Indicații Metodice Sem. II 2022-2023

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”
CATEDRA FARMACOLOGIE ŞI
FARMACOLOGIE CLINICĂ
Recomandări metodice
pentru lucrări de laborator
la farmacologie
Centrul Editorial Poligrafic Medicina

Chișinău 2022
CZU 6.15(075.8) M 30
Aprobat de Consiliul de Management al Calitătii al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie

„Nicolae Testemiţanu”
Recenzenţi:
Veaceslav GONCEAR doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar
Anatol VIŞNEVSCHI doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar
Corector:
Machetare computirizată:
Redactor tehnic:
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Manual de receptură/ Victor Ghicavîi, Ecaterina Stratu, Vadim Gavriluţă, Ina Pogonea, Lucia Ţurcan,
Tatiana Chiriac. – Ed.IV-a, Revăzută şi compl.- Ch: Centrul Ed.-Poligrr. Medicina, 2014, 107 pag.
ISBN 9975-9588-8-5 1000 ex. 615.4 (075.8) ISBN 9975-9588-8-5
APROB
Rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”
dr. hab. șt. med., profesor universitar
_____________________________
„____”_________________2022
Programul a fost discutat și aprobat la:
ședința Consiliului de Management al Calității

din „____”____________20___ proces verbal nr. ____
Vicepreședinte Consiliului de Management al Calității,
dr. hab. șt. med., prof. univ.,Cernețchi Olga ________________
ședința Comisiei științifico-modice de Profil Științe Fundamentale

din „____”____________20___ proces verbal nr. ____
Președintele Comisiei Metodice de Profil
dr. hab. șt. med., prof. univ., Numele, Prenumele ________________
ședința Catedrei de farmacologie și farmacologie clinică

din „____”______________2022 proces verbal nr.
Șef catedră, dr. hab.șt. med.,
prof.. univ., Bacinschi Nicolae
Autori:
Bacinschi Nicolae – profesor universitar
Ghicavîi Victor – mc AȘM, profesor universitar
Stratu Ecaterina – conferențiar universitar
Pogonea Ina – conferențiar universitar
Coreţchi Ianoş – conferențiar universitar
Chiriac Tatiana – asistent universitar
Catcov Carolina – asistent universitar
Rakovskaia Tatiana – asistent universitar
Spînosu Galina – asistent universitar
Topciu Vladimir – asistent universitar
CUPRINS:
Cuvânt înainte
Cronometrajul lucrării de laborator la farmacologie
VI. PREPARATELE CU ACŢIUNE ASUPRA FUNCŢIILOR

ORGANELOR EFECTOARE
1. Preparatele cu acţiune asupra funcţiilor aparatului respirator

2. Glicozide cardiace şi medicamentele cardiostimulatoare
3. Preparatele antiaritmice
4. Preparatele antianginoase
5. Preparatele vasodilatatoare cerebrale și periferice. Preparatele antimigrenoase.
Preparatele venotrope
6. Preparatele vasodilatatoare și vasoconstrictoare sistemice (antihipertensive,
antihipotensive)
7. Diureticele. Preparatele antigutoase şi utilizate în urolitiază. Preparatele utilizate în
dereglările echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic. Substituienţii de volum
plasmatic
8. Preparatele cu acțiune asupra funcţiilor organelor tubului digestiv. Preparatele
spasmolitice.
Totalizare la tema: Preparatele cu acţiune asupra funcţiilor organelor efectoare
VII. PREPARATELE ANTIMICROBIENE, ANTIPARAZITARE

ȘI ANTIHELMINTICE
1. Antisepticele şi dezinfectantele. Sulfamidele. Chimioterapicele antibacteriene cu
structură chimică diversă.
2. Antibioticele
3. Preparatele antispirochetoase
4. Preparatele antivirale
5. Preparatele antimicotice
6. Preparatele antituberculoase şi antileproase
7. Preparatele antiprotozoice
8. Preparatele antihelmintice
Totalizare la tema: Preparatele antimicrobiene, antiparazitare și antihelmintice
VIII.PREPARATELE CU ACŢIUNE ASUPRA PROCESELOR

INFLAMATOARE, METABOLICE ŞI IMUNE
1. Preparatele antiinflamatoare, antialergice şi cu influenţă asupra proceselor imune
2. Preparatele hormonale şi antihormonale (partea I)
3. Preparatele hormonale şi antihormonale (partea II)
Preparatele cu influenţă asupra tonusului şi activităţii contractile a miometrului
Totalizare la tema: Preparatele cu acţiune asupra proceselor inflamatoare, metabolice şi

imune.
IX.
1. Vitaminele şi vitaminoidele
2. Enzimele utilizate ca medicamente. Antienzimele
3. Preparatele utilizată în hiperlipidemii (antiaterosclerotice), obezitate, osteoporoză.
4. Preparatele antineoplazice, radioprotectoare, radioopace şi radiosensibilizante
5. Principiile de bază ale tratamentului intoxicaţiilor acute medicamentoase
6. Interacţiuni medicamentoase
Bibliografie
VI. PREPARATELE CU ACŢIUNE ASUPRA FUNCŢIILOR ORGANELOR
EFECTOARE
PREPARATELE CU ACŢIUNE ASUPRA FUNCŢIILOR SISTEMULUI
RESPIRATOR
A. Actualitatea. Conform statisticii OMS, afecţiunile sistemului respirator se
constată la fiecare al 3 - 4 bolnav, care se adresează la medic. Tratamentul maladiilor acute şi
cronice ale sistemului respirator ocupă un loc important în practica medicală și presupune
utilizarea medicamentelor din diverse grupe farmacologice (bronhodilatatoare, expectorante,
mucolitice, antitusive, antialergice etc.).
B. Scopul instruirii. Familiarizarea studenţilor cu proprietăţile farmacologice ale
preparatelor utilizate în afecțiunile sistemului respirator
C. Obiective didactice
1) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile şi reacţiile adverse ale preparatelor antitusive, expectorante, mucolitice,
bronhodilatatoare şi medicamentelor folosite în edemul pulmonar.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie în toate formele medicamentoase medicamentele
obligatorii din această grupă şi să le indice în maladiile şi stările patologice respective.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Fiziologie umană. Automatismul centrului respirator. Influenţa neurohumorală asupra
centrului respirator. Importanţa chemoreceptorilor vasculari în reglarea respiraţiei.
Fiziopatologia. Cauzele principale ale insuficienţei respiratorii. Obstrucția bronhiilor,
mecanismele.
Semiologia boli interne. Noţiune de asfixie, obstrucţie bronşică, bronhospasm.
Clasificarea şi caracteristica tusei. Astmul bronşic. Simptomele astmului bronşic.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Antitusivele. Definiţia şi clasificarea.
2. Antitusivele opioide: mecanismul acţiunii, indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile
adverse.
3. Antitusivele neopioide cu acțiune centrală: mecanismul acţiunii, indicaţiile,
contraindicaţiile şi reacţiile adverse.
4. Antitusivele cu acțiune periferică. Clasificarea.
5. Antitusivele cu acțiune specifică: mecanismul de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
6. Expectorantele. Clasificarea.
7. Secretostimulantele cu acțiune reflexă: mecanismele acţiunii expectorante, indicaţiile,
8. Secretostimulantele cu acțiune directă sau mixtă: clasificarea, mecanismul acțiunii,
indicații, contraindicații și reacții adverse.
9. Secretoliticele (mucoliticele): clasificarea, mecanismul şi particularităţile acţiunii
bromhexinei, acetilcisteinei, enzimelor proteolitice. Indicaţiile, contraindicaţiile şi
reacţiile adverse.
10. Clasificarea medicamentelor utilizate în astmul bronşic (antiastmatice).
11. Bronhodilatatoarele. Clasificarea.
12. M-colinoblocantele: clasificarea după durata acțiunii, efectele în astmul bronșic,
indicațiile, reacțiile adverse.
13. Glucocorticoizii: clasificarea după modul de administrare, efectele în astmul bronșic,
indicațiile, reacțiile adverse ale glucocorticoizilor inhalatorii.
14. Adrenomimeticele: clasificarea după apartenența de grup și durata acțiunii, mecanismul
de acțiune, efectele în astmul bronșic, indicațiile, reacțiile adverse.
15. Inhibitorii degranulării mastocitelor şi antagoniştii leucotrienelor: efectele, indicaţiile,
16. Stimulatorii respiraţiei. Clasificarea. Mecanismul acţiunii. Caracteristica comparativă a
stimulatorilor respiraţiei din grupa analepticelor şi N-colinomimeticelor. Particularităţile
etimizolului. Indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse.
17. Grupele de preparate utilizate în tratamentul edemului pulmonar.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1.) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse.)
1. Niketamidă. 2. Epinefrină. 3. Ipratropiu bromid. 4. Aminofilină. 5. Salbutamol. 6.
Cromoglicat disodic. 7. Codeină. 8. Ketotifen. 9. Etimizol. 10. Prenoxdiazină. 11.
Bromhexină. 12. Acetilcisteină. 13. Dextrometorfan.
2.) Exerciţii de receptură medicală
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1. Niketamidă. 2. Epinefrină. 3. Ipratropiu bromid. 4. Aminofilină. 5. Salbutamol. 6.
Cromoglicat disodic. 7. Codeină. 8. Ketotifen. 9. Etimizol. 10. Prenoxdiazină. 11.
Bromhexină. 12. Acetilcisteină. 13. Dextrometorfan.
Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza

Sol. 1ml; 2ml în fiole
1. Niketamidă
Sol. 15ml; 30ml în flacoane (pentru uz intern)
Sol. 0,1% - 1ml în fiole
2. Epinefrină
Sol. 0,1% - 10ml în flacoane
Sol. 0,025% - 20ml în flacoane (pentru inhalații)
3. Ipratropiu bromid
Aerosol 15ml
Comprimate 0,15
4. Aminofilină
Sol. 2,4% - 5ml; 10ml în fiole
Sol. 0,1%- 50ml în flacoane
5. Salbutamol Comprimate. 0,002; 0,004
Sirop 0,04% - 60ml
Aerosol 15ml; 20ml
Colir 4% - 5ml; 10ml
Capsule 0,1
6. Cromoglicat disodic
Sol. 1% - 2ml în flacoane / fiole (pentru inhalații)
Aerosol 10ml; 15ml
7. Codeină Comprimate 0,015
Comprimate / Capsule 0,001
8. Ketotifen
Sirop 0,02% - 100ml în flacoane
Comprimate 0,1
9. Etimizol
Sol.1% - 3ml; 5ml în fiole
10. Prenoxdiazină Comprimate 0,1
Comprimate / Drajeuri 0,004; 0,008
11. Bromhexină Sol. 0,2% - 2ml în fiole
Sirop 60ml; 100ml (0,004/5ml) în flacoane
Comprimate / Capsule 0,1; 0,2; 0,6
Granulate 0,2; 0,6 în plicuri
12. Acetilcisteină
Sol. 20% - 5ml în fiole (pentru inhalații)
Sol. 10% - 3ml în fiole (parenteral)
Comprimate / Capsule 0,01; 0,015
13. Dextrometorfan
Sirop 100ml (0,015/5ml) în flacoane
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): asfixia nou-născuţilor,
tusea seacă, edemul pulmonar, infecții respiratorii acute, bronșite cronice, bronhopneumonie,
accese de astm bronşic, tratamentul sistematic (de fond) al astmului bronşic,
bronhopneumopatie obstructivă cronică, starea de rău astmatic (status asthmaticus).
3.) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016, pag. 158 -
162).
4.) Tabele (recapitularea cunoştinţelor)
Tabelul 1
Caracteristica medicamentelor utilizate în astmul bronşic
Indicaţii
Calea de Mecanismul (prevenirea
Grupa farmacologică Medicamentele
administrare de acţiune sau jugularea
acceselor)
Beta - adrenomimeticele
M – colinoblocantele
Spasmoliticele
musculotrope
(metilxantinele)
Glucocorticosteroizii
Inhibitorii degranulării
mastocitelor
Blocantele H1-
histaminoreceptorilor
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 162).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 163 - 164).
4. Problemă de situație
Unui pacient cu tuse iritantă şi chinuitoare i-a fost indicat un medicament antitusiv în
comprimate. Pentru instalarea mai rapidă a efectului, pacientul desinestătător a rumegat
comprimatul şi l-a înghiţi. Însă din momentul folosirii comprimatului, pacientul a simţit o
amorţire în cavitatea bucală.
Ce medicament a folosit bolnavul?
Despre ce particularităţi a medicamentului a fost necesar de explicat pacientului pentru a
evita complicaţia apărută?
GLICOZIDE CARDIACE ŞI PREPARATELE CARDIOSTIMULATOARE
A. Actualitatea. Insuficienţa cardiacă acută şi cronică constituie o cauză frecventă a
stărilor de urgenţă şi a letalităţii pacienţilor cu maladii cardiovasculare, pulmonare,
neurologice etc. Patogeneza insuficienţei cardiace este complexă, ceea ce necesită utilizarea
unei game variate de medicamente inotrop-pozitive, vasodilatatoare, diuretice etc.
B. Scopul instruirii: familiarizarea studenţilor cu grupele de medicamente inotrop-
pozitive, vasodilatatoare şi diuretice, folosite în tratamentul insuficienţei cardiace.
C. Obiective didactice.
1) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile şi reacţiile adverse ale medicamentelor inotrop-pozitive.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie glicozidele cardiace şi cardiostimulatoarele în toate
formele medicamentoase şi să le indice în maladiile şi stările patologice.
Fiziologie umană. Proprietăţile fiziologice ale miocardului (automatismul,
excitabilitatea, contractilitatea, conductibilitatea). Sistemul excito-conductor al inimii.
Caracterizarea acţiunilor inotrop-pozitivă, cronotrop-negativă, batmotrop-pozitivă,
dromotrop-negativă şi tonotrop-pozitivă. Influenţa sistemului nervos vegetativ simpatic şi
parasimpatic asupra activităţii inimii.
Fiziopatologia. Indicii insuficienţei cardiace. Dilatarea tonogenă şi miogenă a cordului.
Dereglarea ritmului cardiac (automatismul, excitabilitatea, contractilitatea şi
conductibilitatea). Hipertrofia miocardului, tipurile şi mecanismul evoluţiei.
1. Clasificarea medicamentelor utilizate în insuficienţa cardiacă.
2. Glicozidele cardiace. Sursele de obţinere. Clasificarea glicozidelor cardiace după
solubilitate şi durata acţiunii.
3. Mecanismul acţiunii inotrop-pozitive a glicozidelor cardiace. Influenţa glicozidelor
cardiace asupra principalilor indici funcţionali ai inimii (acţiunea inotrop-pozitivă,
batmotrop-pozitivă, dromotrop-negativă, cronotrop-negativă, tonotrop-pozitivă şi
mecanismele acestor fenomene). Efectele sistolice şi diastolice. Modificările ECG la
utilizarea glicozidelor cardiace.
4. Modificările metabolice din miocard, provocate de glicozidele cardiace. Compararea cu
acţiunea cardiostimulantă a ,- şi -adrenomimeticelor.
5. Influenţa glicozidelor cardiace asupra hemodinamicii sistemice şi regionale, SNC,
rinichilor, sistemului respirator şi tractului gastrointestinal.
6. Farmacocinetica digitoxinei, digoxinei şi strofantinei.
7. Principiile de dozare a glicozidelor, faza de saturare şi menţinere. Tipurile de
digitalizare. Noţiunea de coeficient de eliminare.
8. Indicaţiile, contraindicațiile și reacțiile adverse ale glicozidelor cardiace.
9. Intoxicaţia cu glicozide cardiace. Tabloul clinic și tratamentul.
10. Cardiostimulatoarele: clasificarea, mecanismele de acţiune, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile şi reacţiile adverse ale ,- şi -adrenomimeticele,
dopaminomimeticele.
11. Inhibitorii fosfodiesterazei III (cardiotonice sintetice, neglicozidice): clasificarea,
mecanismele de acţiune, efectele, indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse.
12. Preparatele ce cresc sensibilitatea la ionii de calciu a proteinelor contractile (troponinei
C). Mecanismele de acţiune, efectele, indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse.
13. Medicamentele ce micșorează pre- și postsarcina (cardiotonicele indirecte): clasificarea,
principiul de acţiune al vasodilatatoarelor şi diureticelor utilizate în insuficienţa
cardiacă.
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
1. Strofantină. 2. Digitoxină. 3. Digoxină. 4. Corglicon. 5. Amrinonă. 6. Levosimendan. 7.
Dopamină. 8. Dobutamină. 9. Epinefrină.
2) Exerciţii de receptură medicală
1. Strofantină. 2. Digitoxină. 3. Digoxină. 4. Corglicon. 5. Amrinonă. 6. Levosimendan. 7.
Dopamină. 8. Dobutamină. 9. Epinefrină.
Nr. Denumirea medicamentului Forma medicamentoasa, doza

1. Strofantină Sol. 0,025%; 0,05% - 1ml în fiole
2. Amrinonă Sol. 0,5% - 20ml în fiole
3. Corglicon Sol. 0,06% - 1ml în fiole
Comprimate 0,0001
4. Digitoxină
Sup. rectale 0,00015
Comprimate 0,000125; 0,00025
5. Digoxină Sol. 0,75% - 10ml în flacoane (p/u uz intern)
Sol. 0,25% - 5ml; 10ml în flacoane (Concentrat
6. Levosimendan
pentru soluție perfuzabilă)
Sol.0,5% - 10ml în fiole
7. Dopamină Sol. 4% - 5ml în fiole
Sol. 4% - 10ml în flacoane
8. Dobutamină Pulb. liofil. 0,25 în flacoane
Sol. 0,18% -1ml în fiole
9. Epinefrină
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): insuficienţă cardiacă acută,

insuficienţă cardiacă cronică, decompensarea activităţii cardiace, tahicardie paroxistică
supraventriculară, fibrilaţie atrială, intoxicaţie cu glicozide cardiace, infarct acut de miocard,
șoc cardiogen, stop cardiac.
3) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016, pag. 165 -
169).
4) Tabele (recapitularea cunoştinţelor)
Tabel 1
Acţiunea glicozidelor cardiace asupra cardiomiocitelor
Modificările provocate de
Parametrii
glicozidele cardiace
+ +
Activitatea Na /K -ATP-azei membranare
Ioni de Na+
Cantitatea în
Ioni de K+
cardiomiocite
Ioni de Ca2+
Formarea complexului actino-miozinic
Tabel 2
Efectele farmacologice ale glicozidelor cardiace
Mecanismul Consecvenţele efectului Importanţa clinică a
Efectele apariţiei (modificarea indicilor efectului
efectului hemodinamici) Pozitivă Negativă
Inotrop pozitiv
Cronotrop negativ
Dromotrop negativ
Batmotrop pozitiv
Tonotrop pozitiv
Diuretic
Tabel 3
Caracteristica comparativă a glicozidelor cardiace
Începu- Acţiu-
Lipo- sau Legarea Căile
Calea de tul nea Post-
hidrosolu- de de
Parametrii admi- (latenţa) maximă acţiunea
bilitate (H) proteine elimi-
nistrare acţiunii (ore, (durata)
sau (L) (%) nare
(min/ore) zile)
Digitoxină
Digoxină
Strofantină K
Tabel 4
Terapia medicamentoasă a intoxicaţiilor cu glicozide cardiace
Grupa de medicamente Medicamentele Principii de acţiune
Anticorpi anti-digoxină
Medicamente adsorbante
Compuşi chelatoformatori
Medicamente de K+
Medicamente antiaritmice
M-colinoblocante
β-adrenomimetice
Donatori de grupe sulfhidrice
pag. 170).
pag. 171 - 172).
Un pacient cu insuficienţă cardiacă cronică şi edeme pronunţate se trata cu medicamente
din grupul digitalicelor. Pentru accelerarea înlăturării edemelor bolnavului i-a fost indicat
hidroclorotiazidă (medicament diuretic), după care la pacient au apărut simptomele de
supradozare cu glicozide cardiace.
Explicaţi cauza supradozării şi numiţi măsurile de preîntâmpinare a ei.
PREPARATELE ANTIARITMICE
A. Actualitatea. Aritmiile cardiace sunt unele din cele mai frecvente simptome ale
maladiilor cardiovascu1are, ale unor intoxicaţii acute etc., care la rândul lor pot cauza
tulburări severe ale cardiodinamicii şi hemodinamicii sistemice, deseori fiind factor major al
letalităţii. Tratamentul aritmiilor cardiace constituie o problemă de importanţă majoră pentru
practica medicală și necesită cunoaşterea aspectelor farmacocinetice şi farmacodinamice ale
preparatelor antiaritmice.
B. Scopul instruirii: familiarizarea studentului cu proprietățile farmacologice ale
preparatelor antiaritmice.
1) Studentul trebuie să cunoască: denumirea principalelor medicamente antiaritmice,
principiile de clasificare, aspectele farmacocinetice, mecanismul de acţiune şi efectele
farmacologice, indicaţiile şi contraindicaţiile, reacţiile adverse, căile optime de administrare în
funcţie de situaţie, substituirea unui medicament cu altul analogic după proprietăţile
farmacologice.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele antiaritmice în toate formele
medicamentoase, indica medicamente în diferite dereglări de ritm, aplica cunoştinţele căpătate
la rezolvarea situaţiilor de problemă.
Anatomia omului. Cordul. Sistemul conductibil al cordului.
Histologia. Inima. Dezvoltarea embrionară. Structura sistemului conductibil al inimii şi
caracteristica citochimică. Inervaţia cordului. Modificările de vârstă ale cordului.
Particularităţile citochimice şi funcţionale ale miocardului.
Biofizica. Bioelectrogeneza. Înregistrarea biopotenţialilor. Transmiterea impulsurilor
nervoase prin canalele biologice de comunicaţie.
Biochimia. Organizarea structurală a membranelor biologice.
Fiziologia. Proprietăţile fiziologice ale miocardului (automatism, excitabilitate,
conductibilitate, contractilitate). Rolul nodului sinusal şi atrio-ventricular, fascicolului Hiss şi
fibrelor Purkinje. Electrocardiograma şi interpretarea electrocardiografică a anomaliilor
cardiace.
Toxicologia. Toxinele şi medicamentele care cauzează aritmii cardiace.
Fiziopatologia. Dereglările automatismului, excitabilitătii, conductibilităţii şi
contractilităţii inimii. Cauzele aritmiilor la copii.
Semiologia. Tahiaritmiile supraventriculare și ventriculare. Bradiaritmiile şi blocul
atrioventricular.
1. Definiţia şi clasificarea preparatelor antiaritmice: medicamentele utilizate în tahiaritmii
și extrasistolii, medicamentele utilizate în bradiaritmii și blocul atrioventricular.
2. Medicamentele utilizate în tahiaritmii și extrasistolii: clasifiarea
3. Medicamentele cu acţiune asupra canalelor ionice ale cardiomiocitelor: clasificarea.
4. Blocantele canalelor de sodiu (membranostabilizatoarele): mecanismul de acțiune
a. Clasa IA (grupa chinidinei): efectul antiaritmic; influenţa asupra conductibilităţii,
contractilităţii, excitabilităţii, automatismului, frecvenţei contracţiilor cardiace şi
vaselor. Indicaţiile, contraindicaţiile și precauțiile, reacţiile adverse, farmacocinetica;
b. Clasa IB (grupa lidocainei): efectul antiaritmic, indicaţiile, contraindicaţiile și
precauțiile, reacţiile adverse, farmacocinetica;
c. Clasa IC (grupa flecainidei): efectul antiaritmic, indicaţiile, contraindicaţiile și
precauțiile, reacţiile adverse, farmacocinetica.
5. Blocantele canalelor de calciu (clasa II): efectul antiaritmic, indicaţiile, contraindicaţiile
și precauțiile, reacţiile adverse.
6. Blocantele canalelor de kaliu (medicamentele care măresc preponderent perioada
refractară efectivă - clasa III). Amiodarona: efectul antiaritmic și antianginos,
indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse, farmacocinetica. Particularitățile
sotalolului și bretiliului tosilat.
7. Preparatele cu acţiune asupra inervaţiei eferente a cordului: clasificarea.
8. Beta-adrenoblocantele (clasa II): efectul antiaritmic, influența asupra cordului.
Indicaţiile.
9. Preparatele antiaritmice din diverse grupe (adenozina, glicozidele cardiace, preparatele
de potasiu, preparatele de Mg etc.)
10. Preparatele antiaritmice utilizate în bradiaritmii şi blocul atrioventricular: clasificarea,
mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile.
1. Chinidină 2. Procainamidă 3. Lidocaină 4. Mexiletină 5. Flecainidă 6. Verapamil 7.
Amiodaronă 8. Sotalol 9. Metoprolol 10. Propranolol 11.Clorură de potasiu.
1. Chinidină. 2. Procainamidă. 3. Lidocaină. 4. Mexiletină. 5. Flecainidă. 6. Verapamil. 7.
Amiodaronă. 8. Sotalol. 9. Metoprolol. 10. Propranolol. 11.Clorură de potasiu.
Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doze

1. Chinidină Comprimate 0,1; 0,2
Comprimate 0,25
2. Procainamidă
Sol. 10% - 5ml în fiole
Sol. 2%; 4% - 5ml în fiole
3. Lidocaină
Capsule 0,05; 0,2
4. Mexiletină
5. Flecainidă Comprimate 0,05; 0,1
6. Verapamil
Sol. 0,25% - 1ml; 2 ml în fiole
Comprimate 0,2
7. Amiodaronă
Comprimate 0,08; 0,16
8. Sotalol
Comprimate 0,025; 0,05; 0,1
9. Metoprolol
10. Propranolol
Comprimate 0,5; 0,1
11. Clorură de potasiu Sol. 4% - 100ml în flacoane
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): extrasistolii şi tahicardii

paroxistice supraventriculare, extrasistolii atriale şi ventriculare de tip simpatoadrenal
(neurogen), fluter şi fibrilaţie atrială tahisistolică, fibrilaţii ventriculare, tahicardie paroxistică
ventriculară, aritmii cauzate de supradozarea glicozidelor cardiace, extrasistolii şi tahicardii
ventriculare după infarct miocardic acut, bradicardie sinusală, bloc atrio-ventricular.
176).
Tabel 1
Caracteristica comparativă a medicamentelor antiaritmice
Grupa medicamentelor antiaritmice
Parametrii III (amio-
IA IB IC II (BCC) B-AB
darona)
canalelor de Na
Blocarea canalelor de K
canalelor de Ca
faza 0
faza 1
Influenţa asupra faza 2
potenţialului de faza 3
acţiune a fibrelor faza 4
Purkinje durata
potenţialului de
acţiune
automatismul
excitabilitatea
Influenţa asupra
conductibilitatea
parametrilor
contractilitatea
cordului
durata perioadei
refractere efective
Eficacitatea în supraventriculare
aritmii ventriculare
Notă! Pentru completarea tabelului utilizaţi următoarele semne:
“↑” – majorare, “↓” – micşorare, “-“ – lipsa efectului, “+” – prezenţa.
Tabel 2
Reacţiile adverse ale medicamentelor antiaritmice
II III (amio-
Reacţii adverse IA IB IC B-AB
(BCC) darona)
Micşorarea
contractilităţii
miocardului
Bradicardie, bloc AV
Hipotensiune arterială
Cefalee
Bronhospasm
Hematotoxicitate
Hipo- / hipertiriodism
Depunerea
microcristalelor pe retină
Alveolită, fibroză
pulmonară
Efect proaritmic
Notă! Prezenţa efectului se notează cu semnul “+”.
1. Film didactic experimental şi virtual (în timpul seminarului: protocol, concluzii)
2. Caz clinic (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016, pag.
176 - 177).
pag. 177).
La un pacient cu infarct miocardic acut a apărut o fibrilaţie ventriculară. În mod de
urgență s-a administrat preparatul de elecție pentru a restabili ritmul cardiac.
Ce medicament antiaritmic a fost indicat cu acest scop?
Care este mecanismul de acțiune și efectele asupra cordului?
Care alte grupe și medicamente antiaritmice de linia a doua mai pot fi utilizate ?
PREPARATELE ANTIANGINOASE
A. Actualitatea. Cardiopatia ischemică (angina pectorală, infarctul acut de miocard)
este una din cele mai frecvente cauze ale invalidităţii şi letalităţii pacienţilor. Pentru
tratamentul acestei patologii se folosesc medicamente care ameliorează lucrul cordului și
circulaţia coronariană, coagulabilitatea sîngelui şi metabolismul miocardului.
B. Scopul instruirii. Familiarizarea studentului cu proprietățile farmacologice ale
preparatelor antianginoase, probleme de asistenţă medicală de urgenţă (jugularea acceselor
anginoase, principiile tratamentului medicamentos al infarctului acut de miocard).
a) Studentul trebuie să cunoască: definiţia, clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse ale medicamentelor antianginoase, principiile
tratamentului în infarct acut de miocard, căile optime de administrare şi principiile de dozare
în funcţie de situaţie.
b) Studentul trebuie să poată: prescrie principalele medicamente obligatorii în formele
medicamentoase posibile, selecta medicamentele în funcţie de maladie şi stările patologice.
Anatomia omului. Arterele, venele, capilarele, anastomozele vaselor cordului. Circuitul
mare şi mic. Particularităţile de vârstă ale cordului şi circulaţiei coronariene.
Histologia. Particularităţile citochimice şi funcţionale ale miocardului.
Fiziologia umană. Volumul sângelui circulant, volumul sistolic şi minut-volumul,
aportul venos către cord (presarcina), presiunea diastolică din ventriculul stâng, rezistenţa
periferică (postsarcina).
Fiziopatologia. Parametrii insuficienţei cardiace: modificările volumului sistolic, minut
volumului, frecvenţei şi contracţiilor cardiace, activităţii cordului.
Boli interne. Noţiune despre cardiopatia ischemică. Factorii de risc ai cardiopatiei
ischemice. Principalele forme clinice ale anginei pectorale (angina stabilă şi instabilă). Infarct
acut de miocard. Actualitatea problemei.
1. Definiţia şi clasificarea preparatelor antianginoase.
2. Preparatele ce micșorează necesitatea miocardului în oxigen și măresc aportul de
oxigen: clasificarea.
3. Nitraţii organici. Mecanismul de acţiune la nivel molecular și sistemic, efectele
farmacologice. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse (precoce și tardive).
Farmacocinetica.
4. Sidnoniminele (molsidomina): mecanismul de acțiunela (splat) nivel molecular și
sistemic, avantajele farmacodinamice, indicațiile, reacțiile adverse.
5. Blocantele canalelor de calciu: clasificarea, mecanismul acţiunii la nivel molecular și
sistemic, efcetele farmacologice. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse.
Farmacocinetica.
6. Blocantele -adrenergice ca antianginoase: clasificarea, mecanismul acţiunii la nivel
molecular și sistemic, efectele farmacologice. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile
adverse.
7. Coronarodilatatoarele: clasificarea, mecanismele de acţiune, efectele. Indicaţiile.
Reacţiile adverse.
8. Preparatele ce ameliorează metabolismul miocardului (cardioprotectoarele).
Mecanismul de acţiune, efectele. Indicaţiile. Reacţiile adverse.
9. Medicamentele folosite pentru jugularea acceselor angioase.
10. Grupele de medicamente utilizate în tratamentul infarctului acut de miocard. Principiile
de acţiune.
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă,
modul de administrare. Dozele (maxime pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutica.
Mecanismul de acțiune. Indicațiile. Contraindicațiile. Reacțiile adverse).
1. Nitroglicerină. 2. Izosorbid dinitrat. 3. Molsidomină. 4. Propranolol. 5. Nebivolol. 6.
Nifedipină. 7. Verapamil. 8. Dipiridamol.
1. Nitroglicerină. 2. Izosorbid dinitrat. 3. Molsidomină. 4. Propranolol. 5. Nebivolol. 6.
Nifedipină. 7. Verapamil. 8. Dipiridamol.

