățării sau memoriei.
BOALA PARKINSON ȘI SUPLIMENTELE ALIMENTARE

Boala Parkinson este o afecțiune degenerativă a sistemului nervos central, a cărei


simptome motorii rezultă din distrugerea celulelor generatoare de dopamină din substanța
neagră, cu cauze necunoscute. Cele mai evidente simptome sunt legate de mișcare, inclusiv
rigiditate, încetinire a mișcării, tremur și dificultate la mers. Simptomele în stadiile avansate
ale bolii includ probleme de gândire și comportament. Boala Parkinson este mai frecventă
la persoanele în vârstă, majoritatea cazurilor apar după vârsta de 50 de ani. Unele
suplimente au arătat rezultate promițătoare în studiile preliminare, precum vitamina E,
glutationul și creatina care pot avea acțiune protectoare împotriva bolii Parkinson.
STĂRILE DEPRESIVE ȘI SUPLIMENTELE ALIMENTARE

Depresia este cel mai frecvent simptom psihiatric, caracterizată prin probleme
senzoriale, emoționale (nervozitate, tristețe) și de somn. Suplimentarea zilnică cu acid folic,
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 4 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

vitamina B6 și vitamina B12 s-a dovedit a fi eficientă în reducerea riscului de depresie în


rândul supraviețuitorilor accidentului vascular cerebral. Acizii grași n-3 au un rol critic în
dezvoltarea și funcționarea sistemului nervos central, iar suplimentarea ar putea preveni sau
reduce simptomele depresive. Efecte benefice s-au obținut la asocierea cu vitamin D și
triptofan, care servește ca precursor în sinteza serotoninei.
BOLILE HEPATICE ȘI SUPLIMENTELE ALIMENTARE

Malnutriția, inclusiv deficiențele individuale de nutrienți, este observată în mod regulat


în bolile hepatice, în special în formele mai severe de boli hepatice cronice. Mecanismele
de malnutriție/deficiență de nutrienți sunt variate și includ factori precum aportul slab,
golirea gastrică afectată, absorbția scăzută, pierderile fecale și urinare crescute ș.a.
Pacienții diagnosticați cu ciroză de diferite etiologii au deficit de zinc (alcool
dehidrogenaza este o metaloenzimă dependentă de zinc), de aceea necesită suplinirea
acestuia. Vitamina E s-a dovedit a fi eficientă în îmbunătățirea funcției hepatice în stetoză
hepatica nonalcoolică, fiind administrată în doze de 200-400 UI timp de 1 an. Deci,
vitamina E, zinc, magneziu, S -adenosilmetionină, betaină, silimarină și glicirizină joacă un
rol important în funcția hepatică normală.
Glutationul (cele mai mari concentratii gasindu-se in ficat, eritrocite si leucocite) este
implicat in multe procese metabolice, eliminand eficient radicalii liberi si alte specii
reactive de oxigen acumulate în organism. Glucozamina, taurina, acizii grasi polinesaturati,
fitoestrogenii, polifenolii, carotenoizii si zincul, pot preveni sau atenua epuizarea formei
reduse a glutationului in celule, necesară pentru detoxifierea organismul de peroxizii
formati in exces.
DIABET ZAHARAT ȘI SUPLIMENTELE ALIMENTARE

Pacienții cu diabet zaharat sunt mai predispuși să utilizeze suplimente alimentare decât
populația generală, un subgrup de pacienți preferând terapiile „naturale” în locul
prescripțiilor bazate pe dovezi. Motivele comune pentru care sunt utilizate suplimentele
alimentare includ scăderea glicemiei, scăderea tensiunii arteriale, îmbunătățirea
colesterolului, creșterea sensibilității la insulină, neuropatia și prevenirea altor complicații
legate de diabet.
Aportul adecvat de fibre alimentare, izoflavone(fitoestrogeni), acizi grași polinesaturați
și magneziu (crește sensibilitatea la insulină) este asociat cu o incidență scăzută de
îmbolnăvire cu diabet zaharat tip 2. Unele studii au arătat că suplimentele cu crom
(picolinat de crom 0,2-1mg) pot fi utile persoanelor cu diabet zaharat de tip 2 și rezistență
la insulină (prediabete), datorită rolului în menținerea nivelului normal de glucoză în sânge.
Pacienții sunt, de asemenea, interesați de utilizarea cromului pentru pierderea în greutate,
deoarce diabetul zaharat de tip 2 este deseori asociat cu obezitatea.
Deficitul de vitamina D duce la scăderea sensibilității la insulină. Studiile clinice pe
suplimentare de calciu și vitamina D au descoperit că vitamina D poate scădea riscul de
diabet de tip 2. Mai multe vitamine B sunt utilizate în mod obișnuit în diabetul de tip 2,
inclusiv tiamina (B 1), piridoxina (B 6), biotina, acidul folic (B 9 ) și B 12. Absorbția acidului
folic și a vitaminei B 12 este redusă datorită utilizării prelungite a metforminei, care este
medicamentul de primă alegere în diabetul zaharat rezistent la insulină.
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 5 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