Sol. alcoolica 1% - 20ml în flacoane
Comprimate sublinguale: 0,0005; 0,001
Capsule 0,0005; 0,001
1. Nitroglicerină
Aerosol 1% - 10ml (sublingual)
Sol. 0,1%; 0,5%; 1% - 1ml; 2ml în fiole
Sol. 0,1%; 1% - 50ml în flacoane
2. Izosorbid dinitrat
3. Molsidomină Comprimate 0,002; 0,004; 0,008
Comprimate / Capsule / Drajeuri 0,01; 0,02
4. Nifedipină Sol. 2% - 30ml în flacoane(p/u uz intern)
Sol. 0,01% - 2ml în seringi preumplute
5. Verapamil
6. Nebivolol Comprimate 0,005
7. Propranolol Sol. 0,25% - 1ml în fiole;
Colir 1% - 5ml
8. Dipiridamol
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): jugularea acceselor de

angină pectorală, profilaxia acceselor de angină pectorală, tratamentul anginei pectorale,
infarctul acut de miocard, combaterea durerilor în infarctul acut de miocard, profilaxia
trombozelor în infarctul acut de miocard.
3) Teste. Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016, pag. 181 -
184.
Tabel 1
Grupele de medicamente utilizate în tratamentul infarctului acut de miocard
Scopurile farmacoterapiei Grupa medicamentelor Medicamentele
Jugularea sindromului algic
Înlăturarea aritmiilor
Profilaxia şi tratamentul trombozelor
Stimularea funcţiei contractile a miocardului
Ameliorarea circulaţiei cardiace
Terapia edemului pulmonar
Tabel 2
Reacţiile adverse ale medicamentelor antianginoase
Nitrogli-
Reacţii adverse Propranolol Nifedipina Verapamil Dipiridamol
cerina
Cefalee
Ameţeli
Tahicardie
Bradicardie
Hipotensiune arterială
Bronhospasm
Edem maleolar
Hiperemia pielii feţei
Fenomenul "de furt"
Fenomenul "de sus-
pendare"
Notă! Prezenţa efectului se notează cu semnul“+”.
Tabel 3
Caracteristica comparativă a nitraţilor organici
Forma Calea de Începutul Durata
Parametri medicamen- adminis- acţiunii acţiunii Indicaţii
toasă trare (sec, min) (min, ore)
Nitroglicerină
Isosorbit dinitrat
Isosorbit mononitrat
Tabel 4
Selectivitatea tisulară a blocanţilor canalelor de calciu
Blocarea preponderentă a canalelor de calciu
Structura chimică Medicamentele Vaselor Vaselor
Cardiomiocitelor arteriale arteriale
periferice cerebrale
Derivaţii-
dihidropiridinei
Derivaţii
fenilalchilaminei
Derivaţii
benzotiazepinei
Derivaţii
difenilpiperazinei
Notă! Prezenţa efectului se notează cu semnul „++” – efect maxim; „+” – efect mai mic
decât maxim.
Tabel 5
Mecanismul de acţiune a diverselor grupe de medicamente antianginoase
Principiile de
Blocan-
tratament a
tele Dipiri-
cardiopatiei Efectele Nitraţii β-AB
canalelor damol
ischemice a
de Ca
miocardului
Micşorarea micşorarea presarcinii
necesităţii micşorarea postsarcinii
miocardului în
micşorarea FCC
O2 prin:
dilatarea vaselor coronariene
de calibru mare
dilaterea vaselor coronariene
Creşterea
de calibru mic
aportului de O2
ameliorarea circulaţiei
către miocard
subendocardiace
prin:
blocarea nivelelor centrale a
reflexelor coronaroconstric-
toare
Notă! Prezenţa efectului indicaţi prin semnul “+”
1. Film didactic experimental şi virtual „Langerdorff Heart”. (elaborarea procesului
verbal, concluziilor)
pag. 184 - 185).
3. Situaţii virtuale. Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 186 - 187.
4. Problema de situație
Un pacient a sesizat o durere acută în regiunea cordului. A folosit un medicament.
Accesul de durere a dispărut, dar imediat au apărut vertijul, slăbiciunea, bolnavul a pierdut
cunoştinţa. La examenul obiectiv s-a determinat o hipotensiune arterială acută.
Ce medicament a folosit bolnavul?
Care este cauza hipotensiunii arteriale acute?
PREPARATELE VASODILATATOARE CEREBRALE ȘI PERIFERICE.
PREPARATELE UTILIZATE ÎN MIGRENĂ. PREPARATELE VENOTROPE.
A. Actualitatea. Dereglările circulaţiei cerebrale şi periferice constituie o pondere
considerabilă în practica medicală, iar pentru tratamentul lor se folosesc grupe multiple de
medicamente cu influenţă asupra tonusului vascular, coagulabilităţii sîngelui, proceselor
metabolice şi energetice. Migrena afectează o parte considerabilă a populației, inclusiv aptă
de muncă, și constituie o problemă de urgență majoră și de profilaxie a acceselor de migrenă
prin utilizarea unei game foarte variate de medicamente. Patologia venoasă, cauzată de o
varietate mare de factori, necesită o abordare multilaterală prin utilizarea preparatelor cu
influență asupra tonusului vascular, elasticității și permeabilității vasculare, coagulabilității și
proceselor metabolice.
B. Scopul instruirii. Familiarizarea studentul cu proprietățile farmacologice ale
vasodilatatoarelor cerebrale și periferice, preparatelor antimigrenoase și venotrope.
a) Studentul trebuie să cunoască: definiţia, clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse ale vasodilatatoare cerebrale și periferice,
preparatelor antimigrenoase şi venotrope, căile optime de administrare şi principiile de dozare
în funcţie de situaţie.
b) Studentul trebuie să poată: prescrie principalele medicamente obligatorii în formele
medicamentoase posibile, selecta medicamentele în funcţie de maladie şi stările patologice.
Anatomia omului. Arterele, venele, capilarele, anastomozele vaselor cerebrale. Structura
şi inervaţia creierului.
Histologia. Particularităţile citochimice şi funcţionale ale creierului.
Fiziologia umană. Fiziologia circulaţiei cerebrale şi periferice.
Fiziopatologia. Parametrii insuficienţei circulației cerebrale.
Boli interne. Noţiune despre encefalopatie discirculatorie, migrenă. Actualitatea
problemei.
1. Clasificarea medicamentelor utilizate în dereglările circulaţiei cerebrale şi periferice.
2. Vasodilatatoarele periferice: clasificarea, mecanismele de acţiune, efectele, indicaţiile şi
reacţiile adverse.
3. Clasificarea vasodilatatoarelor cerebrale.
4. Vasodilatatoarele miotrope. Alcaloizii din Vinca minor: mecanismul de acţiune,
efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse.
5. Derivaţii xantinici: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse.
6. Blocantele canalelor de calciu utilizate ca antiischemice cerebrale: mecanismul de
acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse.
7. Spasmoliticele miotrope cu spectru larg de acţiune: mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile şi reacţiile adverse.
8. Vasodilatatoarele neurotrope:
a) alcaloizii de ergot: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse;
b) -adrenoblocantele: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse;
c) -adrenomimeticele: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse;
d) antiserotoninicele: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse.
9. Preparatele ce modifică proprietăţile reologice ale sângelui utilizate în dereglările
circulaţiei cerebrale: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile
adverse.
10. Preparatele cu influenţă asupra metabolismului cerebral, utilizate în dereglările
circulaţiei cerebrale: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse.
11. Principiile tratamentului medicamentos al ictusului cerebral (hemoragic şi ischemic).
12. Clasificarea medicamentelor antimigrenoase. Medicamentele utilizate în jugularea
accesului de migrenă: mecanismul de acțiune, efectele, utilizarea. Grupele de
medicamente utilizate pentru profilaxia migrenei.
13. Clasificarea angioprotectoarelor. Mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile
medicamentelor de origine vegetală, animaliere şi sintetice.
14. Preparatele venotrope: Clasificarea.
a) Preparatele venoconstrictoare (venotonizante) şi venoprotectoare: mecanismul de
acţiune, efectele, indicaţiile.
b) Preparatele venodilatatoare: grupele și preparatele.
c) Preparatele utilizate în profilaxia şi tratamentul trombozei venoase: grupele și
preparatele.
d) Preparatele utilizate pentru sclerozarea venelor.
1. Vinpocetină. 2. Pentoxifilină. 3. Xantinol nicotinat. 4. Nicergolină. 5. Cinarizină. 6.
Sumatriptan. 7. Ravimig. 8. Piracetam. 9. Troxerutină. 10. Piricarbat.
2) Exerciţii de receptură medicală.
1. Vinpocetină. 2. Pentoxifilină. 3. Xantinol nicotinat. 4. Nicergolină. 5. Cinarizină. 6.
Sumatriptan. 7. Ravimig. 8. Piracetam. 9. Troxerutină. 10. Piricarbat.

Comprimate 0,1; 0,2; 0,4
1. Pentoxifilină
2. Nicergolină
Pulb. liofil. 0,004 în fiole
Comprimate 0,15; 0,5;
3. Xantinol nicotinat
Comprimate 0,005
4. Vinpocentină
Granulate 56,0 sau 2,8 în plicuri
5. Piracetam Sol. 20% - 125ml în flacoane (uz intern)
Sol. 20% - 60ml în flacoane.
6. Sumatriptan Sol. 1,2% - 0,5ml în seringi preuplute
Spray 10% - 2ml (intranazal, 10mg/doza)
7. Ravimig Comprimate 0,05
Capsule 0,3
8. Troxerutină
Gel 2% - 100,0
Comprimate 0,25
9. Piricarbat
Unguent 5% - 30,0
10. Cinarizina Comprimate / Capsule 0,025
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): accese de migrenă,

tratamentul migrenei, encefalopatie hipertensivă, dereglări vestibulo-cohleare, ictus ischemic,
insuficienţă circulatorie cerebrală cronică, sechelele traumei cerebrale, sindrom Raynaud,
endarteriită obliterantă, ateroscleroză cerebrală, tulburari oftalmologice ischemice,
insuficiență venoasă cronică, ulcere trofice ale membrilor inferioare.
179 şi 189 - 190.
1. Film didactic experimental şi virtual „Langerdorff Heart”. (elaborarea procesului
verbal, concluziilor)
pag.184 - 185, 180).
pag. 186 - 187, 180).
4. Probleme:
În staţionar a fost internat un pacient cu simptome ale dereglări circulației cerebrale şi
acuze de cefalee pronunţată şi persistentă. În rezultatul examinării a fost stabilită stare
migrenoasă.
Ce medicamente veţi utiliza pentru jugularea accesului de cefalee şi tratamentul sistematic
ulterior?
PREPARATELE VASODILATATOARE ȘI VASOCONSTRICTOARE SISTEMICE
(antihipertensive, antihipotensive)
A. Actualitatea. Conform datelor OMS, hipertensiunea arterială (HTA) ocupă un loc
primordial printre maladiile cardiovasculare. Pentru tratamentul acestei patologii sunt folosite
o gamă variată de medicamente ce necesită cunoştinţe profunde despre proprietăţile
farmacologice ale medicamentelor antihipertensive.
O deosebită atenţie necesită și tratamentul hipotensiunii arteriale acute şi cronice, stări
patologice frecvent întâlnite în practica terapeutică, chirurgicală etc. şi care solicită un
tratament complex şi de urgenţă. Astfel, se impune o cercetare mai minuţioasă a
medicamentelor existente, precum şi elaborarea de medicamente noi, mai eficiente şi
acceptabile în medicaţia stărilor hipotensive.
B. Scopul instruirii: familiarizarea studenţilor cu proprietăţile farmacologice ale
medicamentelor antihipertensive și antihipotensive cu formarea deprinderilor de selectare a
celor mai eficiente medicamente în tratamentul diferitelor forme ale dereglării tensiunii
arteriale.
a) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, mecanismul de acţiune al efectului
antihipertensiv și antihipotensiv, indicaţiile, contraindicaţiile și reacţiile adverse.
b) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele antihipertensive și antihipotensive
obligatorii în formele medicamentoase şi dozele respective, să indice grupele și
medicamentele vasodilatatoare sau vasoconstrictoare în stările de urgenţă și diferite forme ale
dereglarilor tensiunii arteriale.
Anatomia omului. Sistemul cardiovascular (inima, arterele, venele şi capilarele).
Particularităţile structurale ale vaselor sangvine. Arterele şi venele circuitului mare şi mic.
Malformaţiile congenitale ale vaselor sangvine magistrale.
Histologia. Structura arterelor de tip muscular, musculo-elastic şi elastic. Importanţa
funcţională a venelor de tip muscular şi fibros (amuscular).
Fiziologia umană. Hemodinamica. Viteza de circulaţie a sângelui. Circulaţia laminară şi
turbulentă.Tensiunea arterială ca o constantă fiziologică a organismului. Sistemul funcţional
de autoreglare a tensiunii arteriale (analiza componentelor centrale şi periferice). Influenţa
aferentă şi efectoare a centrilor vasomotori. Nervii vasomotori (constrictori şi dilatatori ai
vaselor sangvine). Caracteristica şi particularităţile baroreceptorilor sistemului vascular.
Influenţa umorală asupra tonusului vascular (adrenalina, vasopresina, renina, angiotensina,
histamina şi kininele).
Biochimia. Particularităţile metabolismului muşchilor netezi.
Fiziopatologia. Dereglarea tensiunii sangvine în cazul lezării receptorilor, centrelor şi
proprietăţilor peretelui vascular. Patogenia hipertensiunii esenţiale, hipertensiunii
simptomatice.
Insuficienţa circulatorie acută şi cronică. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron.
Hipotensiunea.
Semiologia bolilor interne. Hipertensiunea arterială. Noţiune despre hipertensiunea
circuitului mic. Clasificarea hipertensiunii, formele clinice ale hipertensiunii. Principii
generale de tratament.
1. Clasificarea antihipertensivelor (medicamentele neurotrope, musculotrope,
medicamentele ce reglează metabolismul hidrosalin, inhibitorii sistemului renină-
angiotensină-aldosteron).
2. Clasificarea preparatelor antihipertensive neurotrope:
a) Medicamentele antihipertensive cu acţiune centrală: clasificarea, mecanismele de
acţiune, efectele farmacologice, indicaţiile, reacţiile adverse;
b) Ganglioblocantele: mecanismul de acţiune, efectul antihipertensiv, indicaţiile;
c) Simpatoliticele: mecanismele de acţiune, efectul antihipertensiv, indicaţiile;
d) -adrenoblocantele: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse;
e) -adrenoblocantele: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse;
f) , - adrenoblocantele: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
3. Medicamentele antihipertensive musculotrope: clasificarea.
a) Activatorii canalelor de potasiu: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile
adverse.
b) Donatorii oxidului nitric: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile
adverse.
c) Blocantele canalelor de calciu: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile
adverse.
4. Diureticele ca antihipertensive: mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
5. Medicamentele antihipertensive cu influenţă asupra sistemului renină-angiotensin-
aldosteron: clasificarea.
a) Inhibitorii enzimei de conversie: clasificarea după forma farmacologică, mecanismul
de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
b) Blocantele receptorilor angiotensinici: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse.
c) Inhibitorii vasopeptidazelor: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile
adverse.
d) Antagoniştii reninei: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
6. Preparatele folosite în jugularea crizelor hipertensive. Caracteristica.
7. Principiile generale de tratament al hipertensiunii arteriale.
8. Clasificarea preparatelor antihipotensive (hipertensive) după mecanismul acțiunii.
9. Antihipotensivele vasoconstrictoare: clasificarea.
a) alfa și alfa,beta-adrenomimeticele: mecanismul de acţiune, efectul antihipotensiv,
indicaţiile, reacţiile adverse.
b) compuşii izotioureici: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, contraindicaţiile,
reacţiile adverse.
c) peptidele vasoactive: mecanismele de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
d) medicamentele vasoconstrictoare cu acțiune centrală: stimuilantele bulbare
particularitățile de acţiune și utilizare, reacţiile adverse.
e) excitantele SNC (metilxantinele): mecanismul de acţiune, influența asupra cordului,
vaselor, presiunii arteriale, indicaţiile, reacţiile adverse.
10. Preparatele antihipotensive cu influența asupra cordului: clasificarea.
a) dopaminomimeticele: efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
b) beta1-adrenomimeticele: efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
11. Antihipotensive cu acţiune permisivă: particularităţile acţiunii antihipotensive a
glucocorticoizilor.
12. Substituenţii de volum plasmatic: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile.
1. Clonidină. 2. Metildopa. 3. Moxonidină. 4. Azametoniu. 5. Prazosină. 6. Propranolol. 7.
Atenolol. 8. Carvedilol. 9. Nebivolol. 10. Labetalol. 11. Hidralazină. 12. Nifedipină. 13.
Nitroprusiat de sodiu. 14. Captopril. 15. Enalapril. 16. Losartan. 17. Epinefrină. 18.
Norepinefrină. 19. Fenilefrină. 20. Izoturon. 21. Dopamină. 22. Cafeină benzoat de sodiu.
1. Clonidină. 2. Metildopa. 3. Moxonidină. 4. Azametoniu. 5. Prazosină. 6. Propranolol. 7.
Atenolol. 8. Carvedilol. 9. Nebivolol. 10. Labetalol. 11. Hidralazină. 12. Nifedipină. 13.
Nitroprusiat de sodiu. 14. Captopril. 15. Enalapril. 16. Losartan. 17. Epinefrină. 18.
Norepinefrină. 19. Fenilefrină. 20. Izoturon. 21. Dopamină. 22. Cafeină benzoat de sodiu.

1. Atenolol Comprimate 0,05; 0,1
2. Azametoniu Sol. 5% - 1ml în fiole
Comprimate 0,1
3. Cafeină benzoat de sodiu
4. Captopril Comprimate 0,025; 0,05; 0,1
5. Carvedilol Comprimate 0,00625; 0,0125; 0,025
Comprimate 0,000075; 0,00015
6. Clonidină
Sol. 1% - 2ml; 4% - 5ml în fiole
7. Dopamină
Pulb. liofil. 0,25 în flacoane
Comprimate 0,0025; 0,005; 0,01
8. Enalapril/ Enalaprilat
Sol. 0,1%; 0,18% - 1ml în fiole
9. Epinefrină
Sol. 0,1%; 0,18% - 10ml în flacoane
10. Fenilefrină
Comprimate/ Drajeuri 0,01; 0,025
11. Hidralazină
Sol. 2% - 1 ml în fiole
12. Izoturon Sol. 10% - 1ml în fiole
Comprimate 0,1; 0,2
13. Labetalol
14. Losartan Comprimate 0,05; 0,1
15. Metildopa Comprimate 0,25; 0,5
16. Moxonidină Comprimate 0,0002; 0,0003; 0,0004
17. Nebivolol Comprimate 0,005
18. Nifedipină Comprimate/ Drajeuri/ Capsule 0,01; 0,02
19. Nitroprusiat de sodiu
20. Norepinefrină Sol. 0,2% - 1ml în fiole
21. Prazosin Comprimate 0,001; 0,002
Comprimate/ Capsule 0,01; 0,02; 0,04
22. Propranolol
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): criză hipertensivă,

diagnosticul feocromocitomului, tratamentul feocromocitomului, hipertensiune arterială
uşoară, hipertensiune arterială severă, hipertensiune arterială cu aritmii, hipertensiune arterială
cu hiperaldosteronism, hipertensiune arterială cu hiperreninemie, hipotensiune arterială
hemoragică, hipotensiune la supradozarea deprimantelor SNC, şoc cardiogen cu hipotensiune
arterială, migrenă, distonii neurovegetative, hipotensiune arterială rezistentă la
simpatomimetice, hipotensiune ortostatică, rinite acute, şoc hipovolemic, hipotensiune
arterială esențială.
195)
Tabelul 1
Influenţa medicamentelor hipotensive asupra tonusului vascular, debitului cardiac şi
secreţiei de renină
Tonusul vascular
Parametrii Debitul cardiac Secreţia de renină
Arterial Venos
Clonidină
Azametoniu
Rezerpină
Doxazosină
Propranolol
Hidralazină
Minoxidil
Nifedipină
Verapamil
Nitroprusiat
de sodiu
Notă: pentru completarea tabelului utilizaţi următoarele semne:
“↑” – majorare, “↓” – micşirare, “–“ – lipsa efectului.
Tabelul 2
Reacţiile adverse ale antihipertensivelor miotrope
Nitroprusiat
Reacţii adverse Hidralazină Minoxidil Nifedipină Verapamil
de sodiu
Cefalee
Hiperemia pielii
Tahicardie
Bradicardie
Hipotensiune ortostatică
Edemul membrelor
inferioare
Constipaţii
Sindrom reumatoid acut
Hiperglicemie
Sindrom "de suspendare"
Notă: prezenţa efectului indicaţi prin semnul “+”.
Tabelul 3
Caracteristica comparativă a clonidinei şi moxonidinei
Parametrii comparativi Clonidină Moxonidină
Stimularea α2-
Mecanismul adrenoreceptorilor centrali
acţiunii Stimularea receptorilor
imidazolinici -I1centrali
Cuparea crizelor hipertensive
Utilizarea
Terapia sistematică a HTA
Efect sedativ-hipnotic evident
Reacţii adverse Xerostomie
Sindrom "de suspendare"
Notă: prezenţa efectului notaţi cu semnul “+”
Tabelul 4
Caracteristica comparativă a inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) şi
blocantelor receptorilor angiotenzinici
Blocantele receptorilor
Parametri comparativi IEC
angiotenzinici
Angiotensină II
Aldosteronul
Conţinutul în
Noradrenalină
sânge
Bradikinină
Prostaglandină E2
Tratamentul HTA
Utilizare
Tratamentul IC
Tuse uscată
Erupţii cutanate
Reacţiile adverse Edem angioneurotic
(Quinke)
Vertij
Notă: pentru completarea tabelului utilizaţi următoarele semne:
“↑” – majorare, “↓” – micşorare, “-“ – lipsa efectului, “+” – prezenţa.
Tabelul 5
Medicamentele utilizate în hipotensiunea arterială. Mecanismul lor de acţiune
Hipotensiune Hipotensiune Şoc Mecanismul
Medicamentele
arterială acută arterială esențială cardiogen de acţiune
Cafeină benzoat de
sodiu
Izoturon
Dopamină
Angiotensinamidă
Dezoxicorticosteron
acetat
Epinefrină
Notă: prezenţa utilizării preparatului indicaţi prin semnul “+”.
1) Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2) Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 197 - 198)
3) Situații virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 190 - 195)
4) Problemă de situație
Un pacient a suportat un accident rutier a fost internat de urgenţă în secţia terapie
intensivă. Tensiunea arterială era 60/20 mmHg, frecvenţa contracţiilor cardiace – 140
bătăi/minut, pO2 – 75%.
Indicaţi acestui pacient medicamentele posibile pentru mărirea valorilor tensiunii arteriele.
Explicaţi mecanismele de acţiune ale medicamentelor selectate.
DIURETICELE. PREPARATELETELE ANTIGUTOASE ŞI UTILIZATE ÎN
UROLITIAZĂ
PREPARATELE UTILIZATE ÎN DEREGLĂRILE ECHILIBRULUI HIDRO-
ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. SUBSTITUIENŢII DE VOLUM PLASMATIC
A. Actualitatea. Retenţia sărurilor şi apei în organism este responsabilă de hidratarea
ţesuturilor, iar în maladiile renale, insuficienţa cardiovasculară, patologiile ficatului şi stările
de urgenţă (intoxicaţii acute, crize hipertensive, edem cerebral etc.) și de formarea edemelor.
Pentru rezolvarea situaţiilor respective este necesară selectarea adecvată a diureticelor în
funcţie de locul și mecanismul lor de acţiune, proprietățile farmacodinamice şi
farmacocinetice.
Guta constituie o maladie cauzată de formarea și depunerea excesivă a acidului uric în
țesuturi și necesită utilizarea medicamentelor pentru jugularea acceselor și profilaxia
(tratamentul) gutei. Stările de urolitiază, determinate de formarea diferitor metaboliți
endogeni cu precipitarea sub formă de calculi, necesită un tratament sistematic pentru
preântâmpinarea formării și/sau dizolvarea calculilor renali. Dereglările echilibrului hidro-
electrolitic şi acido-bazic, prezente în diverse maladii şi stări patologice necesită corecţia
adecvată. Stările de hipovolemie însoţesc o gamă variată de patologii (şocuri, hipotensiuni
arteriale, deshidratări, intoxicaţii etc.) şi prezintă stări de urgenţă cu selectarea adecvată a
substituienţilor de volum plasmatic în funcţie de efectele farmacologice şi reacţiile adverse.
B. Scopul instruirii: familiarizarea studenţilor cu proprietățile farmacologice a
diureticelor, preparatelor antigutoase şi utilizate în urolitiază, a dereglărilor echilibrului hidro-
electrolitic şi acido-bazic, substituienţilor de volum plasmatic, precum şi în formarea
deprinderilor de prescriere a reţetelor şi de selectare a medicamentelor în funcţie de patologie.
a) Studentul trebuie să cunoască: definiţia, clasificarea, mecanismele de acţiune, efectele
farmacologice, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse şi farmacocinetica diureticelor,
preparatelor antigutoase, preparatelor utilizate în urolitiază, dereglările echilibrului hidro-
electrolitic şi acido-bazic, substituienţilor de volum plasmatic.
b) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele din grupele respective în diverse
forme medicamentoase şi să le indice în funcţie de maladie şi stările patologice.
Anatomia umană. Anatomia rinichilor.
Histologia. Structura nefronului.
Fiziologia umană. Mecanismele principale ale excreţiei (formării) urinei. Starea acido-
bazică şi echilibrul hidro-electrolitic.
Biochimia. Biochimia formării urinei. Calcu1ii renali, structura lor, mecanismul de
formare.
Fiziopatologia. Dereglarea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic. Patogeneza
edemelor şi hipovolemiei.
1. Diureticele. Noţiune de diuretice şi saluretice.
2. Clasificarea diureticelor după mecanismul acţiunii, locul acţiunii în nefron, viteza
apariţiei şi durata efectului, intensitatea acţiunii.
3. Diureticele cu influenţă predominantă asupra glomerulului. Caracterizarea acţiunii
diuretice a glicozidelor cardiace, xantinelor şi vasodilatatoarelor. Indicaţiile.
4. Diureticele cu influenţă predominantă asupra tubului contort proximal. Inhibitorii
carboanhidrazei: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile
adverse.
5. Diureticele cu acţiune pe parcursul întregului nefron, dar preponderent în tubii
proximali. Diureticele osmotice: mecanismul acţiunii, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile, reacţiile adverse, farmacocinetica.
6. Diureticele cu influenţă predominantă asupra porţiunii ascendente a ansei Henle
(saluretice): mecanismul acţiunii, efectele, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile
adverse, farmacocinetica.
7. Medicamentele cu influenţă asupra segmentului cortical al ansei Henle şi tubului contort
distal. Diureticele tiazidice şi înrudite (netiazidice): mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse, farmacocinetica.
8. Diureticele cu influenţă predominantă asupra segmentului terminal al tubului contort
distal şi tubului colector. Clasificarea. Antagoniştii competitivi şi necompetitivi ai
aldosteronului: mecanismul acţiunii, efectele, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile
9. Preparatele antigutoase. Clasificarea. Medicamentele cu acţiune specifică utilizate în
criza de gută: mecanismul de acțiune, efectul antiinflamator, indicațiile, reacțiile
adverse. Clasificarea medicamentelor utilizate în profilaxia (tratamentul) gutei.
Mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse ale uricoinhibitorilor,
uricozuricelor şi uricoliticelor.
10. Preparatele utilizate în urolitiază: clasificarea, caracteristica medicamentelor ce
modifică pH-ul urinei şi spasmoliticelor vegetale.
11. Clasificarea preparatelor utilizate în dereglările echilibrului hidro-electrolitic. Soluţiile
cristaloizilor utilizate în deshidratările izotone, hipotone şi hipertone: proprietăţile
farmacologice, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse. Medicamentele utilizate
pentru corecţia hipokaliemiei, hipomagniemiei şi hipocalciemiei.
12. Preparatele folosite în dereglările echilibrului acido-bazic. Clasificarea. Caracteristica
medicamentelor utilizate în tratamentul acidozelor şi alcalozelor.
13. Substituenţii de volum plasmatic. Clasificarea.
14. Dextranii ca substituienţi de volum plasmatic: clasificarea, mecanismul de acţiune,
efectele, indicaţiile, contrindicaţiile, reacţiile adverse.
15. Preparatele hidroxietilamidonului ca substituienţi de volum plasmatic: clasificarea,
mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, contrindicaţiile, reacţiile adverse.
16. Preparatele polimerilor polipeptidici ca substituienţi de volum plasmatic: mecanismul
de acţiune, efectele, indicaţiile, contrindicaţiile, reacţiile adverse.
17. Preparatele sângelui ca substituienţi de volum plasmatic: mecanismul de acţiune,
efectele, indicaţiile, contrindicaţiile, reacţiile adverse.
1.) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse).
1. Manitol. 2. Furosemid. 3. Torasemid. 4. Hidroclorotiazidă. 5. Indapamid. 6. Triamteren. 7.
Spironolactonă. 8. Colchicina. 9. Alopurinol. 10. Cistenal. 11. Clorură de amoniu. 12.
Hidrocarbonat de sodiu. 13. Dextran-40. 14. Dextran-70. 15. Sulfinpirazonă. 16. Clorură de
sodiu. 17. Clorură de potasiu. 18. Clorură de calciu. 19. Rehidron. 20. Hidroxietilamidon
(refortan). 21. Trometamol.
2.) Exerciţii de receptură medicală
1. Manitol. 2. Furosemid. 3 Torasemid. 4. Hidroclorotiazidă. 5. Indapamid. 6. Triamteren. 7.
Spironolactonă. 8 Colchicina. 9. Alopurinol. 10. Cistenal. 11. Clorură de amoniu. 12.
Hidrocarbonat de sodiu. 13. Dextran-40. 14. Dextran-70. 15. Sulfinpirazonă. 16. Clorură de
sodiu. 17. Clorură de potasiu. 18. Clorură de calciu. 19. Rehidron. 20. Hidroxietilamidon
(refortan). 21. Trometamol.
1 Manitol Sol. 20% - 250ml; 500ml în flacoane
Comprimate 0,04
2 Furosemid
3 Torasemid
Sol. 0,5%; 1% - 1ml în fiole
4 Hidroclorotiazidă Comprimate 0,025; 0,05
5 Indapamid Comprimate / Capsule 0,0025; 0,0015
6 Spironolactonă
7 Triamteren Capsule 0,05
8 Colchicina Comprimate 0,001
9 Alopurinol Comprimate 0,1; 0,3
10 Cistenal Sol. 10ml în flacoane (picături p/u uz intern)
11 Clorură de amoniu Sol. 5% - 200ml în flacoane
Comprimate 0,5
12 Hidrocarbonat de sodiu Sol. 4% - 200; 400ml în flacoane
Pulbere 50,0
13 Dextran-40 Sol. 10% - 100ml în flacoane
14 Dextran-70 Sol. 6% - 100ml; 200ml în flacoane
Sol. 0,9% - 200ml; 500ml în flacoane
15 Clorură de sodiu
Comprimate 0,5; 1,0
16 Clorură de potasiu
17 Clorură de calciu
18 Rehidron Pulbere 18,9 în plicuri
Hidroxietilamidon
19 Sol. 10% - 250ml în flacoane
(refortan)
20 Trometamol Sol. 3,66% - 250ml în flacoane
21 Sulfinpirazonă Comprimate 0,1; 0,2
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): edem cerebral, edem

pulmonar, insuficienţă renală acută, insuficienţă renală cronică, intoxicaţie acută, diureză
forţată, hipertensiune arterială esenţială, hipertensiune cu hiperaldosteronism, glaucom,
insuficienţa cardiacă acută, insuficienţa cardiacă congestivă cronică, acces de gută, profilaxia
(tratamentul) gutei, uricoinhibitor în gută, uricozurice în gută, alcalinizarea urinei în
urolitiază, acidificarea urinei în urolitiază, în starea de acidoză, în starea de alcaloză, deshi-
dratarea izotonă, deshidratarea hipotonă, deshidratarea hipertonă, şocul hipovolemic,
detoxicarea organismului în peritonite, detoxicarea organismului în toxicoinfecţiile
alimentare, hipotensiune arterială acută, profilaxia şi tratamentul trombozelor, hipokaliemie,
hipocalciemie.
3.) Teste. Îndrumar pentru lucrările de laborator la farmacologie. Chişinău 2016, pag. 199 -
203, 275 - 276.
4.) Tabele (recapitularea cunoştinţelor)
Tabelul 1
Localizarea acţiunii predominante a diureticelor şi eficacitatea lor clinică
Localizarea acţiunii Medicamente Eficacitatea (mare, medie, mică)
Tubii proximali a)…
a)…
Partea ascendentă a ansei
b)…
Henle
c)…
a)…
b)…
Segmentul cortical al
c)…
ansei Henle şi tubii distali
d)…
e)…
Segmentul terminal al a)...
tubilor distali şi tubii b)…
colectori c)…
Pe parcursul întregului a)…
nefron b)…
Tabelul 2
Influenţa diureticelor asupra eliminării ionilor şi acidului uric
Acid
Grupa diureticelor Na+ K+ Ca2+ Mg2+ Cl- HCO3-
uric
Tiazidele şi medicamentele
înrudite
Diureticele de ansă
Inhibitorii carboanhidrazei
Antagoniştii competitivi ai
aldosteronului
Antagoniştii necompetitivi ai
aldosteronului
Diureticele osmotice
Tabelul 3
Caracteristica farmacologică a medicamentelor diuretice
Calea de Începutul acţiunii
Medicamentul Durata acţiunii (min, ore)
administrare (min, ore)
Hidroclorotiazidă
Indapamid
Clortalidon
Furosemid
Torasemid
Spironolactonă
Triamteren
Manitol
Tabelul 4
Selectaţi indicaţiile principale pentru administrarea diureticelor
Inhibitorii Antagoniştii
Tiazidele Diureticele Diureticele
Indicaţii carboanhi- concurenţi ai
şi înrudite "De ansă" osmotice
drazei aldosteronului
Insuficienţa
cardiacă cronică
Hipertensiunea
arterială
Edem pulmonar
Edem cerebral
Insuficienţa renală
acută
Insuficienţa
cardiacă acută
Hiperaldosteronism
secundar
Glaucom
Intoxicaţii acute
Tabelul 5
Reacţiile adverse ale diureticelor
Hidroclor- Spirono-
Reacţii adverse Furosemid Acetazolamidă Triamteren
tiazidă lactonă
Hipopotasemie
Hiperpotasemie
Hiperuricemie
Hiperglicemie
Ototoxicitate
Hematotoxicitate
Ginecomastie
Hipotensiune
Hepatotoxicitate
Acidoză
Alcaloză
Tabelul 6
Indicaţiile substituenţilor de volum plasmatic
Indicaţiile Dextran 40 Dextran 70 Gelatinol Trisol
Şoc hipovolemic
Hipotensiunea arterială acută
Intoxicaţie acută
Patologii cu dereglări ale
microcirculaţiei
Profilaxia şi tratamentul
trombozelor şi tromboemboliilor
Deshidratarea organismului
Tabelul 7
Substituenţii de volum plasmatic: efectele şi mecanismele lor
Grupa de substituient Efectul farmacologic Mecanismul efectului
Soluţia izotonă natriu clor
Dextran 40
Hidroxietilamidon (refortan)
Albumina
Medicamentele poligelinei
1. Film didactic experimental şi virtual. (elaborarea procesului verbal, concluziilor).
2. Cazuri clinice. Îndrumar pentru lucrările de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 203, 277.
3. Situaţii virtuale. Îndrumar pentru lucrările de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 204, 277.
4. Probleme de situație:
1. În condiţii experimentale s-a modelat edem cerebral. Pentru înlăturarea edemului la
animalul A s-a folosit manitolul, iar la B – ureea. Peste o oră edemul cerebral s-a corectat. La
supravegherea ulterioară peste 6 ore s-a constatat o revenire a edemului cerebral la animalul
B.
Care este cauza efectelor observate?
Explicaţi mecanismele fenomenelor observate.
2. La care grupe de medicamente va recurge medicul pentru corecţia stărilor de
hipovolemie în caz de: a) deshidratare izotonă; b) deshidratare hipotonă; c) şoc hemoragic; d)
şoc endotoxic; e) ciroză cu ascită.
Argumentaţi selectarea grupelor şi principiile de utilizare.
3. În condiţii experimentale s-a modelat o stare de acidoză. Pentru corecţia acesteia a
fost administrată soluţia de 4% hidrocarbonat de sodiu. La examinare pH-ul sangvin s-a
normalizat, dar se constată o hipernatriemie relativă şi acidoză intracelulară.
Care a fost cauza hipernatriemiei relative şi persistenţei acidozei intracelulare?
Ce veţi recomanda pentru corecţia acidozei intracelulare?
PREPARATELE CU ACȚIUNEASUPRA FUNCŢIILOR ORGANELOR TUBULUI
DIGESTIV. PREPARATELE SPASMOLITICE.
A. Actualitatea. Patologiile tubului digestiv asociate cu dereglările funcției secretorii
a glandelor, tonusului și motilității musculaturii netede, formării și secreției bilei și funcțiilor
ficatului se întâlnesc foarte frecvent în practica medicală. În tratamentul maladiilor și stărilor
patologice ale tubului digestiv se folosesc un număr foarte variat de grupe de medicamente ce
necesită cunoștințe vaste pentru selectarea rațională și efcetuarea unei farmacoterapii
eficiente și inofensive.
B. Scopul instruirii. Familiarizarea studenţilor cu grupele de medicamente cu
influenţă asupra funcţiilor tubului digestiv şi cu principiile de selectare corectă a
medicamentelor în patologiile respective.
a) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, mecanismul acţiunii, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile și reacţiile adverse ale medicamentelor cu influență asupra tubului digestiv.
b) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele cu influenţă asupra funcţiilor
tubului digestiv și să le selecteze în patologia concretă.
Histologie. Caracteristica morfologică şi funcţională a diferitelor regiuni ale aparatului
digestiv. Principiile generale ale structurii tubului digestiv: mucoasa, submucoasa, stratul
muscular, seroasa. Caracteristica generală a mucoasei, structura ei. Particularităţile mucoasei
în diferite regiuni ale tubului digestiv. Pancreasul. Caracteristica morfofuncţională. Structura
pancreasului exocrin, vascularizarea şi inervaţia. Ficatul. Caracteristica morfofuncţională.
Lobul hepatic ca unitate structurală a ficatului. Structura hepatocitelor. Particularităţile
vascularizării. Posibilităţile regeneratoare ale ficatului. Vezica biliară, căile biliare, structura
lor. Regenerarea mucoasei căilor biliare.
Fiziologie. Importanţa digestiei pentru organism. Bazele fiziologice ale secreției gastrice.
Compoziţia şi proprietăţile sucului gastric, importanţa lui. Enzimele sucului gastric şi acţiunea
lor. Mecanismul secreţii gastrice, reglarea ei. Fazele secreţiei sucului gastric. Influenţa
factorilor umorali asupra glandelor stomacale. Enterogastrina, enterogastrona. Digestia
duodenală. Rolul duodenului în digestie. Compoziţia şi proprietăţile sucului pancreatic,
acţiunea lui asupra proteinelor, glucidelor, lipidelor, acizilor nucleici. Enterokinaza.
Mecanismul de reglare a tonusului și motilității musculaturii netede. Fiziologia sistemului
nervos vegetativ (simpatic şi parasimpatic). Reglarea tonusului şi motilităţii organelor interne
(stomacului, intestinului, vezicii biliare şi căilor biliare). Rolul bilei în digestie. Mecanismul
formării bilei în ficat. Eliminarea bilei în duoden. Stimulenţii secreţiei biliare. Digestia în
intestinul subţire şi gros. Sucul intestinal. Absorbţia substanţelor în tubul digestiv. Motilitatea
tubului digestiv. Mişcările antiperistaltice, voma.
Biochimie. Substanţele nutritive de bază. Digerarea glucidelor, proteinelor, lipidelor.
Absorbţia. Putrefacţia în intestin. Mecanismele biochimice de reglare a digestiei. Alimentaţia
parenterală.
Fiziopatologie. Tulburările secreției gastrice și intestinale (secreţiei, motilităţii, absorbţiei
şi excreţiei). Dereglarea funcţiei digestive în duoden din cauza insuficienţei sucului pancreatic
şi bilei. Diareea, constipaţia.
1. Clasificarea preparatelor cu influenţă asupra funcţiilor tubului digestiv.
2. Preparatele utilizate în hiposecreția gastrică: clasificarea, mecanismul de acțiuni și
principiile de utilizare.
3. Preparatele de substituție în hipofuncția pancreasului: clasificarea, componentele și
mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
4. Preparatele utilizate în hipersecreția gastrică: clasificare.
5. M-colinoblocantele ca antiulceroase: clasificare, mecanismul de acțiune, efectul
antiulceros, indicațiile, reacțiile adverse.
6. H2-histaminoblocantele ca antiulceroase: clasificare, mecanismul de acțiune, efectul
antiulceros, indicațiile, reacțiile adverse.
7. Inhibitorii pompei protonice ca antiulceroase: clasificare, mecanismul de acțiune,
efectul antiulceros, indicațiile, reacțiile adverse.
8. Preparatele cu acţiune antigastrinică și analogii somatostatinei ca antiulceroase:
clasificare, mecanismul de acțiune, efectul antiulceros, indicațiile, reacțiile adverse.
9. Antiacidele: clasificarea, mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
10. Gastroprotectoarele şi citoprotectoarele: clasificarea, mecanismul de acțiune, efectele și
indicațiile sucralfatului, medicamentelor de bismut, analogilor prostaglandinelor,
medicamentelor de origine vegetală, sintetică, vitaminelor și anabolizantelor.
11. Clasificarea medicamentelor antiulceroase.
12. Preparatele ce inhibă funcţia exocrină a pancreasului: mecanismul de acțiune, efectele,
indicațiile.
13. Clasificarea medicamentelor ce intensifică peristaltismul tubului digestiv.
14. Preparatele prokinetice: mecanismele de acțiune, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
15. Laxativele şi purgativele: clasificarea. Mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile și
reacțiile adverse ale laxativelor de volum și emoliente, purgativelor osmotice și iritante.
16. Preparatele ce inhibă motilitatea tubului digestiv: clasificarea.
17. Antivomitivele: clasificarea după apartenența de grup. Mecanismele de acţiune și
indicațiile neurolepticelor, M-colinoblocantelor, H1-antihistaminicelor, antagoniștilor
dopaminergici și serotoninergici.
18. Antidiareicele: clasificarea. Mecanismele de acţiune, efectele și indicațiile M-
colinoblocantelor, medicamentelor opioide și înrudite, medicamentelor astringente,
adsorbante și protectoare.
19. Antiflatulentele: clasificarea. Mecanismele de acţiune și indicaţiile medicamentelor
adsorbante, tensioactive, parasimpatomimetice, enzimelor și carminativelor vegetale.
20. Preparatele hepatotrope. Clasificare.
21. Hepatoprotectoarele: clasificarea după proveniență, mecanismele de acțiune, efectele și
indicațiile. Hepatoprotectoarele de origine entomologică.
22. Preparatele cu influență asupra formării, secreţia şi excreţia bilei: clasificarea.
23. Colesecreticele: clasificarea, mecanismele de acțiune, efectele, indicațiile
24. Colecistochineticele: clasificarea, mecanismele de acțiune, efectele, indicațiile
25. Colelitoliticele: mecanismul de acțiune, efectele și indicațiile.
26. Clasificarea antispasticelor musculaturii netede (spasmoliticelor).
27. Spasmoliticele neurotrope: clasificarea, mecanismul de acţiune, indicaţiile.
28. Spasmoliticele miotrope: clasificarea, mecanismul de acţiune, indicaţiile.
29. Spasmoliticele combinate: clasificarea, mecanismul de acţiune, indicaţiile.
1. Pancreatină. 2. Creon. 3. Famotidină. 4. Omeprazol. 5. Almagel. 6. Sucralfat. 7. Subcitrat
de bismut coloidal. 8. Regesan. 9. Aprotinină. 10. Metoclopramidă. 11. Simeticonă. 12.
Magneziu sulfat. 13. Bisacodil. 14. Picosulfat. 15. Tietilperazină. 16. Ondansetron. 17.
Lactuloză. 18. Macrogol. 19. Loperamid. 20. Enterol. 21. Bactisubtil. 22. Essenţiale. 23.
Ademetionină. 24. Silimarină. 25. Acid ursodezoxicolic. 26. Colosas. 27. Papaverină
clorhidrat. 28. Drotaverină. 29. Atropină sulfat. 30. Platifilnă hidrotartrat. 31. Baralgină.
1. Pancreatină. 2. Creon. 3. Famotidină. 4. Omeprazol. 5. Almagel. 6. Sucralfat. 7. Subcitrat
de bismut coloidal. 8. Regesan. 9. Aprotinină. 10. Metoclopramidă. 11. Simeticonă. 12.
Magneziu sulfat. 13. Bisacodil. 14. Picosulfat. 15. Tietilperazină. 16. Ondansetron. 17.
Lactuloză. 18. Macrogol. 19. Loperamid. 20. Enterol. 21. Bactisubtil. 22. Essenţiale. 23.
Ademetionină. 24. Silimarină. 25. Acid ursodezoxicolic. 26. Colosas. 27. Papaverină
clorhidrat. 28. Drotaverină. 29. Atropină sulfat. 30. Platifilnă hidrotartrat. 31. Baralgină.
Nr. Denumirea preparatului Forme de livrare

1 Acid ursodezoxicolic
Susp. 5% - 250ml în flacoane
Comprimate 0,4
2 Ademetionină
Pulb. liof. 0,4 în flacoane (i/v)
Comprimate 0,0005
Sol. 0,05%; 0,1% - 1ml în fiole
Sol.0,1% - 10ml în flacoane (intern)
3 Atropină sulfat
Colir 1% - 5ml
Pelicule oftalmice 0,0016
Unguent oftalmic 1% - 5,0
4 Bactisubtil Capsule 0,035
Comprimate Nr. 20
5 Baralgină
Sol. 5ml în fiole
Comprimate / Drajeuri 0,005
6 Bisacodil
Sup. rectale 0,01
7 Colosas Sirop 140ml în flacoane
Comprimate 0,04
8 Drotaverină
9 Enterol Capsule 0,25
Capsule Nr. 30
10 Essenţiale
Sol. 5ml în fiole
11 Loperamid
Pulbere 10,0; 20,0 în plicuri
12 Magneziu sulfat
13 Metoclopramidă
Aerosol 20% - 2ml; 40%-4ml (intranazal)
Sup. rectale 0,004; 0,008
14 Ondansetron
Sirop 0,8% - 50ml în flacoane
15 Papaverină clorhidrat Sol. 2% - 2ml în fiole
Sup. rectale 0,2
Comprimate 0,005
16 Platifilină hidrotartrat Sol. 0,2% - 1ml în fiole
Sup. rectale 0,01
17 Silimarină Comprimate / Capsule / Drajeuri 0,07; 0,14
18 Simeticonă
Emulsie 10% - 50ml în flacoane
Drajeuri 0,0065
19 Tietilperazină
Sup.rectale 0,0065
Sirop 67% - 200ml în flacoane
20 Lactuloză
Sirop 66,7% - 15ml în plicuri
22 Macrogol Pulbere 4,0 în plicuri
Sol. 0,75% - 15ml în flacoane (p/u uz intern)
22 Picosulfat
Comprimate 0,0075
23 Almagel Susp. 170ml și 200ml
Pulb. liof. 10000UA în flacoane
24 Aprotinină
Sol. 10ml (10000UA/1ml) în fiole
25 Famotidină
Pulb. liof. 0,02 în flacoane
26 Creon Drajeuri nr.50
27 Omeprazol
Pulb. liof. 0,04 în flacoane (parenteral)
28 Pancreatină Comprimate / Drajeuri 8000UA
29 Regesan Sol. uleioasă 50ml; 100ml în flacoane
30 Subcitrat de bismut coloidal Comprimate 0,12
Comprimate 0,5; 1,0
Granulate 0,5/1,0 în plicuri
31 Sucralfat
Gel 20% - 5ml (intern)
Susp. 250ml (0,5/5ml) în flacoane (intern)
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): gastrită hipoacidă, esofagită

de reflux, sindromul Zollinger-Elison, antisecretoare în ulcer gastric și duodenal, antiacide în
ulcer duodenal, pancreatita acută, pancreatita cronică, abuzuri alimentare, gastroprotectoare în
ulcer gastric și duodenal, hipomotilitate gastrică, constipații funcționale cronice, constipaţie
cronică, encefalopatie hepatică, evacuarea intestinului în urgențe chirurgicale (constipații
acute), pregătirea pentru examen radiologic și endoscopic al tubului digestiv, pregătirea
pentru intervenție chirurgicală, intoxicaţii medicamentoase sau alimentare, meteorism
postoperator, flatulență și meteorism în maladiile tubului digestiv, voma indusă de
medicamente, voma în cinetoze, vomă indusă de citostatice și radioprotectoare, diaree acută
nespecifică, hepatită toxică medicamentoasă, hepatocolecistită, colelitiază, colică biliară,
colici intestinale.
212.
Tabel 1
Utilizarea medicamentelor antispastice
Colici
În Spasmul
Hiperten- Accese Algodis- spastice
practica vaselor
siune de astm menoree intestinale,
oftalmo- periferice şi
arterială bronşic spastică renale şi
logică cerebrale
biliare
Papaverină
Platifilină
Aminofilină
Atropină
Drotaverină
Baralgină
Notă. La completarea tabelului utilizaţi următoarele semne:
“++” – aprecierea maximă a efectului, “+” – aprecierea minimă a efectului.
Tabel 2
Caracteristica comparativă a antiacidelor
Mecanismul de Efectul Reacțiile
Medicamentele Indicațiile
acțiune antiulceros adverse
Sistemice
Nesisitemice -
medicamentele
magneziului
Nesistemice –
medicamentele
aluminiului
Tabel 3
Caracteristica comparativă a antisecretoarelor gastrice
Mecanismul Efectul Reacțiile
de acțiune antiulceros adverse
M-colinoblocantele
H2-histaminoblocantele
Inhibitorii pompei
protonice
Antagoniștii gastrinei
Analogii somatostatinei
Tabel 4
Caracteristica comparativă a medicamentelor gastro- și citoprotectoare
Mecanismul de Efectul Reacțiile
acțiune antiulceros adverse
Medicamentele
bismutului
Medicamentele
aluminiului
Analogii
prostaglandinelor
Uleiurile vegetale
Medicamentele
sintetice
Notă: prezența efectului notați cu semnul „+”
Tabel 5
Indicaţiile medicamentelor antivomitive
Cinetoze Vomă în Voma în
Grupa Voma în boala
(voma perioada terapia cu
farmacologică actinică
călătorilor) postoperatorie citostatice
M-colinoblocante
H1-antihistamince
Dopaminoblocante
Neuroleptice
Antiserotoninice
Notă. Notaţi prezenţa efectului cu semnul “+”.
Tabel 6
Caracteristica comparativă a medicamentelor laxative și purgative
Timpul de Localizarea acţiunii Indicaţiile
Grupa de
apariţie a
laxative și Pe tot
efectului Intestinul Constipaţi Constipaţi
purgative traiectul Intoxicaţii
(ore) gros a cronică a acută
intestinal
Laxative de
volum
Laxative
emoliente
Purgative
iritante
Purgative
osmotice
Tabel 7
Mecanismul de acţiune al medicamentelor ce măresc formarea și eliminarea bilei
Coleretice
Hidrocole- Colecisto- Colespas-
Mecanismele de acţiune propriu-
retice chinetice molitice
zise
Stimularea funcţiei secretorii a
parenchimului hepatic
(hepatocitelor)
Majorarea volumului de bilă pe
contul componentului hidric
(dizolvarea bilei)
Majorarea tonusului vezicii
biliare
Micşorarea tonusului căilor
biliare
Micşorarea tonusului sfincterului
Oddi
Notă. Notaţi prezenţa efectului cu semnul “+”.
Tabel 8
Identificarea medicamentelor antispastice
Timpul acţiunii
Calea de Mecanismul Apartenenţa
Medicamente Începutul Durata
administrare de acţiune chimică
(ore) (ore)
Intern,
intravenos, 0,5 – 1
A 4-6 musculotrop Derivaţi purinici
intramuscular, 15 min
rectal
Intern,
10 – 12 Medicamente
B intravenos, 0,5 musculotrop
5-8 combinate
intramuscular
Intern,
intravenos, Derivaţi ai
C 20 – 30 musculotrop
intramuscular, 6-7 izochinolinei
minute
rectal
2. Caz clinic. Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016, pag.
213.
3. Situaţii virtuale. Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 214 - 217.
1. Pacientul X, de 61 de ani, a fost internat cu următoarele acuze: pirozis, greață, durere
în regiunea epigastrică, care au apărut la 1,5 ore după masă, dureri frecvente „de noapte”. Din
anamneză: aproximativ 15 ani suferă de ulcer gastric cu exacerbări frecvente. În studiul
probelor de biopsie ale mucoasei gastrice, a fost detectat Helicobacter pylori.
Numiți schemele posibile de tratament și argumentați-le.
2. Unei gravide cu acuze la dereglări intestinale (constipaţie), i s-a indicat un

medicament purgativ. După administrarea acestui preparat, la pacientă au apărut semnele
naşterii premature.
Ce purgativ i s-a indicat gravidei?
Care a fost cauza declanșării travaliului precoce?
3. La un pacient cu ulcer gastric s-au acutizat durerile. A fost indicat un medicament.

Durerile considerabil s-au atenuat, dar au apărut xerostomie, palpitaţii, dereglări vizuale.
Ce medicament a fost indicat pacientului?
Totalizare la tema:
PREPARATELE CU ACŢIUNE ASUPRA FUNCŢIILOR ORGANELOR
EFECTOARE
A. Actualitatea. Medicaţia maladiilor organelor interne ocupă un loc aparte în
activitatea practică a medicului. În majoritatea cazurilor, tratamentul patologiilor sistemului
respirator, cardiovascular, digestiv şi urinar este de durată şi necesită medicamente din diverse
grupe farmacologice (îndeosebi la bolnavii de vârstă înaintată). Toate acestea impun un studiu
profund al medicamentelor din grupele respective.
B. Scopul instruirii constă în conso1idarea cunoştinţelor studenţilor referitor la
medicamentele utilizate în tratamentul afecţiunilor sistemelor respirator, cardiovascular,
digestiv şi urinar, sistematizarea materialului şi formarea concepţiei generale de selectare a
medicamentelor în tratamentul maladiilor şi stărilor patologice corespunzătoare.
1) Studentul trebuie să cunoască: caracteristica farmacologică a grupelor de medicamente
(farmacodinamia şi farmacocinetica) utilizate în afecţiunile organelor interne, principiile
generale de tratament ale bolilor organelor interne, asistența medicală de urgenţă.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele obligatorii, să indice medicamente
în diverse boli şi stări de urgenţă, să aplice cunoştinţele acumulate la rezolvarea problemelor
de situaţie.
D. Întrebări pentru autoinstruire
1. Antitusivele: clasificarea, mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
2. Expectorantele: clasificarea, mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
3. Clasificarea preparatelor utilizate în astmul bronşic:
a) Beta-adrenomimeticele ca antiastmatice: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, reacţiile adverse;
b) M-colinoblocantele ca antiastmatice: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
c) Glucocorticoizii ca antiastmatice: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
d) Metilxantinele ca antiastmatice: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
e) Inhibitorii degranulării mastocitelor ca antiastmatice: clasificarea, mecanismul de
acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
4. Grupele de preparate utilizate în tratamentul edemului pulmonar. Principiile de acțiune.
5. Clasificarea preparatelor utilizate în insuficienţa cardiacă.
6. Glicozidele cardiace: clasificarea, mecanismul de acţiune, influenţa asupra parametrilor
cordului, hemodinamicii sistemice şi regionale, organelor și sistemelor ale
organismului. Eficacitatea în insuficienţa cardiacă.
7. Indicaţiile glicozidelor cardiace, principiile de dozare. Intoxicaţia cu glicozide cardiace.
Tabloul clinic şi tratamentul.
8. Inhibitorii fosfodiesterazei III (cardiotonice sintetice, neglicozidice): clasificarea,
mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
9. Preparatele cardiostimulatoare: clasificarea, mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile
adverse.
10. Preparatele ce cresc sensibilitatea la ionii de calciu a proteinelor contractile:
mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
11. Clasificarea preparatelor antihipertensive (neurotrope, miotrope, cu influență asupra
sistemului renină-angiotensină-aldosteron):
a) Antihipertensivele cu acțiune centrală: mecanismul de acţiune, efectul antihipertensiv,
b) Beta-adrenoblocantele ca antihipertensive: mecanismul de acţiune, efectul
antihipertensiv, indicaţiile, reacţiile adverse;
c) Alfa-adrenoblocantele ca antihipertensive: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectul
d) Blocantele canalelor de calciu ca antihipertensive: clasificarea după structură chimică,
mecanismul de acţiune, efectul antihipertensiv, indicaţiile, reacţiile adverse;
e) Inhibitorii enzimei de conversie ca antihipertensive: mecanismul de acţiune, efectul
f) Blocantele receptorilor angiotensinici ca antihipertensive: mecanismul de acţiune,
efectul antihipertensiv, indicaţiile, reacţiile adverse;
g) Preparatele utilizate în crizele hipertensive: grupele și mecanismul de acțiune.
12. Clasificarea preparatelor antihipotensive: după mecanismul de acţiune:
a) Alfa și alfa-beta-adrenomimeticele ca antihipotensive: mecanismul de acțiune,
influența asupra vaselor, cordului, hemodinamicii și micorcirculației, indicaţiile,
reacţiile adverse;
b) Derivații izotioureici ca antihipotensive: mecanismul de acțiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse;
c) Dopaminomimeticele ca antihipotensive: mecanismul de acțiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse;
d) Beta-adrenomimeticele ca antihipotensive: mecanismul de acțiune, efectele,
13. Clasificarea preparatelor antianginoase:
a) Nitrații organici: mecanismul de acţiune, efectul antianginos, indicaţiile, reacţiile
adverse;
b) Beta-adrenoblocantele ca antianginoase: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectul
antianginos, indicaţiile, reacţiile adverse;
c) Blocantele canalelor de calciu ca antianginoase: mecanismul de acţiune, efectul
antianginos, indicaţiile, reacţiile adverse.
14. Preparatele utilizate în accesele de angină pectorală: mecanismul de acțiune, efectele.
Grupele de medicamente utilizate în tratamentul infarctului acut de miocard. Principiile
de acţiune.
15. Clasificarea preparatelor antiaritmice după mecanismul de acțiune:
a) Blocantele canalelor de sodiu 1A ca antiaritmice: mecanismul de acţiune, efectele,
b) Blocantele canalelor de sodiu 1B ca antiaritmice: mecanismul de acţiune, efectele,
c) Blocantele canalelor de sodiu 1C ca antiaritmice: mecanismul de acţiune, efectele,
d) Beta-adrenoblocantele ca antiaritmice: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse;
e) Blocantele canalelor calciului ca antiaritmice: mecanismul de acţiune, efectele,
f) Blocantele canalelor de kaliu ca antiairitmice: mecanismul de acţiune, efectele,
16. Clasificarea preparatelor cu influenţă asupra circulaţiei cerebrale și periferice.
17. Clasificarea preparatelor antimigrenoase.
18. Clasificarea preparatelor venotrope.
19. Clasificarea diureticelor după mecanismul acţiunii, locul acţiunii în nefron, viteza
apariţiei şi durata efectului:
a) Diureticele osmotice: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse;
b) Diureticele de ansă: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse;
c) Diureticele tiazidice și netiazidice: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse;
d) Diureticele inhibitorii carboanhidrazei: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse;
e) Diureticele antagoniștii concurenți ai aldosteronului: mecanismul de acţiune, efectele,
f) Diureticele antagoniștii neconcurenți ai aldosteronului: mecanismul de acţiune,
efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
20. Clasificarea preparatelor antigutoase.
21. Preparatele cu acțiune specifică în crizele de gută: mecanismul de acţiune, indicaţiile,
reacţiile adverse.
22. Uricoinhibitorii în gută: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
23. Uricozuricele în gută: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
24. Preparatele utilizate în urolitiază: clasificarea, mecanismul de acţiune, indicaţiile,
reacţiile adverse.
25. Clasificarea preparatelor utilizate în dereglările echilibrului hidro-electrolitic. Soluțiile
saline: mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
26. Preparatele folosite în dereglările echilibrului acido-bazic: clasificarea, mecanismul de
acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
27. Clasificarea substituenţilor de volum plasmatic:
a) Dextranii ca substituenți plasmatici: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse;
b) Derivații de amidon ca substituenți plasmatici: mecanismul de acţiune, efectele,
c) Polimerii polipeptidici și medicamentele sângelui ca substituenți plasmatici.
Mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
28. Preparatele utilizate în hiposecreţia glandelor gastrice: clasificarea, mecanismul de
29. Preparatele de substituţie în hipofuncţia pancreasului: clasificarea, mecanismul de
30. Clasificarea preparatelor ce inhibă secreţia gastrică:
a) M-colinoblocantele ca antisecretoare: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
b) H2-histaminoblocantele ca antisecretoare: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse;
c) Inhibitorii pompei protonice ca antisecretoare: mecanismul de acţiune, efectele,
31. Preparatele antiacide: clasificarea, mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
32. Preparatele gastroprotectoare şi citoprotectoare: clasificarea, mecanismul de acţiune,
33. Clasificarea preparatelor antiulceroase.
34. Preparatele prokinetice: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele indicaţiile,
reacţiile adverse.
35. Clasificarea preparatelor laxative şi purgative:
a) Laxativele de volum: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse;
b) Laxativele emoliente și lubrifiante: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse;
c) Purgativele osmotice: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse;
d) Purgativele iritante: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
36. Clasificarea preparatelor ce inhibă motilitatea tubului digestiv.
37. Clasificarea preparatelor antivomitive după apartenența de grupă:
a) Neurolepticele și H1-antihistaminicele ca antivomitive: mecanismul de acţiune,
indicaţiile;
b) Antagoniștii dopaminergici și serotoninergici ca antivomitive: mecanismul de acţiune,
indicaţiile.
38. Clasificarea preparatelor antidiareice:
a) Opioidele ca antidiareice: mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse;
b) Preparatele adsorbante, astringente și mucilaginoase ca antidiareice: mecanismul de
acţiune, indicaţiile.
39. Preparatele antiflatulente: clasificarea, mecanismele de acţiune, indicaţiile:
40. Clasificarea preparatelor hepatotrope.
41. Clasificarea preparatelor ce modifică secreţia şi excreţia bilei:
a) Colesecreticele: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile;
b) Colecistichineticele: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile;
c) Colelitoliticele: mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
42. Preparatele hepatoprotectoare: clasificarea, mecanismele de acţiune, indicaţiile, efcetele.
43. Clasificarea antispasticelor musculaturii netede (spasmolitice).
44. Spasmoliticele neurotrope: mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
45. Spasmoliticele miotrope: mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
E. Lucrul individual al studentului (punctele 1, 2 și 3 se realizează în scris în
Niketamidă. Epinefrină. Ipratropiu bromid. Aminofilină. Salbutamol. Cromoglicat disodic.
Codeină. Ketotifen. Etimizol. Prenoxdiazină. Bromhexină. Acetilcisteină. Dextrometorfan.
Strofantină. Digitoxină. Digoxină. Corglicon. Amrinonă. Levosimendan. Dobutamină.
Nitroglicerină. Izosorbid dinitrat. Molsidomină. Nifedipină. Dipiridamol. Vinpocetină.
Pentoxifilină. Xantinol nicotinat. Nicergolină. Cinarizină. Sumatriptan. Ravimig. Piracetam.
Troxerutină. Piricarbat. Chinidină. Procainamidă. Lidocaină. Mexiletină. Flecainidă.
Verapamil. Amiodaronă. Sotalol. Metoprolol. Propranolol. Clonidină. Metildopa.
Moxonidină. Azametoniu. Prazosină. Atenolol. Carvedilol. Nebivolol. Labetalol. Hidralazină.
Nitroprusiat de sodiu. Captopril. Enalapril. Losartan. Norepinefrină. Fenilefrină. Izoturon.
Dopamină. Cafeină benzoat de sodiu. Manitol. Furosemid. Torasemid. Hidroclorotiazidă.
Indapamid. Spironolactonă. Triamteren. Colchicina. Etebenicidă. Alopurinol. Cistenal.
Clorură de amoniu. Hidrocarbonat de sodiu. Dextran-40. Dextran-70. Natriu clorid. Clorură
de potasiu. Clorură de calciu. Rehidron. Hidroxietilamidon (refortan). Trometamol.
Sulfinpirazonă. Pancreatină. Creon. Famotidină. Omeprazol. Almagel. Sucralfat. Subcitrat de
bismut coloidal. Regesan. Aprotinină. Metoclopramidă. Simeticonă. Magneziu sulfat.
Bisacodil. Picosulfat. Tietilperazină. Ondansetron. Lactuloză. Macrogol. Loperamid. Enterol.
Bactisubtil. Essenţiale. Ademetionină. Silimarină. Acid ursodezoxicolic. Colosas. Papaverină
clorhidrat. Drotaverină. Atropină sulfat. Platifilnă hidrotartrat. Baralgină.
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru):
asfixia nou-născuţilor, tusa seacă, infecții respiratorii acute, bronșite cronice,
bronhopneumonie, accese de astm bronşic, tratamentul sistematic (de fond) al astmului
bronşic, bronhopneumopatie obstructivă cronică, starea de rău astmatic (status asthmaticus),
insuficienţă cardiacă acută, insuficienţă cardiacă cronică, decompensarea activităţii cardiace,
fibrilaţie atrială, intoxicaţie cu glicozide cardiace, infarct acut de miocard, stop cardiac,
tahicardie paroxistică supraventriculară, șoc cardiogen, jugularea acceselor de angină
pectorală, profilaxia acceselor de angină pectorală, tratamentul anginei pectorale, combaterea
durerilor în infarctul acut de miocard, profilaxia trombozelor în infarctul acut de miocard,
accese de migrenă, tratamentul migrenei, encefalopatie hipertensivă, dereglări vestibulo-
cohleare, ictus ischemic, insuficienţă circulatorie cerebrală cronică, sechelele traumei
cerebrale, sindrom Raynaud, endarteriită obliterantă, ateroscleroză cerebrală, tulburari
oftalmologice ischemice, insuficiență venoasă cronică, ulcere trofice ale membrilor inferioare,
extrasistolii şi tahicardii paroxistice supraventriculare, extrasistolii atriale şi ventriculare de tip
simpatoadrenal (neurogen), fluter şi fibrilaţie atrială tahisistolică, fibrilaţii ventriculare,
tahicardie paroxistică ventriculară, aritmii cauzate de supradozarea glicozidelor cardiace,
extrasistolii şi tahicardii ventriculare după infarct miocardic acut, bradicardie sinusală, bloc
atrio-ventricular, criză hipertensivă, diagnosticul feocromocitomului, tratamentul
feocromocitomului, hipertensiune arterială uşoară, hipertensiune arterială severă,
hipertensiune arterială cu aritmii, hipertensiunea arterială cu hiperaldosteronism,
hipertensiunea arterială cu hiperreninemie, hipotensiune arterială hemoragică, hipotensiune la
supradozarea deprimantelor SNC, şoc cardiogen cu hipotensiune arterială, distonii
neurovegetative, hipotensiune arterială rezistentă la simpatomimetice, hipotensiune
ortostatică, rinite acute, şoc hipovolemic, hipotensiune arterială esențială, edem cerebral,
edem pulmonar, insuficienţă renală acută, insuficienţă renală cronică, intoxicaţie acută,
diureză forţată, hipertensiune arterială esenţială, glaucom, acces de gută, profilaxia
(tratamentul) gutei, uricoinhibitor în gută, uricozurice în gută, alcalinizarea urinei în
urolitiază, acidificarea urinei în urolitiază, în starea de acidoză, în starea de alcaloză,
deshidratarea izotonă, deshidratarea hipotonă, deshidratarea hipertonă, detoxicarea
organismului în peritonite, detoxicarea organismului în toxicoinfecţiile alimentare,
hipotensiune arterială acută, hipokaliemie, hipocalciemie, gastrită hipoacidă, esofagita de
reflux, sindromul Zollinger-Elison, antisecretoare în ulcer gastric și duodenal, antiacide în
ulcer duodenal, pancreatita acută, pancreatita cronică, abuzuri alimentare, gastroprotectoare în
ulcer gastric și duodenal, hipomotilitate gastrică, constipații funcționale cronice, constipaţie
cronică, encefalopatie hepatică, evacuarea intestinului în urgențe chirurgicale (constipații
acute), pregătirea pentru examen radiologic și endoscopic al tubului digestiv, pregătirea
pentru intervenție chirurgicală, intoxicaţii medicamentoase sau alimentare, meteorism
postoperator, flatulență și meteorism în maladiile tubului digestiv, voma indusă de
medicamente, voma în cinetoze, vomă indusă de citostatice și radioprotectoare, diaree acută
nespecifică, hepatită toxică medicamentoasă, hepatocolecistită, colelitiază, colică biliară,
colici intestinale.
2) Teste. Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău, 2016. pag.
227.
3) Tabele (recapitularea cunoştinţelor).
Tabelul 1
Determinaţi medicamentele diuretice
Timpul de acţiune Activitate
Calea de Mecanismul de
Medicamentele în caz de
administrare începutul durata acţiune
acidoză
(min, ore) (ore)
20 – 30 Inhibă direct
intern 3 – 4 ore
min. reabsorbţia
A +
1,5 – 2 ionilor de Na+,
intravenos 2 – 5 min.
ore Cl- şi K+
Inhibă concurent
48-120
B intern 12 – 48 ore receptorii +
ore
aldosteronici
Inhibară
C intern 1 – 2 ore 6 – 8 ore activitatea -
carboanhidrazei
Inhibă reabsorbţia
ionilor de Na+,
8 – 12
D intern 1 – 2 ore Cl- şi favorizează -
ore
reabsorbţia
ionilor de Ca2+
Tabelul 2
Determinaţi medicamentele antihipertensive
Timpul acţiunii
Calea de Mecanismul de
Medicamentele Începutul Durata Complicaţiile
adminisrare acţiune
(min,ore) (ore)
Neurotrop:
Somnolenţă,
provoacă
frânare psihică,
epuizarea
A intern 2 – 3 ore 6–8 congestie
mediatorului în
nazală,
terminaţiunile
impotenţă
nervoase
Neurotrop:
diminuarea Bradicardie,
acţiunii diminuarea
B intern 1 – 2 ore 8 – 10 simpatice prin activităţii
intermediul cardiace,
receptorilor bronhospasm
beta-adrenergici
intern 2 – 4 ore 12 – 16 Somnolenţă,
Neurotrop:
30-60 xerostomie,
intramuscular 3–6 deprimarea
min. constipaţii,
centrului
C retenţie de Na+
vasomotor la
20 – 30 în organism,
intravenos 1–2 nivelul bulbului
min. sindrom de
rahidian
suspendare
30-60
intramuscular 3–5 Deprimarea
min.
D musculotrop activităţii
15 – 20
intravenos 2–3 cardiace
min.
Tabelul 3
Determinaţi medicamentele coleretice administrate intern
Efectul coleretic
Medicamentele Durata de Forma de livrare
Gradul (%)
acţiune (ore)
A 20 1,5 – 2 Comprimate N50
B 20 – 86 3–4 Comprimate 0,2
C 20 2–3 Comprimate obducte N10 şi N50
D 27 - 35 6 şi mai mult Comprimate 0,25
Tabelul 4
Determinaţi medicamentele antiaritmice A, B şi C
(lidocaină, procainamidă, propafenonă)
Parametrii A B C
Durata fazei 0 a
Măreşte Măreşte neânsemnat Măreşte pronunţat
potenţialului de acţiune
Durata repolarizării Măreşte Micşorează Practic nu modifică
Durata potenţialului de
Măreşte Micşorează Practic nu modifică
acţiune
Durata perioadei
Măreşte Micşorează Practic nu modifică
refractare efective
Tabelul 5
Selectaţi indicaţiile pentru medicamentele antiaritmice
Indicaţii pentru administrare
Medicamentul
Aritmii supraventriculare Aritmii ventriculare
Adenozină
Propranolol
Digoxină
Lidocaină
Amiodaronă
Mexiletină
Verapamil
Procainamidă
Flecainidă
Disopiramidă
F. Activitatea interactivă
1. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău, 2016.
pag. 231).
2. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău, 2016.
pag. 232).
3. Problemă de situație:
Unui pacient cu ulcer duodenal pe fundalul diabetului zaharat, pentru tratament
antihelicobacter i s-a prescris un antobiotic cu efect bacteriostatic. Pe parcursul tratamentului
pacientul a constatat o accelerare a peristaltismului stomacului şi intestinului subţire cu
ameliorarea simptomelor atoniei intestinale.
Care grupă de medicamente a fost prescrisă?
Prin ce se explică efectul benefic în atonie intestinală?
VII. PREPARATELE ANTIMICROBIENE, ANTIPARAZITARE ȘI
ANTIHELMINTICE
ANTISEPTICELE ŞI DEZINFECTANTELE. SULFAMIDELE.
CHIMIOTERAPICELE ANTIBACTERIENE CU STRUCTURĂ CHIMICĂ
DIVERSĂ.
A. Actualitatea. Aproximativ 50% din maladiile omului sunt provocate de diverşi
agenţi patogeni: bacterii, spirochete, rickettsii, chlamidii, protozoare, fungi, virusuri, etc. În
lupta cu agenţii patogeni, aflaţi pe un ţesut viu (piele, mucoase, cavităţi naturale şi patologice,
plăgi) sau în mediul extern (diverse obiecte, instrumente etc.), se folosesc medicamente, care
pot împiedica multiplicarea acestora sau provoca distrugerea lor – antisepticele şi, respectiv,
dezinfectantele. Aceste medicamente sunt utilizate pe scară largă în instituţiile medico-
sanitare. În special, ele reprezintă o parte esenţială a practicilor de control al infecţiilor şi ajută
la prevenirea infecţiilor nosocomiale.
În tratamentul infecţiilor, de rând cu antibioticele, se utilizează un arsenal variat de
medicamente precum sulfamidele şi chimioterapicele cu structură chimică diversă. Acestea
deseori pot fi considerate ca alternativă a antibioticelor sau chiar medicamente de prima linie
în tratamentul unor maladii infecțioase, precum cele induse de protozoare, chlamidii, richetsii
etc.
B. Scopul instruirii familiarizarea studenților cu farmacologia antisepticelor,
dezinfectantelor, sulfamidelor, chimioterapicelor antibacteriene cu structură chimică diversă
și formarea deprinderilor de selectare a acestor medicamente în practica medicală.
C. Obiective didactice:
1) Studentul trebuie să cunoască: definiţia, clasificarea, formele medicamentoase şi căile
de administrare, mecanismul de acţiune, indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse ale
preparatelor antiseptice, dezinfectante, sulfamide, chimioterapice antibacteriene cu structură
chimică diversă.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie preparatele antiseptice, dezinfectante, sulfamide,
chimioterapice antibacteriene cu structură chimică diversă în formele medicamentoase și
selecta medicamentele în funcţie de indicații.
Bazele microbiologiei. Taxonomia şi clasificarea microorganismelor. Răspândirea
microorganismelor în natură. Influenţa factorilor mediului înconjurător asupra microbilor.
Noţiune despre infecţii. Bacteriile, virusurile, fungii patogeni, protozoarele şi maladiile
omului, provocate de ele.
1. Antisepticele şi dezinfectantele: definiția, clasificarea după structura chimică. Cerinţele
de bază față de antiseptice şi dezinfectante, mecanismele de acţiune. Factorii care
determină activitatea antimicrobiană şi selecţia medicamentului.
2. Compuşii metalelor: mecanismele de acțiune, efectele (astringent, iritant, cauterizant),
3. Compuşii halogenați: clasificarea
4. Preparatele clorului: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
5. Preparatele iodului: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
6. Oxidanţii: mecanismele de acţiune, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
7. Detergenţii. Detergenții anionici: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile.
8. Detergenții cationici: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile.
9. Aldehidele: mecanismul de acţiune, efectele, indicațiile.
10. Fenolii: mecanismul de acţiune, efectele, indicațiile.
11. Coloranţii: mecanismele de acțiune, particularitățile de utilizare.
12. Derivaţii nitrofuranului: mecanismul de acţiune, efectele, indicațiile.
13. Acizii şi bazele. Uleiurile volatile: mecanismele de acțiune, efectele, indicațiile.
14. Bisguanidele: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile.
15. Alcoolii: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile.
16. Derivaţii tiosemicarbazonei: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile.
17. Derivații de naftochinonă (nucina): mecanismul de acțiune, efectele, indicaţiile.
18. Sulfamidele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile,
contraindicaţiile, reacţiile adverse, farmacocinetica
19. Sulfamidele combinate: componenţa, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile,
contraindicaţiile, reacţiile adverse, farmacocinetica.
20. Azocompușii: componenţa, mecanismul de acţiune, indicațiile. Particularităţile
mesalazinei.
21. Derivaţii nitrofuranului: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile şi
reacţiile adverse.
22. Derivaţii naftidrinei și chinolonelor. Chinolonele nefluorate: spectrul şi mecanismul de
acţiune, indicaţiile, farmacocinetica.
23. Fluorchinolonele: clasificarea, spectrul și mecanismul de acțiune, indicațiile,
contraindicațiile, reacțiile adverse, farmacocinetica.
24. Derivaţii nitroimidazolului: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile şi
reacţiile adverse, farmacocinetica.
25. Oxazolidindionele: spectrul și mecanismul de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica.
26. Derivaţii 8-oxichinolinei: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune. Indicaţiile,
reacţiile adverse.
27. Derivaţii chinoxalinei: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
1. Nitrofural. 2. Nitrat de argint. 3. Sulfat de zinc. 4. Cloramină B. 5. Soluţie alcoolică de iod
de 5%. 6. Soluţia peroxidului de hidrogen. 7. Permanganat de potasiu. 8. Alcool etilic. 9. Acid
boric. 10. Soluţie de amoniac. 11. Verde de briliant. 12. Clorhexidină. 13. Citilpiridiniu. 14.
Etacridină lactat. 15. Hexametilentetramină. 16. Sulfaetidol. 17. Sulfadimetoxină. 18.
Sulfalen. 19. Sulfacetamidă. 20. Co-trimoxazol. 21. Ftalilsulfatiazol. 22. Sulfasalazină. 23.
Furazolidon. 24. Acid nalidixic. 25. Ofloxacină. 26. Ciprofloxacină. 27. Metronidazol. 28.
Nitroxolină. 29. Linesolid. 30. Nitrofurantoină.
2) Exerciţii de receptură medicală (se realizează în scris în procesul pregătirii)
1. Nitrofural. 2. Nitrat de argint. 3. Sulfat de zinc. 4. Cloramină B. 5. Soluţie alcoolică de iod
de 5%. 6. Soluţia peroxidului de hidrogen. 7. Permanganat de potasiu. 8. Alcool etilic. 9. Acid
boric. 10. Soluţie de amoniac. 11. Verde de briliant. 12. Clorhexidină. 13. Citilpiridiniu. 14.
Etacridină lactat. 15. Hexametilentetramină. 16. Sulfaetidol. 17. Sulfadimetoxină. 18.
Sulfalen. 19. Sulfacetamidă. 20. Co-trimoxazol. 21. Ftalilsulfatiazol. 22. Sulfasalazină. 23.
Furazolidon. 24. Acid nalidixic. 25. Ofloxacină. 26. Ciprofloxacină. 27. Metronidazol. 28.
Nitroxolină. 29. Linesolid. 30. Nitrofurantoină.
Nr Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza

1. Sulfaetidol Comprimate 0,25; 0,5
2. Sulfadimetoxină Comprimate 0,2; 0,5
3. Sulfalen Comprimate 0,2
Co-trimoxazol Comprimate 0,24; 0,48
4.
Sulfametoxazol:Trimetoprim = 5:1 Suspensie 80ml (0,24/5ml)
Sol. 5 ml în fiole
5. Furazolidon Comprimate 0,05
6. Acid nalidixic Comprimate / Capsule 0,5
Comprimate 0,2; 0,1
Sol. 0,2% - 100ml în flacoane (i/v)
7. Ofloxacină
Colir 0,3% - 5ml
Unguent oftalmic 0,3% - 3,0
Comprimate 0,2; 0,4
Comprimate vaginale 0,5
8. Metronidazol Supozitoare vaginale 0,5; 1,0
9. Nitroxolină Comprimate 0,05
10. Linezolid
Comprimate 0,6
11. Sol. 0,2% - 100ml în flacoane (i/v)
Ciprofloxacină
Colir 0,1% - 10ml
Unguent oftalmic 0,3% - 3,0
12. Sulfasalazină Comprimate 0,5
13. Ftalilsulfatiazol Comprimate 0,05
14. Nitrofurantoină Comprimate 0,05; 0,1
15. Sulfacetamidă Colir 20% - 10 ml
Comprimate 0,02
16. Nitrofural Unguent 0,2% - 25,0
Sol. 0,02% - 400ml în flacoane (local)
Sol. 10% - 10ml în flacoane (local)
17. Nitrat de argint
Unguent 1% - 30,0
18. Sulfat de zinc
Colir 0,25% - 10 ml
19. Cloramină B Pulbere 300,0; 500,0
20. Soluţie alcoolică de iod de Sol. 5% - 10ml; 25 ml în flacoane
Soluţia peroxidului de
21. Sol. 3% - 100ml în flacoane (extern)
hidrogen
Pulbere 3,0
22. Permanganat de potasiu
Sol. 0,5%; 5% - 100ml în flacoane (local)
23. Alcool etilic Sol. 70%; 90% - 100ml în flacoane
Pulbere 10,0
24. Acid boric Sol. 0,5%; 1% - 20ml; 40 ml în flacoane (local)
Unguent 5% - 15,0
25. Soluţie de amoniac 10ml; 100 ml în flacoane
26. Verde de briliant Sol. alcoolică 1%; 2% - 15ml şi 30ml în flacoane
27. Clorhexidină
Supozitoare vaginale 0,016
28. Citilpiridiniu Pastile 0,0012
Sol. alcoolică 0,1% - 100 ml în flacoane
29. Etacridină lactat
Pulbere 1,0
30. Hexametilentetramină Sol. 40% - 5ml în fiole
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): dezinfectarea sputei,

dezinfectarea instrumentelor, potabilizarea apei, prelucrarea mâinilor, spălarea rănilor,
prelucrarea câmpului operator, tratamentul conjunctivitei, hiperhidroză, prelucrarea primară a
plăgilor, profilaxia blenoreei nou-născuţilor, pneumonie, dizenterie, conjunctivită, infecţiile
căilor urinare, infecţii provocate de Ps. aeruginosa, infecţii provocate de Bac. fragilis,
enterocolita ulceroasă nespecifică, tricomoniază, infecţii purulente grave, infecţii provocate de
actinomicete, infecţii provocate de pneumocişti, infecții atipice, infecții provocate de
toxoplasme, nocardii, infecții anaerobe, infecții protozoice, tuberculoză, colita
pseudomembranoasă, infecții stafilococice și streptococice cu polirezistență.
3) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău, 2016, pag. 298,
317).
4) Tabele (recapitularea cunoștințelor)
Tabelul 1
Indicaţiile medicamentelor antiseptice şi dezinfectante
Indicaţiile Medicamentele şi concentraţiile lor
Prelucrarea antiseptică a mîinelor
Prelucrarea câmpului operator
Prelucrarea mucoaselor, plăgilor purulente,
suprafeţelor combustionate şi ulcerelor trofice
Conjunctivite, cheratite, blefarite
Dezinfectarea instrumentelor medicale şi
obiectelor de îngrijire a bolnavilor
Dezinfectarea eliminărilor patologice
Prelucrarea cavităţii bucale şi mucoasei
laringiene în diverse infecţii
Dezinfectarea apei
Tabelul 2
Determinați grupele de antisepticele A-C (aldehide, alcoolii, halogenații)
Carateristica A B C
Manifestă proprietăți
- Denaturarea proteinelor
oxidante prin -Alchilarea
Mecanismul cu formarea albuminatelor
influențarea grupelor proteinelor
de acțiune - Deshidratarea celulei
tiolice ale enzimelor și
microbiene
proteinelor
- antiseptic și dezinfectant - antiseptic și - antiseptic și
- astringent dezinfectant dezinfectant
Efecte
- iritant - deodorant - deodorant
- revulsiv - decolorant - astringent și tanant
- Prelucrarea câmpului - Dezinfecția apei de - Prelucrarea
operator băut mâinelor
- Dezinfectarea - Antisepsia - Hiperhidroză
Indicații
instrumentelor tegumentelor, plagilor, plantară
- Prelucrarea țesuturilor mucoasei vaginale - Pentru conservarea
dentare dure - În stomatologie pieselor anatomice
- Acțiune iritantă asupra - Acțiune iritantă
Reacții -Iritație locală
mucoasei asupra mucoasei
adverse -Reacții alergice
- Eritem local Concentrații marii:
acidoză, edem
pulmonar acut, colaps,
deces.
Tabelul 3
Caracteristica comparativă a derivaţilor nitrofuranului
Medicamentele Calea de administrare Indicaţiile
Nitrofural
Furadonină
Furazolidon
Furagină
1. Film didactic experimental și virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor).
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău, 2016,
pag. 301, 324 ).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău, 2016,
pag. 302, 324).
Problema 1.
Un pacient s-a adresat medicului stomatolog cu probleme de sănătate ale cavității bucale.
Medicul după examinare și efectuare a procedurilor stomatologice pentru profilaxia
infecțiilor, diminuarea formării tartrului dentar i-a prescris un medicament antiseptic pentru
gargarismul cavității bucale. După utilizare, pacientul a sesizat tulburări ale gustului,
xerostomie, senzații de arsuri ale limbii.
Determinați antisepticul prescris?
Explicați mecanismul de acțiune, efectele și indicațiile preparatului prescris.
Problema 2.
Pacientului cu pneumonie de evoluție ușoară în condiții de ambulator i-a fost indicat un
medicament antimicrobian cu acțiune bacteriostatică. Peste 7 zile de tratament starea s-a
ameliorat, dar în scurt timp pacientul a prezentat acuze la dureri în regiunea lombară şi
dereglarea micţiunilor. La examenul urinei s-au determinat cristalurie, cilindrurie,
albuminurie, hematurie.
Ce medicament a fost cauza complicaţilor apărute?
Care vor fi măsurile de profilaxie a lor?
ANTIBIOTICELE
A. Actualitatea. Antibioticele au un profund impact asupra sănătăţii umane, prin
capacitatea lor de a preveni, trata şi a preîntâmpina transmiterea maladiilor infecţioase.
Utilizarea rațională a antibioticelor necesită cunoștințe profunde referitor la particularitățile
spectrului și mecanismului de acțiune, indicațiilor, reacțiilor adverse și de utilizare.
Administrarea neadecvată a antibioticelor a determinat dezvoltarea rezistenţei microbiene, iar
impactul negativ al antibioticorezistenței asupra sănătăţii umane este imens și greu de estimat,
constituind o problemă stringentă la nivel global.
B. Scopul instruirii. Familiarizarea studenților cu principiile de clasificare, spectrul
şi mecanismul de acţiune, indicaţiile şi reacţiile adverse ale antibioticelor.
1) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune,
indicaţiile, contraindicaţiile, efectele adverse, farmacocinetica antibioticelor,.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie antibioticele în formele medicamentoase
existente, selecta antibioticele în maladiile și stările patologice.
Microbiologia. Noţiuni despre chimioterapie. Indicele chimioterapeutic. Concepţiile
contemporane despre mecanismul de acţiune a medicamentelor chimioterapeutice. Efectele
bactericid şi bacteriostatic. Rezistenţa microbilor la medicamente şi mecanismul apariţiei.
Modalităţi de combatere a rezistenţei microorganismelor la antibacteriene. Antibioticele ca
variantă a medicamentelor chimioterapeutice. Unitatea de măsură a activităţii principalelor
antibiotice. Metodele de bază de determinare a sensibilităţii microbilor la antibiotice şi
interpretarea rezultatelor acestora.
1. Chimioterapia. Principiile de bază. Cerinţele fată de antibiotice.
2. Clasificarea antibioticelor după structura chimică, mecanismul de acţiune, spectrul de
acţiune, tipul acţiunii antibacteriene.
3. Penicilinele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
4. Cefalosporinele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
5. Carbapenemii şi monobactamii: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
6. Antibiotice beta-lactamice combinate: spectrul și mecanismul de acțiune, indicațiile,
reacțiile adverse.
7. Macrolidele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
8. Lincosamidele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica.
9. Aminoglicozidele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
10. Tetraciclinele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
11. Derivaţii de amfenicol: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica.
12. Glicopeptidele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica.
13. Polimixinele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica.
14. Ansamicinele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
15. Antibiotice din diverse grupe: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
adverse .
16. Antibioticele antistafilococice. Caracteristica.
17. Antibioticele folosite în infecțiile provocate de bacilii gram negativi.
18. Antibioticele folosite în bolile cauzate de bacterii anaerobe gram-negative (Bacteroides
fragilis etc).
19. Rezistenţa bacteriilor la antibiotice: formele de rezistenţă, mecanismele de apariţie şi
căile de combatere.
20. Principiile asocierii antibioticelor. Antagonismul şi sinergismul. Indicaţiile de bază
pentru asocierea antibioticelor.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2,3 și 4 se realizează în scris în
1. Benzilpenicilină de sodiu. 2.Benzatinbenzilpenicilină. 3. Ampicilină. 4. Amoxicilină. 5.
Azlocilină. 6. Cefuroxim. 7. Cefotaxim. 8. Cefixim. 9. Cefepim. 10. Meropenem. 11.
Augmentin. 12. Lincomicină. 13. Clindamicină. 14. Claritromicină. 15. Azitromicină. 16.
Gentamicină. 17. Amicacină. 18. Polimixină-M sulfat. 19. Doxiciclină. 20. Cloramfenicol. 21.
Vancomicină.22. Rifampicină. 23. Tetraciclină. 24. Fuzidină.
1.Benzilpenicilină de sodiu. 2.Benzatinbenzilpenicilină. 3. Ampicilină. 4. Amoxicilină. 5.
Azlocilină. 6. Cefuroxim. 7. Cefotaxim. 8. Cefixim. 9. Cefepim. 10. Meropenem. 11.
Augmentin. 12. Lincomicină. 13. Clindamicină. 14. Claritromicină. 15. Azitromicină. 16.
Gentamicină. 17. Amicacină. 18. Tetraciclină. 19. Doxiciclină. 20. Cloramfenicol. 21.
Vancomicină.22. Rifampicină. 23. Polimixină-M sulfat. 24. Fuzidină.
Nr Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza

Pulb.liof.- 0,1; 0,5 în flacoane
1 Amicacină Sol. 25% - 2ml în fiole
Gel 5% -30,0
2 Amoxicilină Pulbere / Granulate pentru susp. 5,1 (0,25/5ml) în
flacoane
Comprimate / Capsule - 0,25
3 Ampicilină
Pulb.liof. 0,5; 1,0; 2,0 în flacoane
Augmentin
4 Pulbere pentru susp. 23,0 (0,4+0,057/5ml) în
(Amoxicilină + Acid clavulanic)
flacoane
5 Azitromicină
Pulbere pentru susp. 16,5 (0,1/5ml) în flacoane
6 Azlocilină Pulb.liof. 0,5; 1,0 în flacoane
7 Aztreonam Pulb.liof. 0,5; 1,0 în flacoane
8 Benzatinbenzilpenicilină Pulb.liof. 600000UA; 1200000UA în flacoane
9 Benzilpenicilină de sodiu Pulb.liof. 500000UA; 1000000UA în flacoane
10 Cefepim Pulb.liof. 0,5;1,0 în flacoane
Comprimate / Capsule - 0,4
11 Cefixim
Pulbere pentru susp. 32,0 (0,1/5ml) în flacoane
12 Cefotaxim Pulb.liof. 0,5; 1,0 în flacoane
13 Cefuroxim Pulb.liof. 0,75; 1,5 în flacoane
Cefuroxim axetil (per os) Comprimate / Capsule - 0,25; 0,5
Pulbere / Granulate pentru susp. (0,125/5ml) în
flacoane
Comprimate / Capsule - 0,25; 0,5
14 Claritromicină Pulb.liof. 0,5 în flacoane
Suspensie 60ml (0,125/5ml) în flacoane
Capsule 0,15; 0,3
Sol.15% - 2ml în fiole
15 Clindamicină
Cremă vaginală 2% - 20,0
Gel 1% - 30,0
16 Cloramfenicol Colir 0,25% - 10ml în flacoane
Liniment 10% - 25,0
17 Doxiciclină
Pulb.liof. 0,1; 0,2 în fiole / flacoane
18 Fenoximetilpenicilină
Susp. 60ml (400 000 UI /5ml) în flacoane
19 Fuzidină
Pulb.liof. 0,25; 0,5 în flacoane
Pulb. liof. 0,08 în flacoane
20 Gentamicină
Colir 0,3% - 5ml
Unguent / Cremă 0,1% - 30,0
Capsule 0,25; 0,5
21 Lincomicină Sol. 30% - 1ml în fiole
Unguent 2% - 30, 0
22 Meropenem Pulb.liof. 0,5; 1,0 în flacoane
Comprimate - 500000UA
23 Polimixină-M sulfat
Unguent 30,0 (20 000 UA/g)
Capsule 0,15; 0,3
24 Rifampicină
Pulb.liof.0,15; 0,6 în flacoane
25 Tetraciclină Unguent oftalmic 1% - 3,0
Unguent 3% - 30,0
Pulb.liof. 0,5; 1,0 în flacoane
26 Vancomicină
Capsule 0,125; 0,25
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): profilaxia reumatismului,

pneumonie, gangrenă gazoasă, antrax, tetanos, sifilis, meningite provocate de H. influenzae,
infecţii provocate de Ps. aeruginosa, infecţii provocate de Bac. fragilis, osteomielite, infecţii
provocate de protei, infecţii stafilococice rezistente la benzilpenicilină, infecţii stafilococice
meticilinrezistente, salmoneloze, colita pseudomembranoasă, tifos exantematic, tifos
abdominal, meningite bacteriene, tuberculoză, infecţii urinare, dizenterie bacteriană, infecţii
provocate de Chlamidii, infecţii provocate de enterococi.
3) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău, 2016, p. 303).
Tabelul 1
Caracteristica comparativă a medicamentelor din grupul penicilinelor
Rezistenţa
Calea de Acido- Spectrul de Activitatea faţă
faţă de
Medicamentele adminis- rezistenţa acţiune (larg/ de pseudomonas
penicilinaze
trare (+/-) îngust) aeruginosa (+/-)
(+/-)
Benzilpenicilină
sodică
Fenoximetil-
penicilină
Oxacilină
Ampicilină
Ampiox
Augmentin
Tabelul 2
Caracteristica medicamentelor din grupul cefalosporinelor
Rezistenţa faţă de Rezistenţa faţă de Activitate
Spectrul
Gene- betalactamazele betalactamazele faţă de
Medicamentele de
raţia microorganis- microorganis- pseudomonas
acțiune
melor gram “+” melor gram “-” aeruginosa
Cefazolină
Cefuroxim
Cefixim
Cefepim
Cefotaxim
Ceftazidim
Tabelul 3
Selectaţi antibioticele de elecţie şi de rezervă în tratamentul bolilor infecţioase
Bolile infecţioase Medicamentele de elecţie Medicamentele de rezervă
Pesta
Holera
Dizenterie bacteriană
Tifos abdominal
Meningită
Difterie
Tetanos
Sifilis
Chlamidioză
Septicemie cu Pseudomonas
aeruginosa
1. Film didactic experimental și virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor).
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău, 2016,
pag. 314).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău, 2016,
pag. 316).
Problema 1
Pacienta cu tifos abdominal a folosit un antibiotic. A survenit însănătoşirea clinică, însă la
a 10-a zi au debutat angină cu febră înaltă, erupţii pe mucoasă buzelor şi meaturilor nazale. La
examenul hematologic s-a determinat leucopenie şi agranulocitoză.
Ce medicament a folosit pacienta?
Care a fost originea complicaţiilor apărute în timpul tratamentului?
Problema 2
Unui pacient cu o infecție urinară provocată de bacilii gram negativi i s-a prescris un
antibiotic. Starea pacientului s-a ameliorat, dar în urma tratamentului s-au dezvoltat
hipoacuzie şi dereglarea funcţiilor renale.
Ce antibiotic a putut cauza aceste complicaţii?
PREPARATELE ANTISPIROCHETOASE
A. Actualitatea. Maladiile, provocate de spirochete, leptospire și borelii, prezintă
interes epidemiologic, cele cu transmisie sexuală (sifilisul) sau patologii mai rar întâlnite care
necesită studiul aprofundat al medicamentelor cu acțiune specifică.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor cu farmacologia preparatelor
antispirochetoase, necesare pentru profilaxia şi tratamentul maladiilor provocate de agenţii
patogeni respectivi.
indicaţiile, reacţiile adverse şi proprietăţile farmacocinetice ale medicamentelor
antispirochetoase.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele antispirochetoase obligatorii; să
indice medicamentele în funcţie de angenții patogeni.
Microbiologia. Treponema palidă. Mecanismele de transmisie şi manifestările clinice.
Clasificarea leptospirelor. Căile de transmisie a leptospirelor. Agenţii patogeni ai tifosului
recurent. Virusurile. Clasificarea şi caracteristica generală.
E. Întrebări pentru autoinstruire.
1. Clasificarea preparatelor antispirochetoase.
2. Preparatele utilizate în tratamentul sifilisului: clasificarea, mecanismul de acţiune,
indicațiile, reacţiile adverse.
3. Preparatele utilizate în tratamentul leptospirozei şi tifosului recurent: mecanismul de
acţiuni, indicaţiile, reacțiile adverse.
1. Benzilpenicilină de sodiu. 2. Benzatinbenzilpenicilină. 3. Eritromicină. 4.Doxiciclină. 5.
Cefazolină.
1. Benzilpenicilină de sodiu. 2. Benzatinbenzilpenicilină. 3. Eritromicină. 4.Doxiciclină. 5.
Cefazolină.
Denumirea
Nr. Forma de livrare, doza
medicamentului
1 Benzilpenicilină de sodiu Pulb. liof. 500000 UA; 1000000 UA în flacoane
2 Benzatinbenzilpenicilină Pulb. liof. 1200000 UA; 2400000 UA în flacoane
Sup.rectale 0,05; 0,1
3 Eritromicină Susp. 100ml (0,2/5ml) în flacoane (p/u uz intern)
Sol. 2% - 100ml în flacoane (pentru uz extern)
Unguent 30,0 (10 000 UA/1,0)
4 Doxiciclină Pulb.liof. 0,1; 0,2 în flacoane
5 Cefazolină Pulb. liof. 0,5; 1,0 în flacoane
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): tratamentul sifilisului,
profilaxia recidivelor sifilisului, tratamentul leptospirozelor, tratamentul tifosului recurent.
3) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie vezi pag. 331).
1. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie vezi pag. 334).
2. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie vezi pag. 334).
În cazul tratamentului unui pacient cu sifilis s-a administrat un preparat cu acțiune
bactericidă degenerativă. La a 2-a zi de la administrare starea bolnavului s-a agravat: a crescut
febra, s-au intensificat simptomele de intoxicație, s-au accentuat erupțiile cutanate
caracteristice sifilisului.
Ce preparat s-a folosit și care este mecanismul de acțiune?
Care este cauza reacțiilor survenite?
PREPARATELE ANTIVIRALE
A. Actualitatea. Virusurile prezintă agenți patogeni ce provoacă o gamă din ce în ce
mai mare de maladii cu caracter pandemic. Particularitățile de evoluție a infecțiilor virale și
mutațiile frecvente determină elaborarea și cercetarea intensă a medicamentelor antivirale,
inclusiv elaborarea stringentă de preparate noi împotriva unor virusuri noi cu o patogenitate
și infectivitate extrem de rapidă. Incidența și viteza de dezvoltare a rezistenței impun
necesități în perfectarea arsenalului de medicamente antivirale.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor cu farmacologia
medicamentelor antivirale, necesare pentru profilaxia şi tratamentul maladiilor virale.
indicaţiile, reacţiile adverse şi proprietăţile farmacocinetice ale medicamentelor antivirale.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie preparatele antivirale obligatorii; să indice
medicamentele în funcţie de angenții patogeni.
Microbiologia. Virusurile. Clasificarea, taxonomia şi caracteristica generală.
Particularitățile ciclului infecției virale.
1. Preparantele antivirale: clasificarea după influența asupra tipului de virus.
2. Preparantele antiviralele active faţă de ortomixovirusuri (virusul gripal): clasificarea,
mecanismele de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
3. Preparantele antiviralele active faţă de virusul herpetic: clasificarea, mecanismele de
4. Preparantele antiviralele active faţă de virusul imunodeficienţei umane (antiretrovirale):
clasificarea, mecanismele de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
5. Preparantele antivirale utilizate în tratamentul hepatitei virale B: clasificarea,
6. Preparantele antivirale utilizate în tratamentul hepatitei virale C: clasificarea,
7. Preparantele interferonilor: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile
adverse. Medicamentele interferonilor recombinaţi.
8. Preparantele antivirale utilizate în infecţiile cu citomegalovirus: spectrul şi mecanismul
de acţiune, indicaţiile.
9. Preparantele antivirale active în infecţiile cu papilomavirus: spectrul şi mecanismul de
acţiune, indicaţiile.
10. Preparantele utilizate în infecția cu coronavirusuri (virusul SARS CoV-2): clasificarea,
mecanismele de acțiune și pariticularitățile efectului antiviral, indicațiile, reacțiile
adverse.
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse)
1. Rimantadină. 2. Oseltamivir 3. Aciclovir. 4. Vidarabină. 5. Zidovudină. 6. Nevirapina 7.
Interferon alfa. 8. Ribavirina 9. Foscarnet 10. Lamivudină. 11. Remdesivir. 12. Molnupiravir.
1. Rimantadină. 2. Oseltamivir 3. Aciclovir. 4. Vidarabină. 5. Zidovudină. 6. Nevirapină 7.
Interferon alfa. 8. Ribavirină 9. Foscarnet 10. Lamivudină. 11. Remdesivir. 12. Molnupiravir.
Nr. Denumirea medicamentului Formă de livrare, doză
1 Rimantadină
Sirop 0,2% -100ml
2 Oseltamivir Capsule 0,045; 0,075
Susp. 4% - 100ml în flacoane (intern)
3 Aciclovir Pulb.liof. 0,25; 0,5 în flacoane (i/v)
Unguent / Cremă 5% - 10,0
Unguent oftalmic 3% - 5,0
Unguent oftalmic 3% - 5,0;
4 Vidarabină
Gel 10% - 10,0
Capsule 0,25;
5 Zidovudină Sirop 1% - 200ml
6 Nevirapină
Susp. 240ml în flacoane (pentru uz intern)
Sol. 1ml (5000000UI) în fiole(i/m; s/c)
7 Interferon alfa Pulb.liof. 1000 UI în fiole (a se dizolva, a administra
intranasal);
8 Ribavirină Capsule 0,2
Sol. 2,4% - 250ml; 500 ml în flacoane (i/v);
9 Foscarnet
Unguent / Cremă 3% - 5,0; 10,0
10 Lamivudină Comprimate 0,1
11 Remdesivir Pulb.liof. 0,1 în flacoane
12 Molnupiravir Capsule 0,2
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): profilaxia și tratamentul