Acidul lipoic este utilizat ca antioxidant pentru tratamentul neuropatiei diabetice și


poate fi eficient ca supliment alimentar pe termen lung pentru protecția diabeticilor de
complicații.
MALADIILE CARDIOVASCULARE ȘI SUPLIMENTELE ALIMENTARE

Maladii cardiovasculare - termen folosit pentru afecțiunile inimii și ale vaselor


sanguine ce includ boala coronariană, afecțiuni vasculare periferice, cerebrovasculare
(accident vascular cerebral), hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă etc., majoritatea
fiind posibil de prevenit.
Suplimente alimentare surse de vitamine, minerale, antioxidanți, fibre dietetice și acizi
grași polinesaturați omega-3 (n-3 PUFA) împreună cu exercițiile fizice sunt recomandate
pentru prevenirea și tratamentul maladiilor cardiovasculare. Moleculele precum polifenolii
modifică metabolismul celular și transmiterea impulsului nervos, ceea ce le oferă
capacitatea de a reduce afecțiunile arteriale.
Flavonoidele joacă un rol important prin blocarea enzimei de conversie a angiotensinei,
blochează enzimele ciclooxigenazei care descompun prostaglandinele și previn agregarea
trombocitelor. Ele protejează, de asemenea, sistemul vascular care transportă oxigenul și
nutrienții către celule. Se presupune că antociani, taninuri (proantocianidine), serotonina și
melatonina din suplimente cât și din surse vegetale impun beneficii pentru sănătatea
vaselor. Hesperidina este utilizată pentru tratamentul insuficienței venoase și a
hemoroizilor.
LDL este o cauză de bază a bolilor cardiovasculare, iar quercetina acționează ca un
antioxidant și elimină radicalii liberi. Pacienții diabetici prezintă un risc mai mare de
afectare a vaselor de sânge din cauza stresului oxidativ. Prin urmare, quercetina este
benefică și la acești pacienți.
Fitosterolii concurează cu colesterolul alimentar blocând absorbția și facilitând excreția
acestuia din organism. Acizii grași omega-3, octacosanolul, prezent în cerealele integrale,
are proprietăți de scădere a nivelului de lipide din sânge, fără efecte secundare.
TULBURĂRILE OCULARE ȘI SUPLIMENTELE ALIMENTARE

Stilul de viață sănătos cu o dietă suplinită cu antioxidanți, cum ar fi acizii grași n - 3,


luteina și zeaxantina, vitaminele C și E, polifenolii, carotenoizii (în principal licopenul și β-
carotenul) și coenzima Q10 posedă proprietăți antioxidante și pot fi eficiente în
preîntâmpinarea degenerescenței maculare legată de vârstă.
CANCERUL ȘI SUPLIMENTELE ALIMENTARE

Aportul optim de micronutrienți poate juca un rol crucial pentru prevenirea cancerului,
fapt demonstrat în multe studii clinice randomizate efectuate în ultimele câteva decenii.
Substanțele cu proprietăți antioxidante fiind administrate cu acest scop, ex. izoflavonele și
genisteină inhibă creșterea celulelor canceroase. Datorită naturii nesaturate a licopenului,
acesta este considerat a fi un antioxidant puternic care se acumulează la nivel de prostată,
testicule, piele și suprarenale, unde exercită acțiune protectoare împotriva cancerului.
Aportul adecvat de cisteină, coenzima Q10, seleniu, Vitamina A, C, D și E, curcumină
pot potența acțiunea medicamentelor amtocanceroase și ameliora reacțiile adverse posibile.
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 6 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