gripei A, profilaxia și tratamentul gripei pandemice, infecțiile herpetice, infecțiile cu
citomegalovirus, infecțiile cu virusul imunodeficienței umane, infecțiile cu papilomavirus,
hepatita virală B, hepatita virală C, infecţie cu coronavirusul SARS CoV-2.
3) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016. pag. 334).
Tabelul 1
Mecanismele de acţiune al unor medicamente antivirale
Preparatul Mecanismul de acțiune
Rimantadina
Oseltamivir
Aciclovir
Foscarnet
Maribavir
Zidovudina
Nelfinavir
Interferon alfa
Ribavirina
Sofosbuvir
Remdesivir
Molnupiravir
Tabelul 2
Spectrul de acţiune al unor medicamente antivirale
Virusul Rimantadină Ribavirină Aciclovir Ganciclovir Zidovudină
Gripei tip A
Gripei tip B
Rugeolei
Rubeolei
Herpes
Hepatitei B
HIV/SIDA
Variolei
1. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor).
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016.
pag. 338).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016.
pag. 339).
La a 3-a zi a maladiei, cu scop de tratament a gripei, unui copil a fost indicat un
medicament antiviral. Modul de utilizare: căte 3 – 5 picături în fiecare miat nazal cu interval
de 2-3 ore nu mai puţin de 5 ori pe zi. Peste 3 zile starea copilului s-a ameliorat neesenţial.
Ce medicament a fost indicat?
Care este cauza eficacităţii neesenţiale a lui?
5. Integrame
A→B Medicament antiviral care inhibă neuraminidaza.
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
B
1. Medicament folosit pentru tratamentul infecţiilor cu herpersvirusuri.
2. Inhibitor al reverstranscriptazei.
3. Medicament antiviral inhibitor al decapsidării virale.
4. Medicament anti-HIV.
5. Antispirochetos cu efect bacteriostatic.
6. Treponema...
7. Medicament antiviral efectiv în Parkinson.
8. Complicaţie a luesului terţiar.
9. Medicament antispirochetos care conţine bismut.
10. Medicament antiviral echivalent celui endogen.
11. Inhibă bazele azotate.
PREPARATELE ANTIMICOTICE
A. Actualitatea. Fungii patogeni şi convenţional patogeni provoacă micoze locale şi
sistemice, tratamentul cărora este dificil. Eficacitatea medicamentelor antimicotice depinde de
spectrul de acţiune al acestora, particularităţile lor farmacocinetice şi localizarea fungilor.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor cu proprietăţile
farmacologice ale medicamentelor antimicotice, în formarea deprinderilor şi perceperii de
selectare a medicamentelor în funcţie de forma şi localizarea fungilor.
indicaţiile şi reacţiile adverse, particularităţile farmacocinetice ale medicamentelor
antimicotice.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie preparatele antimicotice obligatorii; indica
medicamentele respective în diferite micoze.
Microbiologia. Fungii patogeni - agenţii dermatomicozelor, micozelor sistemice,
candidomicozelor.
1. Preparatele antimicotice: clasificare după provenienţă şi modul de administrare,
mecanismele de acţiune.
2. Antibioticele antimicotice: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile. reacţiile
adverse.
3. Derivaţii de imidazol: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
4. Derivaţii de triazol: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
5. Echinocandinele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
6. Preparatele antimicotice utilizate în dermatomicoze: spectrul şi mecanismul de acţiune,
1. Amfotericină B. 2. Nistatină. 3. Grizeofulvină. 4. Clotrimazol. 5. Miconazol. 6.
Terbinafină. 7. Caspofungină. 8. Fluconazol.
1. Amfotericină B. 2. Caspofungină. 3. Grizeofulvină. 4. Clotrimazol. 5. Miconazol. 6.
Terbinafină. 7. Nistatină. 8. Fluconazol.
Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doză

Pulb.liof. 50 000 UA în flacoane (i/v)
1 Amfotericină B
Unguent 15,0
Comprimate 250 000; 500 000 UA
2 Nistatină Supozitorii vaginale / rectale - 250 000 UA
Unguent 10,0; 30,0 (100 000 UA/1,0)
3 Grizeofulvină Comprimate 0,125
Comprimate vaginale 0,2; 0,5
Unguent / Cremă 1% - 20,0
4 Clotrimazol
Gel / Cremă vaginală 2% - 20,0
Spray 1% - 20ml (pentru uz extern)
Cremă / Gel 2% - 30,0
5 Miconazol
Capsule 0,2; 0,4
Supozitorii vaginale 0,2; 0,4
Comprimate 0,25
6 Terbinafină Spray 1% - 30 ml în flacoane (pentru uz extern);
Cremă 1% - 10,0; 30,0;
7 Caspofungină Pulb. liof. 0,05 în flacoane (i/v)
Sirop 0,5% - 50ml
8 Fluconazol
Susp. 1% - 50ml (pentru uz intern)
Sol. 0,2% - 50ml; 200ml în flacoane (i/v)
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): micoze sistemice,

meningită micotică, candidoze, dermatomicoze, onicomicoza, candidozele părului.
3) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău.2016. pag. 347).
Tabelul 1
Spectrul de acţiune al unor medicamente antimicotice
Medicamentele Candidomicoze Dermatomicoze Micoze sistemice
Amfotericină B
Nistatină
Griseofulvină
Ketoconazol
Clotrimazol
Itraconazol
Terbinafină
Fluconazol
Tabelul 2
Identificaţi medicamentele după mecanismul de acţiune
Mecanimsul de acţiune Preparaul medicamentos
Cuplarea irevesibilă cu ergosterolul şi alţi steroli specifici
a.
din membrana citoplasmatică a celulelor fungice cu
b.
dereglarea permeabilităţii membranare şi pierderea de ioni,
c.
macromolecule cu consecinţe toxice
Împedicarea sintezei ergosterolului , component esenţial
a.
din membrana citoplasmatică fungică, prin inhibarea unor
b.
enzime specifice (14 alfa-steroldemetilazei,
c.
scualenepoxidazei etc.).
Inhibarea sintezei acizilor nucleici prin blocarea unor
a.
enzime specifice și a funcțiilor microtubulilor ce dereglează
b.
sinteza proteinelor
Inhibarea sintezei D-glucanului, component esențial al a.
peretelui celular al fungilor b.
Dereglarea permeabilității membranei citoplasmatice pentru
a.
ioni, aminoacizi, proteine necesare metabolismului fungilor
G. Activitatea intercativă
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău.2016.
pag. 350).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău.2016.
pag. 350).
Unui pacient cu infecții micotice sistemice a fost indicat un medicament antimicotic. Pe
fundalul tratamentului bolnavul a prezentat acuze de febră, frisoane, dereglări dispeptice
(greață, vomă, diaree, anorexie), dureri musculare și aritculare. La examinare s-a constatat
leucopenie, trombocitopenie, anemie, creșterea nivelului enzimelor hepatice și a ureei,
creatininei.
Care sunt reacțiile adverse și măsurile de prevenire a acestora?
Care medicamente cu reacții adverse mai puține ar fi putut indicate?
5. Integrame
A→B component esenţial al celulei la fungi şi protozoare,
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
1. Antimicotic ce poate fi utilizat în formă inhalatorie la pacienţii cu micoză pulmonară.

2. Specie de fung la care sunt predispuşi pacienţii cu diabet.
3. Folosirea acestor medicamente determină candidoza orofaringiană.
4. Tip de micoză în care sunt afectate unghiile.
5. Pacienţilor cu ce patologie le este caracteristică micoza sistemică.
6. Antimicotic utilizat în candidoza orală.
7. Medicament antimicotic/cheratolitic.
8. Alilamină.
9. Derivat de imidazol.
10. Derivat de juglonă
PREPARATELE ANTITUBERCULOASE ŞI ANTILEPROASE
A. Actualitatea. Micobacteriile, inclusiv micobacteriile tuberculozei și leprei,
constituie o grupă de microorganisme specifice prin componenții structurali ai peretelui
celular și metabolismul energetic. Medicamentele antituberculoase constituie o grupă
specifică ce cuprinde antibiotice şi chimioterapice de sinteză utilizate în tratamentul
tuberculozei sensibile și rezistente. Incidența în proporții mari a tuberculozei și rezistenței
micobacteriilor la nivel mondial, tratamentul complex şi de durată necesită cunoştinţe
profunde în domeniul farmacologiei medicamentelor antituberculoase şi principiilor de
asociere. Lepra, deși o patologie puțin caracteristică republicii, poate prezenta un pericol ca
rezultat al migrației, iar cunoștințele în acest aspect sunt necesare pentru a putea face față în
cazul depistării acesteia.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenților cu farmacologia
medicamentelor antituberculoase şi antileproase, posibilităţile utilizării combinaţiilor raţionale
de chimioterapice, în funcție de formele şi evoluţia maladiei, de durata tratamentului.
1) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea şi denumirea medicamentelor,
farmacocinetica şi farmacodinamia medicamentelor antituberculoase şi antileproase,
principiile farmacoterapiei.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele antituberculoase și antileproase în
formele medicamentoase de bază şi să le indice în funcţie de forma maladiei.
Chimia organică. Structura medicamentelor antituberculoase.
Microbiologia. Micobacteriile: caracteristica microbiologică. Bacilul tuberculos.
Dezvoltarea rezistenţei. Chimioprofilaxia şi imunoprofilaxia tuberculozei.
1. Preparatele antituberculoase: clasificarea după apartenența de grup, mecanismul de
acțiune și OMS. Mecanismele de acțiune.
2. Ansamicinele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicațiile, reacţiile adverse.
3. Hidrazidele acidului izonicotinic: mecanismul de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
4. Derivații de butanol și nicotinamidă: mecanismul de acțiune, indicațiile, reacțiile
adverse.
5. Antibioticele antituberculoase: mecanismul de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
6. Fluorochinolonele și oxazolidinonele ca antituberculoase: mecanismul de acțiune,
7. Antituberculoasele noi: mecanismul de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
8. Preparatele antileproase: clasificarea, mecanismul de acțiune, indicațiile, reacțiile
adverse.
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii. (Forma medicamentoasă.
1. Rifampicina 2. Izoniazidă. 3. Pirazinamida. 4. Etambutol. 5. Streptomicină. 6. Dapsonă. 7.
Levofloxacină. 8.Clofazimina.
2) Exerciţii de receptură medicală (se îndeplineşte în scris în procesul pregătirii).
Să se prescrie în toate formele de livrare: 1. Izoniazidă. 2. Etambutol. 3. Streptomicină.
4. Pirazinamida. 5. Levofloxacină. 6. Dapsonă. 7. Rifampicină. 8. Clofazimina.
Nr Denumirea preparatului Forme de livrare

1 Pirazinamida Comprimate 0,5
2 Dapsona Comprimate 0,05; 0,1
3 Etambutol Comprimate 0,1; 0,4
Comprimate 0,1; 0,2
4 Izoniazidă
5 Levofloxacină Sol.0,5% - 100ml în flacoane
Colir 0,5% - 5ml
Comprimate/ Capsule 0,15; 0,3
6 Rifampicină
Pulb.liof.0,15; 0,6 în flacoane
7 Clofazimina Capsule 0,05; 0,1
8 Streptomicină Pulb.liof. 0,25; 1,0 în flacoane
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): meningita tuberculoasă,

profilaxia tuberculozei, tuberculoză pulmonară activă, tuberculoză rezistentă, lepră.
3) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016, pag. 325).
4) Tabele
Tabelul 1
Determinaţi medicamentele antituberculoase
Calea de Mecanismul Perioada de Dereglări Supra- Dereglarea
Medicamentele
adminisrare de acţiune înjumătăţire dispeptice infecţiile auzului
inhibarea
A parenteral sintezei 2-3 - + +
proteice
Antagonism
concurent cu
B intern 2-3 + - -
acidul para -
aminobenzoic
Inhibarea
C intern sintezei 2-5 + + -
ARN-lui
La
Inhibarea
acetilatori
sintezei
D intern rapizi 0,5- - - -
acizilor
1,6
micolici
lenţi: 2 - 4
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016,
pag. 329).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016,
pag. 330).
a) Pentru tratamentul complex al pacienților cu tuberculoză pulmonară s-au utilizat 4
medicamente. Pe fondalul tratamentului s-au constatat unele efecte adverse:
Medicamentul A - hipoacuzie și afectarea rinichilor.
Medicamentul B - nevrite periferice și creșterea transaminazelor.
Mecicamentul C - colorarea urinei în roșu-portocaliu și creșterea transaminazelor
Medicamentul D - afectarea nervului optic și creșterea acidului uric.
Ce medicamente antituberculoase pot fi cauza complicaţiilor?
Enumerați alte reacții adverse ce pot apărea la medicamentele respective.
b) Pacientului i s-a administrat următoarele medicamente:

Rp.: Izoniazidă 0,3
D.t.d. № 50 in tabl.
S. Intern. Cîte 2 comprimate/zi, 3 zile pe săptămână.
#
Rp.: Rifampicină 0,15
D.t.d. № 30 in caps.
S. Intern. Cîte un comprimat/zi, 3 zile pe săptămână.
Indicați grupele medicamentelor antimicrobiene prescrise în recete.

Explicați scopul indicării acestei combinații.
Explicați mecanismul de acțiune al medicamentelor prescrise.
Informați pacientul despre reacțiile adverse posibile.
5. Integrame
A→B Componentul principal peretelui bacilului tuberculos.
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
B
1. Antibiotic bacteriosatatic care colorează secreţiile în roşu
2. Fluorchinolonă folosită ca medicament antituberculos.
3. Chimioterapic selective doar pentru bacilul Koch.
4. Derivat al nicotinamidei.
5. Antibiotic aminoglicozidic folosit ca medicament antituberculos.
6. Vitamină folosită pentru prevenirea reacţiilor adverse ale izoniazidei.
7. Medicament antituberculos care are ca mecanism inhibarea peretelui celular.
8. Antibiotic antituberculos cu provenienţă specifică bacteriană.
9. Ce colorează rifampicina în roşu.
10. Derivat al nicotinamidei ce se absoarbe parțial din tubul digestiv.
11. Altă denumire al agentului tuberculozei.
PREPARATELE ANTIPROTOZOICE
A. Actualitatea. Protozoarele reprezintă agenţi patogeni ce provoacă o gamă de
maladii cu un tablou clinic mai mult sau mai puţin specific. Preparatele antiprotozoice
formează un grup numeros de substanţe cu acţiune specifică asupra parazitului în funcţie de
localizarea lui şi forma maladiei provocate de el. Pentru realizarea unui tratament eficient este
necesară cunoaşterea profundă a farmacologiei medicamentelor din această grupă.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenților cu chimioterapicele active în
malarie, amibiază, trichomonoză, giardoză, toxoplasmoză, leişmanioză, balantidiază prin
evidenţierea proprietăţilor generale şi specifice ale acestora faţă de agentul parazitar.
indicaţiile, reacţiile adverse, principiile de profilaxie a manifestărilor clinice ale
medicamentelor antiprotozoice, precum şi preîntâmpinarea contaminării cu agenţii respectivi.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele antiprotozoice obligatorii, indica
medicamentele respective în funcţie de forma maladiei şi localizarea parazitului, precum şi
medicamentele utilizate în chimioprofilaxia bolilor parazitare.
Biologia. Parazitismul. Specificul mediului de viaţă al paraziţilor. Clasificarea. Tipurile
de protozoare. Caracteristica. Clasa sarcodelor. Amiba dizenterică, amiba intestinală. Clasa
flagelatelor. Leişmaniile. Trichomonadele. Lambliile. Tripanosomele. Clasa sporozoarelor.
Toxoplasmele. Speciile plasmodiului. Clasa infuzoriilor. Balantidiile. Caracteristica
morfofuncţională a protozoarelor, ciclul de dezvoltare, acţiunea patogenă.
1. Clasificarea preparatelor antiprotozoice.
2. Preparatele antimalarice: clasificarea după formele plasmodiului, mecanismele de
acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
3. Preparatele utilizate în amibiază: clasificarea, mecanismele de acțiune, indicațiile,
reacțiile adverse.
4. Preparatele utilizate în tricomonadoză: mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile
adverse.
5. Preparatele utilizate în lamblioză: mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
6. Preparatele utilizate în tratamentul toxoplasmozei, tripanosomiazei şi pneumocistozei:
clasificarea, mecanismele de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
7. Preparatele folosite în tratamentul balantidiazei şi leișmaniozelor: mecanismele de
acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse)
1. Pentamidină. 2. Pirimetamină. 3. Clorochină. 4. Metronidazol. 5. Solusurmină. 6. Co-
trimoxazol. 7. Azitromicină. 8. Doxiciclină.
2) Exerciţii de receptură medicală (se îndeplineşte în scris în procesul pregătirii)
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele de livrare: 1. Pentamidină. 2.
Pirimetamină. 3. Clorochină. 4. Metronidazol. 5. Solusurmină. 6. Co-trimoxazol. 7.
Azitromicină. 8. Doxiciclină.

Comprimate 0,25
1 Clorochină
2 Co-trimoxazol Comprimate 0,24; 0,48
Sulfametoxazol:Trimetoprim = 5:1 Suspensie 80ml (0,24/5ml)
Sol. 5 ml în fiole
3 Doxiciclină Capsule 0,1
Comprimate 0,25 și 0,5
4 Azitromicină
Suspensie 20 ml (0,1/5ml) în flacoane
Comprimate 0,2; 0,4
5 Metronidazol Supozitoare vaginale 0,5; 1,0
6 Pentamidina Pulb. liof. 0,2; 0,3 în flacoane
7 Pirimetamină Comprimate 0,025
8 Solusurmină Sol. 20% - 10ml în fiole
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): coma malarică, accese de

malarie, tratamentul (eradicarea) malarie, profilaxia individuală a malariei, profilaxia socială a
malariei, profilaxia recidivelor malariei, amibiază de orice localizare, amibiază în lumenul şi
peretele intestinal, amibiază tisulară, lamblioză, trichomonadoză, toxoplasmoză, balantidiază,
leișmanioză, tripanosomiază, pneumocistoză.
4) Tabele (recapitularea cunoștințelor)
Tabelul 1
Spectrul de acţiune al unor medicamente antimalarice
Sânge Ficat Sânge Sânge
Medicamentele Forme Forme Formele Formele
Sporozoizi
paraeritrocitare preeritrocitare eritrocitare sexuate
Clorochină
Chinină
Primachină
Pirimetamină
Sulfanilamide
Notă. prezenţa efectului notaţi cu semnul “+”.
Tabelul 2
Indicaţiile medicamentelor antimalarice
Indicaţiile Clorochină Chinină Primachină Pirimetamină
Accesele de malarie
Chimioprofilaxia individuală
Chimioprofilaxia socială
Tratamentul (eradicarea)
malariei
Profilaxia recedivelor
Notă: prezenţa efectului notaţi cu semnul “+”.
Tabelul 3
Selectaţi locul de acţiune a medicamentelor utilizate în amebiază
Medicamentele utilizate în amebiaza intestinală
Cu acţiune la Cu acţiune la Medicamentele
Ce deprimă
Medicamentele nivelul nivelul stratului utilizate în formele
flora intestinală
lumenului mucoasei extraintestinale
normală
intestinal intestinale
Metronidazol
Emetină
Chiniofon
Clorochină
Tetraciclină
2. Caz clinic (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016, pag.
345).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chişinău. 2016,
pag. 346).
Unui pacient bolnav de malarie i-a fost prescris un medicament, câte 1 comprimat de 3
ori pe zi. Pentru accelerarea efectului pacientul de sinestătător a început să folosească
medicamentul câte 2 comprimate de 3 ori pe zi. La a 4 zi de tratament la pacient au apărut
fenomene de dereglări psihice: excitabilitate verbală şi motorie, acţiuni nemotivate,
halucinaţii. Se determină o colorare gălbuie a pielii şi tegumentelor.
Care a fost cauza dereglărilor psihice?
5. Integrame
A→B Infecţie protozoică care se transmite preponderent de la pisici și afectează
gravidele.
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
B
1. Cel mai utilazit medicament antiprotozoic.

2. Specie de ţînţar care răspândeşte malaria.
3. Antimalaric care inhibă sinteza acizilor nucleici.
4. Preparat medicamentos utilizat în leișmanioză.
5. Specie de protozor ce afectează pulmonii.
6. Grup de antibiotice cu spectru larg utilizat ca antiprotozoic cu efecte grave teratogene.
7. Antimalaricele mai sunt utilizate în patologia ...?
8. Preparat derivat al nitroimidazolului.
9. Antimalaric schizontocid tisular.
10. Antimalaric derivat chinolinic.
11. Trimetoprim+sulfametoxazol=?
12. Grupă de antibiotice utilizată în toxoplasmoză.
PREPARATELE ANTIHELMINTICE
A. Actualitatea. Helmintiazele, bolile provocate de viermii paraziţi, sunt destul de
frecvente, mai ales la copii şi deseori decurg asimptomatic. Tratamentul lor, în majoritatea
cazurilor, este empiric din cauza dificultăţilor de diagnosticare. Selectarea medicamentelor
antihelmintice depinde de tipul agentului parazit şi localizarea lui, se impune cunoaşterea
profundă a spectrului de acţiune şi a principiilor de utilizare ale acestora.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenților cu proprietăţile
farmacologice ale medicamentelor antihelmintice.
1) Studentul trebuie să cunoască: principiile de clasificare, spectrul şi mecanismul de
acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse şi particularităţile de dozare ale medicamentelor
antihelmintice.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie în reţete medicamentele antihelmintice obligatorii,
să indice medicamentele respective în diferite helmintiaze.
Biologia. Noţiune de helminţi. Tipurile de helminţi. Viermii plaţi. Trematodele. Fasciola
hepatică, distomul pisicilor, trematodul lanceolat, trematodul pulmonar. Clasa cestodelor:
tenia bovină, tenia porcină, tenia mică. Ciclul de dezvoltare. Viermii cilindrici. Ascaridele,
ciclul de dezvoltare.
1. Clasificarea preparatelor antihelmintice.
2. Preparatele utilizate în nematodozele intestinale: spectrul şi mecanismele de acţiune,
indicaţiile, contraindicațiile și reacțiile adverse.
3. Preparatele utilizate în cestodozele intestinale: spectrul şi mecanismele de acţiune,
indicaţiile, contraindicațiile și reacțiile adverse.
4. Preparatele utilizate în helmintiazele extraintestinale: spectrul şi mecanismele de
acţiune, indicaţiile, contraindicațiile și reacțiile adverse.
Modul de administrare. Dozele (terapeutică, maximă pentru o priză şi pentru 24 de ore).
1. Levamisol. 2. Mebendazol. 3. Pirantel. 4. Albendazol. 5. Niclosamidă. 6. Praziquantel. 7.
Dietilcarbamazină. 8. Ivermectină.
2) Exerciţii de recepturămedicală (se îndeplineşte în scris în procesul pregătirii)
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele de livrare: 1. Levamisol. 2.
Mebendazol. 3. Pirantel. 4. Albendazol. 5. Niclosamidă. 6. Praziquantel. 7. Dietilcarbamazină.
8. Ivermectină.

1 Albendazol Comprimate 0,4
2 Dietilcarbamazină Comprimate 0,05; 0,1
3 Ivermectină Comprimate 0,006
4 Levamisol Comprimate 0,05; 0,15
Comprimate 0,1
5 Mebendazol Suspensie 2% - 30ml în flacoane
6 Niclosamidă Comprimate 0,25
7 Pirantel Comprimate 0,25
8 Praziquantel Comprimate 0,6
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): ascaridoză, enterobioză,
tricocefaloză, anchilostomidoză, strongiloidoză, teniază, botriocefaloză, teniarinchoză,
helmintiaze extraintestinale.
4) Tabele
Tabelul 1
Indicaţi medicamentele în funcţie de tipul de helminți
Tipuri de helminți
Tipul helmintozei Medicamente
(agentul cauzal)
Intestinale:
I. Nematodoze: Nematode:
Ascaridoză Ascaris lumbricoides
Tricocefaloză Trichocephalus trichiurus
Anchilostomidoză Strongyloides stercoralis
Enterobioză Enterobius vermicularis
Strongiloidoză Strongyloides stercoralis
II. Cestodoze: Cestode:
Difilobotrioză Diphyllobothrium latum
Botriocefafoză Bothriocephalus acheilognathi
Tenioză Taenia solium
Teniarincoză Taeniarhynchus saginatus
Extraintestinale:
I. Nematodoze: Nematode:
Filarioză Wuchereria bancrofti
Trihineloză Trichinella spiralis
II. Trematodoze: Trematodode
Fascioloză Fasciola hepatica
Opistorhoză Opisthorchis felineus
Șistosomoză Schistosoma haematobium
Tabelul 2
Mecanismul de acţiune al medicamentelor antihelmintice
Mecanismul de acţiune Mebenda- Levami- Niclosa- Praziquan- Albenda-
Pirantel
(asupra helminţilor) zol sol midă tel zol
Dereglarea funcţiei
sistemului neuro-
muscular
Dereglarea proceselor
energetice
Dereglarea sintezei și
polimerizării tubulinei
Dereglarea
metabolismului
calciului
Diminuarea rezistenței
helminților la enzimele
proteolitice
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016,
pag. 354).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016,
pag. 355).
Unui pacient pentru tratamentul ascaridozei, i-a fost indicat un medicament. De obicei
medicamentul este indicat pentru dehelmintizarea în masă. Mecanismul de acţiune constă în
paralizia aparatului neuro-muscular al helminţilor. Se prescrie fără utilizarea laxativelor şi
respectarea unei diete speciale.
Determinaţi medicamentul prescris pacientului.
5. Integrame
A→B Medicament antihelmintic care se absoarbe puţin în intestine, avînd o
biodisponibilitate de 10%.
1. Antihelmintic activ faţă de cestode extraintestinale.
2. Antihelmintic activ faţă de nematode intestinale.
3. Una din cea mai frecventă helmintiază de nematode intestinale.
4. Efectul pirantelului asupra musculaturii helminţilor.
5. Inhibă fosforilarea oxidativă şi stimulează ATP-aza helminţilor.
6. Medicament antiprotozoic cu efect antihelmintic.
7. Antihelmintic care poate fi folosit în cestodozele și trematodozele extraintestinale.
8. Un antihelmintic utilizat preponderant în ascaridoză.
9. Parazitoză ce afectează preponderant organele parenchimatoase.
10. Antihelmintic cu proprietăți imunostimulatoare.
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
B
Totalizare la tema:
PREPARATELE ANTIMICROBIENE, ANTIPARAZITARE ȘI
ANTIHELMINTICE
A. Întrebări pentru autoinstruire
1. Antisepticele şi dezinfectantele: definiția, clasificarea după structura chimică.
Mecanismele de acţiune.
2. Compuşii metalelor. Mecanismele de acțiune, efectele, indicațiile. Acţiunea locală
(astringentă, iritantă şi cauterizantă).
3. Compuşii halogenați. Clasificarea. Medicamentele clorului: mecanismul de acțiune,
efectele, indicațiile, racțiile adverse. Medicamentele iodului: clasificarea. mecanismul
de acțiune, efectele, indicațiile, racțiile adverse.
4. Oxidanţii: mecanismul de acţiune, efectele, indicațiile, reacțiile adverse ale peroxidului
de hidrogen și permanganatului de potasiu.
5. Detergenţii: clasificarea. Detergenții anionici și cationici: mecanismul de acțiune,
efectele, indicațiile.
6. Aldehidele: mecanismul de acţiune, efectele, indicațiile.
7. Bisguanidele: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile.
8. Alcoolii: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile.
9. Clasificarea antibioticelor după structura chimică, mecanismul de acţiune, spectrul de
acţiune, tipul acţiunii antibacteriene.
10. Antibioticele beta-lactamice. Clasificarea. Penicilinele: clasificarea, spectrul şi
mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse, farmacocinetica.
11. Cefalosporinele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
12. Carbapenemii şi monobactamii: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
13. Macrolidele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
14. Lincosamidele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica.
15. Aminoglicozidele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
16. Tetraciclinele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
17. Derivaţii de amfenicol: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse
farmacocinetica.
18. Glicopeptidele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, principiul de dozare,
reacțiile adverse, farmacocinetica.
19. Polimixinele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
20. Rezistenţa bacteriilor la antibiotice. Formele de rezistenţă. Mecanismele genetice și
biochimice, căile de combatere a rezistenței.
21. Principiile asocierii antibioticelor. Antagonismul şi sinergismul. Indicaţiile pentru
asocierea antibioticelor.
22. Sulfamidele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile
23. Sulfamidele combinate: componenţa, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile,
24. Derivaţii nitrofuranului: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile şi
reacţiile adverse.
25. Derivaţii naftidrinei și chinolonelor: clasificarea. Chinolonele nefluorate: spectrul şi
mecanismul de acţiune, indicaţiile, farmacocinetica.
26. Fluorchinolonele: clasificarea, spectrul și mecanismuol de acțiune, indicațiile, reacțiile
27. Derivaţii nitroimidazolului: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile şi
28. Oxazolidindionele: spectrul și mecanismul de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica.
29. Derivaţii 8-oxichinolinei: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile şi
reacţiile adverse.
30. Derivaţii chinoxalinei: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile şi reacţiile adverse.
31. Clasificarea preparatelor antituberculoase după proveniență, mecanismul de acțiune și
OMS. Mecanismele de acțiune ale medicamentelor antituberculoase.
32. Antibioticele ansamicinice ca antituberculoase: spectrul şi mecanismul de acţiune,
indicațiile, reacţiile adverse, farmacocinetica.
33. Hidrazinele ca antituberculoase: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicațiile, reacţiile
34. Preparatele antileproase: clasificarea și mecanismele de acțiune.
35. Clasificarea medicamentelor antiprotozoice. Medicamentele utilizate în malarie:
clasificarea după tipul plasmodiului, mecanismele de acțiune, indicațiile.
36. Preparatele utilizate în amibiază: clasificarea, mecanismele de acțiune, caracteristica.
37. Preparatele utilizate în tricomonadoză: clasificarea, mecanismele de acțiune,
caracteristica.
38. Preparatele utilizate în lamblioză: clasificarea, mecanismele de acțiune, caracteristica.
39. Preparatele utilizate în toxoplasmoză: clasificarea, mecanismele de acțiune,
caracteristica.
40. Preparatele utilizate în tripanosomiază: clasificarea, mecanismele de acțiune,
caracteristica.
41. Preparatele utilizate în pneumocistodoză: clasificarea, mecanismele de acțiune,
caracteristica.
42. Clasificarea preparatelor antihelmintice. Medicamentele utilizate în nematodozele
intestinale: mecanismele de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse, farmacocinetica.
43. Preparatele utilizate în cestodozele intestinale: mecanismele de acţiune, indicaţiile,
reacțiile adverse, farmacocinetica.
44. Preparatele utilizate în helmintaozele extraintestinale: mecanismele de acţiune,
indicaţiile, reacțiile adverse, farmacocinetica.
45. Clasificarea preparatelor antispirochetoase. Medicamentele utilizate în tratamentul
sifilisului, leptospirozei şi tifosului recurent: mecanismele de acţiune, indicațiile,
reacţiile adverse.
46. Clasificarea preparatelor antivirale după tipul virusului (utilizarea clinică).
47. Preparatele antivirale antigripale: clasificarea, spectrul și mecanismele de acțiune,
48. Preparatele antivirale antiherpetice: clasificarea, spectrul și mecanismele de acțiune,
49. Preparatele antivirale antiretrovirale: clasificarea, spectrul și mecanismele de acțiune,
50. Preparatele antivirale utilizate în hepatita virală B: clasificarea, spectrul și mecanismele
de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
51. Preparatele antivirale utilizate în hepatita virală C: clasificarea, spectrul și mecanismele
de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
52. Interferonii: tipurile, mecanismul de acțiune, efectele farmacologice, inidcațiile,
reacțiile adverse. Inductorii interferonului (interferonogenii). Interferonii recombinaţi.
53. Preparatele antivirale utilizate în infecțiile cu coronarovirusuri SARS CoV-2:
mecanismele de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse
54. Clasificarea preparatelor antimicotice după proveniență, modul de administrare.
Mecanismele de acțiune
55. Antibioticele antimicotice: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile
56. Derivaţii de imidazol și triazol: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile
57. Echinocandinele ca antimicotice: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile
B. Lucrul individual al studentului (punctul 1se realizează în scris în procesul
pregătirii)
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase posibile:
Antiseptice și dezinfectante: 1. Nitrofural. 2. Nitrat de argint. 3. Sulfat de zinc. 4. Cloramină
B. 5. Soluţie alcoolică de iod de 5%. 6. Soluţia peroxidului de hidrogen. 7. Permanganat de
potasiu. 8. Alcool etilic. 9. Acid boric. 10. Soluţie de amoniac. 11. Verde de briliant. 12.
Clorhexidină. 13. Hexametilentetramină. 14. Etacridină lactat.
Antibiotice: 1. Benzilpenicilină de sodiu. 2. Benzatinbenzilpenicilină. 3. Ampicilină. 4.
Azlocilină. 5. Azitromicină. 6. Lincomicină. 7. Clindamicină. 8. Gentamicină. 9. Cefotaxim.
10. Cefuroxim. 11. Cefepim. 12. Cefixim. 13. Meropenem. 14. Vancomicină. 15.
Claritromicină. 16. Amicacină. 17. Fuzidină. 18. Augmentin. 19. Amoxicilină. 20.
Tetraciclină. 21. Doxiciclină. 22. Cloramfenicol. 23. Polimixină-M sulfat. 24. Rifampicină.
Chimioterapice sintetice: 1. Sulfaetidol. 2. Sulfadimetoximă. 3. Sulfalen. 4. Co-trimoxazol.
5. Furazolidon. 6. Acid nalidixic. 7. Ofloxacină. 8. Metronidazol. 9. Nitroxolină. 10.
Linesolid. 11. Ciprofloxacină. 12. Sulfasalazină. 13. Ftalilsulfatiazol. 14. Nitrofurantoină. 15.
Mesalazină. 16. Sulfacetamidă.
Antivirale:. 1.Rimantadină. 2. Oseltamivir. 3. Aciclovir. 4. Foscarnet. 5. Zidovudină. 6.
Interferon-alfa. 7. Lamivudină 8. Ribavirină. 9. Vidarabina.
Antimicotice: 1. Amfotericină B. 2. Nistatină. 3. Clotrimazol. 4. Grizeofulvină 5. Miconazol.
6. Fluconazol. 7. Capsofungină. 8 Terbinafină.
Antituberculoase: 1. Izoniazidă. 2. Etambutol. 3. Rifampicină. 4. Streptomicină. 5.
Pirazinamidă. 6. Levofloxacină. 7. Dapsonă. 8. Clofazimină.
Antiprotozoice: 1. Clorochină. 2. Metronidazol. 3. Co-trimoxazol. 4. Furazolidonă. 5.
Pirimetamină. 6. Doxiciclină. 7. Pentamidina. 8. Solusurmină. 9. Claritromicină.
Antihelmintice: 1. Levamizol. 2. Mebendazol. 3. Praziquantel.. 4. Niclosamidă. 5. Pirantel 6.
Dietilcarbamazină.7. Ivemectină. 8. Albendazol.
2) Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru):
Antibiotice: profilaxia reumatismului, pneumonie pneumococică, gangrenă gazoasă, antrax,
tetanos, sifilis, meningite provocate de H. influenzae, infecţii provocate de Ps. aeruginosa,
infecţii provocate de Bac. fragilis, osteomielite, infecţii provocate de protei, infecţii
stafilococice rezistente la benzilpenicilină, infecţii stafilococice meticilinrezistente,
salmoneloze, colita pseudomembranoasă, tifos abdominal, meningite bacteriene, tuberculoză,
infecţii urinare, tifos exantematic, dizenterie bacteriană, infecţii provocate de Chlamidii,
infecţii provocate de enterococi.
Antiseptice și dezinfectante: dezinfectarea sputei, dezinfectarea instrumentelor, potabilizarea
apei, prelucrarea mâinilor, spălarea rănilor, prelucrarea câmpului operator, hiperhidroză,
prelucrarea primară a plăgilor, profilaxia blenoreei nou-născuţilor, pneumonie, dizenterie
amebiazică, conjunctivită, infecţiile căilor urinare, infecţii provocate de Ps. aeruginosa,
infecţii provocate de Bac. fragilis, enterocolita ulceroasă nespecifică, tricomoniază, infecţii
purulente grave, infecţii provocate de actinomicete, infecţii provocate de pneumocişti, infecții
atipice, infecții provocate de toxoplasme, nocardii, infecții anaerobe, infecții protozoice, colita
pseudomembranoasă, infecții stafilococice și streptococice cu polirezistență.
Antivirale: profilaxia sezinieră a gripei, profilaxia și tratamentul gripei A și B (atipice),
infecțiile herpetice oftalmice, infecțiile herpetice cutanate și oro-faciale, infecțiile herpetice
sistemice, infecțiile cu virusul varicelo-zosterian, infecții cu citomegalovirus, hepatita virală
B, hepatita virală C, infecțiile cu retrovirusuri.
Antimicotice: micoze sistemice, dermatomicoze, meningită micotică, onicomicoză,
candidoze digestive, candidoze vaginale, candidozele pielii.
Antispirochetoase, antituberculoase și antileproase: tratamentul sifilisului, profilaxia
recidivelor sifilisului, tratamentul infecției cu leptospire, tifosul recurent, meningita
tuberculoasă, profilaxia tuberculozei, tuberculoză pulmonară activă, tuberculoză cu
polirezistentă, lepră.
Antiprotozoice: tratamentul malariei, coma malarică, profilaxia individuală a malariei,
profilaxia socială a malariei, profilaxia recidivelor malariei, amibiază de orice localizare,
amibiază în lumenul şi peretele intestinal, amibiază tisulară, lamblioză, trichomonază,
toxoplasmoză, balantidiază, leishmanioză tripanosomiază şi pneumocistoză.
Antihelmintice: ascaridoză, enterobioză, tricocefaloză, anchilostomidoză, strongiloidoză,
teniază, botriocefaloză, teniarinchoză, helmintoze extraintestinale.
VIII. PREPARATELE CU ACŢIUNE ASUPRA PROCESELOR
INFLAMATOARE, IMUNE ŞI METABOLICE
PREPARATELE ANTIINFLAMATOARE, ANTIALERGICE ŞI

CU INFLUENŢĂ ASUPRA PROCESELOR IMUNE
A. Actualitatea Inflamaţia este o reacţie complexă neurotropă, vasculară şi
metabolică, declanşată la acțiunea diferitor farctori nocivi asupra ţesuturilor organismului.
Este considerată ca o reacţie de apărare şi are unele mecanisme comune ca răspuns la infecţie,
traume, combustii, procese alergice etc. Procesul inflamator se caracterizează prin evoluția
consecutivă a proceselor de alterație, exudație și proliferare cu distrucţie tisulară și procese
reparative. În acest caz o importanţă deosebită prezintă selectarea și utilizarea rațională a
medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, steroidiene și antireumatice specifice (ce
influențează evoluția maladiei) în practica medicală.
Dereglările sistemului imun au o incidență în creștere în practica medicală. În acest
context elaborarea de medicamente pentru corecția acestor dereglări este actuală.
Manifestările alergice sunt diverse, frecvente, deseori foarte grave și necesită asistență de
urgență. Din aceste considerente sunt necesare cunoștințe profunde în domeniul
medicamentelor antialergice și cu influență asupra proceselor imune.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor cu proprietățile
farmacocinetice și farmacodinamice ale medicamentelor antiinflamatoare, antialergice și cu
influență asupra sistemului imun, precum și selectarea medicamentelor în funcție de maladie
și stări patologice.
1) Studentul trebuie să cunoască: definiția, clasificarea, mecanismul acţiunii, efectele,
indicaţiile, contraindicaţiile și reacţiile adverse ale medicamentelor antiinflamatoare,
antialergice, imunomodulatoare și imunodepresive.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele antiinflamatoare, antialergice și cu
influență asupra proceselor imune în diferite forme medicamentoase, să le indice în funcţie de
maladii şi stări patologice.
Histologia. Organele de protecţie imunologică. Sistemul imun şi interacţiunile celulare în
reacţiile imune.
Biochimia. Structura şi funcţia imunoglobulinelor.
Fiziologie umană. Microbiologia, virusologia şi imunologia. Imunitatea. Sensibilizarea
organismului. Reacţiile imune. Noţiune de alergeni şi anticorpi. Tipuri de alergie. Rolul
limfocitelor, imunoglobulinelor. Simptomele de bază ale şocului anafilactic. Mecanismele
anafilaxiei. Manifestările locale ale anafilaxiei. Noţiuni despre imunitatea transplantologică.
Boli alergice. Particularităţile şi mecanismele reacţiilor de hipersensibilizare de tip întârziat.
Fiziopatologia. Noţiuni despre alergie. Sensibilizarea, hiposensibilizarea. Mediatorii
reacţiilor alergice. Reacţii alergice de tip imediat. Mecanismele dezvoltării lor. Anafilaxia.
Boala serului. Reacţii alergice de tip întârziat. Alergia bacteriană. Autoalergia.
Imunodeficienţele.
Inflamaţia. Definiţia. Etiologia. Fazele inflamației. Tulburări metabolice, fiziopatologice şi
fizico-chimice în focarul inflamaţiei. Mediatorii inflamaţiei. Particularităţile microcirculaţiei
în focarul inflamaţiei. Exudaţia leucocitelor, mecanismul ei. Fagocitoza în focarul inflamaţiei.
Faza proliferativă. Consecinţele inflamaţiei.
1. Clasificarea preparatelor antiinflamatoare.
2. Antiinflamatoarele nesteroidiene: clasificarea după apartenența de grup, mecanismul de
acțiune, efectele farmacologice și mecanismele lor, indicațiile, contraindicațiile și
reacțiile adverse.
3. Inhibitorii selectivi ai ciclooxigenazei: mecanismul acţiunii antiinflamatoare, efectele,
indicațiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse.
4. Antiinflamatoarele steroidiene: clasificarea după modul de administrare, după efectele
de bază (antiinflamator, mineralocorticoid). Mecanismul acţiunii antiinflamatoare,
efectele, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse.
5. Antiinflamatoarele antireumatice specifice (cu acțiune lentă, ce modifică evoluția bolii):
clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, contraindicaţiile și reacţiile
adverse ale derivaților 4-aminochinolinici, medicamentelor aurului, derivaților tiolici,
sulfasalazinei, anticorpilor monoclonali și citostaticelor.
6. Clasificarea preparatelor antialergice.
7. Preparatele utilizate în reacţiile alergice de tip imediat: clasificarea, Particularitățile
farmacodinamice și indicaţiile alfa-beta și beta- adrenomimeticelor, metilxantinelor, M-
colinoblocantelor.
8. Glucocorticoizii: mecanismul acțiunii antialergice, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
9. H1-antihistaminicele: clasificarea după structura chimică și generații. Mecanismul de
acţiune, efectele, indicațiile, contraindicațiile și reacțiile adverse.
10. Intoxicaţia acută cu H1-antihistaminice: tabloul clinic, tratamentul. Particularităţile
intoxicaţiei la copii.
11. Inhibitorii degranulării mastocitelor: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse.
12. Preparatele utilizate în reacţiile alergice de tip întârziat. Clasificarea.
13. Imunodepresivele minore. Clasificarea. Mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile și reacţiile adverse ale derivaţilor chinolinici, sărurilor de aur,
derivaţilor tiolici.
14. Imunodepresivele majore. Clasificarea. Mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile și reacţiile adverse ale glucocorticoizilor şi citostaticelor.
15. Clasificarea preparatelor imunomodulatoare.
16. Imunomodulatoare de origine bacteriană: clasificarea, acțiunea imunostimulatoare,
17. Imunomodulatoare de origine fungică și vegetală: acțiunea imunostimulatoare,
indicaţiile.
18. Imunomodulatoare de origine animalieră și sintetică: acțiunea imunostimulatoare,
indicaţiile.
19. Imunomodulatoare recombinate și interferonii: acțiunea imunostimulatoare, indicaţiile.
20. Medicamentele entomologice ca imunomodulatoare.
1. Diclofenac. 2. Ketoprofen. 3.Ibuprofen. 4. Meloxicam. 5. Lornoxicam. 6. Aceclofenac. 7.
Celecoxib. 8. Cromoglicat disodic. 9. Ketotifen 10. Dexametazonă. 11. Hidroxiclorochină. 12.
Infliximab. 13. Epinefrina. 14. Salbutamol. 15. Difenhidramină. 16. Clemastină. 17.
Mebhidrolină. 18. Loratadină. 19. Cetirizină. 20. Levamizol. 21. Interferon. 22. Azatioprină.
23. Metotrexat 24. Imupurin.
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase.
1. Diclofenac. 2. Ketoprofen. 3. Ibuprofen. 4. Meloxicam. 5. Lornoxicam. 6. Aceclofenac. 7.
23. Metotrexat 24. Imupurin.
1 Diclofenac
Sol. 2,5% - 3 ml în fiole
Unguent / Gel / Cremă 2% - 30,0
Capsule / Comprimate 0,05; 0,1
2 Ketoprofen Gel / Cremă 2,5; 5% - 30,0
Comprimate / Drajeuri / Capsule 0,2; 0,4; 0,8
Suspensie / Sirop 2% - 100ml în flacoane
3 Ibuprofen
Crema / Gel 10% - 20,0
4 Meloxicam Sup. rectale 0,015
Sol. 1% - 1,5 ml în fiole (i/m)
5 Lornoxicam
Pulb.liof. 0,008 în flacoane;
Comprimate 0,1; 0,2
6 Aceclofenac
Pulbere 0,1 în plicuri
7 Celecoxib Capsule 0,1; 0,2
Aerosol 10; 15ml
Pulbere 0,02 în capsule (pentru inhalații)
Sol. 1%; 2% - 2ml; 10ml în fiole (pentru inhalații)
8 Cromoglicat disodic
Capsule 0,1 (intern)
Colir 2%; 4% - 10ml în flacoane
Sol. 2% - 15ml în flacoane (picături nazale)
9 Ketotifen
Sirop 100ml (0,001/5ml)
Comprimate 0,0005
10 Dexametazonă Sol. 0,4% - 1ml; 2 ml în fiole
Colir 0,5 % - 5 ml în flacoane
11 Hidroxiclorochină Comprimate 0,2;
12 Infliximab Pulb. liofil. 0,1 în flacoane
13 Epinefrina Sol. 0,1% - 1 ml; 0,18% - 1ml în fiole
Sol. 0,1% - 2,5 ml în fiole / flacoane (pentru inhalații)
Comprimate 0,002; 0,004; 0,008
14 Salbutamol Sirop 125ml (0,002/5ml)
Sol. 0,1% - 5 ml în fiole (i/v, s/c)
Aerosol 10ml (inhalator)
15 Difenhidramină Sol.1% - 1ml în fiole
Gel / Unguent 1%-20,0
Comprimate 0,001
16 Clemastină Sirop 100ml (0,0005/5ml)
17 Mebhidrolină Comprimate / Drajeuri 0,05; 0,1
Comprimate 0,01
18 Loratadină
Sirop / Suspensie 100ml (0,005/5ml)
Comprimate 0,01
19 Cetirizină Sol. 1% - 20 ml în flacoane (picături buvabilă)
Sirop 200 ml (0,005/5ml)
20 Levamizol Comprimate 0,05; 0,15
Sol. 1000000 UA; 3000000UA în fiole (i/m);
21 Interferon
Pulb.liofil. 1000UA în fiole (a se dizolva, uz intranasal)
22 Azatioprină Comprimate 0,05
Comprimate 0,0025
23 Metotrexat
24 Imupurin Capsule 0,15
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): stări febrile, afecțiuni

periarticulare acute, artralgii, neuralgii, mialgii, sindrom algic postoperator și posttraumatic,
colică biliară și renală, reumatism, artrită reumatoidă, spondiloartrită ankilozantă, artrita
gutoasă, osteoartroză deformantă, lupus eritematos, transplant de organe sau ţesuturi, edem
angioneurotic, dermatită alergică și de contact, urticarie, vomă produsă de medicamente,
profilaxia cinetozelor, accese de astm bronşic, şoc anafilactic, infecţii cronice, stări
imunodeficitare secundare.
3) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016, pag. 278,
284).
4) Tabele
Tabelul 1
Acţiunea selectivă a inhibitorilor COX
Inhibitorii ciclooxigenazei Ciclooxigenaza I Ciclooxigenaza II
Acid acetilsalicilic
în doze mici (0,075 - 0,15)
Acid acetilsalicilic
în doze mari
Indometacină
Diclofenac
Ibuprofen
Meloxicam
Celecoxib
Tabelul 2
Efectele de bază ale antiinflamatoarelor nesteroidiene şi mecanismele apariţiei lor
Efectele Mecanismele de acţiune
1. Blocarea sintezei prostaglandinelor grupei E din hipotalamus.
2. Blocarea sintezei prostoglandinelor în focarul inflamaţiei şi
a) Analgezic preîntâmpinarea hiperalgeziei.
3. Stabilizarea membranei lizosomale şi prevenirea eliberării
fermenţilor hidrolitici: proteaze, lipaze, hidralaze ş.a.
4. Acţiune antioxidantă.
b) Antipiretic 5. Dereglarea producerii ATP – ului în focarul de inflamaţie
6. Acţiune antiproliferativă în focarul de inflamaţie (scăderea
activităţii fibroblaştilor).
7. Blocarea formării prostoglandinelor grupei E în structurile
c) Antiinflamator cerebrale, participante la propagarea impulsului durerii.
8. Blocarea sintezei prostoglandinelor şi a altor mediatori ai
inflamaţiei.
9. Blocarea adeziunii neutrofilelor şi monocitelor la celulele
endoteliului.
Notă. Uniți cifrele mecanismelor de acţiune cu efectele corespunzătoare.
Tabelul 3
Caracteristica comparativă a antiinflamatoarelor nesteroidiene din diverse grupe
chimice
Acid
Efectele Paracetamol Indometacină Diclofenac Meloxicam
acetilsalicilic
Analgezic
Antipiretic
Antiinflamator
Antiagregant
Ulcerogen
Notă. gradul de exprimare a efectului marcaţi cu următoarele simboluri:
“++” – efect maxim
“+” – efect mai mic decât maxim
“-“ – lipsa efectului.
Tabelul 4
Efectele farmacologice ale glucocorticoizilor şi mecanismele de apariţie a lor
Efectele
Mecanismele de apariţie
farmacologice
1. Micşorarea formării mediatorilor inflamaţiei (prostoglandinelor şi
Antiinflamator
leucotrienelor) pe contul blocării COX 2
2. Micşorarea proliferării şi diminuarea activităţii T – limfocitelor pe
Imunodepresiv
contul inhibării expresiei receptorilor interleukinici –1 şi 2
3. Blocarea adeziunii neutrofilelor pe contul micşorării selectinelor din
Antialergic
endoteliu
4. Inhibarea activităţii macrofagilor şi neutrofilelor pe contul diminuării
formării interleukinelor (în primul rând 1), factorului adeziunii
celulare, factorului necrozei tumorale.
5. Diminuarea activităţii fibroblaştilor
6. Sensibilizarea adrenoreceptorilor faţă de catecolamine
Antişoc 7. Micşorarea formării mediatorilor inflamaţiei (prostoglandinelor şi
leucotrienelor) pe contul blocării fosfolipazei A2.
8. Micşorarea formării imunoglobulinelor pe contul diminuării activităţii
B – limfocitelor (în doze mari).
9. Scăderea eliberării histaminei pe contul stabilizării membranelor
mastocitare.
Notă: Întruniţi indicii notaţi cu litere, cu cei notaţi cu cifre, după principiul “efect –
mecanism de acţiune”.
Tabelul 5
Efectele adverse ale antiinflamatoarelor steroidiene
Profilaxia şi corecţia
Efecte adverse Manifestările Mecanismul apariţiei
complicaţiilor
Sindromul Cuşing
Diabetul steroid
Retenţia sodiului şi
apei
Osteoporoza
Ulcer steroid
Scăderea imunităţii
Intensificarea
coagulabilităţii
sangvine
Încetinirea proceselor
de regenerare
Dereglări psihice
Hipertensiune
arterială
Cataractă
Dereglări
hematologice
Miopatia
Atrofia
corticosuprarenalelor
la administrarea
îndelungată
Tabelul 6
Caracteristica comparativă a inhibitorilor degranulării mastocitelor
Cromoglicat de
Parametrii comparativi Nedocromil sodic Ketotifen
sodiu
Biodisponibilitatea la
administrarea per orală
(mare / mică)
Blocarea H1-
histaminoreceptorilor
Acţiune sedativă
Doza nictimerală (24 ore)
Notă. Prezenţa efectului notaţi cu semnul “+”.
Tabelul 7
Caracteristica comparativă a H1-histaminoblocantelor
Parametrii Difenhid- Cloropi- Prome- Astemi- Cetirizi- Lorata-
comparativi ramină ramină tazină zol nă dină
Doza terapeutică
medie (mg)
Durata de acţiune
(ore)
Efectul sedativ
(exprimat/redus)
Acţiunea M-colino-
blocantă
Acţiunea
ganglioblocantă
Acţiunea alfa-
adrenoblocantă
Acţiunea iritantă
Acţiunea
cardiotoxică (+/-)
Notă. Prezenţa efectului notaţi cu semnul “+”
Tabelul 8
Mecanismul de acţiune al imunodepresivelor
Ciclo- Azatio- Predni- Ciclo- Timoglo-
Mecanismele de acţiune
fosfamidă prină solon sporină bulină
Dereglarea structurii ADN
Dereglarea sintezei ADN
Inhibarea transcrierii
genomului interleuchinei -1
Scăderea expresiei
receptorilor interleuchinei -2
Formarea complexului
“T-limfocit-anticorp”
Notă. Prezenţa efectului notaţi cu semnul “+”.
Tabelul 9
Indicaţiile medicamentelor imunostimulatoare
Prodigio- Ribomu- Levami- Molgramos-
Indicaţii Timalin
zan nil zol tim
Profilaxia infecţiilor virale
Tratamentul infecţiilor virale
Tratamentul proceselor
cronice infecţios-inflamatoare
Tratamentul infecţiilor
respiratorii cronice
Afecţiunile autoimune
Leucopenia, cauzată de
chimioterapia antitumorală
Leucopenia în sindromul HIV
Stimularea leucopoezei în
transplantarea măduvei
osoase
Notă. Prezenţa efectului semnaţi cu semnul “+”
Tabelul 10
Efectele adverse ale imunodepresivelor
Ciclofos- Azatio-
Efectele adverse Prednisolon Ciclosporina
famidă prină
Greaţă, vomă
Dereglarea hematopoezei
Infecţii secundare
Sindromul Cuşing
Hepatotoxicitate
Nefrotoxicitate
1. Film didactic experimental și virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016,
pag. 281, 289).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016,
pag. 282, 290).
a) Doi pacienţi cu reumatism articular primar depistat au fost trataţi cu medicamentele
A şi B, cu proprietăţi antiinflamatoare și analgezice. După 1 lună de tratament la pacientul ce
a folosit medicamentul A s-a semnalat anemie, leucopenie şi trombocitopenie, iar la pacientul
care a administrat medicamentul B s-au constatat hemoragii gingivale, hematurie şi s-a mărit
durata timpului de coagulare.
Determinaţi medicamentele şi explicaţi cauza complicaţiilor apărute.
b) La medic s-a adresat un conducător auto cu fenomene de urticarie. După examinare,

medicul i-a indicat ambulator un medicament. Pe fundalul micşorării fenomenelor de
urticarie, pacientul a semnalat o slăbiciune, somnolenţă, reducerea atenţiei în timpul lucrului.
Ce preparat a indicat medicul?
Care a fost cauza complicaţiilor evidenţiate mai sus?
PREPARATELE HORMONALE ŞI ANTIHORMONALE (partea I)
A. Actualitatea. Actualmente se constată o creștere a incidenței afecţiunilor
patologice provocate de insuficienţa sau hiperfuncţia glandelor endocrine. Este evident că în
primul caz se administrează medicamentele hormonale ca terapie de substituţie, iar în al
doilea caz sunt indicate medicamentele antihormonale. Preparatele hormonale se folosesc, de
asemenea, şi în tratamentul unor maladii neendocrine, ca terapie patogenică.
B. Scopul instruirii constă în studierea farmacologiei medicamentelor hormonale şi
antihormonale, a principiilor de selectare a medicamentelor în funcţie de patologie şi conform
indicaţiilor, de prescrierea corectă a reţetelor.
1) Studentul trebuie să cunoască: definiţia şi clasificarea medicamentelor hormonale şi
antihormonale, farmacocinetica şi farmacodinamia lor, formele de livrare şi căile de
administrare a principalelor medicamente, indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele hormonale şi antihormonale în
diferite forme medicamentoase, să le indice în funcţie de afecţiunea patologică şi stările de
urgență.
Anatomia omului. Glandele endocrine.
Fiziologia umană. Caracteristica generală a glandelor endocrine. Hormonii. Participarea
hormonilor la reacţiile integrale ale organismului. Hipofiza. Legătura dintre hipofiză şi
hipotalamus. Glanda tiroidă. Glandele paratiroide. Pancreasul endocrin.
Histologia. Sistemul endocrin. Structura glandelor endocrine. Hipotalamusul. Hipofiza.
Epifiza. Glandele endocrine periferice. Tiroida. Glandele paratiroide.
Biochimia. Structura, influenţa asupra metabolismului şi mecanismul de acţiune al
hormonilor hipotalamusului (liberine, statine), hipofizei, glandei tiroide, paratiroide și
pancreasului.
Fiziopatologia. Fiziopatologia glandelor endocrine. Hiperfuncţia şi hipofuncţia hipofizei,
glandei tiroide și paratiroide, suprarenalelor, gonadelor și pancreasului endocrin, mecanismele
fiziopatologice.
1. Noţiuni de hormon, preparat hormonal şi antihormonal.
2. Clasificarea preparatelor hormonale după structura chimică și mecanismul de acțiune.
3. Mecanismul de acţiune al hormonilor polipeptidici şi steroidieni la nivel celular.
4. Preparatele hormonale ale hipotalamusului: clasificarea, mecanismele de acțiune,
5. Preparatele hormonale ale hipofizei: clasificarea. Medicamentele adenohipofizei:
mecanismul de acțiune, indicațiile și reacțiile adverse. Medicamentele neurohipofizei:
influența asupra tonusului miometrului, intestinului, vaselor, diurezei. Indicațiile.
6. Preparatele hormonale ale glandei tiroide. Mecanismul de acțiune, influenţa asupra
funcţiilor organelor şi metabolismului. Indicațiile, contraindicațiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica. Particularităţile acţiunii şi dozării levotiroxinei la copii.
7. Preparatele antitiroidiene: clasificarea, mecanismele de acțiune, indicațiile, reacțiile
adverse.
8. Preparatele hormonale ale glandei paratiroide: mecanismul de acțiune, efectele,
9. Calcitonina: medicamentele, mecanismul de acțiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
10. Clasificarea preparatelor antidiabetice după mecanismul de acțiune.
11. Preparatele insulinei: clasificarea după durata de acțiune a insulinelor de origine
animalieră și umane, mecanismele de acțiune. Influenţa insulinei asupra metabolismului
glucidic, lipidic, proteic, hidrosalin, ficatului, musculaturii striate și țesutului adipos.
Indicaţiile, reacţiile adverse și farmacocinetica medicamentelor insuline.
12. Preparatele insulinelor umane: particularitățile de acțiune, indicațiile. Medicamentele
utilizate în coma diabetică (hiperglicemică) şi hipoglicemică.
13. Glucagonul: mecanismul de acţiune, indicaţiile.
14. Clasificarea antidiabeticelor orale după aparteneța de grup. Medicamentele antidiabetice
noi.
15. Sulfoniureicele ca antidiabetice: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte
efecte, indicațiile, reacțiile adverse.
16. Biguanidele ca antidiabetice: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte,
17. Meglitinidele: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte, indicațiile.
18. Tiazolidindionele: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte,
19. Tetrazaharidele: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte, indicațiile.
20. Agoniștii GLP-1-receptorilor: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte
efecte, indicațiile.
21. Inhibitorii DPP IV: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte,
indicațiile.
1. Corticotropină. 2. Oxitocină. 3. Desmopresină 4. Gonadotropină corionică. 5. Levotiroxină.
6. Tiamazol. 7. Paratiroidină. 8. Calcitonină. 9. Insulină. 10. Glibenclamidă. 11. Metformină.
12. Glucagon.
1. Corticotropină. 2. Oxitocină. 3. Desmopresină 4. Gonadotropină corionică. 5. Levotiroxină.
6. Tiamazol. 7. Paratiroidină. 8. Calcitonină. 9. Insulină. 10. Glibenclamidă. 11. Metformină.
12. Glucagon.