Inflamația cronică este asociată cu un risc ridicat de cancer. Fiind caracterizată prin
tumefiere, durere, roșeață și căldură reprezintă răspunsul țesuturilor corpului la iritații sau
răni. Nutraceuticele care influiențează inflamația cronică sunt ghimbirul, soia, glucozamină,
condroitina, S-adenosilmetionina.
• Suplimentarea în doze mici de multivitamine pare să reducă riscul apariției
cancerului incident (în special în rândul bărbaților cu deficiențe nutriționale inițiale) și a
cataractei legate de vârstă.
• Suplimentele individuale cu doze mari de β-caroten, vitamina E, seleniu, vitamina C
sau acid folic nu sunt recomandate pentru prevenirea cancerului sau a bolilor
cardiovasculare.
INFECȚIILE VIRALE ȘI SUPLIMENTELE ALIMENTARE

Starea nutrițională optimă poate stimula sistemul imunitar pentru a proteja organismul
împotriva complicațiilor infecțiilor respiratorii virale acute prin asigurarea funcționalității
mecanismelor de apărare.
Zincul, microelement obținut din surse alimentare sau suplimente, este important pentru
menținerea activității celulelor imunitare implicate în imunitatea adaptativă și înnăscută,
creșterea nivelurilor de celule natural killer și modularea răspunsului inflamator în timpul
infecțiilor virale.
O categorie de suplimente care prezintă efecte benefice împotriva infecțiilor virale sunt
PUFA n-3 - acizi grași omega-3, care includ acidul eicosapentaenoic (EPA) și acidul
docosahexaenoic (DHA). Aceștea pot avea capacitatea de a modula răspunsul imun
adaptativ, la fel, manifestând proprietăți antitrombotice și proprietăți antiinflamatorii.
Vitamina C este utilizată de organism în timpul infecțiilor virale, fapt dovedit prin
concentrații micșorate de leucocite și de vitamina C urinară. După infecție, acești
parametric revin la valorile inițiale. S-a demonstrat că doar 0,1 g/zi de vitamina C pot
menține nivelurile plasmatice normale de vitamina C la indivizii sănătoși, dar sunt necesare
doze mai mari de cel puțin 1-3 g/zi pentru pacienții în stare critică. Se recomandă
asigurarea consumului dozei zilnice recomandate de vitamin C pentru a menține un sistem
imunitar sănătos, care conform FDA este de 75-90 mg/zi, în timp ce EFSA recomandă 110
mg/zi.
Unele studii sugerează că probioticele sunt benefice împotriva infecțiilor virale comune
și pot modula răspunsul imunitar. Ele reduc atât atașarea virală la celulele gazdă, cât și
titrurile virale, împreună cu reducerea sintezei de citokine și inducerea diferitelor alte
mecanisme antivirale.
Probleme de situație
Elaborați recomadări de suplimentare a dietei pentru următoarele stări patologice:
1. Pacient cu steatoză hepatică;
2. Pacient cu diabet zaharat tip II;
3. Pacient cu osteoporoză;
4. Pacient cu acnee;
5. Pacientă cu obezitate gradul I;
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 7 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

6. Pacientă cu dismenoree;
7. Pacient cu tuberculoză;
8. Pacientă cu litiază renală;
9. Pacientă cu rinită alergică;
10. Pacient cu hipertensiune arterială, gradul I.

Întrebări pentru control


1. Care este rolul suplinirii alimentației în prevenirea și susținerea tratamentului
maladiilor cu caracter neurologic?
2. Care sunt factorii ce determină apariția și evoluția afecțiumilor neurodegenerative?
3. Care este rolul suplimentelor alimentare în monitorizaarea alergiilor?
4. Care sunt categoriile de suplimente alimentare necesare pacienților diagnosticați cu
diabet zaharat și prediabetici?
5. Ce categorie de suplimente alimentare se recomandă pentru prevenirea
complicațiilor la pacienții cu diabet zaharat?
6. Care este rolul suplimentelor alimentare în monitorizaarea riscului afecțiunilor
cardiovasculare?
7. Care sunt nutrienții necesari de suplinit în dieta pacienților cu afecțiuni hepatice?
8. Care este rolul glatationului în exercitarea funcției hepatice?
9. Care este rolul suplimentelor alimentare cu conținut de antioxidanți în dieta
pacienților diagnosticați cu cancer? Ce substanțe prezintă astfel de proprietăți?
10. Ce categorie de suplimente alimentare se recomandă pentru prevenirea maladiilor
oftalmologice datorate vârstei?

Bibliografie
1. Nadia Gutierrez. Perspectives in nutrition Waldraw. Eight edition.Published by
McGraw-Hill, 2009. ISBN 978-0-07-296999-3.
2. Rautiainen, S., Manson, J. E., Lichtenstein, A. H., & Sesso, H. D. (2016). Dietary
supplements and disease prevention — a global overview. Nature Reviews
Endocrinology, 12(7), 407–420. doi:10.1038/nrendo.2016.54
3. Mirhoseini M, Baradaran A, Rafieian-Kopaei M. Medicinal plants, diabetes mellitus
and urgent needs. J HerbMed Pharmacol. 2013;2:53–4.
4. Akbari F, Ansari-Samani R, Karimi A, Mortazaei S, Shahinfard N, Rafieian-Kopaei
M. Effect of turnip on glucose and lipid profiles of alloxan-induced diabetic rats. Iran
J Endocrinol Metab. 2013;14:1–7
5. Ghorbani A, Rafieian-Kopaei M, Nasri H. Lipoprotein (a): More than a bystander in
the etiology of hypertension? A study on essential hypertensive patients not yet on
treatment. J Nephropathol. 2013;2:67–70.
6. Asgary S, Kelishadi R, Rafieian-Kopaei M, Najafi S, Najafi M, Sahebkar A.
Investigation of the lipid-modifying and antiinflammatory effects of Cornus mas L.
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 8 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

supplementation on dyslipidemic children and adolescents. Pediatr Cardiol.


2013;34:1729–35.
7. Li H, Wang Z, Liu Y. Review in the studies on tannins activity of cancer prevention
and anticancer. Zhong Yao Cai. 2003;26:444–8.
8. Bjelakovic, G., Nikolova, D., Gluud, L. L., Simonetti, R. G. & Gluud, C. Antioxidant
supplements for prevention of mortality in healthy participants and patients with
various diseases. Cochrane Database Syst. Rev. 3, CD007176 (2012).
9. Fortmann, S. P., Burda, B. U., Senger, C. A., Lin, J. S. & Whitlock, E. P. Vitamin and
mineral supplements in the primary prevention of cardiovascular disease and cancer:
an updated systematic evidence review for the U.S. Preventive Services Task Force.
Ann. Intern. Med. 159, 824–834 (2013).
10. Chowdhury, R. et al. Vitamin D and risk of cause specific death: systematic review
and meta-analysis of observational cohort and randomised intervention studies. BMJ
348, g1903 (2014).
11. Klein, E. A. et al. Vitamin E and the risk of prostate cancer: the Selenium and
Vitamin E Cancer Prevention Trial (SELECT). JAMA 306, 1549–1556 (2011).
12. Marshall, J. R. et al. Phase III trial of selenium to prevent prostate cancer in men
with high-grade prostatic intraepithelial neoplasia: SWOG S9917. Cancer Prev. Res.
(Phila.) 4, 1761–1769 (2011).
13. Sesso, H. D. et al. Multivitamins in the prevention of cardiovascular disease in men:
the Physicians’ Health Study II randomized controlled trial. JAMA 308, 1751–1760
(2012).
14. Heird WC. Nutritional requirements during infancy. In: Bowman BA, Russell RM,
eds. Present knowledge in nutrition. 8th ed. Washington, DC: ILSI Press; 2001:416–
425.
15. Institute of Medicine, Food and Nutrition Board. Dietary Reference Intakes for
vitamin A, vitamin K, arsenic, boron, chromium, copper, iodine, iron, manganese,
molybdenum, nickel, silicon, vanadium, and zinc. Washington, DC: National
Academy Press; 2001.
16. Nutrition Screening and Assessment. In: Mitchell MK, editors. Nutrition across the
life span,2nd edition, Philadelphia: Elsevier, Saunders, 2003, 63-72.
17. Kraft MD, Pleva MR. Parenteral Nutrition. In: Chisholm-Burns M, Schwinghammer
T, Wells B, Malone P, DiPiro J, Kolesar JM, editors. Pharmacotherapy Principles
and Practice. McGraw-Hill; 2016.
18. Kristin Marmsjo, Helen Rosenlund,et. all Use of multivitamin supplements in relation
to allergic disease in 8-y-old children. Downloaded from
https://academic.oup.com/ajcn/article/90/6/1693/4598136 by guest on 30 March 2022
19. https://www.uspharmacist.com/article/the-role-of-supplements-in-diabetes
management
20. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4336979/

S-ar putea să vă placă și