1 Calcitonină Sol. 1 ml (100 UI/1ml) în fiole
Aerosol nazal 50 UI;100UI
2 Corticotropină Pulb. liofil. 10 UA; 20UA în flacoane (i/m)
3 Desmopresină Aerosol nazal 0,001% - 2,5 ml
Sol. 0,05%-0,5ml (stilou preumplut)
4 Gonadotropină corionică
Pulb. liofil. 5000 UA; 1000UA în flacoane
5 Levotiroxină Comprimate 0,00005; 0,000075; 0,0001
6 Insulină Susp. / Sol. 10ml (100UI/1ml) în flacoane
7 Metformină Comprimate 0,5; 0,85; 1,0
8 Glibenclamidă Comprimate 0,005
9 Glucagon Pulb. liofil. 0,001 în flacoane
10 Oxitocină Sol. 1ml; 2ml (5UI/1ml) în fiole
11 Paratiroidină Pulb. liofil. 0,00005; 0,0001 în fiole
12 Tiamazol
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): diabet zaharat tip I, diabet

zaharat tip II, diabet insipid, comă diabetică, mixedem, hipertiroidism, comă hipoglicemică,
diabet zaharat cu obezitate, tetanie.
3) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău 2016, pag. 254).
Tabelul 1
Caracteristica medicamentelor hormonale ale hipofizei
Organele şi
Hormonii Medicamen-
Lobii hipofizei ţesuturile Efectele Indicaţiile
hipofizei tele
ţintă
Somatotrop
Adenocortico-
trop
Anterior Tireotrop
(adenohipofiza) Foliculo-
stimulant
Luteinizant
Prolactină
Intermediar Melanotropină
Posterior Vasopresină
(neurohipofiza) Oxitocină
Tabelul 2
Caracteristica medicamentelor antitiroidiene
Medicamentele Medicamentele Beta-
Medicamentele Tioamidele
iodului litiului adrenoblocantele
Mecanismul de
acțiune
Indicațiile
Reacțiile adverse
Farmacocinetica
Tabelul 3
Efectele şi indicaţiile medicamentelor hormonale ale glandei paratiroide și calcitonina
Efectele
Conţinutul Reabsorbţia
Medica- Absorbţia Nivelul
Hormonul ++ ++ de Ca++ în Ca++la Indica-
mentele Ca din Ca în
ţesutul nivelul ţiile
TGI plasmă
osos rinichilor
Parathormon
Calcitonina
Notă. prezenţa efectului notaţi prin:
“↑” - majorarea efectului; “↓”- micşorarea efectului.
Tabelul 4
Efectele metabolice ale medicamentelor insulinei
Celulele ţesutului
Tipul metabolismului Celulele hepatice Celulele musculare
lipidic
Gluconeogeneza ( )
Captarea glucozei ( )
Glucidic Glicoliza ( ) Captarea glucozei ( )
Glicoliza ( )
Glicogeneza ( )
Glicogenoliza ( )
Lipogeneza ( ) Sinteza
Lipidic -
Lipoliza ( ) trigliceridelor ( )
Captarea
Catabolismul
Proteic aminoacizilor ( )
proteinelor ( )
Sinteza proteinelor ( )
Notă. prezenţa efectului notaţi prin:
“↑” - majorarea efectului; “↓”- micşorarea efectului.
Tabelul 5
Caracteristica comparativă ale antidiabeticelor orale
Grupele de Mecanismul de Efectul
Indicațiile
antidiabetice acțiune hipoglicemiant
Sulfonilureicele
Biguanidele
Tiazolidindionele
Meglitinidele
Agoniștii GLP-1
Inhibitorii DPP-IV
Tetrazaharidele
Inhibitorii
aldoreductazei
2. Caz clinic (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău 2016, pag.
258).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău 2016,
pag. 260).
Pacienta acuză iritabilitate, excitabilitate mărită, transpiraţii, tahicardie, dereglarea
somnului, exoftalmie şi o scădere progresivă în greutate. Medicul, după o examinare
minuţioasă, a indicat pacientei un medicament. Toate semnele patologiei s-au micşorat vădit,
dar pacienta a semnalat oboseală, crampe musculare, mărirea în volum a regiunii anterioare a
gâtului. La examinarea repetată a pacientei s-a depistat leucopenie.
Ce medicament a fost indicat pacientei?
Care a fost cauza măriri în volum a regiunii anterioare a gâtului?
Care a fost cauza apariţiei leucopeniei?
Ce este necesar de indicat pacientei suplimentar pentru profilaxia complicaţiilor depistate?
PREPARATELE HORMONALE ŞI ANTIHORMONALE (partea II)
PREPARATELE CU INFLUENŢĂ ASUPRA TONUSULUI ŞI ACTIVITĂŢII
CONTRACTILE A MIOMETRULUI
A. Actualitatea. Actualmente se constată o creștere a incidenței afecţiunilor
patologice provocate de insuficienţa sau hiperfuncţia glandelor endocrine. Este evident că în
primul caz se administrează medicamentele hormonale ca terapie de substituţie, iar în al
doilea caz sunt indicate medicamentele antihormonale. Medicamentele hormonale se folosesc,
de asemenea, şi în tratamentul unor maladii neendocrine, ca terapie patogenică.
Medicamentele, care stimulează musculatura uterină, sunt utilizate pe larg în obstetrică şi
ginecologie pentru inducerea şi susţinerea travaliului, eventual pentru provocarea avortului,
precum şi pentru prevenirea sau stoparea metroragiilor uterine. Medicamentele care scad
contractilitatea uterului sunt utile pentru profilaxia şi tratamentul iminenţei de avort şi a
naşterii premature.
B. Scopul instruirii constă în studierea farmacologiei preparatelor hormonale şi
antihormonale, a principiilor de selectare a medicamentelor în funcţie de patologie şi de
prescrierea corectă a reţetelor, conform indicaţiilor. Familiarizarea studenţilor cu
farmacologia preparatelor cu influență asupra activităţii contractile a miometrului.
1) Studentul trebuie să cunoască: definiţia şi clasificarea medicamentelor hormonale,
antihormonale, ocitocicelor și tocoliticelor, farmacocinetica şi farmacodinamia lor, forma de
livrare şi căile de administrare a principalelor medicamente, indicaţiile de bază şi
contraindicaţiile, reacţiile adverse.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele necesare în diferite forme
medicamentoase, să le indice în funcţie de afecţiunea patologică şi stările de urgență.
Anatomia omului. Glandele endocrine. Structura uterului. Modificările funcţionale ale
uterului. Vasele şi nervii uterului.
Fiziologia umană. Caracteristica generală a glandelor endocrine. Hormonii. Participarea
la reacţiile integrale ale organismului. Corticosuprarenalele. Importanţa steroizilor în
organism. Glandele sexuale. Hormonii sexuali şi importanţa lor pentru organism. Parturiţia.
Contractilitatea uterină crescută înainte de declanşarea naşterii. Efectul oxitocinei asupra
uterului. Începutul travaliului - teoria de iniţiere a acestuia prin feed-back pozitiv. Mecanica
parturiţiei. Separarea şi expulzarea placentei. Involuţia uterului.
Histologia. Sistemul endocrin. Structura glandelor endocrine. Suprarenalele. Sistemul
genital masculin şi feminin. Uterul. Dezvoltarea. Structura. Vascularizarea şi inervaţia
uterului.
Biochimia. Glucocorticoizii, mineralocorticoizii, reglarea biosintezei şi secreţiei lor.
Influenţa asupra metabolismului glucidic, proteic, lipidic şi hidrosalin. Hormonii sexuali:
structura, influenţa asupra metabolismului şi funcţiei organelor sexuale. Prostaglandinele.
Structura şi nomenclatura. Biosinteza şi metabolismul. Acţiunea biologică.
Fiziopatologia. Fiziopatologia corticosuprarenalelor, glandelor sexuale.
Morfopatologia. Modificările morfologice în patologia endocrină. Modificări
morfopatologice ale uterului.
1. Preparatele mineralocorticoizilor: mecanismul de acţiune, influenţa asupra
organismului, indicaţiile, reacţiile adverse.
2. Preparatele glucocorticoizilor. Clasificarea după modul de administrare și efectele de
bază. Mecanismul genomic și non-genomic de acțiune. Influenţa asupra metabolismului
glucidic, proteic, lipidic şi hidrosalin, asupra ţesutului mezenchimal, sistemului
cardiovascular, SNC, muşchilor şi sângelui. Mecanismele acţiunii antiinflamatoare,
antialergică, imunodepresivă şi antişoc ale glucocorticoizilor.
3. Indicaţiile glucocorticoizilor. Principiile de dozare. Reacţiile adverse.
4. Preparatele hormonale ale estrogenilor: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
5. Preparatele hormonale ale progestativelor: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
6. Preparatele antiestrogenilor: clasificarea, mecanismele de acţiune, indicaţiile.
7. Preparatele antiprogestativelor: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile.
8. Anticoncepţionalele: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile
adverse.
9. Preparatele hormonale ale androgenilor: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
10. Antagoniştii androgenilor (antiandrogenii): clasificarea, mecanismele de acţiune,
indicaţiile.
11. Clasificarea preparatelor anabolizante. Anabolizante steroidiene: efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile, reacţiile adverse
12. Anabolizantele nesteroidiene: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile.
13. Clasificarea preparatelor ce influenţează tonusul şi activitatea contractilă a miometrului.
14. Ocitocicele clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
15. Tocoliticele: clasificarea, clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse.
16. Preparatele care măresc tonusul miometrului (alcaloizii de ergot): mecanismul de
17. Preparatele care micşorează tonusul colului uterin: mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile.
1.Dezoxicorticosteron acetat. 2. Hidrocortizon acetat. 3. Prednisolon. 4. Dxametazonă 5.
Fluticazonă. 6. Estradiol. 7. Progesteron. 8. Metiltestosteron. 9. Triziston. 10. Clomifen
citrat. 11. Ciproteron. 12. Finasterid. 13. Nandrolonă. 14 Dinoprost. 15. Dinoproston. 16.
Ergotamină. 17. Metilergometrină. 18. Fenoterol. 19. Ritodrină.
1.Dezoxicorticosteron acetat. 2. Hidrocortizon acetat. 3. Prednisolon. 4. Dexametazonă 5.
Fluticazonă. 6. Estradiol. 7. Progesteron. 8. Metiltestosteron. 9. Triziston. 10. Clomifen citrat.
11. Ciproteron. 12. Finasterid. 13. Nandrolonă. 14. Dinoprost. 15. Dinoproston. 16.
Ergotamină. 17. Metilergometrină. 18. Fenoterol. 19. Ritodrină.

Comprimate 0,0005
Sol. 0,4% - 1ml; 2 ml în fiole
1 Dexametazonă
Colir 0,1% - 10ml
Spray 0,015% - 30ml (local)
Spray nasal 0,05;0,25 mg/doză
2 Fluticazonă Unguient 0,005% - 15,0
Cremă 0,05% - 15,0
Ung. 1% - 10,0
3 Hidrocortizon acetat
Sup. rectale 0,025
Susp. 2,5% - 2ml în fiole
Comprimate 0,005
4 Prednisolon
Unguent / Cremă 0,25%; 0,5% - 15,0; 30,0
Colir 0,5 %- 2,5ml
Sol. 0,5 % - 1 ml în fiole (i/m)
5 Dezoxicorticosteron acetat
Comprimate 0,005 (sublingual)
6 Estradiol Sol. uleioasă 0,1% - 1ml în fiole (i/m)
Gel 0,06% - 80,0; 0,1% - 1,0 №20
Sol. uleioasă 2,5 % - 1 ml în fiole (i/m)
Capsule 0,1; 0,2
7 Progesteron Gel 1% - 40,0
Gel vaginal 8% - 22,5
Sup. vaginale / Comprimate vaginale 0,1; 0,2
8 Metiltestosteron Comprimate 0,025
9 Nadrolonă
10 Clomifen Comprimate 0,05
11 Ciproteron acetat Comprimate 0,05
12 Finasterid Comprimate / Capsule 0,005
13 Dinoproston Gel vaginal 0,01%; 0,03 % - 3,0
14 Dinoprost Sol. 0,5% - 100 ml în flacoane
15 Ergotamină Sol. 0,05% - 1 ml în fiole
Sol. 0,1% - 10 ml în flacoane
Sol. 0,02 % - 1 ml în fiole
16 Metilergometrină Comprimate 0,000125
Sol. 0,25 % - 10 ml în flacoane (p/u uz intern)
Comprimate 0,005
Aerosol 10ml (100mcg/doză)
17 Fenoterol
Sol. 0,05 % - 10ml în fiole
Sol. 0,1% - 20ml în flacoane (pentru inhalare)
Comprimate 0,01
18 Ritodrină
19 Triziston Drajee Nr.21
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): hipofuncţia ovarelor,

cancerul prostatei, hipoplazie genitală masculină, infarct miocardic, distrofie alimentaro-
infecţioasă la copii, boala Addison, reumatism, eczemă, șoc anafilactic, insuficiență
corticosuprarenală acută, astm bronșic, artrita reumatoidă, status astmatic, lupusul eritematos,
anemia hemolitică, stimularea naşterii, prevenirea gravidităţii nedorite, inducerea travaliului,
atonia uterină în perioada postpartum, metroragii, pentru relaxarea colului uterin, pentru
provocarea avortului, hemoragii rebele postpartum, profilaxia şi tratamentul iminenţei de
avort şi a naşterii premature.
3) Teste. Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău 2016, pag. 220 -
224, 256 - 258).
Tabelul 1
Efectele fiziologice ale glucocorticoizilor
Organele şi ţesuturile ţintă Efectul Mecanismul
efectului
Metabolismul glucidic
Efectele metabolice Metabolismul proteic
Metabolismul lipidic
conţinutul în organism:
H2O
Metabolismul hidro-
Na+
electrolitic
K+
Ca++
Conţinutul în sânge de:
Sistemul sangvin
Eritrocite
Trombocite
Neutrofile
Eozinofile
T - limfocite
Sistemul nervos central
Sistemul cardio-
Tensiunea arterială
vascular
Sistemul hipotalamo-hipofizo-suprarenal
Tabelul 2
Indicaţiile hormonilor estrogeni
Etinil-
Indicaţiile Estradiol Hexestrol Fosfestrol
estradiol
Hipofuncţie ovariană (hipogonadism
primar şi secundar)
Dismenorea (dereglarea ciclului
menstrual)
Insuficienţa activităţii contractile a
miometrului în perioda natală
Terapia de substituţie în menopauza
naturală sau chirurgicală
Contracepţia perorală (în combinare cu
progestagenele)
Cancer de prostată
Tabelul 3
Indicaţiile progestativelor
Hidroxi- Medroxi-
Indicaţiile Progesteron progesteron progesteron Noretisteron
capronat acetat
Dismenorea (dereglarea
ciclului menstrual)
Iminenţă de avort spontan
(cauzat de insuficienţa
corpului galben)
Endometrioză
Contracepţia perorală (în
combinare cu estrogenii)
Contracepţia parenterală
(injectabilă)
Terapia de substituţie în
menopauza naturală sau
chirurgicală (în combinare cu
estrogenii)
Cancer al endometriului şi
glandei mamare
Tabelul 4
Indicaţiile anticoncepționalelor hormonale
Femei până la 40 Femei până la Femei Femei în
ani, fără 40 ani, cu fumătoare Femei în vârstă de
Grupa de
contraindicaţii la contraindicaţii în vârstă de perioada peste
medicamente
contracepţia pentru utilizarea peste 35 lactaţiei perioada
hormonală estrogenilor ani reproductivă
Contraceptive
orale
combinate
Contraceptive
cu conţinut
numai de
progestative
Tabelul 5
Implicațiile diferitor receptori în activitatea contractilă a uterului
Receptorii miometrului Efect stimulant Efect deprimant
Stimularea alfa-adrenoreceptorilor
Stimularea beta2-adrenoreceptorilor
Stimularea M-colinoreceptorilor
Stimularea receptorilor oxitocinici
Stimularea receptorilor prostaglandinici
Notă: Notaţi prezenţa efectului cu semnul “+”.
Tabelul 6
Indicaţiile medicamentelor ocitocice
Oxitocina şi Prostaglan- Alcaloizii
Indicaţiile
analogii ei dinele de ergot
Stimularea activităţii contractile a miometriului
Provocarea avortului în diverse perioade ale ei
Întreruperea artificială a sarcinii în perioada
tardivă
Accelerarea involuţiei uterului în perioada
postpartum
Hemoragiile postpartum
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău 2016,
pag. 225, 259).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău 2016,
pag. 225 - 226, 260).
Pentru jugularea hemoragiilor cauzate de atonia uterină postpartum, parturientei i-a fost
prescris un medicament de 2 ori pe zi timp de 3 zile. Contrar indicaţiilor, pacienta a folosit
medicamentul de 4 ori pe zi timp de o săptămână. Hemoragiile au încetat, dar au apărut dureri
în extremităţi.
Ce medicament a fost prescris pacientei?
Care este cauza complicaţiilor apărute?
Totalizare la tema:
PREPARATELE CU ACŢIUNE ASUPRA PROCESELOR INFLAMATOARE,
IMUNE ŞI METABOLICE.
A. Scopul instruirii constă în consolidarea cunoştinţelor studenţilor despre
farmacodinamia acestor grupe de medicamente, selectarea conform indicaţiilor, reacţiile
adverse şi măsurile de prim ajutor în caz de supradozare cu medicamente din grupele
enumerate.
B. Obiective didactice
a) Studentul trebuie să cunoască: caracteristica farmacologică a acestor grupe de
medicamente (farmacocinetica şi farmacodinamia), indicaţiile, reacţiile adverse şi măsurile de
prim ajutor în supradozare.
b) Studentul trebuie să poată: prescrie medicementele obligatorii din aceste grupe, indica
medicamente în diverse boli, stări patologice de urgenţă.
C. Întrebări pentru autoinstruire
1. Clasificarea preparatelor antiinflamatoare.
2. Antiinflamatoarele nesteroidiene: clasificarea după apartenența de grup, mecanismul de
acțiune, efectele farmacologice și mecanismele lor, indicațiile, contraindicațiile și
reacțiile adverse.
3. Inhibitorii selectivi ai ciclooxigenazei: mecanismul acţiunii antiinflamatoare, efectele,
indicațiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse.
4. Antiinflamatoarele steroidiene: clasificarea după modul de administrare, după efectele
de bază (antiinflamator, mineralocorticoid). Mecanismul acţiunii antiinflamatoare,
efectele, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse.
5. Antiinflamatoarele antireumatice specifice (cu acțiune lentă, ce modifică evoluția bolii):
clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, contraindicaţiile și reacţiile
adverse ale derivaților 4-aminochinolinici, medicamentelor aurului, derivaților tiolici,
sulfasalazinei, anticorpilor monoclonali și citostaticelor.
6. Clasificarea preparatelor antialergice.
7. Preparatele utilizate în reacţiile alergice de tip imediat: clasificarea, Particularitățile
farmacodinamice și indicaţiile alfa-beta și beta- adrenomimeticelor, metilxantinelor, M-
colinoblocantelor.
8. Glucocorticoizii: mecanismul acțiunii antialergice, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
9. H1-antihistaminicele: clasificarea după structura chimică și generații. Mecanismul de
acţiune, efectele, indicațiile, contraindicațiile și reacțiile adverse.
10. Intoxicaţia acută cu H1-antihistaminice: tabloul clinic, tratamentul. Particularităţile
intoxicaţiei la copii.
11. Inhibitorii degranulării mastocitelor: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
12. Preparatele utilizate în reacţiile alergice de tip întârziat. Clasificarea.
13. Imunodepresivele minore. Clasificarea. Mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile și reacţiile adverse ale derivaţilor chinolinici, sărurilor de aur,
derivaţilor tiolici.
14. Imunodepresivele majore. Clasificarea. Mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile și reacţiile adverse ale glucocorticoizilor şi citostaticelor.
15. Clasificarea preparatelor imunomodulatoare (medicamentele cu influență asupra
sistemului imun).
16. Imunomodulatoare de origine bacteriană: clasificarea, acțiunea imunostimulatoare,
17. Imunomodulatoare de origine fungică și vegetală: acțiunea imunostimulatoare,
indicaţiile.
18. Imunomodulatoare de origine animalieră și sintetică: acțiunea imunostimulatoare,
indicaţiile.
19. Imunomodulatoare recombinate și interferonii: acțiunea imunostimulatoare, indicaţiile.
20. Preparatele entomologice ca imunomodulatoare.
21. Noţiuni de hormon, preparat hormonal şi antihormonal.
22. Clasificarea preparatelor hormonale după proveniență, structura chimică și mecanismul
de acțiune.
23. Mecanismul de acţiune al hormonilor polipeptidici şi steroidieni la nivel celular.
24. Preparatele hormonale ale hipotalamusului: clasificarea, mecanismele de acțiune,
25. Preparatele hormonale ale hipofizei: clasificarea. Medicamentele adenohipofizei:
mecanismul de acțiune, indicațiile și reacțiile adverse. Medicamentele neurohipofizei:
influența asupra tonusului miometrului, intestinului, vaselor, diurezei. Indicațiile.
26. Preparatele hormonale ale glandei tiroide. Mecanismul de acțiune, influenţa asupra
funcţiilor organelor şi metabolismului. Indicațiile, contraindicațiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica. Particularităţile acţiunii şi dozării levotiroxinei la copii.
27. Preparatele antitiroidiene: clasificarea, mecanismele de acțiune, indicațiile, reacțiile
adverse.
28. Preparatele hormonale ale glandei paratiroide: mecanismul de acțiune, efectele,
29. Calcitonina: medicamentele, mecanismul de acțiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
30. Clasificarea medicamentelor antidiabetice după mecanismul de acțiune.
31. Preparatele insulinei: clasificarea după durata de acțiune a insulinelor de origine
animalieră și umane, mecanismele de acțiune. Influenţa insulinei asupra metabolismului
glucidic, lipidic, proteic, hidrosalin, ficatului, musculaturii striate și țesutului adipos.
Indicaţiile, reacţiile adverse și farmacocinetica medicamentelor insuline.
32. Preparatele insulinelor umane: particularitățile de acțiune, indicațiile. Medicamentele
utilizate în coma diabetică (hiperglicemică) şi hipoglicemică.
33. Glucagonul: mecanismul de acţiune, indicaţiile.
34. Clasificarea antidiabeticelor orale după aparteneța de grup. Medicamentele antidiabetice
noi.
35. Sulfoniureicele ca antidiabetice: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte
efecte, indicațiile, reacțiile adverse.
36. Biguanidele ca antidiabetice: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte,
37. Meglitinidele: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte, indicațiile.
38. Tiazolidindionele: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte,
39. Tetrazaharidele: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte, indicațiile.
40. Agoniștii GLP-1-receptorilor: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte
efecte, indicațiile.
41. Inhibitorii DPP IV: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte,
indicațiile.
42. Preparatele mineralocorticoizilor: mecanismul de acţiune, influenţa asupra
organismului, indicaţiile, reacţiile adverse.
43. Preparatele glucocorticoizilor. Clasificarea după modul de administrare, durata acțiunii,
efectele de bază și potență. Mecanismul genomic și non-genomic de acțiune. Influenţa
asupra metabolismului glucidic, proteic, lipidic şi hidrosalin, asupra ţesutului
mezenchimal, sistemului cardiovascular, SNC, muşchilor şi sângelui. Mecanismele
acţiunii antiinflamatoare, antialergică, imunodepresivă şi antişoc ale glucocorticoizilor.
44. Indicaţiile glucocorticoizilor. Principiile de dozare. Reacţiile adverse.
45. Preparatele hormonale ale estrogenilor: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
46. Preparatele hormonale ale progestativelor: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
47. Preparatele antiestrogenilor: clasificarea, mecanismele de acţiune, indicaţiile.
48. Preparatele antiprogestativelor: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile.
49. Anticoncepţionalele: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile
adverse.
50. Preparatele hormonale ale androgenilor clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
51. Antagoniştii androgenilor (antiandrogenii): clasificarea, mecanismele de acţiune,
indicaţiile.
52. Clasificarea preparatelor anabolizante. Anabolizante steroidiene: efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile, reacţiile adverse
53. Anabolizantele nesteroidiene: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile.
54. Clasificarea preparatelor ce influenţează tonusul şi activitatea contractilă a miometrului.
55. Ocitocicele clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
56. Tocoliticele: clasificarea, clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse.
57. Preparatele care măresc tonusul miometrului (alcaloizii de ergot): mecanismul de
58. Preparatele care micşorează tonusul colului uterin: mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile.
D. Lucrul individual al studentului (punctele 1 și 2 se realizează în scris în
1. Diclofenac. 2. Ketoprofen. 3. Ibuprofen. 4. Meloxicam. 5. Lornoxicam. 6. Aceclofenac. 7.
23. Metotrexat 24. Imupurin. 25. Corticotropină. 26. Oxitocină. 27. Desmopresină 28.
Gonadotropină corionică. 29. Levotiroxină. 30. Tiamazol. 31. Paratiroidină. 32. Calcitonină.
33. Insulină. 34. Glibenclamidă. 35. Metformină. 36. Glucagon. 37.Dezoxicorticosteron
acetat. 38. Hidrocortizon acetat. 39. Prednisolon. 40. Dexametazonă 41. Fluticazonă. 42.
Estradiol. 43. Progesteron. 44. Metiltestosteron. 45. Triziston. 46. Clomifen citrat. 47.
Ciproteron. 48. Finasterid. 49. Nandrolonă. 50. Dinoprost. 51. Dinoproston. 52. Ergotamină.
53. Metilergometrină. 54. Fenoterol. 55. Ritodrină.
stări febrile, afecțiuni periarticulare acute, artralgii, neuralgii, mialgii, sindrom algic
postoperator și posttraumatic, colică biliară și renală, reumatism, artrită reumatoidă,
spondiloartrită ankilozantă, artrita gutoasă, osteoartroză deformantă, lupus eritematos,
transplant de organe sau ţesuturi, edem angioneurotic, dermatită alergică și de contact,
urticarie, vomă produsă de medicamente, profilaxia cinetozelor, accese de astm bronşic, şoc
anafilactic, infecţii cronice, stări imunodeficitare secundare, diabet zaharat tip I, diabet zaharat
tip II, diabet insipid, comă diabetică, mixedem, hipertiroidism, comă hipoglicemică, diabet
zaharat cu obezitate, tetanie, hipofuncţia ovarelor, cancerul prostatei, hipoplazie genitală
masculină, infarct miocardic, distrofie alimentaro-infecţioasă la copii, boala Addison,
reumatism, eczemă, șoc anafilactic, insuficiență corticosuprarenală acută, astm bronșic, artrita
reumatoidă, status astmatic, lupusul eritematos, anemia hemolitică, stimularea naşterii,
prevenirea gravidităţii nedorite, inducerea travaliului, atonia uterină în perioada postpartum,
metroragii, pentru relaxarea colului uterin, pentru provocarea avortului, hemoragii rebele
postpartum, profilaxia şi tratamentul iminenţei de avort şi a naşterii premature.
2) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016, pag. 292.).
E. Activitatea interactivă
pag. 295.).
pag. 296.)
PREPARATELE VITAMINELOR ŞI VITAMINOIDELOR
A. Actualitatea. Vitaminele sunt substanţe organice de origine exogenă,
indispensabile în cantităţi mici pentru desfăşurarea normală a proceselor metabolice din
organism. Împreună cu enzimele şi hormonii, acţionează ca biocatalizatori. Deficitul de
vitamine provoacă stări patologice caracteristice, care pot fi combătute prin administrarea
preparatelor vitaminice respective.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor cu posibilităţile utilizării
vitaminelor cu scop profilactic şi de tratament a unor maladii şi deficiențe de vitamine.
1) Studentul trebuie să cunoască: principiile clasificării, mecanismul acţiunii, efectele,
indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse, simptomatica intoxicaţiilor acute şi asistenţa
acestora.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele vitaminice, în diferite forme
medicamentoase, să le indice în funcţie de maladiile și starea pacientului.
Biochimia. Vitaminele A, D, K, B1, B2, B6, B12, C, PP, biotina, acidul pantotenic, acidul
folic: structura, sursele alimentare, necesarul zilnic, simptomele avitaminozelor, proprietăţile
biologice.
Fiziopatologia. Hiper-, hipo- şi avitaminozele, Hipovitaminozele exogene (primare).
Hipovitaminozele endogene (secundare) cauzate de aport insuficient, tulburări de absorbţie,
depozitare, utilizare şi metabolism, ale medicamente lor vitaminice. Simptomele hipo- şi
hipervitaminozelor.
1. Noţiuni despre hipo- şi hipervitaminoze. Cauzele hipovitaminozelor. Principiile de
clasificare a medicamentelor vitaminice.
2. Efectele, indicaţiile, contraindicaţiile și reacţiile adverse ale medicamentelor vitaminelor
hidrosolubile B1, B6, B12, Bc, C, P și PP.
3. Efectele, indicaţiile, contraindicaţiile și reacţiile adverse ale preparatelor vitaminelor
liposolubile.
4. Manifestările hipervitaminozelor A, D, E și K.
5. Preparatele polivitaminice.
6. Vitaminoidele. Efectele și indicațiile.
7. Interacţiunile preparatelor vitaminice.
1. Piridoxină clorhidrat. 2. Riboflavină. 3. Acid ascorbic. 4. Retinol acetat. 5. Ergocalciferol.
6. Acid nicotinic. 7. Kvadevit. 8. Tiamină clorid. 9. Nicotinamidă. 10. Calciu pantotenat 11.
Rutozid. 12. Fitomenadionă. 13. Panhexavit. 14. Decamevit. 15.Cianocobalamină.
16.Menadionă. 17.Acid folic.
2) Exerciţii de receptură medicală (se realizează în scris în procesul pregătirii).
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase: 1. Piridoxină
clorhidrat. 2. Riboflavină. 3. Acid ascorbic. 4. Retinol acetat. 5. Ergocalciferol. 6. Acid
nicotinic. 7. Kvadevit. 8. Tiamină clorid. 9. Nicotinamidă. 10. Calciu pantotenat. 11. Rutozid.
12. Fitomenadionă. 13. Panhexavit. 14. Decamevit. 15.Cianocobalamină. 16.Menadionă.
17.Acid folic.

1 Piridoxină clorhidrat Sol. 5% - 1ml în fiole
2 Riboflavină
3 Acid ascorbic
Sol. uleioasă 3,44%; 8,6% - 20ml; 50ml în flacoane
4 Retinol acetat
Capsule / Drajeuri 33000UI
Sol. uleioasă 0,125% - 5ml; 10ml în flacoane
5 Ergocalciferol
Drajeuri 500UI
6 Acid nicotinic
Comprimate 0,05
7 Kvadevit Comprimate №30; №60
8 Tiamină clorid
Comprimate 0,3; 0,5
9 Nicotinamidă Comprimate / Capsule 0,25; 0,5
10 Calciu pantotenat Comprimate / Capsule 0,1; 0,25
11 Rutozid
Gel 2% - 40,0
12 Fitomenadionă
Capsule 0,001; 0,01
13 Panhexavit Comprimate №50
14 Decamevit Comprimate №20; №30
15 Cianocobalamină
Comprimate 0,001
16 Menadionă
Comprimate 0,015
17 Acid folic Comprimate 0,001
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): alcoolism, nevrite, keratite,

pelagră, anemie B12deficitară, afecţiuni ale pielii şi mucoaselor, diateze hemoragice, boli
infecţioase şi inflamatorii, rahitism carenţial, sterilitate, scorbut, boala Beri-beri, supradozarea
anticoagulantele indirecte.
3) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016, pag. 261).
Tabelul 1
Determinaţi vitaminele
Medica Solubilitatea Sensibile la Particularităţi de
Funcţiile de bază
mentele în apă în lipide hipovitaminoze utilizare
reglarea anemie
metabolismului bazal, pernicioasă,
sistemul nervos
A + - sinteza acizilor gastrită atrofică,
şi hematopoetic
nucleici, stimularea paralizii, neurite, în
eritropoezei rezecţii gastrice
sinteza
retina ochilor, mucopolisaharidelor, dereglarea vederii
B - + celulele fosfolipidelor, în perioada de
epiteliale glicoproteinelor şi seară, ichtioza
pigmenţilor vizuali
reglarea proceselor de infecţii acute şi
ţesutul
C + - oxido-reducere, cronice, diateză
conjunctiv
sinteza colagenului hemoragică,
hemoragii,
ateroscleroză,
scorbut
profilaxia şi
reglarea schimbului de
D - + ţesutul osos tratamentul
calciu şi fosfor
rahitizmului
Reglarea
metabolismului Parkinsonism,
E + - Sistemul nervos plastic, decarboxilării, nevrite, radiculite,
dezaminării hepatite
aminoacizilor.
pag. 263).
pag. 266).
Pacientul s-a adresat la medic în legătură cu prezenţa durerilor puternice în regiunile
parietale, maxilei superioare şi inferioare care nu se jugulau cu medicamentele analgezice
obişnuite. A fost stabilită o nevrită a nervului trigemen şi indicate 3 medicamente vitaminice.
Pacientul a simţit o ameliorare, dar peste puţin timp au apărut urticaria, hiperemia
tegumentelor, hipersecreţiile nazale, faringiene şi lacrimale, cefaleea.
Ce medicamente au fost indicate?
Care a fost cauza complicaţiilor apărute?
Ce este necesar de folosit pentru a jugula complicaţiile apărute?
ENZIMELE UTILIZATE CA MEDICAMENTE. ANTIENZIMELE
A. Actualitatea. Aceste medicamente manifestă diverse acţiuni în funcţie de natura
enzimei sau antienzimei. Ele pot fi utilizate în diferite afecţiuni în scopuri atât preventive, cât
şi curative.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor a proprietățile farmacologice
ale enzimelor şi antienzimelor.
1) Studentul trebuie să cunoască: caracteristica enzimelor şi antienzimelor, clasificarea,
mecanismul acţiunii, efectele, indicaţiile, contraindicaţii și reacţiile adverse.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie enzimele şi antienzimele în formele
medicamentoase, să indice aceste medicamente conform patologiei.
Biochimia. Istoricul descoperirii şi studierii enzimelor. Clasificarea. Izoenzimele.
Dependenţa reacţiilor enzimatice de temperatură, pH, concentraţia enzimei şi a substratului.
Unităţile de măsură a activităţii şi cantităţii enzimelor. Cofactorii enzimelor: ionii metalelor şi
coenzimele. Vitaminele cu funcţii de coenzime. Inhibitorii enzimelor: reversibili, ireversibili.
Remediile medicamentoase cu proprietăţi de antienzime. Reglarea acţiunii enzimelor.
1. Noţiuni despre enzime, antienzime. Importanţa lor biologică.
2. Enzimele utilizate ca medicament. Clasificarea în funcţie de scopul utilizării.
3. Enzimele proteolitice (utilizate în supuraţii şi gangrene). Farmacodinamia. Indicațiile.
4. Enzimele fibrinolitice. Farmacodinamia. Indicațiile.
5. Enzimele digestive. Farmacodinamia. Utilizarea.
6. Enzimele cu proprietăţi diverse. Farmacodinamia. Utilizarea.
7. Noţiuni despre medicamente de provenienţă microbiană cu proprietăţi enzimatice.
Utilizarea în terapeutică.
8. Antienzimele. Definiţia. Clasificarea după mecanismul de acţiune.
9. Antiproteazele. Farmacodinamia. Utilizarea.
10. Antifibrinolitice. Farmacodinamia. Indicaţiile.
11. Medicamente medicamentoase din diverse grupe, utilizate ca antienzime. Caracteristica:
b. anticolinesterazicele;
c. inhibitoare ale monoaminooxidazei;
d. inhibitoare ale carboanhidrazei;
e. inhibitoare ale xantinoxidazei.
1. Terilitină. 2. Pepsină. 3. Hialuronidază. 4. Nialamidă. 5. Streptokinază. 6. Festal. 7.
Aprotinină. 8. Acid aminocaproic. 9. Neostigmină. 10. Acetazolamidă. 11. Alopurinol.
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase posibile. 1.
Terrilitină. 2. Pepsină. 3. Hialuronidază. 4. Nialamidă. 5. Streptokinază, 6. Festal, 7.
Aprotinină, 8. Acid aminocaproic, 9. Neostigmină, 10. Acetazolamidă, 11. Alopurinol.

1 Terrilitină Pulb. liofil. 100UP; 200UP în fiole / flacoane (local)
2 Pepsină Comprimate 0,05
3 Hialuronidază Pulb. liofil. 64UA în fiole / flacoane
4 Nialamidă Comprimate / Drajeuri 0,025
5 Streptokinază Pulb. liofil. 500000UI; 1500000UI în flacoane
Sol. 10 ml (10000 UIK/ml) în flacoane / fiole
6 Aprotinină
Pulb. liofil. 100000 UIK în flacoane / fiole
Comprimate 0,015
7 Neostigmină Sol. 0,05% - 1ml în fiole
Granulate (pentru uz intern) 60,0
8 Alopurinol Comprimate 0,1; 0,3
9 Festal Comprimate №30
Comprimate 0,5
Granulate 50,0; 100,0
10 Acid aminocaproic
Sol. 5% - 100 ml în flacoane
Pulb. 1,0; 3,0 (p/u uz intern)
Comprimate 0,25
11 Acetazolamidă
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): pancreatită acută,

bronşiectazii, trombembolii pulmonare, hemoragii, hemoragii prin creşterea fibrinolizei,
achilia gastrică, intoxicaţiile cu compuşi organofosforici, epilepsie.
Tabelul 1
Indicaţi medicamentele folosite în pancreatita acută şi cronică
Indicaţiile Grupele de medicamente
Medicamentele de substituţie (enzimele)
Pancreatita cronică
a) ... b) ... c) ... d) ...
Inhibitorii enzimelor proteolitice
Pancreatita acută a) ... b) ...
2. Caz clinic (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016, pag.
263).
pag. 266).
4. Problemă
Unui pacient cu boala bronşiectazică, pentru micşorarea vîscozităţii sputei şi ameliorarea
eliminării ei, a fost indicat un preparat enzimatic inhalator. Eliminarea sputei s-a ameliorat,
însă la pacient au devenit mai frecvente accesele de astm bronşic. După întreruperea inhalării
medicamentului accesele s-au înlăturat.
Care a fost cauza apariţiei complicaţiilor date?
PREPARATELE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL HIPERLIPIDEMIILOR
(antiaterosclerotice), OBEZITĂȚII, OSTEOPOROZEI.
A. Actualitatea. Lipoproteidele exogene şi îndeosebi cele endogene intervin în
procesul de aterogeneză, care însoţeşte în majoritatea cazurilor maladiile cardiovasculare.
Reducerea nivelului lipoproteinelor prin diverse căi constituie unul din principiile profilaxiei
secundare a multor boli mai ales la pacienţii de vârstă înaintată. Utilizarea medicamentelor
hipolipemiante constituie una din metodele de tratament a aterosclerozei şi a maladiilor cu
caracter ischemic.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor cu farmacologia preparatelor
utilizate în tratamentul aterosclerozei, obezității și osteoporozei.
1) Studentul trebuie să cunoască: definiţia, clasificarea, mecanismul şi particularităţile
acţiunii, indicaţiile, reacţiile adverse ale preparatelor hipolipemiante și utilizate în tratamentul
obezității și osteoporozei.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie preparatele hipolipemiante și utilizate în
tratamentul obezității și osteoporozei în formele medicamentoase posibile, să indice
substanţele respective în funcţie de maladii și stări patologice.
Biochimia. Colesterolul, trigliceridele şi lipoproteidele. Fracţiile şi funcţiile lor în
procesele energetice şi plastice ale organismului.
Anatomia patologică. Procesele de aterogeneză. Factorii de risc. Rolul lipoproteidelor
exo- si endogene în ateroscleroză. Ateroscleroza vaselor cerebrale, coronariene şi periferice.
Particularităţile de structură.
1. Clasificarea preparatelor antiaterosclerotice.
2. Preparatele hipolipemiante. Clasificarea după apartenenţa de grup și mecanism.
3. Statinele. Clasificarea după proveniență și generații. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile.
Reacţiile adverse.
4. Rășinile anionice. Mecanismul de acţiune. Efectele. Indicaţiile. Reacţiile adverse.
5. Acidul nicotinic. Mecanismul de acţiune. Efectele. Indicaţiile. Reacţiile adverse.
6. Fibraţii. Mecanismul de acţiune. Efectele. Indicaţiile. Reacţiile adverse.
7. Probucolul. Farmacodinamia. Indicaţiile.
8. Preparatele endoteliotrope şi antioxidante. Particularităţile acţiunii. Indicaţiile.
9. Preparatele cu acţiune lipotropă. Caracteristica.
10. Preparatele utilizate în tratamentul obezităţii. Clasificarea. Mecanismul şi
particularităţile de acţiune. Indicaţiile.
11. Preparatele utilizate în tratamentul osteoporozei. Clasificarea. Mecanismul şi
particularităţile de acţiune, indicaţiile bifosfonaților, medicamentelor calciului,
vitaminei D.
1. Fenofibrat. 2. Acid nicotinic. 3. Colestiramină. 4. Piricarbat. 5. Lovastatină. 6. Lipostabil.
7. Probucol.
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase: 1. Fenofibrat.
2. Acid nicotinic. 3. Colestiramină. 4. Piricarbat. 5. Lovastatină. 6. Lipostabil. 7. Probucol.

1 Fenofibrat Comprimate / Capsule 0,145; 0,2; 0,25
2 Acid nicotinic
Comprimate 0,05
3 Colestiramină Pulbere / Granulate 4,0 în plicuri
Comprimate 0,25
4 Piricarbat
Unguent 5% - 30,0
5 Lovastatină Comprimate 0,01; 0,02
Capsule 0,3
6 Lipostabil
Sol. 5ml în fiole
7 Probucol Comprimate 0,125; 0,25

disbetalipoproteinemie, hipertrigliceridemie, hipercolesterolemie, combaterea pruritului în
icterul mecanic, intoxicaţii cu medicamente, obezitate, osteoporoză, angiopatii diabetice și
aterosclerotice, steatoză hepatcă.
3) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016, pag.267).
Tabelul 1
Efectele adverse ale medicamentelor antiaterosclerotice
Acid
Efectele adverse Clofibrat Lovastatină Colestiramină
nicotinic
Dereglări gastrointestinale
Formarea calculilor biliari
Dereglarea funcţiilor hepatice
Miopatii
Urticarie
Hiperemia pielii
Hiperglicemie
Hiperuricemie
Dereglarea absorbţiei
vitaminelor liposolubile
Tumori ale tractului digestiv
Reacţii alergice
Notă: prezenţa efectului notaţi cu semnul „+”
pag. 269).
pag. 269).
Unui pacient a fost indicat un medicament din grupul vitaminelor. Posedă acţiune
hipolipidemiantă ce nu este determinată de activitatea vitaminică. În calitate de
hipolipidemiant se indică în doze de 1,5 – 6g pe zi.
PREPARATELE ANTINEOPLAZICE, RADIOPROTECTOARE,
RADIOOPACE ŞI RADIOSENSIBILIZANTE
A. Actualitatea. Tumorile maligne şi hemoblastozele constituie o traumă psihică
gravă pentru pacienţi, deoarece ele sunt incurabile, iar tratamentul este doar paliativ. De aceea
studiul insistent şi consecvent al remediilor citotoxice preocupă ştiinţa medicală.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor cu proprietăţile
farmacologice ale medicamentelor antitumorale, radioprotectoare, radiopace și
radiosensibilizatoare.
1) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, mecanismele de acţiune, efectele,
indicaţiile, reacţiile adverse, farmacocinetica preparatelor anticanceroase, radioprotectoarelor
şi radioopace.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie principalele preparate anticanceroase în toate
formele medicamentoase, să indice medicamentele antitumorale în patologia oncologică.
Morfopatologia. Clasificarea tumorilor. Structura lor.
Fiziopatologia. Hemoblastozele. Clasificarea. Leucemiile. Clasificarea. Tabloul sângelui.
1. Definiţia şi clasificarea preparatelor antitumorale.
2. Agenţii alchilanţi. Clasificarea. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Reacţiile adverse.
3. Antimetaboliţii. Clasificarea. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Reacţiile adverse.
4. Antibioticele citostatice. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Reacţiile adverse.
5. Preparatele antitumorale de provenienţă vegetală. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile.
Reacţiile adverse.
6. Preparatele hormonale şi antagoniştii lor utilizaţi în bolile tumorale. Mecanismul de
acţiune.Indicațiile.
a) Androgenii. Efectele şi utilizarea lor.
b) Estrogenii. Efectele şi utilizarea lor. Antiestrogenii. Particularităţile şi indicaţiile.
c) Progestativele. Indicaţiile.
d) Glucocorticoizii. Particularităţile acţiunii citostatice. Indicaţiile.
7. Enzimele citotoxice. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile.
8. Diverse medicamente cu acţiune antitumorală.
9. Preparatele citochinelor și anticorpilor monoclonali. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile.
Reacții adverse.
10. Preparatele radioprotectoare, radioopace şi radiosensibilizante: clasificarea, mecanismul
de acţiune, indicaţiile.
1. Ciclofosfamidă. 2. Clorambucil. 3. L-asparaginază. 4. Metotrexat. 5. Mercaptopurină. 6.
Fluoruracil. 7. Prospidină. 8. Doxorubicină. 9. Cisplatină. 10. Vincristină. 11. Docetaxel.
2) Exerciţii de receptură medical (se realizează în scris în procesul pregătirii)
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase: 1.
Ciclofosfamidă. 2. Clorambucil. 3. L-asparaginază. 4. Metotrexat. 5. Mercaptopurină. 6.
Fluorouracil. 7. Prospidină. 8. Doxorubicină. 9. Cisplatină. 10. Vincristină. 11. Docetaxel.

Pulb. liofil. 0,1; 0,2 în flacoane / fiole
1 Ciclofosfamidă
Pulb. liofil. 0,5; 1,0 în flacoane
2 Clorambucil Comprimate 0,002; 0,005
3 L-asparaginază Pulb. liofil. 10000UA în flacoane
4 Metotrexat Sol. 1% - 2ml în seringi preumplută (s/c)
Sol. 10% - 5ml în fiole / flacoane
5 Mercaptopurină Comprimate 0,05
Sol. 5% - 10ml în fiole / flacoane
6 Fluorouracil
Cremă 5% - 40,0
Pulb. liofil. 0,05; 0,1 în fiole / flacoane
7 Prospidină
Unguent 30% - 50,0
8 Doxorubicină Pulb. liofil. 0,01; 0,05 în fiole / flacoane
Pulb. liofil. 0,01; 0,025; 0,5 în fiole / flacoane
9 Cisplatină
Pulb. liofil. 0,001 în fiole / flacoane
10 Vincristină
11 Docetaxel
Sol. 1% - 16ml; 20ml în flacoane
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): leucemie cronică, limfogra-

nulomatoză, limfo- şi reticulosarcoame, cancerul ovarian, cancerul mamar, tumorile cerebrale,
tumorile colonului şi rectului, leucemiile acute, cancerul laringelui, cancerul gastric, cancerul
endometrului, tumorile testiculare, sarcomurile osteogene, cancerul pielii, cancerul de
prostată, tumorile estrogenodependente, cancerul tiroidian.
Tabelul 1
Selectaţi indicaţiile de bază ale unor medicamente citostatice
Ciclo- Doxo-
Busul- Meto- Mercap- Fluor- Vinblas- Citara-
Indicaţiile fosfa- rubi-
fan trexat topurină uracil tină bină
midă cină
Leucoză
Limfosarcom
Limfogra-
nulomatoză
Cancer mamar
Cancer ovarian
Cancer pulmonar
Cancerul vezicii
urinare
Cancer de colon
Cancer gastric
Corionepiteliom
a uterină
Tumori ale
capului şi gâtului
Tumori cerebrale
Notă: prezenţa efectului notaţi cu semnul “+”
Tabelul 2
Efectele adverse ale citostaticelor şi măsurile de prevenire a lor
Grupele de citostatice
Antago- Antago- Măsurile
Efectele Compu- Antago- Antibiotice
Cloreti- niştii niştii de
adverse şii din niştii antracic-
lamine pirimidi- acidului corecţie
platină purinici linice
nici folic
Greaţă,
vomă
Leucopenie
Trombocito-
penie
Anemie
Afectarea
mucoaselor
Alopeţia
Deprimarea
activităţii
reproductive
Cardio-
toxicitate
Neuro-
toxicitate
Nefro-
toxicitate
Hepato-
toxicitate
Efect
mutagen
Cancerige-
nitate
(tumori
secundare)
Reacţii
alergice
Tabelul 3
Indicaţiile medicamentelor hormonale şi antihormonale în tumorile maligne
Indicaţiile
Grupa de
Cancer de
medicamente Cancer mamar Cancer uterin Leucoze
prostată
Androgenii
Estrogenii
Progestativele
Clucocorticoizii
Antiandrogenii
Antiestrogenii
Inhibitorii
aromatazelor
Anticorticoizilor
Notă: prezenţa efectului notaţi prin semnul “+”.
1. Film didactic virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
pag. 362).
pag. 363).
Unui pacient cu limfosarcom i-a fost indicat un medicament cu proprietăţi specifice
antileucemice. După mecanismul de acţiune se deosebeşte de alte medicamente antitumorale
– inhibă metabolismul unui aminoacid specific. După o perioadă de tratament la pacient a
apărut o predispoziţie la hemoragii.
Ce medicament a fost prescris pacientului?
COMPLICAŢIILE TRATAMENTULUI MEDICAMENTOS
A. Actualitatea. Răspândirea largă a medicamentelor în ultimele decenii a dus la
apariţia bolii medicamentoase, la baza căreia stau reacţiile adverse ale medicamentelor.
Complicaţiile apărute ca urmare a tratamentului necesită o atitudine corespunzătoare la
administrarea medicamentelor.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studentului cu complicaţiile de bază ca
urmare a tratamentului medicamentos şi profilaxia lor.
a) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea şi caracteristica generală a complicaţiilor
farmacoterapiei, sistemul de supraveghere şi farmacovigilenţă a medicamentelor din ţară.
b) Studentul trebuie să poată: evidenţia şi grupa medicamentele medicamentoase după
complicaţiile posibile.
1. Clasificarea complicaţiilor farmacoterapiei.
2. Complicaţiile terapiei medicamentoase provocate de supradozarea absolută şi relativă a
medicamentelor. Efectele observate ca urmare a interacţiunii la nivelul absorbţiei,
distribuţiei, metabolizării şi eliminării. Principiile de profilaxie şi terapie a acestor
complicaţii.
3. Complicaţiile terapiei medicamentoase legate de toxicitatea şi reacţiile adverse ale
medicamentelor. Acţiunea neurotoxică, hepatotoxică, hematotoxică, ulcerogenă,
teratogenă etc. Psihozele medicamentoase. Profilaxia.
4. Reacţiile alergice de tip imediat (şocul anafilactic, urticaria, edemul angioneurotic,
astmul bronşic, rinitele, conjunctivitele alergice etc.). Profilaxia şi tratamentul lor.
5. Reacţiile alergice citotoxice (granu1ocitopeniile, anemiile hemolitice).
6. Reacţiile alergice cu participarea complexelor imune. (boala serului, periartereita
nodulară etc.).
7. Reacţiile alergice de tip tardiv.
8. Complicaţiile tratamentului medicamentos condiţionat de factorii genetici.
9. Complicaţiile terapiei medicamentoase condiţionate de dereglările imunobiologice ale
organismului (diminuarea reacţiilor imune, manifestate prin superinfecţie, mărirea
frecvenţei recidivelor bolilor infecţioase, disbacterioză, candidomicoză, aspergiloză).
Profilaxia şi tratamentul lor.
10. Complicaţiile farmacoterapiei apărute ca rezultat al suspendării tratamentului. Rebound-
sindrom (după cura cu -adrenoblocante, clonidină, cimetidină, anticoagulante
indirecte), fenomenul de lipsă după cura cu glucocorticoizi. Profilaxia şi tratamentul lor.
11. Dependenţa medicamentoasă psihică şi fizică - rezultat al folosirii îndelungate a
analgezicelor opioide, tranchilizantelor, excitantelor SNC, alcoolului etilic.
12. Sistemul de supraveghere şi farmacovigilenţă a medicamentelor.
13. Principiile de bază ale utilizării raţionale a medicamentelor.
E. Lucrul individual al studentului (punctul 1se realizează în scris în procesul
pregătirii)
1) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016, pag. 383)
pag. 384).
2. Integrame (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016, pag.
385).
PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE TRATAMENTULUI INTOXICAŢIILOR ACUTE
MEDICAMENTOASE
A. Actualitatea. Dozarea corectă a medicamentelor medicamentoase are o
importanţă deosebită, deoarece erorile de posologie pot duce la intoxicaţii cu medicamente.
Din aceste considerente este necesară cunoaşterea tabloului clinic și măsurilor de prim ajutor.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studentului cu simptomatologia și
măsurile de prim ajutor în intoxicaţiile acute cu medicamente şi xenobiotice.
a) Studentul trebuie să cunoască: incidenţa intoxicaţiilor acute cu medicamente, cauzele
lor, consecutivitatea măsurilor de prim ajutor în dependenţă de simptomele dominante.
b) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele obligatorii în intoxicaţii cu
medicamente şi să le indice în funcţie de simptomele intoxicaţiei.
1. Noţiune dialectică despre medicament şi toxic. Dependenţa dintre acţiunea biologică,
doză, structura chimică, particularităţile fizico-chimice ale medicamentului şi
reactivitatea organismului.
2. Actualitatea intoxicaţiilor acute cu medicamente, cauzele lor, structura, consecinţele.
3. Măsurile principale în intoxicaţia cu medicamente şi toxice. Metodele de stopare a
pătrunderii toxicului în organism (din tubul digestiv, de pe suprafaţa pielii şi
mucoaselor, prin plămâni). Metodele înlăturării mecanice, inactivării chimice,
neutralizării fizico-chimice a toxicului din tubul digestiv. Lavajul gastric. Folosirea
medicamentelor vomitive pentru înlăturarea toxicului din stomac.
4. Metodele de neutralizare a toxicului absorbit în organism şi corijarea funcţiilor
dereglate (terapia antidot, antagonismul funcţional), stimularea funcţiilor fiziologice
(transfuzia de sânge şi a substituenţilor acestuia).
5. Antidoţii tiolici, indicaţiile, mecanismul de acţiune.
6. Methemoglobinizantele (sodiu nitrit, albastrul de metilen) în intoxicaţia cu cianuri,
mecanismul de acțiune, indicațiile. Demethemoglobinizantele.
7. Complexonii. Mecanismul de acțiune, indicațiile .
8. Antidoturile: clasificarea, cerințele față de antidoturi, mecanismele de acțiune,
indicațiile.
9. Importanţa antagoniştilor funcţionali în terapia intoxicaţiilor cu medicamente.
10. Recuperarea (reanimarea) şi menţinerea (terapia intensivă) funcţiilor fiziologice ale
organismului în intoxicaţii. Medicamentele medicamentoase normalizante ale
echilibrului acido-bazic şi importanţa lor.
11. Metodele de intensificare a eliminării toxinelor din organism (hemodiluţia, diureza
forţată, alcalinizarea şi acidifierea urinei, hemotransfuzia, hemodializa, dializa
peritonială, hemosorbţia).
12. Maladiile şi sindroamele ce necesită terapie intensivă şi reanimare. Principalele grupe
de medicamente folosite în asemenea stări.
13. Intoxicaţia cu medicamente ce provoacă retenţia urinară. Măsurile de prim ajutor.
14. Preparatele ce provoacă agitaţia psihomotorie şi convulsii.
15. Preparatele ce provoacă hipotensiune arterială acută şi criză hipertensivă.
E. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii. (Forma medicamentoasă.
1. Dimercaptol. 2. Furosemid. 3. Epinefrină clorhidrat. 4. Prednisolon. 5. Strofantină. 6.
Clonidină. 7. Insulina. 8. Glucoză. 9. Trimeperidină. 10. Diazepam; 11. Magneziu sulfat.
Să se prescrie următoarele substanţe medicamentoase în toate formele posibile. 1.
Dimercaprol. 2. Furosemid. 3. Epinefrină clorhidrat. 4. Prednisolon. 5. Strofantină. 6.
Clonidină. 7. Insulină. 8. Glucoză. 9. Trimeperidină. 10. Diazepam. 11. Magneziu sulfat.

1 Dimercaprol Sol. 5% - 5ml în fiole
Comprimate 0,04
2 Furosemid
3 Epinefrină clorhidrat Sol. 0,1%; 0,18% - 1ml în fiole
Comprimate 0,005
4 Prednisolon
Unguent / Cremă 0,25%; 0,5% - 15,0; 30,0
Colir 0,5 %- 2,5ml
5 Strofantină Sol. 0,025%; 0,05% - 1ml în fiole
Comprimate 0,000075; 0,00015
6 Clonidină
7 Insulină Susp. / Sol. 10ml (100UI/1ml) în flacoane
8 Glucoză Sol. 40% - 10ml în fiole
Comprimate 0,5
Sol.1%; 2% - 1ml în fiole
9 Trimeperidină
Comprimate 0,025
10 Diazepam Sol. 0,5% - 2ml; în fiole
Gel 0,2%; 0,4% - 2,5ml în tub rectal
Pulbere 10,0; 20,0 în plicuri
11 Magneziu sulfat
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): intoxicaţiile cu acizi,

abolirea bronhospasmului provocat de substanţe anticolinesterazice, jugularea convulsiilor,
intoxicaţia cu analgezice opioide, stimularea activităţii inimii, edemul pulmonar şi cerebral,
accelerarea eliminării toxinelor din organism prin rinichi, excitaţia psihomotorie, hipotensiune
arterială acută, criza hipertensivă, coma hipoglicemică, coma hiperglicemică, intoxicaţia cu
glicozide cardiace, intoxicații cu substanțe caustice (acizi, baze, agenți oxidanți).
3) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016, pag.388)
4) Tabele
Tabelul 1
Selectaţi indicaţiile de utilizare a substiuienţilor plasmatici şi medicamentelor
dezintoxicante
Indicaţiile Dextran 40 Dextran 70 Hemodez Gelatinol Sol. „Tisol”
Stare de şoc de orice geneză
Dereglări circulatorii
arteriale şi venoase
(tromboze, tromboflebite,
endoarteriite)
Stări de deshidratare a
organismului
1. Film didactic virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2. Caz clinic (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016, pag.
392).
vezi pag. 393).
Unui pacient cu simptome de intoxicaţie acută a fost indicat intern cărbune medicinal şi
un antidot specific pentru inactivarea chimică a toxicului. Conform recomandărilor medicului
ambele medicamente au fost folosite concomitent. Peste o perioadă de timp starea pacientului
nu s-a modificat.
Care a fost eroarea medicului şi de ce?
5. Integrame (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016, pag.
393).
INTERACŢIUNILE MEDICAMENTOASE
A. Actualitatea. Farmacologia contemporană permite administrarea concomitentă a
mai multor medicamente, ceea ce face posibile unele interacţiuni dintre aceste medicamente.
De aceea e absolut necesară cunoaşterea acestor interacţiuni pentru a evita reacţiile adverse
posibile şi a intensifica efectele terapeutice ale medicamentelor administrate.
B. Scopul instruirii constă în evidenţierea tipurilor şi principiilor interacţiunilor
medicamentoase şi importanţa lor pentru terapeutică.
1) Studentul trebuie să cunoască: principiile de clasificare ale interacţiunilor
medicamentoase, importanța lor şi posibilităţile utilizării în practica medicală.
2) Studentul trebuie să poată: analiza şi pronostica rezultatele posibile la administrarea
concomitentă a două sau mai multe medicamente, în funcție de proprietăţile farmacocinetice
şi farmacodinamice.
1. Principiile de clasificare ale interacţiunilor medicamentoase: după locul acţiunii,
mecanismul şi importanţa clinică.
2. Interacţiunea farmacologică şi farmaceutică.
3. Interacţiuni medicamentoase de ordin farmacocinetic şi farmacodinamic.
4. Interacţiunea medicamentelor la nivelul absorbţiei – sporirea sau reducerea absorbţiei
(schimbarea acidităţii mediului, sporirea şi modificarea peristaltismului tubului digestiv
etc.).
5. Interacţiunea la nivelul distribuirii medicamentelor în organism.
6. Interacţiunea la nivelul metabolizării medicamentelor. Inducţia şi supresia enzimelor
microzomiale hepatice.
7. Interacţiunea la nivelul eliminării medicamentelor.
8. Interacţiunea farmacodinamică a medicamentelor.
9. Importanţa clinică a efectului final, obţinut ca urmare a interacţiunii medicamentoase –
mărirea sau micşorarea efectelor terapeutice şi adverse.
E. Lucrul individual al studentului (punctele 1 și 2 se realizează în scris în
1) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016, pag. 370).
2) Evaluați posibilele interacţiuni medicamentoase (să fie indicat modul de
modificare a efectelor şi tipul de interacţiune)
Acid acetilsalicilic + antidiabetice sulfamide (efectul hipoglicemiant);
Aminoglicozide + curarizante antidepolarizante (efectul miorelaxant);
Antihistaminice + deprimante centrale (efectul deprimant);
Insulină + amfetamină (blocantele B-adrenergice, tetraciclină), (efectul insulinei);
Nifedipină + cimetidină (hipotensivele), (efectul hipotensiv);
Streptochinază + acidul acetilsalicilic (anticoagulantele orale), (efectul fibrinolitic);
Penicilinele + inhibitorii penicilinazei (impenemi), (efectul antibacterian);
Simpatomimeticele + aminofilină, (efectul asupra bronhiilor, inimii);
Porpranololul + diureticele (efectul hipotensiv şi reacţiile adverse).
3) Tabele
Tabelul 1
Interacţiunile medicamentelor la nivelul absorbţiei intestinale
Tipurile de Mecanismul de Rezultatul
Medicament 1 Medicament 2
interacţiuni interacţiune interacţiunii
Modificarea pH Barbiturice Antacide
în lumenul Anticoagulante
Antacide
gastric şi indirecte
intestinal Salicilaţi Antacide
Tetracicline Cimetidină
Paracetamol Metoclopramid
Modificarea
Digoxină Metoclopramid
motilităţii
Acid
gastrice şi Atropină
acetilsalicilic
intestinale
Digoxină Atropină
Influenţa asupra
sistemelor
Acid folic Fenitoină
transportoare ale
intestinului
Tabelul 2
Interacţiunea medicamentelor în procesul de distribuţie în organism
Tipul de Mecanismul Rezultatul
interacţiune interacţiunii interacţiunii
Anticoagulante
cu acţiune Fenilbutazonă
indirectă
Concurenţa la Anticoagulante
Acid
nivelul cuplării cu acţiune
acetilsalicilic
cu proteinele indirectă
plasmatice Derivaţii
Fenilbutazonă
sulfonilureici
Derivaţii Acid
sulfonilureici acetilsalicilic
Tabelul 3
Interacţiunea medicamentelor în procesul de biotransformare
Paracetamol Fenobarbital
Modificarea Omeprazol Fenitoină
activităţii
Verapamil Cimetidină
fermenţilor
Codeină Cloramfenicol
microsomali şi
nemicrosomali Alcool etilic Teturam
Mercaptopurină Alopurinol
Tabelul 4 Interacţiunea medicamentelor în procesul de eliminare

Sulfamide Acid ascorbic
Modificarea
Carbonat de
reabsorbţiei Furosemid
litiu
Probenecid Benzilpenicilină
Deprimarea
Spironolactonă Digoxină
secreţiei
Fenilbutazonă Butamidă
Tabelul 5
Interacţiunea medicamentelor la nivel de receptori
Mecanismul Rezultatul
Tipul de interacţiune Medicament 1 Medicament 2
interacţiunii interacţiunii
Modificarea distribuirii Antidepresivele
Norepinefrină
medicamentelor la locul de triciclice
acţiune datorită modificării Antidepresivele
Guanetidină
transportorilor locali triciclice
Simpatomi-
simpatolitice
Modificarea conţinutului metice
mediatorului, participant la Inhibitorii
Suxametoniu
realizarea efectului altui colinesterazei
preparat Inhibitorii
Rezerpina
MAO
Modificarea sensibilităţii Simpatomi-
Glucocorticoizi
receptorilor faţă de metice
mediatorul responsabil de
realizarea efectului altui Barbiturice Benzodiazepine
preparat
Adrenomime- Ganglioblo-
tice cante
Modificarea sensibilităţii
Alfa-, beta -
receptorilor faţă de
adrenomi- Halotan
medicament
metice
Oxitocină Estrogeni
Analgezice Naltrexon,
opioide Naloxon
Relaţii concurente la nivel de
M-colino- M-colino-
receptori
mimetice blocante
Clorpromazina Epinefrina
Tabelul 6
Interacţiunea medicamentelor la nivelul sistemelor efector şi transductor.
Modificarea
Beta 2 -
concentraţiei
adrenomi- Teofilină
mesagerilor
metice
secundari
Tabelul 7
Interacţiunea medicamentelor în limitele unui proces biochimic
Sinergism Sulfamide Trimetoprim
Compuşii acidului
Antagonism Sulfamide
paraaminobenzoic
Tabelul 8
Interacţiunea medicamentelor la nivel celular
M-colino- Beta – adrenomi-
blocante metice
Sinergism
Miorelaxante
Aminoglicozide
periferice
Tetracicline,
Antagonism Peniciline
cloramfenicol
Tabelul 9
Interacţiunea medicamentelor la nivelul organului
Aminoglicozide Furosemid
Alcool etilic Psiholeptice
Sinergism
Cafeină Diuretice
M-colino- Beta – adreno-
blocante mimetice
M-colino- Beta – adreno-
blocante blocante
Antagonism
Beta – adreno-
Oxitocină
mimetice
1. Film didactic experimental şi virtuale (elaborarea procesului verbal, concluziilor).
pag. 377).
pag. 378).
Un pacient cu epilepsie, cu scop de tratament utiliza fenitoina. La examenul hematologic
a fost depistată anemie megaloblastică. Pentru înlăturarea anemiei pacientului concomiment a
fost indicată o cură de tratament cu acid folic şi vitaminele grupei B. După o perioadă de
tratament, la examenul hematologic repetat nu s-au depistat semne de ameliorarea a
hemogramei pacientului.
Care a fost cauza ineficacităţii tratamentului antianemic şi de ce?
BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ
A. De bază
a)în limba română
1. Ghicavîi V., Bacinschi N., Guşuilă Gh. „Farmacologie”, Chişinău, 2012, 2019
2. Harchevici D. A. „Farmacologia”. CEP. Medicina, Chişinău, 2017
3. Ghicavîi V. şi al. „Manual de receptură”. Chişinău, 2015
4. Ghicavîi V. şi al. „Indicaţii metodice pentru lucrări de laborator la farmacologie”. Chişinău, 2006
5. Ghicavîi V.etc. „Îndreptar pentru lucrări de laborator la farmacologie”. Medicina, Chişinău, 2016
b) în limba rusă
1. Харкевич Д. А. „Фармакология”. М. «Медицина», 2017, 2021
2. Харкевич Д. А. „Руководство к лабораторным занятиям по фармакологии”. М., Медицина,
2010, 2014
3. Машковский М. Д. „Лекарственные средства”, М., «Медицина», 2010, 2020
B. Suplimentară
1. Ghicavîi V. şi al. „Farmacologia, Teste de autoevaluare”. Chişinău, 2001
2. Ghicavîi V. „Medicamentul-beneficiu sau prejudiciu”, Chişinău, 2009.
3. Cristea Aurelia –Nicoleta „Tratat de Farmacologie”, Bucureşti, 2020
4. Medicamentele - baza farmacoterapiei raţionale (sub redacţia prof.univ. V.Ghicavîi). Chişinău, 2013
5. Ghicavîi V. și al. „Farmacoterapia modernă a dereglărilor digestive”, Chișinău, 2017
6. Stroescu V. „Bazele farmacologice ale practicii medicale”. (vol. I, II) "Editura medicala", Bucureşti,
2004
7. Ghicavîi Victor „.Medicamente şi utilizarea lor raţională”, Chişinău, 2004
8. Muhin E., Ghicavîi V., Gonciar V., Bacinschi N., ”Medicația dereglărilor circulației cerebrale și
periferice”, Chișinău, 1998
9. Ghicavîi V. ”Medicamentul –beneficiu sau prejudiciu”, I.S.F.E.P. ”Tipigrafia Centrală”, Chișinău,
2009
10. Ghicavîi V., Turcan L., Corețchi Ianoș, Stratu E., ”Cum procedăm în-...?”, Chișinău, 2017

Indicații Metodice Sem. II 2022-2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indicații Metodice Sem. II 2022-2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

Centrul Editorial Poligrafic Medicina

Aprobat de Consiliul de Management al Calitătii al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Programul a fost discutat și aprobat la:

ședința Consiliului de Management al Calității

ședința Comisiei științifico-modice de Profil Științe Fundamentale

ședința Catedrei de farmacologie și farmacologie clinică

VI. PREPARATELE CU ACŢIUNE ASUPRA FUNCŢIILOR

1. Preparatele cu acţiune asupra funcţiilor aparatului respirator

Totalizare la tema: Preparatele cu acţiune asupra funcţiilor organelor efectoare

VII. PREPARATELE ANTIMICROBIENE, ANTIPARAZITARE

Totalizare la tema: Preparatele antimicrobiene, antiparazitare și antihelmintice

VIII.PREPARATELE CU ACŢIUNE ASUPRA PROCESELOR

Totalizare la tema: Preparatele cu acţiune asupra proceselor inflamatoare, metabolice şi

Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza

Nr. Denumirea medicamentului Forma medicamentoasa, doza

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): insuficienţă cardiacă acută,

Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doze

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): extrasistolii şi tahicardii

Nr. Denumirea medicamentului Forma medicamentoasa, doza

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): jugularea acceselor de

Nr. Denumirea medicamentului Forma medicamentoasa, doza

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): accese de migrenă,

Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): criză hipertensivă,

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): edem cerebral, edem

Nr. Denumirea preparatului Forme de livrare

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): gastrită hipoacidă, esofagită

2. Unei gravide cu acuze la dereglări intestinale (constipaţie), i s-a indicat un

3. La un pacient cu ulcer gastric s-au acutizat durerile. A fost indicat un medicament.

Nr Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): dezinfectarea sputei,

Nr Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): profilaxia reumatismului,

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): profilaxia și tratamentul

Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doză

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): micoze sistemice,

1. Antimicotic ce poate fi utilizat în formă inhalatorie la pacienţii cu micoză pulmonară.

Nr Denumirea preparatului Forme de livrare

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): meningita tuberculoasă,

b) Pacientului i s-a administrat următoarele medicamente:

Indicați grupele medicamentelor antimicrobiene prescrise în recete.

Nr Denumirea preparatului Forme de livrare

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): coma malarică, accese de

1. Cel mai utilazit medicament antiprotozoic.

Nr Denumirea preparatului Forme de livrare

PREPARATELE ANTIINFLAMATOARE, ANTIALERGICE ŞI

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): stări febrile, afecțiuni

b) La medic s-a adresat un conducător auto cu fenomene de urticarie. După examinare,

Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): diabet zaharat tip I, diabet

Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): hipofuncţia ovarelor,

Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): alcoolism, nevrite, keratite,

Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): pancreatită acută,

Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru):

Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza

Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): leucemie cronică, limfogra-

Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza