Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CATEDRA FARMACOLOGIE ŞI
FARMACOLOGIE CLINICĂ
Recomandări metodice
pentru lucrări de laborator
la farmacologie
Recenzenţi:
Veaceslav GONCEAR doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar
Anatol VIŞNEVSCHI doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar
Corector:
Machetare computirizată:
Redactor tehnic:
_____________________________
„____”_________________2022
Autori:
Bacinschi Nicolae – profesor universitar
Ghicavîi Victor – mc AȘM, profesor universitar
Stratu Ecaterina – conferențiar universitar
Pogonea Ina – conferențiar universitar
Coreţchi Ianoş – conferențiar universitar
Chiriac Tatiana – asistent universitar
Catcov Carolina – asistent universitar
Rakovskaia Tatiana – asistent universitar
Spînosu Galina – asistent universitar
Topciu Vladimir – asistent universitar
CUPRINS:
Cuvânt înainte
Cronometrajul lucrării de laborator la farmacologie
1. Vitaminele şi vitaminoidele
2. Enzimele utilizate ca medicamente. Antienzimele
3. Preparatele utilizată în hiperlipidemii (antiaterosclerotice), obezitate, osteoporoză.
4. Preparatele antineoplazice, radioprotectoare, radioopace şi radiosensibilizante
5. Principiile de bază ale tratamentului intoxicaţiilor acute medicamentoase
6. Interacţiuni medicamentoase
Bibliografie
VI. PREPARATELE CU ACŢIUNE ASUPRA FUNCŢIILOR ORGANELOR
EFECTOARE
PREPARATELE CU ACŢIUNE ASUPRA FUNCŢIILOR SISTEMULUI
RESPIRATOR
A. Actualitatea. Conform statisticii OMS, afecţiunile sistemului respirator se
constată la fiecare al 3 - 4 bolnav, care se adresează la medic. Tratamentul maladiilor acute şi
cronice ale sistemului respirator ocupă un loc important în practica medicală și presupune
utilizarea medicamentelor din diverse grupe farmacologice (bronhodilatatoare, expectorante,
mucolitice, antitusive, antialergice etc.).
B. Scopul instruirii. Familiarizarea studenţilor cu proprietăţile farmacologice ale
preparatelor utilizate în afecțiunile sistemului respirator
C. Obiective didactice
1) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile şi reacţiile adverse ale preparatelor antitusive, expectorante, mucolitice,
bronhodilatatoare şi medicamentelor folosite în edemul pulmonar.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie în toate formele medicamentoase medicamentele
obligatorii din această grupă şi să le indice în maladiile şi stările patologice respective.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Fiziologie umană. Automatismul centrului respirator. Influenţa neurohumorală asupra
centrului respirator. Importanţa chemoreceptorilor vasculari în reglarea respiraţiei.
Fiziopatologia. Cauzele principale ale insuficienţei respiratorii. Obstrucția bronhiilor,
mecanismele.
Semiologia boli interne. Noţiune de asfixie, obstrucţie bronşică, bronhospasm.
Clasificarea şi caracteristica tusei. Astmul bronşic. Simptomele astmului bronşic.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Antitusivele. Definiţia şi clasificarea.
2. Antitusivele opioide: mecanismul acţiunii, indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile
adverse.
3. Antitusivele neopioide cu acțiune centrală: mecanismul acţiunii, indicaţiile,
contraindicaţiile şi reacţiile adverse.
4. Antitusivele cu acțiune periferică. Clasificarea.
5. Antitusivele cu acțiune specifică: mecanismul de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
6. Expectorantele. Clasificarea.
7. Secretostimulantele cu acțiune reflexă: mecanismele acţiunii expectorante, indicaţiile,
contraindicaţiile şi reacţiile adverse.
8. Secretostimulantele cu acțiune directă sau mixtă: clasificarea, mecanismul acțiunii,
indicații, contraindicații și reacții adverse.
9. Secretoliticele (mucoliticele): clasificarea, mecanismul şi particularităţile acţiunii
bromhexinei, acetilcisteinei, enzimelor proteolitice. Indicaţiile, contraindicaţiile şi
reacţiile adverse.
10. Clasificarea medicamentelor utilizate în astmul bronşic (antiastmatice).
11. Bronhodilatatoarele. Clasificarea.
12. M-colinoblocantele: clasificarea după durata acțiunii, efectele în astmul bronșic,
indicațiile, reacțiile adverse.
13. Glucocorticoizii: clasificarea după modul de administrare, efectele în astmul bronșic,
indicațiile, reacțiile adverse ale glucocorticoizilor inhalatorii.
14. Adrenomimeticele: clasificarea după apartenența de grup și durata acțiunii, mecanismul
de acțiune, efectele în astmul bronșic, indicațiile, reacțiile adverse.
15. Inhibitorii degranulării mastocitelor şi antagoniştii leucotrienelor: efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile şi reacţiile adverse.
16. Stimulatorii respiraţiei. Clasificarea. Mecanismul acţiunii. Caracteristica comparativă a
stimulatorilor respiraţiei din grupa analepticelor şi N-colinomimeticelor. Particularităţile
etimizolului. Indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse.
17. Grupele de preparate utilizate în tratamentul edemului pulmonar.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1.) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse.)
1. Niketamidă. 2. Epinefrină. 3. Ipratropiu bromid. 4. Aminofilină. 5. Salbutamol. 6.
Cromoglicat disodic. 7. Codeină. 8. Ketotifen. 9. Etimizol. 10. Prenoxdiazină. 11.
Bromhexină. 12. Acetilcisteină. 13. Dextrometorfan.
2.) Exerciţii de receptură medicală
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1. Niketamidă. 2. Epinefrină. 3. Ipratropiu bromid. 4. Aminofilină. 5. Salbutamol. 6.
Cromoglicat disodic. 7. Codeină. 8. Ketotifen. 9. Etimizol. 10. Prenoxdiazină. 11.
Bromhexină. 12. Acetilcisteină. 13. Dextrometorfan.
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 162).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 163 - 164).
4. Problemă de situație
Unui pacient cu tuse iritantă şi chinuitoare i-a fost indicat un medicament antitusiv în
comprimate. Pentru instalarea mai rapidă a efectului, pacientul desinestătător a rumegat
comprimatul şi l-a înghiţi. Însă din momentul folosirii comprimatului, pacientul a simţit o
amorţire în cavitatea bucală.
Ce medicament a folosit bolnavul?
Despre ce particularităţi a medicamentului a fost necesar de explicat pacientului pentru a
evita complicaţia apărută?
GLICOZIDE CARDIACE ŞI PREPARATELE CARDIOSTIMULATOARE
A. Actualitatea. Insuficienţa cardiacă acută şi cronică constituie o cauză frecventă a
stărilor de urgenţă şi a letalităţii pacienţilor cu maladii cardiovasculare, pulmonare,
neurologice etc. Patogeneza insuficienţei cardiace este complexă, ceea ce necesită utilizarea
unei game variate de medicamente inotrop-pozitive, vasodilatatoare, diuretice etc.
B. Scopul instruirii: familiarizarea studenţilor cu grupele de medicamente inotrop-
pozitive, vasodilatatoare şi diuretice, folosite în tratamentul insuficienţei cardiace.
C. Obiective didactice.
1) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile şi reacţiile adverse ale medicamentelor inotrop-pozitive.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie glicozidele cardiace şi cardiostimulatoarele în toate
formele medicamentoase şi să le indice în maladiile şi stările patologice.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Fiziologie umană. Proprietăţile fiziologice ale miocardului (automatismul,
excitabilitatea, contractilitatea, conductibilitatea). Sistemul excito-conductor al inimii.
Caracterizarea acţiunilor inotrop-pozitivă, cronotrop-negativă, batmotrop-pozitivă,
dromotrop-negativă şi tonotrop-pozitivă. Influenţa sistemului nervos vegetativ simpatic şi
parasimpatic asupra activităţii inimii.
Fiziopatologia. Indicii insuficienţei cardiace. Dilatarea tonogenă şi miogenă a cordului.
Dereglarea ritmului cardiac (automatismul, excitabilitatea, contractilitatea şi
conductibilitatea). Hipertrofia miocardului, tipurile şi mecanismul evoluţiei.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Clasificarea medicamentelor utilizate în insuficienţa cardiacă.
2. Glicozidele cardiace. Sursele de obţinere. Clasificarea glicozidelor cardiace după
solubilitate şi durata acţiunii.
3. Mecanismul acţiunii inotrop-pozitive a glicozidelor cardiace. Influenţa glicozidelor
cardiace asupra principalilor indici funcţionali ai inimii (acţiunea inotrop-pozitivă,
batmotrop-pozitivă, dromotrop-negativă, cronotrop-negativă, tonotrop-pozitivă şi
mecanismele acestor fenomene). Efectele sistolice şi diastolice. Modificările ECG la
utilizarea glicozidelor cardiace.
4. Modificările metabolice din miocard, provocate de glicozidele cardiace. Compararea cu
acţiunea cardiostimulantă a ,- şi -adrenomimeticelor.
5. Influenţa glicozidelor cardiace asupra hemodinamicii sistemice şi regionale, SNC,
rinichilor, sistemului respirator şi tractului gastrointestinal.
6. Farmacocinetica digitoxinei, digoxinei şi strofantinei.
7. Principiile de dozare a glicozidelor, faza de saturare şi menţinere. Tipurile de
digitalizare. Noţiunea de coeficient de eliminare.
8. Indicaţiile, contraindicațiile și reacțiile adverse ale glicozidelor cardiace.
9. Intoxicaţia cu glicozide cardiace. Tabloul clinic și tratamentul.
10. Cardiostimulatoarele: clasificarea, mecanismele de acţiune, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile şi reacţiile adverse ale ,- şi -adrenomimeticele,
dopaminomimeticele.
11. Inhibitorii fosfodiesterazei III (cardiotonice sintetice, neglicozidice): clasificarea,
mecanismele de acţiune, efectele, indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse.
12. Preparatele ce cresc sensibilitatea la ionii de calciu a proteinelor contractile (troponinei
C). Mecanismele de acţiune, efectele, indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse.
13. Medicamentele ce micșorează pre- și postsarcina (cardiotonicele indirecte): clasificarea,
principiul de acţiune al vasodilatatoarelor şi diureticelor utilizate în insuficienţa
cardiacă.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse.)
1. Strofantină. 2. Digitoxină. 3. Digoxină. 4. Corglicon. 5. Amrinonă. 6. Levosimendan. 7.
Dopamină. 8. Dobutamină. 9. Epinefrină.
2) Exerciţii de receptură medicală
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1. Strofantină. 2. Digitoxină. 3. Digoxină. 4. Corglicon. 5. Amrinonă. 6. Levosimendan. 7.
Dopamină. 8. Dobutamină. 9. Epinefrină.
Tabel 1
Acţiunea glicozidelor cardiace asupra cardiomiocitelor
Modificările provocate de
Parametrii
glicozidele cardiace
+ +
Activitatea Na /K -ATP-azei membranare
Ioni de Na+
Cantitatea în
Ioni de K+
cardiomiocite
Ioni de Ca2+
Formarea complexului actino-miozinic
Tabel 2
Efectele farmacologice ale glicozidelor cardiace
Mecanismul Consecvenţele efectului Importanţa clinică a
Efectele apariţiei (modificarea indicilor efectului
efectului hemodinamici) Pozitivă Negativă
Inotrop pozitiv
Cronotrop negativ
Dromotrop negativ
Batmotrop pozitiv
Tonotrop pozitiv
Diuretic
Tabel 3
Caracteristica comparativă a glicozidelor cardiace
Începu- Acţiu-
Lipo- sau Legarea Căile
Calea de tul nea Post-
hidrosolu- de de
Parametrii admi- (latenţa) maximă acţiunea
bilitate (H) proteine elimi-
nistrare acţiunii (ore, (durata)
sau (L) (%) nare
(min/ore) zile)
Digitoxină
Digoxină
Strofantină K
Tabel 4
Terapia medicamentoasă a intoxicaţiilor cu glicozide cardiace
Grupa de medicamente Medicamentele Principii de acţiune
Anticorpi anti-digoxină
Medicamente adsorbante
Compuşi chelatoformatori
Medicamente de K+
Medicamente antiaritmice
M-colinoblocante
β-adrenomimetice
Donatori de grupe sulfhidrice
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 170).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 171 - 172).
4. Problemă de situație
Un pacient cu insuficienţă cardiacă cronică şi edeme pronunţate se trata cu medicamente
din grupul digitalicelor. Pentru accelerarea înlăturării edemelor bolnavului i-a fost indicat
hidroclorotiazidă (medicament diuretic), după care la pacient au apărut simptomele de
supradozare cu glicozide cardiace.
Explicaţi cauza supradozării şi numiţi măsurile de preîntâmpinare a ei.
PREPARATELE ANTIARITMICE
A. Actualitatea. Aritmiile cardiace sunt unele din cele mai frecvente simptome ale
maladiilor cardiovascu1are, ale unor intoxicaţii acute etc., care la rândul lor pot cauza
tulburări severe ale cardiodinamicii şi hemodinamicii sistemice, deseori fiind factor major al
letalităţii. Tratamentul aritmiilor cardiace constituie o problemă de importanţă majoră pentru
practica medicală și necesită cunoaşterea aspectelor farmacocinetice şi farmacodinamice ale
preparatelor antiaritmice.
B. Scopul instruirii: familiarizarea studentului cu proprietățile farmacologice ale
preparatelor antiaritmice.
C. Obiective didactice
1) Studentul trebuie să cunoască: denumirea principalelor medicamente antiaritmice,
principiile de clasificare, aspectele farmacocinetice, mecanismul de acţiune şi efectele
farmacologice, indicaţiile şi contraindicaţiile, reacţiile adverse, căile optime de administrare în
funcţie de situaţie, substituirea unui medicament cu altul analogic după proprietăţile
farmacologice.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele antiaritmice în toate formele
medicamentoase, indica medicamente în diferite dereglări de ritm, aplica cunoştinţele căpătate
la rezolvarea situaţiilor de problemă.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Anatomia omului. Cordul. Sistemul conductibil al cordului.
Histologia. Inima. Dezvoltarea embrionară. Structura sistemului conductibil al inimii şi
caracteristica citochimică. Inervaţia cordului. Modificările de vârstă ale cordului.
Particularităţile citochimice şi funcţionale ale miocardului.
Biofizica. Bioelectrogeneza. Înregistrarea biopotenţialilor. Transmiterea impulsurilor
nervoase prin canalele biologice de comunicaţie.
Biochimia. Organizarea structurală a membranelor biologice.
Fiziologia. Proprietăţile fiziologice ale miocardului (automatism, excitabilitate,
conductibilitate, contractilitate). Rolul nodului sinusal şi atrio-ventricular, fascicolului Hiss şi
fibrelor Purkinje. Electrocardiograma şi interpretarea electrocardiografică a anomaliilor
cardiace.
Toxicologia. Toxinele şi medicamentele care cauzează aritmii cardiace.
Fiziopatologia. Dereglările automatismului, excitabilitătii, conductibilităţii şi
contractilităţii inimii. Cauzele aritmiilor la copii.
Semiologia. Tahiaritmiile supraventriculare și ventriculare. Bradiaritmiile şi blocul
atrioventricular.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Definiţia şi clasificarea preparatelor antiaritmice: medicamentele utilizate în tahiaritmii
și extrasistolii, medicamentele utilizate în bradiaritmii și blocul atrioventricular.
2. Medicamentele utilizate în tahiaritmii și extrasistolii: clasifiarea
3. Medicamentele cu acţiune asupra canalelor ionice ale cardiomiocitelor: clasificarea.
4. Blocantele canalelor de sodiu (membranostabilizatoarele): mecanismul de acțiune
a. Clasa IA (grupa chinidinei): efectul antiaritmic; influenţa asupra conductibilităţii,
contractilităţii, excitabilităţii, automatismului, frecvenţei contracţiilor cardiace şi
vaselor. Indicaţiile, contraindicaţiile și precauțiile, reacţiile adverse, farmacocinetica;
b. Clasa IB (grupa lidocainei): efectul antiaritmic, indicaţiile, contraindicaţiile și
precauțiile, reacţiile adverse, farmacocinetica;
c. Clasa IC (grupa flecainidei): efectul antiaritmic, indicaţiile, contraindicaţiile și
precauțiile, reacţiile adverse, farmacocinetica.
5. Blocantele canalelor de calciu (clasa II): efectul antiaritmic, indicaţiile, contraindicaţiile
și precauțiile, reacţiile adverse.
6. Blocantele canalelor de kaliu (medicamentele care măresc preponderent perioada
refractară efectivă - clasa III). Amiodarona: efectul antiaritmic și antianginos,
indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse, farmacocinetica. Particularitățile
sotalolului și bretiliului tosilat.
7. Preparatele cu acţiune asupra inervaţiei eferente a cordului: clasificarea.
8. Beta-adrenoblocantele (clasa II): efectul antiaritmic, influența asupra cordului.
Indicaţiile.
9. Preparatele antiaritmice din diverse grupe (adenozina, glicozidele cardiace, preparatele
de potasiu, preparatele de Mg etc.)
10. Preparatele antiaritmice utilizate în bradiaritmii şi blocul atrioventricular: clasificarea,
mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse.)
1. Chinidină 2. Procainamidă 3. Lidocaină 4. Mexiletină 5. Flecainidă 6. Verapamil 7.
Amiodaronă 8. Sotalol 9. Metoprolol 10. Propranolol 11.Clorură de potasiu.
2) Exerciţii de receptură medicală
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1. Chinidină. 2. Procainamidă. 3. Lidocaină. 4. Mexiletină. 5. Flecainidă. 6. Verapamil. 7.
Amiodaronă. 8. Sotalol. 9. Metoprolol. 10. Propranolol. 11.Clorură de potasiu.
Tabel 1
Caracteristica comparativă a medicamentelor antiaritmice
Grupa medicamentelor antiaritmice
Parametrii III (amio-
IA IB IC II (BCC) B-AB
darona)
canalelor de Na
Blocarea canalelor de K
canalelor de Ca
faza 0
faza 1
Influenţa asupra faza 2
potenţialului de faza 3
acţiune a fibrelor faza 4
Purkinje durata
potenţialului de
acţiune
automatismul
excitabilitatea
Influenţa asupra
conductibilitatea
parametrilor
contractilitatea
cordului
durata perioadei
refractere efective
Eficacitatea în supraventriculare
aritmii ventriculare
Notă! Pentru completarea tabelului utilizaţi următoarele semne:
“↑” – majorare, “↓” – micşorare, “-“ – lipsa efectului, “+” – prezenţa.
Tabel 2
Reacţiile adverse ale medicamentelor antiaritmice
II III (amio-
Reacţii adverse IA IB IC B-AB
(BCC) darona)
Micşorarea
contractilităţii
miocardului
Bradicardie, bloc AV
Hipotensiune arterială
Cefalee
Bronhospasm
Hematotoxicitate
Hipo- / hipertiriodism
Depunerea
microcristalelor pe retină
Alveolită, fibroză
pulmonară
Efect proaritmic
Notă! Prezenţa efectului se notează cu semnul “+”.
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual (în timpul seminarului: protocol, concluzii)
2. Caz clinic (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016, pag.
176 - 177).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 177).
4. Problemă de situație
La un pacient cu infarct miocardic acut a apărut o fibrilaţie ventriculară. În mod de
urgență s-a administrat preparatul de elecție pentru a restabili ritmul cardiac.
Ce medicament antiaritmic a fost indicat cu acest scop?
Care este mecanismul de acțiune și efectele asupra cordului?
Care alte grupe și medicamente antiaritmice de linia a doua mai pot fi utilizate ?
PREPARATELE ANTIANGINOASE
A. Actualitatea. Cardiopatia ischemică (angina pectorală, infarctul acut de miocard)
este una din cele mai frecvente cauze ale invalidităţii şi letalităţii pacienţilor. Pentru
tratamentul acestei patologii se folosesc medicamente care ameliorează lucrul cordului și
circulaţia coronariană, coagulabilitatea sîngelui şi metabolismul miocardului.
B. Scopul instruirii. Familiarizarea studentului cu proprietățile farmacologice ale
preparatelor antianginoase, probleme de asistenţă medicală de urgenţă (jugularea acceselor
anginoase, principiile tratamentului medicamentos al infarctului acut de miocard).
C. Obiective didactice
a) Studentul trebuie să cunoască: definiţia, clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse ale medicamentelor antianginoase, principiile
tratamentului în infarct acut de miocard, căile optime de administrare şi principiile de dozare
în funcţie de situaţie.
b) Studentul trebuie să poată: prescrie principalele medicamente obligatorii în formele
medicamentoase posibile, selecta medicamentele în funcţie de maladie şi stările patologice.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Anatomia omului. Arterele, venele, capilarele, anastomozele vaselor cordului. Circuitul
mare şi mic. Particularităţile de vârstă ale cordului şi circulaţiei coronariene.
Histologia. Particularităţile citochimice şi funcţionale ale miocardului.
Fiziologia umană. Volumul sângelui circulant, volumul sistolic şi minut-volumul,
aportul venos către cord (presarcina), presiunea diastolică din ventriculul stâng, rezistenţa
periferică (postsarcina).
Fiziopatologia. Parametrii insuficienţei cardiace: modificările volumului sistolic, minut
volumului, frecvenţei şi contracţiilor cardiace, activităţii cordului.
Boli interne. Noţiune despre cardiopatia ischemică. Factorii de risc ai cardiopatiei
ischemice. Principalele forme clinice ale anginei pectorale (angina stabilă şi instabilă). Infarct
acut de miocard. Actualitatea problemei.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Definiţia şi clasificarea preparatelor antianginoase.
2. Preparatele ce micșorează necesitatea miocardului în oxigen și măresc aportul de
oxigen: clasificarea.
3. Nitraţii organici. Mecanismul de acţiune la nivel molecular și sistemic, efectele
farmacologice. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse (precoce și tardive).
Farmacocinetica.
4. Sidnoniminele (molsidomina): mecanismul de acțiunela (splat) nivel molecular și
sistemic, avantajele farmacodinamice, indicațiile, reacțiile adverse.
5. Blocantele canalelor de calciu: clasificarea, mecanismul acţiunii la nivel molecular și
sistemic, efcetele farmacologice. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse.
Farmacocinetica.
6. Blocantele -adrenergice ca antianginoase: clasificarea, mecanismul acţiunii la nivel
molecular și sistemic, efectele farmacologice. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile
adverse.
7. Coronarodilatatoarele: clasificarea, mecanismele de acţiune, efectele. Indicaţiile.
Reacţiile adverse.
8. Preparatele ce ameliorează metabolismul miocardului (cardioprotectoarele).
Mecanismul de acţiune, efectele. Indicaţiile. Reacţiile adverse.
9. Medicamentele folosite pentru jugularea acceselor angioase.
10. Grupele de medicamente utilizate în tratamentul infarctului acut de miocard. Principiile
de acţiune.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă,
modul de administrare. Dozele (maxime pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutica.
Mecanismul de acțiune. Indicațiile. Contraindicațiile. Reacțiile adverse).
1. Nitroglicerină. 2. Izosorbid dinitrat. 3. Molsidomină. 4. Propranolol. 5. Nebivolol. 6.
Nifedipină. 7. Verapamil. 8. Dipiridamol.
2) Exerciţii de receptură medicală
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1. Nitroglicerină. 2. Izosorbid dinitrat. 3. Molsidomină. 4. Propranolol. 5. Nebivolol. 6.
Nifedipină. 7. Verapamil. 8. Dipiridamol.
Tabel 1
Grupele de medicamente utilizate în tratamentul infarctului acut de miocard
Scopurile farmacoterapiei Grupa medicamentelor Medicamentele
Jugularea sindromului algic
Înlăturarea aritmiilor
Profilaxia şi tratamentul trombozelor
Stimularea funcţiei contractile a miocardului
Ameliorarea circulaţiei cardiace
Terapia edemului pulmonar
Tabel 2
Reacţiile adverse ale medicamentelor antianginoase
Nitrogli-
Reacţii adverse Propranolol Nifedipina Verapamil Dipiridamol
cerina
Cefalee
Ameţeli
Tahicardie
Bradicardie
Hipotensiune arterială
Bronhospasm
Edem maleolar
Hiperemia pielii feţei
Fenomenul "de furt"
Fenomenul "de sus-
pendare"
Notă! Prezenţa efectului se notează cu semnul“+”.
Tabel 3
Caracteristica comparativă a nitraţilor organici
Forma Calea de Începutul Durata
Parametri medicamen- adminis- acţiunii acţiunii Indicaţii
toasă trare (sec, min) (min, ore)
Nitroglicerină
Isosorbit dinitrat
Isosorbit mononitrat
Tabel 4
Selectivitatea tisulară a blocanţilor canalelor de calciu
Blocarea preponderentă a canalelor de calciu
Structura chimică Medicamentele Vaselor Vaselor
Cardiomiocitelor arteriale arteriale
periferice cerebrale
Derivaţii-
dihidropiridinei
Derivaţii
fenilalchilaminei
Derivaţii
benzotiazepinei
Derivaţii
difenilpiperazinei
Notă! Prezenţa efectului se notează cu semnul „++” – efect maxim; „+” – efect mai mic
decât maxim.
Tabel 5
Mecanismul de acţiune a diverselor grupe de medicamente antianginoase
Principiile de
Blocan-
tratament a
tele Dipiri-
cardiopatiei Efectele Nitraţii β-AB
canalelor damol
ischemice a
de Ca
miocardului
Micşorarea micşorarea presarcinii
necesităţii micşorarea postsarcinii
miocardului în
micşorarea FCC
O2 prin:
dilatarea vaselor coronariene
de calibru mare
dilaterea vaselor coronariene
Creşterea
de calibru mic
aportului de O2
ameliorarea circulaţiei
către miocard
subendocardiace
prin:
blocarea nivelelor centrale a
reflexelor coronaroconstric-
toare
Notă! Prezenţa efectului indicaţi prin semnul “+”
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual „Langerdorff Heart”. (elaborarea procesului
verbal, concluziilor)
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 184 - 185).
3. Situaţii virtuale. Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 186 - 187.
4. Problema de situație
Un pacient a sesizat o durere acută în regiunea cordului. A folosit un medicament.
Accesul de durere a dispărut, dar imediat au apărut vertijul, slăbiciunea, bolnavul a pierdut
cunoştinţa. La examenul obiectiv s-a determinat o hipotensiune arterială acută.
Ce medicament a folosit bolnavul?
Care este cauza hipotensiunii arteriale acute?
PREPARATELE VASODILATATOARE CEREBRALE ȘI PERIFERICE.
PREPARATELE UTILIZATE ÎN MIGRENĂ. PREPARATELE VENOTROPE.
A. Actualitatea. Dereglările circulaţiei cerebrale şi periferice constituie o pondere
considerabilă în practica medicală, iar pentru tratamentul lor se folosesc grupe multiple de
medicamente cu influenţă asupra tonusului vascular, coagulabilităţii sîngelui, proceselor
metabolice şi energetice. Migrena afectează o parte considerabilă a populației, inclusiv aptă
de muncă, și constituie o problemă de urgență majoră și de profilaxie a acceselor de migrenă
prin utilizarea unei game foarte variate de medicamente. Patologia venoasă, cauzată de o
varietate mare de factori, necesită o abordare multilaterală prin utilizarea preparatelor cu
influență asupra tonusului vascular, elasticității și permeabilității vasculare, coagulabilității și
proceselor metabolice.
B. Scopul instruirii. Familiarizarea studentul cu proprietățile farmacologice ale
vasodilatatoarelor cerebrale și periferice, preparatelor antimigrenoase și venotrope.
C. Obiective didactice
a) Studentul trebuie să cunoască: definiţia, clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse ale vasodilatatoare cerebrale și periferice,
preparatelor antimigrenoase şi venotrope, căile optime de administrare şi principiile de dozare
în funcţie de situaţie.
b) Studentul trebuie să poată: prescrie principalele medicamente obligatorii în formele
medicamentoase posibile, selecta medicamentele în funcţie de maladie şi stările patologice.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Anatomia omului. Arterele, venele, capilarele, anastomozele vaselor cerebrale. Structura
şi inervaţia creierului.
Histologia. Particularităţile citochimice şi funcţionale ale creierului.
Fiziologia umană. Fiziologia circulaţiei cerebrale şi periferice.
Fiziopatologia. Parametrii insuficienţei circulației cerebrale.
Boli interne. Noţiune despre encefalopatie discirculatorie, migrenă. Actualitatea
problemei.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Clasificarea medicamentelor utilizate în dereglările circulaţiei cerebrale şi periferice.
2. Vasodilatatoarele periferice: clasificarea, mecanismele de acţiune, efectele, indicaţiile şi
reacţiile adverse.
3. Clasificarea vasodilatatoarelor cerebrale.
4. Vasodilatatoarele miotrope. Alcaloizii din Vinca minor: mecanismul de acţiune,
efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse.
5. Derivaţii xantinici: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse.
6. Blocantele canalelor de calciu utilizate ca antiischemice cerebrale: mecanismul de
acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse.
7. Spasmoliticele miotrope cu spectru larg de acţiune: mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile şi reacţiile adverse.
8. Vasodilatatoarele neurotrope:
a) alcaloizii de ergot: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse;
b) -adrenoblocantele: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse;
c) -adrenomimeticele: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse;
d) antiserotoninicele: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse.
9. Preparatele ce modifică proprietăţile reologice ale sângelui utilizate în dereglările
circulaţiei cerebrale: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile
adverse.
10. Preparatele cu influenţă asupra metabolismului cerebral, utilizate în dereglările
circulaţiei cerebrale: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse.
11. Principiile tratamentului medicamentos al ictusului cerebral (hemoragic şi ischemic).
12. Clasificarea medicamentelor antimigrenoase. Medicamentele utilizate în jugularea
accesului de migrenă: mecanismul de acțiune, efectele, utilizarea. Grupele de
medicamente utilizate pentru profilaxia migrenei.
13. Clasificarea angioprotectoarelor. Mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile
medicamentelor de origine vegetală, animaliere şi sintetice.
14. Preparatele venotrope: Clasificarea.
a) Preparatele venoconstrictoare (venotonizante) şi venoprotectoare: mecanismul de
acţiune, efectele, indicaţiile.
b) Preparatele venodilatatoare: grupele și preparatele.
c) Preparatele utilizate în profilaxia şi tratamentul trombozei venoase: grupele și
preparatele.
d) Preparatele utilizate pentru sclerozarea venelor.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă,
modul de administrare. Dozele (maxime pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutica.
Mecanismul de acțiune. Indicațiile. Contraindicațiile. Reacțiile adverse).
1. Vinpocetină. 2. Pentoxifilină. 3. Xantinol nicotinat. 4. Nicergolină. 5. Cinarizină. 6.
Sumatriptan. 7. Ravimig. 8. Piracetam. 9. Troxerutină. 10. Piricarbat.
2) Exerciţii de receptură medicală.
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1. Vinpocetină. 2. Pentoxifilină. 3. Xantinol nicotinat. 4. Nicergolină. 5. Cinarizină. 6.
Sumatriptan. 7. Ravimig. 8. Piracetam. 9. Troxerutină. 10. Piricarbat.
Tabelul 2
Reacţiile adverse ale antihipertensivelor miotrope
Nitroprusiat
Reacţii adverse Hidralazină Minoxidil Nifedipină Verapamil
de sodiu
Cefalee
Hiperemia pielii
Tahicardie
Bradicardie
Hipotensiune ortostatică
Edemul membrelor
inferioare
Constipaţii
Sindrom reumatoid acut
Hiperglicemie
Sindrom "de suspendare"
Notă: prezenţa efectului indicaţi prin semnul “+”.
Tabelul 3
Caracteristica comparativă a clonidinei şi moxonidinei
Parametrii comparativi Clonidină Moxonidină
Stimularea α2-
Mecanismul adrenoreceptorilor centrali
acţiunii Stimularea receptorilor
imidazolinici -I1centrali
Cuparea crizelor hipertensive
Utilizarea
Terapia sistematică a HTA
Efect sedativ-hipnotic evident
Reacţii adverse Xerostomie
Sindrom "de suspendare"
Notă: prezenţa efectului notaţi cu semnul “+”
Tabelul 4
Caracteristica comparativă a inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) şi
blocantelor receptorilor angiotenzinici
Blocantele receptorilor
Parametri comparativi IEC
angiotenzinici
Angiotensină II
Aldosteronul
Conţinutul în
Noradrenalină
sânge
Bradikinină
Prostaglandină E2
Tratamentul HTA
Utilizare
Tratamentul IC
Tuse uscată
Erupţii cutanate
Reacţiile adverse Edem angioneurotic
(Quinke)
Vertij
Notă: pentru completarea tabelului utilizaţi următoarele semne:
“↑” – majorare, “↓” – micşorare, “-“ – lipsa efectului, “+” – prezenţa.
Tabelul 5
Medicamentele utilizate în hipotensiunea arterială. Mecanismul lor de acţiune
Hipotensiune Hipotensiune Şoc Mecanismul
Medicamentele
arterială acută arterială esențială cardiogen de acţiune
Cafeină benzoat de
sodiu
Izoturon
Dopamină
Angiotensinamidă
Dezoxicorticosteron
acetat
Epinefrină
Notă: prezenţa utilizării preparatului indicaţi prin semnul “+”.
G. Activitatea interactivă
1) Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2) Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 197 - 198)
3) Situații virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 190 - 195)
4) Problemă de situație
Un pacient a suportat un accident rutier a fost internat de urgenţă în secţia terapie
intensivă. Tensiunea arterială era 60/20 mmHg, frecvenţa contracţiilor cardiace – 140
bătăi/minut, pO2 – 75%.
Indicaţi acestui pacient medicamentele posibile pentru mărirea valorilor tensiunii arteriele.
Explicaţi mecanismele de acţiune ale medicamentelor selectate.
DIURETICELE. PREPARATELETELE ANTIGUTOASE ŞI UTILIZATE ÎN
UROLITIAZĂ
PREPARATELE UTILIZATE ÎN DEREGLĂRILE ECHILIBRULUI HIDRO-
ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. SUBSTITUIENŢII DE VOLUM PLASMATIC
A. Actualitatea. Retenţia sărurilor şi apei în organism este responsabilă de hidratarea
ţesuturilor, iar în maladiile renale, insuficienţa cardiovasculară, patologiile ficatului şi stările
de urgenţă (intoxicaţii acute, crize hipertensive, edem cerebral etc.) și de formarea edemelor.
Pentru rezolvarea situaţiilor respective este necesară selectarea adecvată a diureticelor în
funcţie de locul și mecanismul lor de acţiune, proprietățile farmacodinamice şi
farmacocinetice.
Guta constituie o maladie cauzată de formarea și depunerea excesivă a acidului uric în
țesuturi și necesită utilizarea medicamentelor pentru jugularea acceselor și profilaxia
(tratamentul) gutei. Stările de urolitiază, determinate de formarea diferitor metaboliți
endogeni cu precipitarea sub formă de calculi, necesită un tratament sistematic pentru
preântâmpinarea formării și/sau dizolvarea calculilor renali. Dereglările echilibrului hidro-
electrolitic şi acido-bazic, prezente în diverse maladii şi stări patologice necesită corecţia
adecvată. Stările de hipovolemie însoţesc o gamă variată de patologii (şocuri, hipotensiuni
arteriale, deshidratări, intoxicaţii etc.) şi prezintă stări de urgenţă cu selectarea adecvată a
substituienţilor de volum plasmatic în funcţie de efectele farmacologice şi reacţiile adverse.
B. Scopul instruirii: familiarizarea studenţilor cu proprietățile farmacologice a
diureticelor, preparatelor antigutoase şi utilizate în urolitiază, a dereglărilor echilibrului hidro-
electrolitic şi acido-bazic, substituienţilor de volum plasmatic, precum şi în formarea
deprinderilor de prescriere a reţetelor şi de selectare a medicamentelor în funcţie de patologie.
C. Obiective didactice
a) Studentul trebuie să cunoască: definiţia, clasificarea, mecanismele de acţiune, efectele
farmacologice, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse şi farmacocinetica diureticelor,
preparatelor antigutoase, preparatelor utilizate în urolitiază, dereglările echilibrului hidro-
electrolitic şi acido-bazic, substituienţilor de volum plasmatic.
b) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele din grupele respective în diverse
forme medicamentoase şi să le indice în funcţie de maladie şi stările patologice.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Anatomia umană. Anatomia rinichilor.
Histologia. Structura nefronului.
Fiziologia umană. Mecanismele principale ale excreţiei (formării) urinei. Starea acido-
bazică şi echilibrul hidro-electrolitic.
Biochimia. Biochimia formării urinei. Calcu1ii renali, structura lor, mecanismul de
formare.
Fiziopatologia. Dereglarea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic. Patogeneza
edemelor şi hipovolemiei.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Diureticele. Noţiune de diuretice şi saluretice.
2. Clasificarea diureticelor după mecanismul acţiunii, locul acţiunii în nefron, viteza
apariţiei şi durata efectului, intensitatea acţiunii.
3. Diureticele cu influenţă predominantă asupra glomerulului. Caracterizarea acţiunii
diuretice a glicozidelor cardiace, xantinelor şi vasodilatatoarelor. Indicaţiile.
4. Diureticele cu influenţă predominantă asupra tubului contort proximal. Inhibitorii
carboanhidrazei: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile
adverse.
5. Diureticele cu acţiune pe parcursul întregului nefron, dar preponderent în tubii
proximali. Diureticele osmotice: mecanismul acţiunii, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile, reacţiile adverse, farmacocinetica.
6. Diureticele cu influenţă predominantă asupra porţiunii ascendente a ansei Henle
(saluretice): mecanismul acţiunii, efectele, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile
adverse, farmacocinetica.
7. Medicamentele cu influenţă asupra segmentului cortical al ansei Henle şi tubului contort
distal. Diureticele tiazidice şi înrudite (netiazidice): mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse, farmacocinetica.
8. Diureticele cu influenţă predominantă asupra segmentului terminal al tubului contort
distal şi tubului colector. Clasificarea. Antagoniştii competitivi şi necompetitivi ai
aldosteronului: mecanismul acţiunii, efectele, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile
adverse, farmacocinetica.
9. Preparatele antigutoase. Clasificarea. Medicamentele cu acţiune specifică utilizate în
criza de gută: mecanismul de acțiune, efectul antiinflamator, indicațiile, reacțiile
adverse. Clasificarea medicamentelor utilizate în profilaxia (tratamentul) gutei.
Mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile şi reacţiile adverse ale uricoinhibitorilor,
uricozuricelor şi uricoliticelor.
10. Preparatele utilizate în urolitiază: clasificarea, caracteristica medicamentelor ce
modifică pH-ul urinei şi spasmoliticelor vegetale.
11. Clasificarea preparatelor utilizate în dereglările echilibrului hidro-electrolitic. Soluţiile
cristaloizilor utilizate în deshidratările izotone, hipotone şi hipertone: proprietăţile
farmacologice, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse. Medicamentele utilizate
pentru corecţia hipokaliemiei, hipomagniemiei şi hipocalciemiei.
12. Preparatele folosite în dereglările echilibrului acido-bazic. Clasificarea. Caracteristica
medicamentelor utilizate în tratamentul acidozelor şi alcalozelor.
13. Substituenţii de volum plasmatic. Clasificarea.
14. Dextranii ca substituienţi de volum plasmatic: clasificarea, mecanismul de acţiune,
efectele, indicaţiile, contrindicaţiile, reacţiile adverse.
15. Preparatele hidroxietilamidonului ca substituienţi de volum plasmatic: clasificarea,
mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, contrindicaţiile, reacţiile adverse.
16. Preparatele polimerilor polipeptidici ca substituienţi de volum plasmatic: mecanismul
de acţiune, efectele, indicaţiile, contrindicaţiile, reacţiile adverse.
17. Preparatele sângelui ca substituienţi de volum plasmatic: mecanismul de acţiune,
efectele, indicaţiile, contrindicaţiile, reacţiile adverse.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1.) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse).
1. Manitol. 2. Furosemid. 3. Torasemid. 4. Hidroclorotiazidă. 5. Indapamid. 6. Triamteren. 7.
Spironolactonă. 8. Colchicina. 9. Alopurinol. 10. Cistenal. 11. Clorură de amoniu. 12.
Hidrocarbonat de sodiu. 13. Dextran-40. 14. Dextran-70. 15. Sulfinpirazonă. 16. Clorură de
sodiu. 17. Clorură de potasiu. 18. Clorură de calciu. 19. Rehidron. 20. Hidroxietilamidon
(refortan). 21. Trometamol.
2.) Exerciţii de receptură medicală
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1. Manitol. 2. Furosemid. 3 Torasemid. 4. Hidroclorotiazidă. 5. Indapamid. 6. Triamteren. 7.
Spironolactonă. 8 Colchicina. 9. Alopurinol. 10. Cistenal. 11. Clorură de amoniu. 12.
Hidrocarbonat de sodiu. 13. Dextran-40. 14. Dextran-70. 15. Sulfinpirazonă. 16. Clorură de
sodiu. 17. Clorură de potasiu. 18. Clorură de calciu. 19. Rehidron. 20. Hidroxietilamidon
(refortan). 21. Trometamol.
Nr. Denumirea medicamentului Forma de livrare, doza
1 Manitol Sol. 20% - 250ml; 500ml în flacoane
Comprimate 0,04
2 Furosemid
Sol. 1% - 2ml în fiole
Comprimate 0,005; 0,01
3 Torasemid
Sol. 0,5%; 1% - 1ml în fiole
4 Hidroclorotiazidă Comprimate 0,025; 0,05
5 Indapamid Comprimate / Capsule 0,0025; 0,0015
Comprimate / Capsule 0,025; 0,05
6 Spironolactonă
Sol. 0,2% - 10ml în fiole
7 Triamteren Capsule 0,05
8 Colchicina Comprimate 0,001
9 Alopurinol Comprimate 0,1; 0,3
10 Cistenal Sol. 10ml în flacoane (picături p/u uz intern)
11 Clorură de amoniu Sol. 5% - 200ml în flacoane
Comprimate 0,5
12 Hidrocarbonat de sodiu Sol. 4% - 200; 400ml în flacoane
Pulbere 50,0
13 Dextran-40 Sol. 10% - 100ml în flacoane
14 Dextran-70 Sol. 6% - 100ml; 200ml în flacoane
Sol. 0,9% - 200ml; 500ml în flacoane
15 Clorură de sodiu
Sol. 0,9% - 10ml în fiole
Comprimate 0,5; 1,0
16 Clorură de potasiu
Sol. 4% - 10ml în fiole
Sol. 10% - 5ml în fiole
17 Clorură de calciu
Sol. 10% - 200ml în flacoane
18 Rehidron Pulbere 18,9 în plicuri
Hidroxietilamidon
19 Sol. 10% - 250ml în flacoane
(refortan)
20 Trometamol Sol. 3,66% - 250ml în flacoane
21 Sulfinpirazonă Comprimate 0,1; 0,2
Tabelul 2
Influenţa diureticelor asupra eliminării ionilor şi acidului uric
Acid
Grupa diureticelor Na+ K+ Ca2+ Mg2+ Cl- HCO3-
uric
Tiazidele şi medicamentele
înrudite
Diureticele de ansă
Inhibitorii carboanhidrazei
Antagoniştii competitivi ai
aldosteronului
Antagoniştii necompetitivi ai
aldosteronului
Diureticele osmotice
Tabelul 3
Caracteristica farmacologică a medicamentelor diuretice
Calea de Începutul acţiunii
Medicamentul Durata acţiunii (min, ore)
administrare (min, ore)
Hidroclorotiazidă
Indapamid
Clortalidon
Furosemid
Torasemid
Spironolactonă
Triamteren
Manitol
Tabelul 4
Selectaţi indicaţiile principale pentru administrarea diureticelor
Inhibitorii Antagoniştii
Tiazidele Diureticele Diureticele
Indicaţii carboanhi- concurenţi ai
şi înrudite "De ansă" osmotice
drazei aldosteronului
Insuficienţa
cardiacă cronică
Hipertensiunea
arterială
Edem pulmonar
Edem cerebral
Insuficienţa renală
acută
Insuficienţa
cardiacă acută
Hiperaldosteronism
secundar
Glaucom
Intoxicaţii acute
Tabelul 5
Reacţiile adverse ale diureticelor
Hidroclor- Spirono-
Reacţii adverse Furosemid Acetazolamidă Triamteren
tiazidă lactonă
Hipopotasemie
Hiperpotasemie
Hiperuricemie
Hiperglicemie
Ototoxicitate
Hematotoxicitate
Ginecomastie
Hipotensiune
Hepatotoxicitate
Acidoză
Alcaloză
Tabelul 6
Indicaţiile substituenţilor de volum plasmatic
Indicaţiile Dextran 40 Dextran 70 Gelatinol Trisol
Şoc hipovolemic
Hipotensiunea arterială acută
Intoxicaţie acută
Patologii cu dereglări ale
microcirculaţiei
Profilaxia şi tratamentul
trombozelor şi tromboemboliilor
Deshidratarea organismului
Tabelul 7
Substituenţii de volum plasmatic: efectele şi mecanismele lor
Grupa de substituient Efectul farmacologic Mecanismul efectului
Soluţia izotonă natriu clor
Dextran 40
Hidroxietilamidon (refortan)
Albumina
Medicamentele poligelinei
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual. (elaborarea procesului verbal, concluziilor).
2. Cazuri clinice. Îndrumar pentru lucrările de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 203, 277.
3. Situaţii virtuale. Îndrumar pentru lucrările de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 204, 277.
4. Probleme de situație:
1. În condiţii experimentale s-a modelat edem cerebral. Pentru înlăturarea edemului la
animalul A s-a folosit manitolul, iar la B – ureea. Peste o oră edemul cerebral s-a corectat. La
supravegherea ulterioară peste 6 ore s-a constatat o revenire a edemului cerebral la animalul
B.
Care este cauza efectelor observate?
Explicaţi mecanismele fenomenelor observate.
2. La care grupe de medicamente va recurge medicul pentru corecţia stărilor de
hipovolemie în caz de: a) deshidratare izotonă; b) deshidratare hipotonă; c) şoc hemoragic; d)
şoc endotoxic; e) ciroză cu ascită.
Argumentaţi selectarea grupelor şi principiile de utilizare.
3. În condiţii experimentale s-a modelat o stare de acidoză. Pentru corecţia acesteia a
fost administrată soluţia de 4% hidrocarbonat de sodiu. La examinare pH-ul sangvin s-a
normalizat, dar se constată o hipernatriemie relativă şi acidoză intracelulară.
Care a fost cauza hipernatriemiei relative şi persistenţei acidozei intracelulare?
Ce veţi recomanda pentru corecţia acidozei intracelulare?
PREPARATELE CU ACȚIUNEASUPRA FUNCŢIILOR ORGANELOR TUBULUI
DIGESTIV. PREPARATELE SPASMOLITICE.
A. Actualitatea. Patologiile tubului digestiv asociate cu dereglările funcției secretorii
a glandelor, tonusului și motilității musculaturii netede, formării și secreției bilei și funcțiilor
ficatului se întâlnesc foarte frecvent în practica medicală. În tratamentul maladiilor și stărilor
patologice ale tubului digestiv se folosesc un număr foarte variat de grupe de medicamente ce
necesită cunoștințe vaste pentru selectarea rațională și efcetuarea unei farmacoterapii
eficiente și inofensive.
B. Scopul instruirii. Familiarizarea studenţilor cu grupele de medicamente cu
influenţă asupra funcţiilor tubului digestiv şi cu principiile de selectare corectă a
medicamentelor în patologiile respective.
C. Obiective didactice
a) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, mecanismul acţiunii, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile și reacţiile adverse ale medicamentelor cu influență asupra tubului digestiv.
b) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele cu influenţă asupra funcţiilor
tubului digestiv și să le selecteze în patologia concretă.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Histologie. Caracteristica morfologică şi funcţională a diferitelor regiuni ale aparatului
digestiv. Principiile generale ale structurii tubului digestiv: mucoasa, submucoasa, stratul
muscular, seroasa. Caracteristica generală a mucoasei, structura ei. Particularităţile mucoasei
în diferite regiuni ale tubului digestiv. Pancreasul. Caracteristica morfofuncţională. Structura
pancreasului exocrin, vascularizarea şi inervaţia. Ficatul. Caracteristica morfofuncţională.
Lobul hepatic ca unitate structurală a ficatului. Structura hepatocitelor. Particularităţile
vascularizării. Posibilităţile regeneratoare ale ficatului. Vezica biliară, căile biliare, structura
lor. Regenerarea mucoasei căilor biliare.
Fiziologie. Importanţa digestiei pentru organism. Bazele fiziologice ale secreției gastrice.
Compoziţia şi proprietăţile sucului gastric, importanţa lui. Enzimele sucului gastric şi acţiunea
lor. Mecanismul secreţii gastrice, reglarea ei. Fazele secreţiei sucului gastric. Influenţa
factorilor umorali asupra glandelor stomacale. Enterogastrina, enterogastrona. Digestia
duodenală. Rolul duodenului în digestie. Compoziţia şi proprietăţile sucului pancreatic,
acţiunea lui asupra proteinelor, glucidelor, lipidelor, acizilor nucleici. Enterokinaza.
Mecanismul de reglare a tonusului și motilității musculaturii netede. Fiziologia sistemului
nervos vegetativ (simpatic şi parasimpatic). Reglarea tonusului şi motilităţii organelor interne
(stomacului, intestinului, vezicii biliare şi căilor biliare). Rolul bilei în digestie. Mecanismul
formării bilei în ficat. Eliminarea bilei în duoden. Stimulenţii secreţiei biliare. Digestia în
intestinul subţire şi gros. Sucul intestinal. Absorbţia substanţelor în tubul digestiv. Motilitatea
tubului digestiv. Mişcările antiperistaltice, voma.
Biochimie. Substanţele nutritive de bază. Digerarea glucidelor, proteinelor, lipidelor.
Absorbţia. Putrefacţia în intestin. Mecanismele biochimice de reglare a digestiei. Alimentaţia
parenterală.
Fiziopatologie. Tulburările secreției gastrice și intestinale (secreţiei, motilităţii, absorbţiei
şi excreţiei). Dereglarea funcţiei digestive în duoden din cauza insuficienţei sucului pancreatic
şi bilei. Diareea, constipaţia.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Clasificarea preparatelor cu influenţă asupra funcţiilor tubului digestiv.
2. Preparatele utilizate în hiposecreția gastrică: clasificarea, mecanismul de acțiuni și
principiile de utilizare.
3. Preparatele de substituție în hipofuncția pancreasului: clasificarea, componentele și
mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
4. Preparatele utilizate în hipersecreția gastrică: clasificare.
5. M-colinoblocantele ca antiulceroase: clasificare, mecanismul de acțiune, efectul
antiulceros, indicațiile, reacțiile adverse.
6. H2-histaminoblocantele ca antiulceroase: clasificare, mecanismul de acțiune, efectul
antiulceros, indicațiile, reacțiile adverse.
7. Inhibitorii pompei protonice ca antiulceroase: clasificare, mecanismul de acțiune,
efectul antiulceros, indicațiile, reacțiile adverse.
8. Preparatele cu acţiune antigastrinică și analogii somatostatinei ca antiulceroase:
clasificare, mecanismul de acțiune, efectul antiulceros, indicațiile, reacțiile adverse.
9. Antiacidele: clasificarea, mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
10. Gastroprotectoarele şi citoprotectoarele: clasificarea, mecanismul de acțiune, efectele și
indicațiile sucralfatului, medicamentelor de bismut, analogilor prostaglandinelor,
medicamentelor de origine vegetală, sintetică, vitaminelor și anabolizantelor.
11. Clasificarea medicamentelor antiulceroase.
12. Preparatele ce inhibă funcţia exocrină a pancreasului: mecanismul de acțiune, efectele,
indicațiile.
13. Clasificarea medicamentelor ce intensifică peristaltismul tubului digestiv.
14. Preparatele prokinetice: mecanismele de acțiune, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
15. Laxativele şi purgativele: clasificarea. Mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile și
reacțiile adverse ale laxativelor de volum și emoliente, purgativelor osmotice și iritante.
16. Preparatele ce inhibă motilitatea tubului digestiv: clasificarea.
17. Antivomitivele: clasificarea după apartenența de grup. Mecanismele de acţiune și
indicațiile neurolepticelor, M-colinoblocantelor, H1-antihistaminicelor, antagoniștilor
dopaminergici și serotoninergici.
18. Antidiareicele: clasificarea. Mecanismele de acţiune, efectele și indicațiile M-
colinoblocantelor, medicamentelor opioide și înrudite, medicamentelor astringente,
adsorbante și protectoare.
19. Antiflatulentele: clasificarea. Mecanismele de acţiune și indicaţiile medicamentelor
adsorbante, tensioactive, parasimpatomimetice, enzimelor și carminativelor vegetale.
20. Preparatele hepatotrope. Clasificare.
21. Hepatoprotectoarele: clasificarea după proveniență, mecanismele de acțiune, efectele și
indicațiile. Hepatoprotectoarele de origine entomologică.
22. Preparatele cu influență asupra formării, secreţia şi excreţia bilei: clasificarea.
23. Colesecreticele: clasificarea, mecanismele de acțiune, efectele, indicațiile
24. Colecistochineticele: clasificarea, mecanismele de acțiune, efectele, indicațiile
25. Colelitoliticele: mecanismul de acțiune, efectele și indicațiile.
26. Clasificarea antispasticelor musculaturii netede (spasmoliticelor).
27. Spasmoliticele neurotrope: clasificarea, mecanismul de acţiune, indicaţiile.
28. Spasmoliticele miotrope: clasificarea, mecanismul de acţiune, indicaţiile.
29. Spasmoliticele combinate: clasificarea, mecanismul de acţiune, indicaţiile.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă,
modul de administrare. Dozele (maxime pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutica.
Mecanismul de acțiune. Indicațiile. Contraindicațiile. Reacțiile adverse).
1. Pancreatină. 2. Creon. 3. Famotidină. 4. Omeprazol. 5. Almagel. 6. Sucralfat. 7. Subcitrat
de bismut coloidal. 8. Regesan. 9. Aprotinină. 10. Metoclopramidă. 11. Simeticonă. 12.
Magneziu sulfat. 13. Bisacodil. 14. Picosulfat. 15. Tietilperazină. 16. Ondansetron. 17.
Lactuloză. 18. Macrogol. 19. Loperamid. 20. Enterol. 21. Bactisubtil. 22. Essenţiale. 23.
Ademetionină. 24. Silimarină. 25. Acid ursodezoxicolic. 26. Colosas. 27. Papaverină
clorhidrat. 28. Drotaverină. 29. Atropină sulfat. 30. Platifilnă hidrotartrat. 31. Baralgină.
2) Exerciţii de receptură medicală.
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1. Pancreatină. 2. Creon. 3. Famotidină. 4. Omeprazol. 5. Almagel. 6. Sucralfat. 7. Subcitrat
de bismut coloidal. 8. Regesan. 9. Aprotinină. 10. Metoclopramidă. 11. Simeticonă. 12.
Magneziu sulfat. 13. Bisacodil. 14. Picosulfat. 15. Tietilperazină. 16. Ondansetron. 17.
Lactuloză. 18. Macrogol. 19. Loperamid. 20. Enterol. 21. Bactisubtil. 22. Essenţiale. 23.
Ademetionină. 24. Silimarină. 25. Acid ursodezoxicolic. 26. Colosas. 27. Papaverină
clorhidrat. 28. Drotaverină. 29. Atropină sulfat. 30. Platifilnă hidrotartrat. 31. Baralgină.
Tabel 3
Caracteristica comparativă a antisecretoarelor gastrice
Mecanismul Efectul Reacțiile
Medicamentele Indicațiile
de acțiune antiulceros adverse
M-colinoblocantele
H2-histaminoblocantele
Inhibitorii pompei
protonice
Antagoniștii gastrinei
Analogii somatostatinei
Tabel 4
Caracteristica comparativă a medicamentelor gastro- și citoprotectoare
Mecanismul de Efectul Reacțiile
Medicamentele Indicațiile
acțiune antiulceros adverse
Medicamentele
bismutului
Medicamentele
aluminiului
Analogii
prostaglandinelor
Uleiurile vegetale
Medicamentele
sintetice
Notă: prezența efectului notați cu semnul „+”
Tabel 5
Indicaţiile medicamentelor antivomitive
Cinetoze Vomă în Voma în
Grupa Voma în boala
(voma perioada terapia cu
farmacologică actinică
călătorilor) postoperatorie citostatice
M-colinoblocante
H1-antihistamince
Dopaminoblocante
Neuroleptice
Antiserotoninice
Notă. Notaţi prezenţa efectului cu semnul “+”.
Tabel 6
Caracteristica comparativă a medicamentelor laxative și purgative
Timpul de Localizarea acţiunii Indicaţiile
Grupa de
apariţie a
laxative și Pe tot
efectului Intestinul Constipaţi Constipaţi
purgative traiectul Intoxicaţii
(ore) gros a cronică a acută
intestinal
Laxative de
volum
Laxative
emoliente
Purgative
iritante
Purgative
osmotice
Tabel 7
Mecanismul de acţiune al medicamentelor ce măresc formarea și eliminarea bilei
Coleretice
Hidrocole- Colecisto- Colespas-
Mecanismele de acţiune propriu-
retice chinetice molitice
zise
Stimularea funcţiei secretorii a
parenchimului hepatic
(hepatocitelor)
Majorarea volumului de bilă pe
contul componentului hidric
(dizolvarea bilei)
Majorarea tonusului vezicii
biliare
Micşorarea tonusului căilor
biliare
Micşorarea tonusului sfincterului
Oddi
Notă. Notaţi prezenţa efectului cu semnul “+”.
Tabel 8
Identificarea medicamentelor antispastice
Timpul acţiunii
Calea de Mecanismul Apartenenţa
Medicamente Începutul Durata
administrare de acţiune chimică
(ore) (ore)
Intern,
intravenos, 0,5 – 1
A 4-6 musculotrop Derivaţi purinici
intramuscular, 15 min
rectal
Intern,
10 – 12 Medicamente
B intravenos, 0,5 musculotrop
5-8 combinate
intramuscular
Intern,
intravenos, Derivaţi ai
C 20 – 30 musculotrop
intramuscular, 6-7 izochinolinei
minute
rectal
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2. Caz clinic. Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016, pag.
213.
3. Situaţii virtuale. Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 214 - 217.
4. Probleme de situație:
1. Pacientul X, de 61 de ani, a fost internat cu următoarele acuze: pirozis, greață, durere
în regiunea epigastrică, care au apărut la 1,5 ore după masă, dureri frecvente „de noapte”. Din
anamneză: aproximativ 15 ani suferă de ulcer gastric cu exacerbări frecvente. În studiul
probelor de biopsie ale mucoasei gastrice, a fost detectat Helicobacter pylori.
Numiți schemele posibile de tratament și argumentați-le.
Tabelul 3
Determinaţi medicamentele coleretice administrate intern
Efectul coleretic
Medicamentele Durata de Forma de livrare
Gradul (%)
acţiune (ore)
A 20 1,5 – 2 Comprimate N50
B 20 – 86 3–4 Comprimate 0,2
C 20 2–3 Comprimate obducte N10 şi N50
D 27 - 35 6 şi mai mult Comprimate 0,25
Tabelul 4
Determinaţi medicamentele antiaritmice A, B şi C
(lidocaină, procainamidă, propafenonă)
Parametrii A B C
Durata fazei 0 a
Măreşte Măreşte neânsemnat Măreşte pronunţat
potenţialului de acţiune
Durata repolarizării Măreşte Micşorează Practic nu modifică
Durata potenţialului de
Măreşte Micşorează Practic nu modifică
acţiune
Durata perioadei
Măreşte Micşorează Practic nu modifică
refractare efective
Tabelul 5
Selectaţi indicaţiile pentru medicamentele antiaritmice
Indicaţii pentru administrare
Medicamentul
Aritmii supraventriculare Aritmii ventriculare
Adenozină
Propranolol
Digoxină
Lidocaină
Amiodaronă
Mexiletină
Verapamil
Procainamidă
Flecainidă
Disopiramidă
F. Activitatea interactivă
1. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău, 2016.
pag. 231).
2. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău, 2016.
pag. 232).
3. Problemă de situație:
Unui pacient cu ulcer duodenal pe fundalul diabetului zaharat, pentru tratament
antihelicobacter i s-a prescris un antobiotic cu efect bacteriostatic. Pe parcursul tratamentului
pacientul a constatat o accelerare a peristaltismului stomacului şi intestinului subţire cu
ameliorarea simptomelor atoniei intestinale.
Care grupă de medicamente a fost prescrisă?
Prin ce se explică efectul benefic în atonie intestinală?
VII. PREPARATELE ANTIMICROBIENE, ANTIPARAZITARE ȘI
ANTIHELMINTICE
ANTISEPTICELE ŞI DEZINFECTANTELE. SULFAMIDELE.
CHIMIOTERAPICELE ANTIBACTERIENE CU STRUCTURĂ CHIMICĂ
DIVERSĂ.
A. Actualitatea. Aproximativ 50% din maladiile omului sunt provocate de diverşi
agenţi patogeni: bacterii, spirochete, rickettsii, chlamidii, protozoare, fungi, virusuri, etc. În
lupta cu agenţii patogeni, aflaţi pe un ţesut viu (piele, mucoase, cavităţi naturale şi patologice,
plăgi) sau în mediul extern (diverse obiecte, instrumente etc.), se folosesc medicamente, care
pot împiedica multiplicarea acestora sau provoca distrugerea lor – antisepticele şi, respectiv,
dezinfectantele. Aceste medicamente sunt utilizate pe scară largă în instituţiile medico-
sanitare. În special, ele reprezintă o parte esenţială a practicilor de control al infecţiilor şi ajută
la prevenirea infecţiilor nosocomiale.
În tratamentul infecţiilor, de rând cu antibioticele, se utilizează un arsenal variat de
medicamente precum sulfamidele şi chimioterapicele cu structură chimică diversă. Acestea
deseori pot fi considerate ca alternativă a antibioticelor sau chiar medicamente de prima linie
în tratamentul unor maladii infecțioase, precum cele induse de protozoare, chlamidii, richetsii
etc.
B. Scopul instruirii familiarizarea studenților cu farmacologia antisepticelor,
dezinfectantelor, sulfamidelor, chimioterapicelor antibacteriene cu structură chimică diversă
și formarea deprinderilor de selectare a acestor medicamente în practica medicală.
C. Obiective didactice:
1) Studentul trebuie să cunoască: definiţia, clasificarea, formele medicamentoase şi căile
de administrare, mecanismul de acţiune, indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse ale
preparatelor antiseptice, dezinfectante, sulfamide, chimioterapice antibacteriene cu structură
chimică diversă.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie preparatele antiseptice, dezinfectante, sulfamide,
chimioterapice antibacteriene cu structură chimică diversă în formele medicamentoase și
selecta medicamentele în funcţie de indicații.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Bazele microbiologiei. Taxonomia şi clasificarea microorganismelor. Răspândirea
microorganismelor în natură. Influenţa factorilor mediului înconjurător asupra microbilor.
Noţiune despre infecţii. Bacteriile, virusurile, fungii patogeni, protozoarele şi maladiile
omului, provocate de ele.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Antisepticele şi dezinfectantele: definiția, clasificarea după structura chimică. Cerinţele
de bază față de antiseptice şi dezinfectante, mecanismele de acţiune. Factorii care
determină activitatea antimicrobiană şi selecţia medicamentului.
2. Compuşii metalelor: mecanismele de acțiune, efectele (astringent, iritant, cauterizant),
indicațiile, reacțiile adverse.
3. Compuşii halogenați: clasificarea
4. Preparatele clorului: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
5. Preparatele iodului: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
6. Oxidanţii: mecanismele de acţiune, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
7. Detergenţii. Detergenții anionici: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile.
8. Detergenții cationici: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile.
9. Aldehidele: mecanismul de acţiune, efectele, indicațiile.
10. Fenolii: mecanismul de acţiune, efectele, indicațiile.
11. Coloranţii: mecanismele de acțiune, particularitățile de utilizare.
12. Derivaţii nitrofuranului: mecanismul de acţiune, efectele, indicațiile.
13. Acizii şi bazele. Uleiurile volatile: mecanismele de acțiune, efectele, indicațiile.
14. Bisguanidele: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile.
15. Alcoolii: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile.
16. Derivaţii tiosemicarbazonei: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile.
17. Derivații de naftochinonă (nucina): mecanismul de acțiune, efectele, indicaţiile.
18. Sulfamidele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile,
contraindicaţiile, reacţiile adverse, farmacocinetica
19. Sulfamidele combinate: componenţa, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile,
contraindicaţiile, reacţiile adverse, farmacocinetica.
20. Azocompușii: componenţa, mecanismul de acţiune, indicațiile. Particularităţile
mesalazinei.
21. Derivaţii nitrofuranului: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile şi
reacţiile adverse.
22. Derivaţii naftidrinei și chinolonelor. Chinolonele nefluorate: spectrul şi mecanismul de
acţiune, indicaţiile, farmacocinetica.
23. Fluorchinolonele: clasificarea, spectrul și mecanismul de acțiune, indicațiile,
contraindicațiile, reacțiile adverse, farmacocinetica.
24. Derivaţii nitroimidazolului: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile şi
reacţiile adverse, farmacocinetica.
25. Oxazolidindionele: spectrul și mecanismul de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica.
26. Derivaţii 8-oxichinolinei: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune. Indicaţiile,
reacţiile adverse.
27. Derivaţii chinoxalinei: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse.)
1. Nitrofural. 2. Nitrat de argint. 3. Sulfat de zinc. 4. Cloramină B. 5. Soluţie alcoolică de iod
de 5%. 6. Soluţia peroxidului de hidrogen. 7. Permanganat de potasiu. 8. Alcool etilic. 9. Acid
boric. 10. Soluţie de amoniac. 11. Verde de briliant. 12. Clorhexidină. 13. Citilpiridiniu. 14.
Etacridină lactat. 15. Hexametilentetramină. 16. Sulfaetidol. 17. Sulfadimetoxină. 18.
Sulfalen. 19. Sulfacetamidă. 20. Co-trimoxazol. 21. Ftalilsulfatiazol. 22. Sulfasalazină. 23.
Furazolidon. 24. Acid nalidixic. 25. Ofloxacină. 26. Ciprofloxacină. 27. Metronidazol. 28.
Nitroxolină. 29. Linesolid. 30. Nitrofurantoină.
2) Exerciţii de receptură medicală (se realizează în scris în procesul pregătirii)
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1. Nitrofural. 2. Nitrat de argint. 3. Sulfat de zinc. 4. Cloramină B. 5. Soluţie alcoolică de iod
de 5%. 6. Soluţia peroxidului de hidrogen. 7. Permanganat de potasiu. 8. Alcool etilic. 9. Acid
boric. 10. Soluţie de amoniac. 11. Verde de briliant. 12. Clorhexidină. 13. Citilpiridiniu. 14.
Etacridină lactat. 15. Hexametilentetramină. 16. Sulfaetidol. 17. Sulfadimetoxină. 18.
Sulfalen. 19. Sulfacetamidă. 20. Co-trimoxazol. 21. Ftalilsulfatiazol. 22. Sulfasalazină. 23.
Furazolidon. 24. Acid nalidixic. 25. Ofloxacină. 26. Ciprofloxacină. 27. Metronidazol. 28.
Nitroxolină. 29. Linesolid. 30. Nitrofurantoină.
Tabelul 2
Determinați grupele de antisepticele A-C (aldehide, alcoolii, halogenații)
Carateristica A B C
Manifestă proprietăți
- Denaturarea proteinelor
oxidante prin -Alchilarea
Mecanismul cu formarea albuminatelor
influențarea grupelor proteinelor
de acțiune - Deshidratarea celulei
tiolice ale enzimelor și
microbiene
proteinelor
- antiseptic și dezinfectant - antiseptic și - antiseptic și
- astringent dezinfectant dezinfectant
Efecte
- iritant - deodorant - deodorant
- revulsiv - decolorant - astringent și tanant
- Prelucrarea câmpului - Dezinfecția apei de - Prelucrarea
operator băut mâinelor
- Dezinfectarea - Antisepsia - Hiperhidroză
Indicații
instrumentelor tegumentelor, plagilor, plantară
- Prelucrarea țesuturilor mucoasei vaginale - Pentru conservarea
dentare dure - În stomatologie pieselor anatomice
- Acțiune iritantă asupra - Acțiune iritantă
Reacții -Iritație locală
mucoasei asupra mucoasei
adverse -Reacții alergice
- Eritem local Concentrații marii:
acidoză, edem
pulmonar acut, colaps,
deces.
Tabelul 3
Caracteristica comparativă a derivaţilor nitrofuranului
Medicamentele Calea de administrare Indicaţiile
Nitrofural
Furadonină
Furazolidon
Furagină
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental și virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor).
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău, 2016,
pag. 301, 324 ).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău, 2016,
pag. 302, 324).
4. Probleme de situație:
Problema 1.
Un pacient s-a adresat medicului stomatolog cu probleme de sănătate ale cavității bucale.
Medicul după examinare și efectuare a procedurilor stomatologice pentru profilaxia
infecțiilor, diminuarea formării tartrului dentar i-a prescris un medicament antiseptic pentru
gargarismul cavității bucale. După utilizare, pacientul a sesizat tulburări ale gustului,
xerostomie, senzații de arsuri ale limbii.
Determinați antisepticul prescris?
Explicați mecanismul de acțiune, efectele și indicațiile preparatului prescris.
Problema 2.
Pacientului cu pneumonie de evoluție ușoară în condiții de ambulator i-a fost indicat un
medicament antimicrobian cu acțiune bacteriostatică. Peste 7 zile de tratament starea s-a
ameliorat, dar în scurt timp pacientul a prezentat acuze la dureri în regiunea lombară şi
dereglarea micţiunilor. La examenul urinei s-au determinat cristalurie, cilindrurie,
albuminurie, hematurie.
Ce medicament a fost cauza complicaţilor apărute?
Care vor fi măsurile de profilaxie a lor?
ANTIBIOTICELE
A. Actualitatea. Antibioticele au un profund impact asupra sănătăţii umane, prin
capacitatea lor de a preveni, trata şi a preîntâmpina transmiterea maladiilor infecţioase.
Utilizarea rațională a antibioticelor necesită cunoștințe profunde referitor la particularitățile
spectrului și mecanismului de acțiune, indicațiilor, reacțiilor adverse și de utilizare.
Administrarea neadecvată a antibioticelor a determinat dezvoltarea rezistenţei microbiene, iar
impactul negativ al antibioticorezistenței asupra sănătăţii umane este imens și greu de estimat,
constituind o problemă stringentă la nivel global.
B. Scopul instruirii. Familiarizarea studenților cu principiile de clasificare, spectrul
şi mecanismul de acţiune, indicaţiile şi reacţiile adverse ale antibioticelor.
C. Obiective didactice
1) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune,
indicaţiile, contraindicaţiile, efectele adverse, farmacocinetica antibioticelor,.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie antibioticele în formele medicamentoase
existente, selecta antibioticele în maladiile și stările patologice.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Microbiologia. Noţiuni despre chimioterapie. Indicele chimioterapeutic. Concepţiile
contemporane despre mecanismul de acţiune a medicamentelor chimioterapeutice. Efectele
bactericid şi bacteriostatic. Rezistenţa microbilor la medicamente şi mecanismul apariţiei.
Modalităţi de combatere a rezistenţei microorganismelor la antibacteriene. Antibioticele ca
variantă a medicamentelor chimioterapeutice. Unitatea de măsură a activităţii principalelor
antibiotice. Metodele de bază de determinare a sensibilităţii microbilor la antibiotice şi
interpretarea rezultatelor acestora.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Chimioterapia. Principiile de bază. Cerinţele fată de antibiotice.
2. Clasificarea antibioticelor după structura chimică, mecanismul de acţiune, spectrul de
acţiune, tipul acţiunii antibacteriene.
3. Penicilinele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
adverse, farmacocinetica.
4. Cefalosporinele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
adverse, farmacocinetica.
5. Carbapenemii şi monobactamii: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
adverse, farmacocinetica.
6. Antibiotice beta-lactamice combinate: spectrul și mecanismul de acțiune, indicațiile,
reacțiile adverse.
7. Macrolidele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
adverse, farmacocinetica.
8. Lincosamidele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica.
9. Aminoglicozidele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
adverse, farmacocinetica.
10. Tetraciclinele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
adverse, farmacocinetica.
11. Derivaţii de amfenicol: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica.
12. Glicopeptidele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica.
13. Polimixinele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica.
14. Ansamicinele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
15. Antibiotice din diverse grupe: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
adverse .
16. Antibioticele antistafilococice. Caracteristica.
17. Antibioticele folosite în infecțiile provocate de bacilii gram negativi.
18. Antibioticele folosite în bolile cauzate de bacterii anaerobe gram-negative (Bacteroides
fragilis etc).
19. Rezistenţa bacteriilor la antibiotice: formele de rezistenţă, mecanismele de apariţie şi
căile de combatere.
20. Principiile asocierii antibioticelor. Antagonismul şi sinergismul. Indicaţiile de bază
pentru asocierea antibioticelor.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2,3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse.)
1. Benzilpenicilină de sodiu. 2.Benzatinbenzilpenicilină. 3. Ampicilină. 4. Amoxicilină. 5.
Azlocilină. 6. Cefuroxim. 7. Cefotaxim. 8. Cefixim. 9. Cefepim. 10. Meropenem. 11.
Augmentin. 12. Lincomicină. 13. Clindamicină. 14. Claritromicină. 15. Azitromicină. 16.
Gentamicină. 17. Amicacină. 18. Polimixină-M sulfat. 19. Doxiciclină. 20. Cloramfenicol. 21.
Vancomicină.22. Rifampicină. 23. Tetraciclină. 24. Fuzidină.
2) Exerciţii de receptură medicală (se realizează în scris în procesul pregătirii)
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1.Benzilpenicilină de sodiu. 2.Benzatinbenzilpenicilină. 3. Ampicilină. 4. Amoxicilină. 5.
Azlocilină. 6. Cefuroxim. 7. Cefotaxim. 8. Cefixim. 9. Cefepim. 10. Meropenem. 11.
Augmentin. 12. Lincomicină. 13. Clindamicină. 14. Claritromicină. 15. Azitromicină. 16.
Gentamicină. 17. Amicacină. 18. Tetraciclină. 19. Doxiciclină. 20. Cloramfenicol. 21.
Vancomicină.22. Rifampicină. 23. Polimixină-M sulfat. 24. Fuzidină.
Tabelul 2
Caracteristica medicamentelor din grupul cefalosporinelor
Rezistenţa faţă de Rezistenţa faţă de Activitate
Spectrul
Gene- betalactamazele betalactamazele faţă de
Medicamentele de
raţia microorganis- microorganis- pseudomonas
acțiune
melor gram “+” melor gram “-” aeruginosa
Cefazolină
Cefuroxim
Cefixim
Cefepim
Cefotaxim
Ceftazidim
Tabelul 3
Selectaţi antibioticele de elecţie şi de rezervă în tratamentul bolilor infecţioase
Bolile infecţioase Medicamentele de elecţie Medicamentele de rezervă
Pesta
Holera
Dizenterie bacteriană
Tifos abdominal
Meningită
Difterie
Tetanos
Sifilis
Chlamidioză
Septicemie cu Pseudomonas
aeruginosa
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental și virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor).
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău, 2016,
pag. 314).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău, 2016,
pag. 316).
4. Probleme de situație:
Problema 1
Pacienta cu tifos abdominal a folosit un antibiotic. A survenit însănătoşirea clinică, însă la
a 10-a zi au debutat angină cu febră înaltă, erupţii pe mucoasă buzelor şi meaturilor nazale. La
examenul hematologic s-a determinat leucopenie şi agranulocitoză.
Ce medicament a folosit pacienta?
Care a fost originea complicaţiilor apărute în timpul tratamentului?
Problema 2
Unui pacient cu o infecție urinară provocată de bacilii gram negativi i s-a prescris un
antibiotic. Starea pacientului s-a ameliorat, dar în urma tratamentului s-au dezvoltat
hipoacuzie şi dereglarea funcţiilor renale.
Ce antibiotic a putut cauza aceste complicaţii?
PREPARATELE ANTISPIROCHETOASE
A. Actualitatea. Maladiile, provocate de spirochete, leptospire și borelii, prezintă
interes epidemiologic, cele cu transmisie sexuală (sifilisul) sau patologii mai rar întâlnite care
necesită studiul aprofundat al medicamentelor cu acțiune specifică.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor cu farmacologia preparatelor
antispirochetoase, necesare pentru profilaxia şi tratamentul maladiilor provocate de agenţii
patogeni respectivi.
C. Obiective didactice
1) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune,
indicaţiile, reacţiile adverse şi proprietăţile farmacocinetice ale medicamentelor
antispirochetoase.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele antispirochetoase obligatorii; să
indice medicamentele în funcţie de angenții patogeni.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Microbiologia. Treponema palidă. Mecanismele de transmisie şi manifestările clinice.
Clasificarea leptospirelor. Căile de transmisie a leptospirelor. Agenţii patogeni ai tifosului
recurent. Virusurile. Clasificarea şi caracteristica generală.
E. Întrebări pentru autoinstruire.
1. Clasificarea preparatelor antispirochetoase.
2. Preparatele utilizate în tratamentul sifilisului: clasificarea, mecanismul de acţiune,
indicațiile, reacţiile adverse.
3. Preparatele utilizate în tratamentul leptospirozei şi tifosului recurent: mecanismul de
acţiuni, indicaţiile, reacțiile adverse.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse.)
1. Benzilpenicilină de sodiu. 2. Benzatinbenzilpenicilină. 3. Eritromicină. 4.Doxiciclină. 5.
Cefazolină.
2) Exerciţii de receptură medicală (se realizează în scris în procesul pregătirii)
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1. Benzilpenicilină de sodiu. 2. Benzatinbenzilpenicilină. 3. Eritromicină. 4.Doxiciclină. 5.
Cefazolină.
Denumirea
Nr. Forma de livrare, doza
medicamentului
1 Benzilpenicilină de sodiu Pulb. liof. 500000 UA; 1000000 UA în flacoane
2 Benzatinbenzilpenicilină Pulb. liof. 1200000 UA; 2400000 UA în flacoane
Comprimate 0,25; 0,5
Sup.rectale 0,05; 0,1
3 Eritromicină Susp. 100ml (0,2/5ml) în flacoane (p/u uz intern)
Sol. 2% - 100ml în flacoane (pentru uz extern)
Unguent 30,0 (10 000 UA/1,0)
Comprimate / Capsule 0,1; 0,2
4 Doxiciclină Pulb.liof. 0,1; 0,2 în flacoane
Sol. 2% - 5ml în flacoane
5 Cefazolină Pulb. liof. 0,5; 1,0 în flacoane
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru): tratamentul sifilisului,
profilaxia recidivelor sifilisului, tratamentul leptospirozelor, tratamentul tifosului recurent.
3) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie vezi pag. 331).
G. Activitatea interactivă
1. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie vezi pag. 334).
2. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie vezi pag. 334).
3. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
4. Problemă de situație:
În cazul tratamentului unui pacient cu sifilis s-a administrat un preparat cu acțiune
bactericidă degenerativă. La a 2-a zi de la administrare starea bolnavului s-a agravat: a crescut
febra, s-au intensificat simptomele de intoxicație, s-au accentuat erupțiile cutanate
caracteristice sifilisului.
Ce preparat s-a folosit și care este mecanismul de acțiune?
Care este cauza reacțiilor survenite?
PREPARATELE ANTIVIRALE
A. Actualitatea. Virusurile prezintă agenți patogeni ce provoacă o gamă din ce în ce
mai mare de maladii cu caracter pandemic. Particularitățile de evoluție a infecțiilor virale și
mutațiile frecvente determină elaborarea și cercetarea intensă a medicamentelor antivirale,
inclusiv elaborarea stringentă de preparate noi împotriva unor virusuri noi cu o patogenitate
și infectivitate extrem de rapidă. Incidența și viteza de dezvoltare a rezistenței impun
necesități în perfectarea arsenalului de medicamente antivirale.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor cu farmacologia
medicamentelor antivirale, necesare pentru profilaxia şi tratamentul maladiilor virale.
C. Obiective didactice
1) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune,
indicaţiile, reacţiile adverse şi proprietăţile farmacocinetice ale medicamentelor antivirale.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie preparatele antivirale obligatorii; să indice
medicamentele în funcţie de angenții patogeni.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Microbiologia. Virusurile. Clasificarea, taxonomia şi caracteristica generală.
Particularitățile ciclului infecției virale.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Preparantele antivirale: clasificarea după influența asupra tipului de virus.
2. Preparantele antiviralele active faţă de ortomixovirusuri (virusul gripal): clasificarea,
mecanismele de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
3. Preparantele antiviralele active faţă de virusul herpetic: clasificarea, mecanismele de
acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
4. Preparantele antiviralele active faţă de virusul imunodeficienţei umane (antiretrovirale):
clasificarea, mecanismele de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
5. Preparantele antivirale utilizate în tratamentul hepatitei virale B: clasificarea,
mecanismele de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
6. Preparantele antivirale utilizate în tratamentul hepatitei virale C: clasificarea,
mecanismele de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
7. Preparantele interferonilor: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile
adverse. Medicamentele interferonilor recombinaţi.
8. Preparantele antivirale utilizate în infecţiile cu citomegalovirus: spectrul şi mecanismul
de acţiune, indicaţiile.
9. Preparantele antivirale active în infecţiile cu papilomavirus: spectrul şi mecanismul de
acţiune, indicaţiile.
10. Preparantele utilizate în infecția cu coronavirusuri (virusul SARS CoV-2): clasificarea,
mecanismele de acțiune și pariticularitățile efectului antiviral, indicațiile, reacțiile
adverse.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse)
1. Rimantadină. 2. Oseltamivir 3. Aciclovir. 4. Vidarabină. 5. Zidovudină. 6. Nevirapina 7.
Interferon alfa. 8. Ribavirina 9. Foscarnet 10. Lamivudină. 11. Remdesivir. 12. Molnupiravir.
2) Exerciţii de receptură medicală (se realizează în scris în procesul pregătirii)
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1. Rimantadină. 2. Oseltamivir 3. Aciclovir. 4. Vidarabină. 5. Zidovudină. 6. Nevirapină 7.
Interferon alfa. 8. Ribavirină 9. Foscarnet 10. Lamivudină. 11. Remdesivir. 12. Molnupiravir.
Nr. Denumirea medicamentului Formă de livrare, doză
Comprimate 0,05; 0,1
1 Rimantadină
Sirop 0,2% -100ml
2 Oseltamivir Capsule 0,045; 0,075
Comprimate / Capsule 0,2; 0,4
Susp. 4% - 100ml în flacoane (intern)
3 Aciclovir Pulb.liof. 0,25; 0,5 în flacoane (i/v)
Unguent / Cremă 5% - 10,0
Unguent oftalmic 3% - 5,0
Unguent oftalmic 3% - 5,0;
4 Vidarabină
Gel 10% - 10,0
Capsule 0,25;
5 Zidovudină Sirop 1% - 200ml
Sol. 1%; 2% - 20ml în fiole
Comprimate / Capsule 0,2
6 Nevirapină
Susp. 240ml în flacoane (pentru uz intern)
Sol. 1ml (5000000UI) în fiole(i/m; s/c)
7 Interferon alfa Pulb.liof. 1000 UI în fiole (a se dizolva, a administra
intranasal);
8 Ribavirină Capsule 0,2
Sol. 2,4% - 250ml; 500 ml în flacoane (i/v);
9 Foscarnet
Unguent / Cremă 3% - 5,0; 10,0
10 Lamivudină Comprimate 0,1
11 Remdesivir Pulb.liof. 0,1 în flacoane
12 Molnupiravir Capsule 0,2
Tabelul 1
Mecanismele de acţiune al unor medicamente antivirale
Preparatul Mecanismul de acțiune
Rimantadina
Oseltamivir
Aciclovir
Foscarnet
Maribavir
Zidovudina
Nelfinavir
Interferon alfa
Ribavirina
Sofosbuvir
Remdesivir
Molnupiravir
Tabelul 2
Spectrul de acţiune al unor medicamente antivirale
Virusul Rimantadină Ribavirină Aciclovir Ganciclovir Zidovudină
Gripei tip A
Gripei tip B
Rugeolei
Rubeolei
Herpes
Hepatitei B
HIV/SIDA
Variolei
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor).
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016.
pag. 338).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016.
pag. 339).
4. Problemă de situație:
La a 3-a zi a maladiei, cu scop de tratament a gripei, unui copil a fost indicat un
medicament antiviral. Modul de utilizare: căte 3 – 5 picături în fiecare miat nazal cu interval
de 2-3 ore nu mai puţin de 5 ori pe zi. Peste 3 zile starea copilului s-a ameliorat neesenţial.
Ce medicament a fost indicat?
Care este cauza eficacităţii neesenţiale a lui?
5. Integrame
A→B Medicament antiviral care inhibă neuraminidaza.
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
B
1. Medicament folosit pentru tratamentul infecţiilor cu herpersvirusuri.
2. Inhibitor al reverstranscriptazei.
3. Medicament antiviral inhibitor al decapsidării virale.
4. Medicament anti-HIV.
5. Antispirochetos cu efect bacteriostatic.
6. Treponema...
7. Medicament antiviral efectiv în Parkinson.
8. Complicaţie a luesului terţiar.
9. Medicament antispirochetos care conţine bismut.
10. Medicament antiviral echivalent celui endogen.
11. Inhibă bazele azotate.
PREPARATELE ANTIMICOTICE
A. Actualitatea. Fungii patogeni şi convenţional patogeni provoacă micoze locale şi
sistemice, tratamentul cărora este dificil. Eficacitatea medicamentelor antimicotice depinde de
spectrul de acţiune al acestora, particularităţile lor farmacocinetice şi localizarea fungilor.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor cu proprietăţile
farmacologice ale medicamentelor antimicotice, în formarea deprinderilor şi perceperii de
selectare a medicamentelor în funcţie de forma şi localizarea fungilor.
C. Obiective didactice
1) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune,
indicaţiile şi reacţiile adverse, particularităţile farmacocinetice ale medicamentelor
antimicotice.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie preparatele antimicotice obligatorii; indica
medicamentele respective în diferite micoze.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Microbiologia. Fungii patogeni - agenţii dermatomicozelor, micozelor sistemice,
candidomicozelor.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Preparatele antimicotice: clasificare după provenienţă şi modul de administrare,
mecanismele de acţiune.
2. Antibioticele antimicotice: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile. reacţiile
adverse.
3. Derivaţii de imidazol: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
4. Derivaţii de triazol: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
5. Echinocandinele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
6. Preparatele antimicotice utilizate în dermatomicoze: spectrul şi mecanismul de acţiune,
indicaţiile, reacţiile adverse.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse.)
1. Amfotericină B. 2. Nistatină. 3. Grizeofulvină. 4. Clotrimazol. 5. Miconazol. 6.
Terbinafină. 7. Caspofungină. 8. Fluconazol.
2) Exerciţii de receptură medicală (se realizează în scris în procesul pregătirii)
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1. Amfotericină B. 2. Caspofungină. 3. Grizeofulvină. 4. Clotrimazol. 5. Miconazol. 6.
Terbinafină. 7. Nistatină. 8. Fluconazol.
Tabelul 2
Identificaţi medicamentele după mecanismul de acţiune
Mecanimsul de acţiune Preparaul medicamentos
Cuplarea irevesibilă cu ergosterolul şi alţi steroli specifici
a.
din membrana citoplasmatică a celulelor fungice cu
b.
dereglarea permeabilităţii membranare şi pierderea de ioni,
c.
macromolecule cu consecinţe toxice
Împedicarea sintezei ergosterolului , component esenţial
a.
din membrana citoplasmatică fungică, prin inhibarea unor
b.
enzime specifice (14 alfa-steroldemetilazei,
c.
scualenepoxidazei etc.).
Inhibarea sintezei acizilor nucleici prin blocarea unor
a.
enzime specifice și a funcțiilor microtubulilor ce dereglează
b.
sinteza proteinelor
Inhibarea sintezei D-glucanului, component esențial al a.
peretelui celular al fungilor b.
Dereglarea permeabilității membranei citoplasmatice pentru
a.
ioni, aminoacizi, proteine necesare metabolismului fungilor
G. Activitatea intercativă
1. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor).
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău.2016.
pag. 350).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău.2016.
pag. 350).
4. Problemă de situație:
Unui pacient cu infecții micotice sistemice a fost indicat un medicament antimicotic. Pe
fundalul tratamentului bolnavul a prezentat acuze de febră, frisoane, dereglări dispeptice
(greață, vomă, diaree, anorexie), dureri musculare și aritculare. La examinare s-a constatat
leucopenie, trombocitopenie, anemie, creșterea nivelului enzimelor hepatice și a ureei,
creatininei.
Ce medicament a fost indicat pacientului?
Care sunt reacțiile adverse și măsurile de prevenire a acestora?
Care medicamente cu reacții adverse mai puține ar fi putut indicate?
5. Integrame
A→B component esenţial al celulei la fungi şi protozoare,
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor).
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016,
pag. 329).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016,
pag. 330).
4. Probleme de situație:
a) Pentru tratamentul complex al pacienților cu tuberculoză pulmonară s-au utilizat 4
medicamente. Pe fondalul tratamentului s-au constatat unele efecte adverse:
Medicamentul A - hipoacuzie și afectarea rinichilor.
Medicamentul B - nevrite periferice și creșterea transaminazelor.
Mecicamentul C - colorarea urinei în roșu-portocaliu și creșterea transaminazelor
Medicamentul D - afectarea nervului optic și creșterea acidului uric.
Ce medicamente antituberculoase pot fi cauza complicaţiilor?
Enumerați alte reacții adverse ce pot apărea la medicamentele respective.
5. Integrame
A→B Componentul principal peretelui bacilului tuberculos.
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
B
1. Antibiotic bacteriosatatic care colorează secreţiile în roşu
2. Fluorchinolonă folosită ca medicament antituberculos.
3. Chimioterapic selective doar pentru bacilul Koch.
4. Derivat al nicotinamidei.
5. Antibiotic aminoglicozidic folosit ca medicament antituberculos.
6. Vitamină folosită pentru prevenirea reacţiilor adverse ale izoniazidei.
7. Medicament antituberculos care are ca mecanism inhibarea peretelui celular.
8. Antibiotic antituberculos cu provenienţă specifică bacteriană.
9. Ce colorează rifampicina în roşu.
10. Derivat al nicotinamidei ce se absoarbe parțial din tubul digestiv.
11. Altă denumire al agentului tuberculozei.
PREPARATELE ANTIPROTOZOICE
A. Actualitatea. Protozoarele reprezintă agenţi patogeni ce provoacă o gamă de
maladii cu un tablou clinic mai mult sau mai puţin specific. Preparatele antiprotozoice
formează un grup numeros de substanţe cu acţiune specifică asupra parazitului în funcţie de
localizarea lui şi forma maladiei provocate de el. Pentru realizarea unui tratament eficient este
necesară cunoaşterea profundă a farmacologiei medicamentelor din această grupă.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenților cu chimioterapicele active în
malarie, amibiază, trichomonoză, giardoză, toxoplasmoză, leişmanioză, balantidiază prin
evidenţierea proprietăţilor generale şi specifice ale acestora faţă de agentul parazitar.
C. Obiective didactice
1) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune,
indicaţiile, reacţiile adverse, principiile de profilaxie a manifestărilor clinice ale
medicamentelor antiprotozoice, precum şi preîntâmpinarea contaminării cu agenţii respectivi.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele antiprotozoice obligatorii, indica
medicamentele respective în funcţie de forma maladiei şi localizarea parazitului, precum şi
medicamentele utilizate în chimioprofilaxia bolilor parazitare.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Biologia. Parazitismul. Specificul mediului de viaţă al paraziţilor. Clasificarea. Tipurile
de protozoare. Caracteristica. Clasa sarcodelor. Amiba dizenterică, amiba intestinală. Clasa
flagelatelor. Leişmaniile. Trichomonadele. Lambliile. Tripanosomele. Clasa sporozoarelor.
Toxoplasmele. Speciile plasmodiului. Clasa infuzoriilor. Balantidiile. Caracteristica
morfofuncţională a protozoarelor, ciclul de dezvoltare, acţiunea patogenă.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Clasificarea preparatelor antiprotozoice.
2. Preparatele antimalarice: clasificarea după formele plasmodiului, mecanismele de
acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
3. Preparatele utilizate în amibiază: clasificarea, mecanismele de acțiune, indicațiile,
reacțiile adverse.
4. Preparatele utilizate în tricomonadoză: mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile
adverse.
5. Preparatele utilizate în lamblioză: mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
6. Preparatele utilizate în tratamentul toxoplasmozei, tripanosomiazei şi pneumocistozei:
clasificarea, mecanismele de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
7. Preparatele folosite în tratamentul balantidiazei şi leișmaniozelor: mecanismele de
acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse)
1. Pentamidină. 2. Pirimetamină. 3. Clorochină. 4. Metronidazol. 5. Solusurmină. 6. Co-
trimoxazol. 7. Azitromicină. 8. Doxiciclină.
2) Exerciţii de receptură medicală (se îndeplineşte în scris în procesul pregătirii)
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele de livrare: 1. Pentamidină. 2.
Pirimetamină. 3. Clorochină. 4. Metronidazol. 5. Solusurmină. 6. Co-trimoxazol. 7.
Azitromicină. 8. Doxiciclină.
11
12
B
Extraintestinale:
I. Nematodoze: Nematode:
Filarioză Wuchereria bancrofti
Trihineloză Trichinella spiralis
II. Trematodoze: Trematodode
Fascioloză Fasciola hepatica
Opistorhoză Opisthorchis felineus
Șistosomoză Schistosoma haematobium
Tabelul 2
Mecanismul de acţiune al medicamentelor antihelmintice
Mecanismul de acţiune Mebenda- Levami- Niclosa- Praziquan- Albenda-
Pirantel
(asupra helminţilor) zol sol midă tel zol
Dereglarea funcţiei
sistemului neuro-
muscular
Dereglarea proceselor
energetice
Dereglarea sintezei și
polimerizării tubulinei
Dereglarea
metabolismului
calciului
Diminuarea rezistenței
helminților la enzimele
proteolitice
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor).
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016,
pag. 354).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău. 2016,
pag. 355).
4. Probleme de situație:
Unui pacient pentru tratamentul ascaridozei, i-a fost indicat un medicament. De obicei
medicamentul este indicat pentru dehelmintizarea în masă. Mecanismul de acţiune constă în
paralizia aparatului neuro-muscular al helminţilor. Se prescrie fără utilizarea laxativelor şi
respectarea unei diete speciale.
Determinaţi medicamentul prescris pacientului.
5. Integrame
A→B Medicament antihelmintic care se absoarbe puţin în intestine, avînd o
biodisponibilitate de 10%.
1. Antihelmintic activ faţă de cestode extraintestinale.
2. Antihelmintic activ faţă de nematode intestinale.
3. Una din cea mai frecventă helmintiază de nematode intestinale.
4. Efectul pirantelului asupra musculaturii helminţilor.
5. Inhibă fosforilarea oxidativă şi stimulează ATP-aza helminţilor.
6. Medicament antiprotozoic cu efect antihelmintic.
7. Antihelmintic care poate fi folosit în cestodozele și trematodozele extraintestinale.
8. Un antihelmintic utilizat preponderant în ascaridoză.
9. Parazitoză ce afectează preponderant organele parenchimatoase.
10. Antihelmintic cu proprietăți imunostimulatoare.
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
B
Totalizare la tema:
PREPARATELE ANTIMICROBIENE, ANTIPARAZITARE ȘI
ANTIHELMINTICE
A. Întrebări pentru autoinstruire
1. Antisepticele şi dezinfectantele: definiția, clasificarea după structura chimică.
Mecanismele de acţiune.
2. Compuşii metalelor. Mecanismele de acțiune, efectele, indicațiile. Acţiunea locală
(astringentă, iritantă şi cauterizantă).
3. Compuşii halogenați. Clasificarea. Medicamentele clorului: mecanismul de acțiune,
efectele, indicațiile, racțiile adverse. Medicamentele iodului: clasificarea. mecanismul
de acțiune, efectele, indicațiile, racțiile adverse.
4. Oxidanţii: mecanismul de acţiune, efectele, indicațiile, reacțiile adverse ale peroxidului
de hidrogen și permanganatului de potasiu.
5. Detergenţii: clasificarea. Detergenții anionici și cationici: mecanismul de acțiune,
efectele, indicațiile.
6. Aldehidele: mecanismul de acţiune, efectele, indicațiile.
7. Bisguanidele: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile.
8. Alcoolii: mecanismul de acțiune, efectele, indicațiile.
9. Clasificarea antibioticelor după structura chimică, mecanismul de acţiune, spectrul de
acţiune, tipul acţiunii antibacteriene.
10. Antibioticele beta-lactamice. Clasificarea. Penicilinele: clasificarea, spectrul şi
mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse, farmacocinetica.
11. Cefalosporinele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
adverse, farmacocinetica.
12. Carbapenemii şi monobactamii: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
adverse, farmacocinetica.
13. Macrolidele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
adverse, farmacocinetica.
14. Lincosamidele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica.
15. Aminoglicozidele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
adverse, farmacocinetica.
16. Tetraciclinele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile
adverse, farmacocinetica.
17. Derivaţii de amfenicol: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse
farmacocinetica.
18. Glicopeptidele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, principiul de dozare,
reacțiile adverse, farmacocinetica.
19. Polimixinele: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
20. Rezistenţa bacteriilor la antibiotice. Formele de rezistenţă. Mecanismele genetice și
biochimice, căile de combatere a rezistenței.
21. Principiile asocierii antibioticelor. Antagonismul şi sinergismul. Indicaţiile pentru
asocierea antibioticelor.
22. Sulfamidele: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile
adverse, farmacocinetica.
23. Sulfamidele combinate: componenţa, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile,
reacţiile adverse, farmacocinetica.
24. Derivaţii nitrofuranului: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile şi
reacţiile adverse.
25. Derivaţii naftidrinei și chinolonelor: clasificarea. Chinolonele nefluorate: spectrul şi
mecanismul de acţiune, indicaţiile, farmacocinetica.
26. Fluorchinolonele: clasificarea, spectrul și mecanismuol de acțiune, indicațiile, reacțiile
adverse, farmacocinetica.
27. Derivaţii nitroimidazolului: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile şi
reacţiile adverse, farmacocinetica.
28. Oxazolidindionele: spectrul și mecanismul de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica.
29. Derivaţii 8-oxichinolinei: clasificarea, spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile şi
reacţiile adverse.
30. Derivaţii chinoxalinei: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile şi reacţiile adverse.
31. Clasificarea preparatelor antituberculoase după proveniență, mecanismul de acțiune și
OMS. Mecanismele de acțiune ale medicamentelor antituberculoase.
32. Antibioticele ansamicinice ca antituberculoase: spectrul şi mecanismul de acţiune,
indicațiile, reacţiile adverse, farmacocinetica.
33. Hidrazinele ca antituberculoase: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicațiile, reacţiile
adverse, farmacocinetica.
34. Preparatele antileproase: clasificarea și mecanismele de acțiune.
35. Clasificarea medicamentelor antiprotozoice. Medicamentele utilizate în malarie:
clasificarea după tipul plasmodiului, mecanismele de acțiune, indicațiile.
36. Preparatele utilizate în amibiază: clasificarea, mecanismele de acțiune, caracteristica.
37. Preparatele utilizate în tricomonadoză: clasificarea, mecanismele de acțiune,
caracteristica.
38. Preparatele utilizate în lamblioză: clasificarea, mecanismele de acțiune, caracteristica.
39. Preparatele utilizate în toxoplasmoză: clasificarea, mecanismele de acțiune,
caracteristica.
40. Preparatele utilizate în tripanosomiază: clasificarea, mecanismele de acțiune,
caracteristica.
41. Preparatele utilizate în pneumocistodoză: clasificarea, mecanismele de acțiune,
caracteristica.
42. Clasificarea preparatelor antihelmintice. Medicamentele utilizate în nematodozele
intestinale: mecanismele de acţiune, indicaţiile, reacțiile adverse, farmacocinetica.
43. Preparatele utilizate în cestodozele intestinale: mecanismele de acţiune, indicaţiile,
reacțiile adverse, farmacocinetica.
44. Preparatele utilizate în helmintaozele extraintestinale: mecanismele de acţiune,
indicaţiile, reacțiile adverse, farmacocinetica.
45. Clasificarea preparatelor antispirochetoase. Medicamentele utilizate în tratamentul
sifilisului, leptospirozei şi tifosului recurent: mecanismele de acţiune, indicațiile,
reacţiile adverse.
46. Clasificarea preparatelor antivirale după tipul virusului (utilizarea clinică).
47. Preparatele antivirale antigripale: clasificarea, spectrul și mecanismele de acțiune,
indicațiile, reacțiile adverse.
48. Preparatele antivirale antiherpetice: clasificarea, spectrul și mecanismele de acțiune,
indicațiile, reacțiile adverse.
49. Preparatele antivirale antiretrovirale: clasificarea, spectrul și mecanismele de acțiune,
indicațiile, reacțiile adverse.
50. Preparatele antivirale utilizate în hepatita virală B: clasificarea, spectrul și mecanismele
de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
51. Preparatele antivirale utilizate în hepatita virală C: clasificarea, spectrul și mecanismele
de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse.
52. Interferonii: tipurile, mecanismul de acțiune, efectele farmacologice, inidcațiile,
reacțiile adverse. Inductorii interferonului (interferonogenii). Interferonii recombinaţi.
53. Preparatele antivirale utilizate în infecțiile cu coronarovirusuri SARS CoV-2:
mecanismele de acțiune, indicațiile, reacțiile adverse
54. Clasificarea preparatelor antimicotice după proveniență, modul de administrare.
Mecanismele de acțiune
55. Antibioticele antimicotice: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile
adverse, farmacocinetica.
56. Derivaţii de imidazol și triazol: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile
adverse, farmacocinetica.
57. Echinocandinele ca antimicotice: spectrul şi mecanismul de acţiune, indicaţiile, reacţiile
adverse, farmacocinetica.
B. Lucrul individual al studentului (punctul 1se realizează în scris în procesul
pregătirii)
1) Exerciţii de receptură medicală
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase posibile:
Antiseptice și dezinfectante: 1. Nitrofural. 2. Nitrat de argint. 3. Sulfat de zinc. 4. Cloramină
B. 5. Soluţie alcoolică de iod de 5%. 6. Soluţia peroxidului de hidrogen. 7. Permanganat de
potasiu. 8. Alcool etilic. 9. Acid boric. 10. Soluţie de amoniac. 11. Verde de briliant. 12.
Clorhexidină. 13. Hexametilentetramină. 14. Etacridină lactat.
Antibiotice: 1. Benzilpenicilină de sodiu. 2. Benzatinbenzilpenicilină. 3. Ampicilină. 4.
Azlocilină. 5. Azitromicină. 6. Lincomicină. 7. Clindamicină. 8. Gentamicină. 9. Cefotaxim.
10. Cefuroxim. 11. Cefepim. 12. Cefixim. 13. Meropenem. 14. Vancomicină. 15.
Claritromicină. 16. Amicacină. 17. Fuzidină. 18. Augmentin. 19. Amoxicilină. 20.
Tetraciclină. 21. Doxiciclină. 22. Cloramfenicol. 23. Polimixină-M sulfat. 24. Rifampicină.
Chimioterapice sintetice: 1. Sulfaetidol. 2. Sulfadimetoximă. 3. Sulfalen. 4. Co-trimoxazol.
5. Furazolidon. 6. Acid nalidixic. 7. Ofloxacină. 8. Metronidazol. 9. Nitroxolină. 10.
Linesolid. 11. Ciprofloxacină. 12. Sulfasalazină. 13. Ftalilsulfatiazol. 14. Nitrofurantoină. 15.
Mesalazină. 16. Sulfacetamidă.
Antivirale:. 1.Rimantadină. 2. Oseltamivir. 3. Aciclovir. 4. Foscarnet. 5. Zidovudină. 6.
Interferon-alfa. 7. Lamivudină 8. Ribavirină. 9. Vidarabina.
Antimicotice: 1. Amfotericină B. 2. Nistatină. 3. Clotrimazol. 4. Grizeofulvină 5. Miconazol.
6. Fluconazol. 7. Capsofungină. 8 Terbinafină.
Antituberculoase: 1. Izoniazidă. 2. Etambutol. 3. Rifampicină. 4. Streptomicină. 5.
Pirazinamidă. 6. Levofloxacină. 7. Dapsonă. 8. Clofazimină.
Antiprotozoice: 1. Clorochină. 2. Metronidazol. 3. Co-trimoxazol. 4. Furazolidonă. 5.
Pirimetamină. 6. Doxiciclină. 7. Pentamidina. 8. Solusurmină. 9. Claritromicină.
Antihelmintice: 1. Levamizol. 2. Mebendazol. 3. Praziquantel.. 4. Niclosamidă. 5. Pirantel 6.
Dietilcarbamazină.7. Ivemectină. 8. Albendazol.
2) Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru):
Antibiotice: profilaxia reumatismului, pneumonie pneumococică, gangrenă gazoasă, antrax,
tetanos, sifilis, meningite provocate de H. influenzae, infecţii provocate de Ps. aeruginosa,
infecţii provocate de Bac. fragilis, osteomielite, infecţii provocate de protei, infecţii
stafilococice rezistente la benzilpenicilină, infecţii stafilococice meticilinrezistente,
salmoneloze, colita pseudomembranoasă, tifos abdominal, meningite bacteriene, tuberculoză,
infecţii urinare, tifos exantematic, dizenterie bacteriană, infecţii provocate de Chlamidii,
infecţii provocate de enterococi.
Antiseptice și dezinfectante: dezinfectarea sputei, dezinfectarea instrumentelor, potabilizarea
apei, prelucrarea mâinilor, spălarea rănilor, prelucrarea câmpului operator, hiperhidroză,
prelucrarea primară a plăgilor, profilaxia blenoreei nou-născuţilor, pneumonie, dizenterie
amebiazică, conjunctivită, infecţiile căilor urinare, infecţii provocate de Ps. aeruginosa,
infecţii provocate de Bac. fragilis, enterocolita ulceroasă nespecifică, tricomoniază, infecţii
purulente grave, infecţii provocate de actinomicete, infecţii provocate de pneumocişti, infecții
atipice, infecții provocate de toxoplasme, nocardii, infecții anaerobe, infecții protozoice, colita
pseudomembranoasă, infecții stafilococice și streptococice cu polirezistență.
Antivirale: profilaxia sezinieră a gripei, profilaxia și tratamentul gripei A și B (atipice),
infecțiile herpetice oftalmice, infecțiile herpetice cutanate și oro-faciale, infecțiile herpetice
sistemice, infecțiile cu virusul varicelo-zosterian, infecții cu citomegalovirus, hepatita virală
B, hepatita virală C, infecțiile cu retrovirusuri.
Antimicotice: micoze sistemice, dermatomicoze, meningită micotică, onicomicoză,
candidoze digestive, candidoze vaginale, candidozele pielii.
Antispirochetoase, antituberculoase și antileproase: tratamentul sifilisului, profilaxia
recidivelor sifilisului, tratamentul infecției cu leptospire, tifosul recurent, meningita
tuberculoasă, profilaxia tuberculozei, tuberculoză pulmonară activă, tuberculoză cu
polirezistentă, lepră.
Antiprotozoice: tratamentul malariei, coma malarică, profilaxia individuală a malariei,
profilaxia socială a malariei, profilaxia recidivelor malariei, amibiază de orice localizare,
amibiază în lumenul şi peretele intestinal, amibiază tisulară, lamblioză, trichomonază,
toxoplasmoză, balantidiază, leishmanioză tripanosomiază şi pneumocistoză.
Antihelmintice: ascaridoză, enterobioză, tricocefaloză, anchilostomidoză, strongiloidoză,
teniază, botriocefaloză, teniarinchoză, helmintoze extraintestinale.
VIII. PREPARATELE CU ACŢIUNE ASUPRA PROCESELOR
INFLAMATOARE, IMUNE ŞI METABOLICE
Tabelul 2
Efectele de bază ale antiinflamatoarelor nesteroidiene şi mecanismele apariţiei lor
Efectele Mecanismele de acţiune
1. Blocarea sintezei prostaglandinelor grupei E din hipotalamus.
2. Blocarea sintezei prostoglandinelor în focarul inflamaţiei şi
a) Analgezic preîntâmpinarea hiperalgeziei.
3. Stabilizarea membranei lizosomale şi prevenirea eliberării
fermenţilor hidrolitici: proteaze, lipaze, hidralaze ş.a.
4. Acţiune antioxidantă.
b) Antipiretic 5. Dereglarea producerii ATP – ului în focarul de inflamaţie
6. Acţiune antiproliferativă în focarul de inflamaţie (scăderea
activităţii fibroblaştilor).
7. Blocarea formării prostoglandinelor grupei E în structurile
c) Antiinflamator cerebrale, participante la propagarea impulsului durerii.
8. Blocarea sintezei prostoglandinelor şi a altor mediatori ai
inflamaţiei.
9. Blocarea adeziunii neutrofilelor şi monocitelor la celulele
endoteliului.
Notă. Uniți cifrele mecanismelor de acţiune cu efectele corespunzătoare.
Tabelul 3
Caracteristica comparativă a antiinflamatoarelor nesteroidiene din diverse grupe
chimice
Acid
Efectele Paracetamol Indometacină Diclofenac Meloxicam
acetilsalicilic
Analgezic
Antipiretic
Antiinflamator
Antiagregant
Ulcerogen
Notă. gradul de exprimare a efectului marcaţi cu următoarele simboluri:
“++” – efect maxim
“+” – efect mai mic decât maxim
“-“ – lipsa efectului.
Tabelul 4
Efectele farmacologice ale glucocorticoizilor şi mecanismele de apariţie a lor
Efectele
Mecanismele de apariţie
farmacologice
1. Micşorarea formării mediatorilor inflamaţiei (prostoglandinelor şi
Antiinflamator
leucotrienelor) pe contul blocării COX 2
2. Micşorarea proliferării şi diminuarea activităţii T – limfocitelor pe
Imunodepresiv
contul inhibării expresiei receptorilor interleukinici –1 şi 2
3. Blocarea adeziunii neutrofilelor pe contul micşorării selectinelor din
Antialergic
endoteliu
4. Inhibarea activităţii macrofagilor şi neutrofilelor pe contul diminuării
formării interleukinelor (în primul rând 1), factorului adeziunii
celulare, factorului necrozei tumorale.
5. Diminuarea activităţii fibroblaştilor
6. Sensibilizarea adrenoreceptorilor faţă de catecolamine
Antişoc 7. Micşorarea formării mediatorilor inflamaţiei (prostoglandinelor şi
leucotrienelor) pe contul blocării fosfolipazei A2.
8. Micşorarea formării imunoglobulinelor pe contul diminuării activităţii
B – limfocitelor (în doze mari).
9. Scăderea eliberării histaminei pe contul stabilizării membranelor
mastocitare.
Notă: Întruniţi indicii notaţi cu litere, cu cei notaţi cu cifre, după principiul “efect –
mecanism de acţiune”.
Tabelul 5
Efectele adverse ale antiinflamatoarelor steroidiene
Profilaxia şi corecţia
Efecte adverse Manifestările Mecanismul apariţiei
complicaţiilor
Sindromul Cuşing
Diabetul steroid
Retenţia sodiului şi
apei
Osteoporoza
Ulcer steroid
Scăderea imunităţii
Intensificarea
coagulabilităţii
sangvine
Încetinirea proceselor
de regenerare
Dereglări psihice
Hipertensiune
arterială
Cataractă
Dereglări
hematologice
Miopatia
Atrofia
corticosuprarenalelor
la administrarea
îndelungată
Tabelul 6
Caracteristica comparativă a inhibitorilor degranulării mastocitelor
Cromoglicat de
Parametrii comparativi Nedocromil sodic Ketotifen
sodiu
Biodisponibilitatea la
administrarea per orală
(mare / mică)
Blocarea H1-
histaminoreceptorilor
Acţiune sedativă
Doza nictimerală (24 ore)
Notă. Prezenţa efectului notaţi cu semnul “+”.
Tabelul 7
Caracteristica comparativă a H1-histaminoblocantelor
Parametrii Difenhid- Cloropi- Prome- Astemi- Cetirizi- Lorata-
comparativi ramină ramină tazină zol nă dină
Doza terapeutică
medie (mg)
Durata de acţiune
(ore)
Efectul sedativ
(exprimat/redus)
Acţiunea M-colino-
blocantă
Acţiunea
ganglioblocantă
Acţiunea alfa-
adrenoblocantă
Acţiunea iritantă
Acţiunea
cardiotoxică (+/-)
Notă. Prezenţa efectului notaţi cu semnul “+”
Tabelul 8
Mecanismul de acţiune al imunodepresivelor
Ciclo- Azatio- Predni- Ciclo- Timoglo-
Mecanismele de acţiune
fosfamidă prină solon sporină bulină
Dereglarea structurii ADN
Dereglarea sintezei ADN
Inhibarea transcrierii
genomului interleuchinei -1
Scăderea expresiei
receptorilor interleuchinei -2
Formarea complexului
“T-limfocit-anticorp”
Notă. Prezenţa efectului notaţi cu semnul “+”.
Tabelul 9
Indicaţiile medicamentelor imunostimulatoare
Prodigio- Ribomu- Levami- Molgramos-
Indicaţii Timalin
zan nil zol tim
Profilaxia infecţiilor virale
Tratamentul infecţiilor virale
Tratamentul proceselor
cronice infecţios-inflamatoare
Tratamentul infecţiilor
respiratorii cronice
Afecţiunile autoimune
Leucopenia, cauzată de
chimioterapia antitumorală
Leucopenia în sindromul HIV
Stimularea leucopoezei în
transplantarea măduvei
osoase
Notă. Prezenţa efectului semnaţi cu semnul “+”
Tabelul 10
Efectele adverse ale imunodepresivelor
Ciclofos- Azatio-
Efectele adverse Prednisolon Ciclosporina
famidă prină
Greaţă, vomă
Dereglarea hematopoezei
Infecţii secundare
Sindromul Cuşing
Hepatotoxicitate
Nefrotoxicitate
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental și virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016,
pag. 281, 289).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016,
pag. 282, 290).
4. Probleme de situație:
a) Doi pacienţi cu reumatism articular primar depistat au fost trataţi cu medicamentele
A şi B, cu proprietăţi antiinflamatoare și analgezice. După 1 lună de tratament la pacientul ce
a folosit medicamentul A s-a semnalat anemie, leucopenie şi trombocitopenie, iar la pacientul
care a administrat medicamentul B s-au constatat hemoragii gingivale, hematurie şi s-a mărit
durata timpului de coagulare.
Determinaţi medicamentele şi explicaţi cauza complicaţiilor apărute.
Tabelul 1
Caracteristica medicamentelor hormonale ale hipofizei
Organele şi
Hormonii Medicamen-
Lobii hipofizei ţesuturile Efectele Indicaţiile
hipofizei tele
ţintă
Somatotrop
Adenocortico-
trop
Anterior Tireotrop
(adenohipofiza) Foliculo-
stimulant
Luteinizant
Prolactină
Intermediar Melanotropină
Posterior Vasopresină
(neurohipofiza) Oxitocină
Tabelul 2
Caracteristica medicamentelor antitiroidiene
Medicamentele Medicamentele Beta-
Medicamentele Tioamidele
iodului litiului adrenoblocantele
Mecanismul de
acțiune
Indicațiile
Reacțiile adverse
Farmacocinetica
Tabelul 3
Efectele şi indicaţiile medicamentelor hormonale ale glandei paratiroide și calcitonina
Efectele
Conţinutul Reabsorbţia
Medica- Absorbţia Nivelul
Hormonul ++ ++ de Ca++ în Ca++la Indica-
mentele Ca din Ca în
ţesutul nivelul ţiile
TGI plasmă
osos rinichilor
Parathormon
Calcitonina
Notă. prezenţa efectului notaţi prin:
“↑” - majorarea efectului; “↓”- micşorarea efectului.
Tabelul 4
Efectele metabolice ale medicamentelor insulinei
Celulele ţesutului
Tipul metabolismului Celulele hepatice Celulele musculare
lipidic
Gluconeogeneza ( )
Captarea glucozei ( )
Glucidic Glicoliza ( ) Captarea glucozei ( )
Glicoliza ( )
Glicogeneza ( )
Glicogenoliza ( )
Lipogeneza ( ) Sinteza
Lipidic -
Lipoliza ( ) trigliceridelor ( )
Captarea
Catabolismul
Proteic aminoacizilor ( )
proteinelor ( )
Sinteza proteinelor ( )
Notă. prezenţa efectului notaţi prin:
“↑” - majorarea efectului; “↓”- micşorarea efectului.
Tabelul 5
Caracteristica comparativă ale antidiabeticelor orale
Grupele de Mecanismul de Efectul
Indicațiile
antidiabetice acțiune hipoglicemiant
Sulfonilureicele
Biguanidele
Tiazolidindionele
Meglitinidele
Agoniștii GLP-1
Inhibitorii DPP-IV
Tetrazaharidele
Inhibitorii
aldoreductazei
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2. Caz clinic (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău 2016, pag.
258).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău 2016,
pag. 260).
4. Problemă de situație:
Pacienta acuză iritabilitate, excitabilitate mărită, transpiraţii, tahicardie, dereglarea
somnului, exoftalmie şi o scădere progresivă în greutate. Medicul, după o examinare
minuţioasă, a indicat pacientei un medicament. Toate semnele patologiei s-au micşorat vădit,
dar pacienta a semnalat oboseală, crampe musculare, mărirea în volum a regiunii anterioare a
gâtului. La examinarea repetată a pacientei s-a depistat leucopenie.
Ce medicament a fost indicat pacientei?
Care a fost cauza măriri în volum a regiunii anterioare a gâtului?
Care a fost cauza apariţiei leucopeniei?
Ce este necesar de indicat pacientei suplimentar pentru profilaxia complicaţiilor depistate?
PREPARATELE HORMONALE ŞI ANTIHORMONALE (partea II)
PREPARATELE CU INFLUENŢĂ ASUPRA TONUSULUI ŞI ACTIVITĂŢII
CONTRACTILE A MIOMETRULUI
A. Actualitatea. Actualmente se constată o creștere a incidenței afecţiunilor
patologice provocate de insuficienţa sau hiperfuncţia glandelor endocrine. Este evident că în
primul caz se administrează medicamentele hormonale ca terapie de substituţie, iar în al
doilea caz sunt indicate medicamentele antihormonale. Medicamentele hormonale se folosesc,
de asemenea, şi în tratamentul unor maladii neendocrine, ca terapie patogenică.
Medicamentele, care stimulează musculatura uterină, sunt utilizate pe larg în obstetrică şi
ginecologie pentru inducerea şi susţinerea travaliului, eventual pentru provocarea avortului,
precum şi pentru prevenirea sau stoparea metroragiilor uterine. Medicamentele care scad
contractilitatea uterului sunt utile pentru profilaxia şi tratamentul iminenţei de avort şi a
naşterii premature.
B. Scopul instruirii constă în studierea farmacologiei preparatelor hormonale şi
antihormonale, a principiilor de selectare a medicamentelor în funcţie de patologie şi de
prescrierea corectă a reţetelor, conform indicaţiilor. Familiarizarea studenţilor cu
farmacologia preparatelor cu influență asupra activităţii contractile a miometrului.
C. Obiective didactice
1) Studentul trebuie să cunoască: definiţia şi clasificarea medicamentelor hormonale,
antihormonale, ocitocicelor și tocoliticelor, farmacocinetica şi farmacodinamia lor, forma de
livrare şi căile de administrare a principalelor medicamente, indicaţiile de bază şi
contraindicaţiile, reacţiile adverse.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele necesare în diferite forme
medicamentoase, să le indice în funcţie de afecţiunea patologică şi stările de urgență.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Anatomia omului. Glandele endocrine. Structura uterului. Modificările funcţionale ale
uterului. Vasele şi nervii uterului.
Fiziologia umană. Caracteristica generală a glandelor endocrine. Hormonii. Participarea
la reacţiile integrale ale organismului. Corticosuprarenalele. Importanţa steroizilor în
organism. Glandele sexuale. Hormonii sexuali şi importanţa lor pentru organism. Parturiţia.
Contractilitatea uterină crescută înainte de declanşarea naşterii. Efectul oxitocinei asupra
uterului. Începutul travaliului - teoria de iniţiere a acestuia prin feed-back pozitiv. Mecanica
parturiţiei. Separarea şi expulzarea placentei. Involuţia uterului.
Histologia. Sistemul endocrin. Structura glandelor endocrine. Suprarenalele. Sistemul
genital masculin şi feminin. Uterul. Dezvoltarea. Structura. Vascularizarea şi inervaţia
uterului.
Biochimia. Glucocorticoizii, mineralocorticoizii, reglarea biosintezei şi secreţiei lor.
Influenţa asupra metabolismului glucidic, proteic, lipidic şi hidrosalin. Hormonii sexuali:
structura, influenţa asupra metabolismului şi funcţiei organelor sexuale. Prostaglandinele.
Structura şi nomenclatura. Biosinteza şi metabolismul. Acţiunea biologică.
Fiziopatologia. Fiziopatologia corticosuprarenalelor, glandelor sexuale.
Morfopatologia. Modificările morfologice în patologia endocrină. Modificări
morfopatologice ale uterului.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Preparatele mineralocorticoizilor: mecanismul de acţiune, influenţa asupra
organismului, indicaţiile, reacţiile adverse.
2. Preparatele glucocorticoizilor. Clasificarea după modul de administrare și efectele de
bază. Mecanismul genomic și non-genomic de acțiune. Influenţa asupra metabolismului
glucidic, proteic, lipidic şi hidrosalin, asupra ţesutului mezenchimal, sistemului
cardiovascular, SNC, muşchilor şi sângelui. Mecanismele acţiunii antiinflamatoare,
antialergică, imunodepresivă şi antişoc ale glucocorticoizilor.
3. Indicaţiile glucocorticoizilor. Principiile de dozare. Reacţiile adverse.
4. Preparatele hormonale ale estrogenilor: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, reacţiile adverse.
5. Preparatele hormonale ale progestativelor: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, reacţiile adverse.
6. Preparatele antiestrogenilor: clasificarea, mecanismele de acţiune, indicaţiile.
7. Preparatele antiprogestativelor: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile.
8. Anticoncepţionalele: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile
adverse.
9. Preparatele hormonale ale androgenilor: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, reacţiile adverse.
10. Antagoniştii androgenilor (antiandrogenii): clasificarea, mecanismele de acţiune,
indicaţiile.
11. Clasificarea preparatelor anabolizante. Anabolizante steroidiene: efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile, reacţiile adverse
12. Anabolizantele nesteroidiene: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile.
13. Clasificarea preparatelor ce influenţează tonusul şi activitatea contractilă a miometrului.
14. Ocitocicele clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
15. Tocoliticele: clasificarea, clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse.
16. Preparatele care măresc tonusul miometrului (alcaloizii de ergot): mecanismul de
acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
17. Preparatele care micşorează tonusul colului uterin: mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse).
1.Dezoxicorticosteron acetat. 2. Hidrocortizon acetat. 3. Prednisolon. 4. Dxametazonă 5.
Fluticazonă. 6. Estradiol. 7. Progesteron. 8. Metiltestosteron. 9. Triziston. 10. Clomifen
citrat. 11. Ciproteron. 12. Finasterid. 13. Nandrolonă. 14 Dinoprost. 15. Dinoproston. 16.
Ergotamină. 17. Metilergometrină. 18. Fenoterol. 19. Ritodrină.
2) Exerciţii de receptură medicală (se realizează în scris în procesul pregătirii)
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1.Dezoxicorticosteron acetat. 2. Hidrocortizon acetat. 3. Prednisolon. 4. Dexametazonă 5.
Fluticazonă. 6. Estradiol. 7. Progesteron. 8. Metiltestosteron. 9. Triziston. 10. Clomifen citrat.
11. Ciproteron. 12. Finasterid. 13. Nandrolonă. 14. Dinoprost. 15. Dinoproston. 16.
Ergotamină. 17. Metilergometrină. 18. Fenoterol. 19. Ritodrină.
Tabelul 2
Indicaţiile hormonilor estrogeni
Etinil-
Indicaţiile Estradiol Hexestrol Fosfestrol
estradiol
Hipofuncţie ovariană (hipogonadism
primar şi secundar)
Dismenorea (dereglarea ciclului
menstrual)
Insuficienţa activităţii contractile a
miometrului în perioda natală
Terapia de substituţie în menopauza
naturală sau chirurgicală
Contracepţia perorală (în combinare cu
progestagenele)
Cancer de prostată
Tabelul 3
Indicaţiile progestativelor
Hidroxi- Medroxi-
Indicaţiile Progesteron progesteron progesteron Noretisteron
capronat acetat
Dismenorea (dereglarea
ciclului menstrual)
Iminenţă de avort spontan
(cauzat de insuficienţa
corpului galben)
Endometrioză
Contracepţia perorală (în
combinare cu estrogenii)
Contracepţia parenterală
(injectabilă)
Terapia de substituţie în
menopauza naturală sau
chirurgicală (în combinare cu
estrogenii)
Cancer al endometriului şi
glandei mamare
Notă. prezenţa efectului notaţi cu semnul “+”.
Tabelul 4
Indicaţiile anticoncepționalelor hormonale
Femei până la 40 Femei până la Femei Femei în
ani, fără 40 ani, cu fumătoare Femei în vârstă de
Grupa de
contraindicaţii la contraindicaţii în vârstă de perioada peste
medicamente
contracepţia pentru utilizarea peste 35 lactaţiei perioada
hormonală estrogenilor ani reproductivă
Contraceptive
orale
combinate
Contraceptive
cu conţinut
numai de
progestative
Tabelul 5
Implicațiile diferitor receptori în activitatea contractilă a uterului
Receptorii miometrului Efect stimulant Efect deprimant
Stimularea alfa-adrenoreceptorilor
Stimularea beta2-adrenoreceptorilor
Stimularea M-colinoreceptorilor
Stimularea receptorilor oxitocinici
Stimularea receptorilor prostaglandinici
Notă: Notaţi prezenţa efectului cu semnul “+”.
Tabelul 6
Indicaţiile medicamentelor ocitocice
Oxitocina şi Prostaglan- Alcaloizii
Indicaţiile
analogii ei dinele de ergot
Stimularea activităţii contractile a miometriului
Provocarea avortului în diverse perioade ale ei
Întreruperea artificială a sarcinii în perioada
tardivă
Accelerarea involuţiei uterului în perioada
postpartum
Hemoragiile postpartum
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău 2016,
pag. 225, 259).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chișinău 2016,
pag. 225 - 226, 260).
4. Problemă de situație:
Pentru jugularea hemoragiilor cauzate de atonia uterină postpartum, parturientei i-a fost
prescris un medicament de 2 ori pe zi timp de 3 zile. Contrar indicaţiilor, pacienta a folosit
medicamentul de 4 ori pe zi timp de o săptămână. Hemoragiile au încetat, dar au apărut dureri
în extremităţi.
Ce medicament a fost prescris pacientei?
Care este cauza complicaţiilor apărute?
Totalizare la tema:
PREPARATELE CU ACŢIUNE ASUPRA PROCESELOR INFLAMATOARE,
IMUNE ŞI METABOLICE.
A. Scopul instruirii constă în consolidarea cunoştinţelor studenţilor despre
farmacodinamia acestor grupe de medicamente, selectarea conform indicaţiilor, reacţiile
adverse şi măsurile de prim ajutor în caz de supradozare cu medicamente din grupele
enumerate.
B. Obiective didactice
a) Studentul trebuie să cunoască: caracteristica farmacologică a acestor grupe de
medicamente (farmacocinetica şi farmacodinamia), indicaţiile, reacţiile adverse şi măsurile de
prim ajutor în supradozare.
b) Studentul trebuie să poată: prescrie medicementele obligatorii din aceste grupe, indica
medicamente în diverse boli, stări patologice de urgenţă.
C. Întrebări pentru autoinstruire
1. Clasificarea preparatelor antiinflamatoare.
2. Antiinflamatoarele nesteroidiene: clasificarea după apartenența de grup, mecanismul de
acțiune, efectele farmacologice și mecanismele lor, indicațiile, contraindicațiile și
reacțiile adverse.
3. Inhibitorii selectivi ai ciclooxigenazei: mecanismul acţiunii antiinflamatoare, efectele,
indicațiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse.
4. Antiinflamatoarele steroidiene: clasificarea după modul de administrare, după efectele
de bază (antiinflamator, mineralocorticoid). Mecanismul acţiunii antiinflamatoare,
efectele, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse.
5. Antiinflamatoarele antireumatice specifice (cu acțiune lentă, ce modifică evoluția bolii):
clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, contraindicaţiile și reacţiile
adverse ale derivaților 4-aminochinolinici, medicamentelor aurului, derivaților tiolici,
sulfasalazinei, anticorpilor monoclonali și citostaticelor.
6. Clasificarea preparatelor antialergice.
7. Preparatele utilizate în reacţiile alergice de tip imediat: clasificarea, Particularitățile
farmacodinamice și indicaţiile alfa-beta și beta- adrenomimeticelor, metilxantinelor, M-
colinoblocantelor.
8. Glucocorticoizii: mecanismul acțiunii antialergice, efectele, indicațiile, reacțiile adverse.
9. H1-antihistaminicele: clasificarea după structura chimică și generații. Mecanismul de
acţiune, efectele, indicațiile, contraindicațiile și reacțiile adverse.
10. Intoxicaţia acută cu H1-antihistaminice: tabloul clinic, tratamentul. Particularităţile
intoxicaţiei la copii.
11. Inhibitorii degranulării mastocitelor: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse.
12. Preparatele utilizate în reacţiile alergice de tip întârziat. Clasificarea.
13. Imunodepresivele minore. Clasificarea. Mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile și reacţiile adverse ale derivaţilor chinolinici, sărurilor de aur,
derivaţilor tiolici.
14. Imunodepresivele majore. Clasificarea. Mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile și reacţiile adverse ale glucocorticoizilor şi citostaticelor.
15. Clasificarea preparatelor imunomodulatoare (medicamentele cu influență asupra
sistemului imun).
16. Imunomodulatoare de origine bacteriană: clasificarea, acțiunea imunostimulatoare,
indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse.
17. Imunomodulatoare de origine fungică și vegetală: acțiunea imunostimulatoare,
indicaţiile.
18. Imunomodulatoare de origine animalieră și sintetică: acțiunea imunostimulatoare,
indicaţiile.
19. Imunomodulatoare recombinate și interferonii: acțiunea imunostimulatoare, indicaţiile.
20. Preparatele entomologice ca imunomodulatoare.
21. Noţiuni de hormon, preparat hormonal şi antihormonal.
22. Clasificarea preparatelor hormonale după proveniență, structura chimică și mecanismul
de acțiune.
23. Mecanismul de acţiune al hormonilor polipeptidici şi steroidieni la nivel celular.
24. Preparatele hormonale ale hipotalamusului: clasificarea, mecanismele de acțiune,
indicațiile, reacțiile adverse.
25. Preparatele hormonale ale hipofizei: clasificarea. Medicamentele adenohipofizei:
mecanismul de acțiune, indicațiile și reacțiile adverse. Medicamentele neurohipofizei:
influența asupra tonusului miometrului, intestinului, vaselor, diurezei. Indicațiile.
26. Preparatele hormonale ale glandei tiroide. Mecanismul de acțiune, influenţa asupra
funcţiilor organelor şi metabolismului. Indicațiile, contraindicațiile, reacțiile adverse,
farmacocinetica. Particularităţile acţiunii şi dozării levotiroxinei la copii.
27. Preparatele antitiroidiene: clasificarea, mecanismele de acțiune, indicațiile, reacțiile
adverse.
28. Preparatele hormonale ale glandei paratiroide: mecanismul de acțiune, efectele,
indicațiile, reacțiile adverse.
29. Calcitonina: medicamentele, mecanismul de acțiune, indicaţiile, reacţiile adverse.
30. Clasificarea medicamentelor antidiabetice după mecanismul de acțiune.
31. Preparatele insulinei: clasificarea după durata de acțiune a insulinelor de origine
animalieră și umane, mecanismele de acțiune. Influenţa insulinei asupra metabolismului
glucidic, lipidic, proteic, hidrosalin, ficatului, musculaturii striate și țesutului adipos.
Indicaţiile, reacţiile adverse și farmacocinetica medicamentelor insuline.
32. Preparatele insulinelor umane: particularitățile de acțiune, indicațiile. Medicamentele
utilizate în coma diabetică (hiperglicemică) şi hipoglicemică.
33. Glucagonul: mecanismul de acţiune, indicaţiile.
34. Clasificarea antidiabeticelor orale după aparteneța de grup. Medicamentele antidiabetice
noi.
35. Sulfoniureicele ca antidiabetice: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte
efecte, indicațiile, reacțiile adverse.
36. Biguanidele ca antidiabetice: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte,
indicațiile, reacțiile adverse.
37. Meglitinidele: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte, indicațiile.
38. Tiazolidindionele: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte,
indicațiile, reacțiile adverse.
39. Tetrazaharidele: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte, indicațiile.
40. Agoniștii GLP-1-receptorilor: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte
efecte, indicațiile.
41. Inhibitorii DPP IV: mecanismul de acţiune, efectul hipoglicemiant, alte efecte,
indicațiile.
42. Preparatele mineralocorticoizilor: mecanismul de acţiune, influenţa asupra
organismului, indicaţiile, reacţiile adverse.
43. Preparatele glucocorticoizilor. Clasificarea după modul de administrare, durata acțiunii,
efectele de bază și potență. Mecanismul genomic și non-genomic de acțiune. Influenţa
asupra metabolismului glucidic, proteic, lipidic şi hidrosalin, asupra ţesutului
mezenchimal, sistemului cardiovascular, SNC, muşchilor şi sângelui. Mecanismele
acţiunii antiinflamatoare, antialergică, imunodepresivă şi antişoc ale glucocorticoizilor.
44. Indicaţiile glucocorticoizilor. Principiile de dozare. Reacţiile adverse.
45. Preparatele hormonale ale estrogenilor: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, reacţiile adverse.
46. Preparatele hormonale ale progestativelor: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, reacţiile adverse.
47. Preparatele antiestrogenilor: clasificarea, mecanismele de acţiune, indicaţiile.
48. Preparatele antiprogestativelor: mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile.
49. Anticoncepţionalele: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile
adverse.
50. Preparatele hormonale ale androgenilor clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile, reacţiile adverse.
51. Antagoniştii androgenilor (antiandrogenii): clasificarea, mecanismele de acţiune,
indicaţiile.
52. Clasificarea preparatelor anabolizante. Anabolizante steroidiene: efectele, indicaţiile,
contraindicaţiile, reacţiile adverse
53. Anabolizantele nesteroidiene: clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile.
54. Clasificarea preparatelor ce influenţează tonusul şi activitatea contractilă a miometrului.
55. Ocitocicele clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
56. Tocoliticele: clasificarea, clasificarea, mecanismul de acţiune, efectele, indicaţiile,
reacţiile adverse.
57. Preparatele care măresc tonusul miometrului (alcaloizii de ergot): mecanismul de
acţiune, efectele, indicaţiile, reacţiile adverse.
58. Preparatele care micşorează tonusul colului uterin: mecanismul de acţiune, efectele,
indicaţiile.
D. Lucrul individual al studentului (punctele 1 și 2 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Exerciţii de receptură medicală
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase:
1. Diclofenac. 2. Ketoprofen. 3. Ibuprofen. 4. Meloxicam. 5. Lornoxicam. 6. Aceclofenac. 7.
Celecoxib. 8. Cromoglicat disodic. 9. Ketotifen 10. Dexametazonă. 11. Hidroxiclorochină. 12.
Infliximab. 13. Epinefrina. 14. Salbutamol. 15. Difenhidramină. 16. Clemastină. 17.
Mebhidrolină. 18. Loratadină. 19. Cetirizină. 20. Levamizol. 21. Interferon. 22. Azatioprină.
23. Metotrexat 24. Imupurin. 25. Corticotropină. 26. Oxitocină. 27. Desmopresină 28.
Gonadotropină corionică. 29. Levotiroxină. 30. Tiamazol. 31. Paratiroidină. 32. Calcitonină.
33. Insulină. 34. Glibenclamidă. 35. Metformină. 36. Glucagon. 37.Dezoxicorticosteron
acetat. 38. Hidrocortizon acetat. 39. Prednisolon. 40. Dexametazonă 41. Fluticazonă. 42.
Estradiol. 43. Progesteron. 44. Metiltestosteron. 45. Triziston. 46. Clomifen citrat. 47.
Ciproteron. 48. Finasterid. 49. Nandrolonă. 50. Dinoprost. 51. Dinoproston. 52. Ergotamină.
53. Metilergometrină. 54. Fenoterol. 55. Ritodrină.
Enumerați grupele și medicamentele utilizate în (pentru):
stări febrile, afecțiuni periarticulare acute, artralgii, neuralgii, mialgii, sindrom algic
postoperator și posttraumatic, colică biliară și renală, reumatism, artrită reumatoidă,
spondiloartrită ankilozantă, artrita gutoasă, osteoartroză deformantă, lupus eritematos,
transplant de organe sau ţesuturi, edem angioneurotic, dermatită alergică și de contact,
urticarie, vomă produsă de medicamente, profilaxia cinetozelor, accese de astm bronşic, şoc
anafilactic, infecţii cronice, stări imunodeficitare secundare, diabet zaharat tip I, diabet zaharat
tip II, diabet insipid, comă diabetică, mixedem, hipertiroidism, comă hipoglicemică, diabet
zaharat cu obezitate, tetanie, hipofuncţia ovarelor, cancerul prostatei, hipoplazie genitală
masculină, infarct miocardic, distrofie alimentaro-infecţioasă la copii, boala Addison,
reumatism, eczemă, șoc anafilactic, insuficiență corticosuprarenală acută, astm bronșic, artrita
reumatoidă, status astmatic, lupusul eritematos, anemia hemolitică, stimularea naşterii,
prevenirea gravidităţii nedorite, inducerea travaliului, atonia uterină în perioada postpartum,
metroragii, pentru relaxarea colului uterin, pentru provocarea avortului, hemoragii rebele
postpartum, profilaxia şi tratamentul iminenţei de avort şi a naşterii premature.
2) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016, pag. 292.).
E. Activitatea interactivă
1. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 295.).
2. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 296.)
PREPARATELE VITAMINELOR ŞI VITAMINOIDELOR
A. Actualitatea. Vitaminele sunt substanţe organice de origine exogenă,
indispensabile în cantităţi mici pentru desfăşurarea normală a proceselor metabolice din
organism. Împreună cu enzimele şi hormonii, acţionează ca biocatalizatori. Deficitul de
vitamine provoacă stări patologice caracteristice, care pot fi combătute prin administrarea
preparatelor vitaminice respective.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor cu posibilităţile utilizării
vitaminelor cu scop profilactic şi de tratament a unor maladii şi deficiențe de vitamine.
C. Obiective didactice
1) Studentul trebuie să cunoască: principiile clasificării, mecanismul acţiunii, efectele,
indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse, simptomatica intoxicaţiilor acute şi asistenţa
acestora.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele vitaminice, în diferite forme
medicamentoase, să le indice în funcţie de maladiile și starea pacientului.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Biochimia. Vitaminele A, D, K, B1, B2, B6, B12, C, PP, biotina, acidul pantotenic, acidul
folic: structura, sursele alimentare, necesarul zilnic, simptomele avitaminozelor, proprietăţile
biologice.
Fiziopatologia. Hiper-, hipo- şi avitaminozele, Hipovitaminozele exogene (primare).
Hipovitaminozele endogene (secundare) cauzate de aport insuficient, tulburări de absorbţie,
depozitare, utilizare şi metabolism, ale medicamente lor vitaminice. Simptomele hipo- şi
hipervitaminozelor.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Noţiuni despre hipo- şi hipervitaminoze. Cauzele hipovitaminozelor. Principiile de
clasificare a medicamentelor vitaminice.
2. Efectele, indicaţiile, contraindicaţiile și reacţiile adverse ale medicamentelor vitaminelor
hidrosolubile B1, B6, B12, Bc, C, P și PP.
3. Efectele, indicaţiile, contraindicaţiile și reacţiile adverse ale preparatelor vitaminelor
liposolubile.
4. Manifestările hipervitaminozelor A, D, E și K.
5. Preparatele polivitaminice.
6. Vitaminoidele. Efectele și indicațiile.
7. Interacţiunile preparatelor vitaminice.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse).
1. Piridoxină clorhidrat. 2. Riboflavină. 3. Acid ascorbic. 4. Retinol acetat. 5. Ergocalciferol.
6. Acid nicotinic. 7. Kvadevit. 8. Tiamină clorid. 9. Nicotinamidă. 10. Calciu pantotenat 11.
Rutozid. 12. Fitomenadionă. 13. Panhexavit. 14. Decamevit. 15.Cianocobalamină.
16.Menadionă. 17.Acid folic.
2) Exerciţii de receptură medicală (se realizează în scris în procesul pregătirii).
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase: 1. Piridoxină
clorhidrat. 2. Riboflavină. 3. Acid ascorbic. 4. Retinol acetat. 5. Ergocalciferol. 6. Acid
nicotinic. 7. Kvadevit. 8. Tiamină clorid. 9. Nicotinamidă. 10. Calciu pantotenat. 11. Rutozid.
12. Fitomenadionă. 13. Panhexavit. 14. Decamevit. 15.Cianocobalamină. 16.Menadionă.
17.Acid folic.
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 263).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 266).
4. Problemă de situație:
Pacientul s-a adresat la medic în legătură cu prezenţa durerilor puternice în regiunile
parietale, maxilei superioare şi inferioare care nu se jugulau cu medicamentele analgezice
obişnuite. A fost stabilită o nevrită a nervului trigemen şi indicate 3 medicamente vitaminice.
Pacientul a simţit o ameliorare, dar peste puţin timp au apărut urticaria, hiperemia
tegumentelor, hipersecreţiile nazale, faringiene şi lacrimale, cefaleea.
Ce medicamente au fost indicate?
Care a fost cauza complicaţiilor apărute?
Ce este necesar de folosit pentru a jugula complicaţiile apărute?
ENZIMELE UTILIZATE CA MEDICAMENTE. ANTIENZIMELE
A. Actualitatea. Aceste medicamente manifestă diverse acţiuni în funcţie de natura
enzimei sau antienzimei. Ele pot fi utilizate în diferite afecţiuni în scopuri atât preventive, cât
şi curative.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor a proprietățile farmacologice
ale enzimelor şi antienzimelor.
C. Obiective didactice
1) Studentul trebuie să cunoască: caracteristica enzimelor şi antienzimelor, clasificarea,
mecanismul acţiunii, efectele, indicaţiile, contraindicaţii și reacţiile adverse.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie enzimele şi antienzimele în formele
medicamentoase, să indice aceste medicamente conform patologiei.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Biochimia. Istoricul descoperirii şi studierii enzimelor. Clasificarea. Izoenzimele.
Dependenţa reacţiilor enzimatice de temperatură, pH, concentraţia enzimei şi a substratului.
Unităţile de măsură a activităţii şi cantităţii enzimelor. Cofactorii enzimelor: ionii metalelor şi
coenzimele. Vitaminele cu funcţii de coenzime. Inhibitorii enzimelor: reversibili, ireversibili.
Remediile medicamentoase cu proprietăţi de antienzime. Reglarea acţiunii enzimelor.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Noţiuni despre enzime, antienzime. Importanţa lor biologică.
2. Enzimele utilizate ca medicament. Clasificarea în funcţie de scopul utilizării.
3. Enzimele proteolitice (utilizate în supuraţii şi gangrene). Farmacodinamia. Indicațiile.
4. Enzimele fibrinolitice. Farmacodinamia. Indicațiile.
5. Enzimele digestive. Farmacodinamia. Utilizarea.
6. Enzimele cu proprietăţi diverse. Farmacodinamia. Utilizarea.
7. Noţiuni despre medicamente de provenienţă microbiană cu proprietăţi enzimatice.
Utilizarea în terapeutică.
8. Antienzimele. Definiţia. Clasificarea după mecanismul de acţiune.
9. Antiproteazele. Farmacodinamia. Utilizarea.
10. Antifibrinolitice. Farmacodinamia. Indicaţiile.
11. Medicamente medicamentoase din diverse grupe, utilizate ca antienzime. Caracteristica:
b. anticolinesterazicele;
c. inhibitoare ale monoaminooxidazei;
d. inhibitoare ale carboanhidrazei;
e. inhibitoare ale xantinoxidazei.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse).
1. Terilitină. 2. Pepsină. 3. Hialuronidază. 4. Nialamidă. 5. Streptokinază. 6. Festal. 7.
Aprotinină. 8. Acid aminocaproic. 9. Neostigmină. 10. Acetazolamidă. 11. Alopurinol.
2) Exerciţii de receptură medicală (se realizează în scris în procesul pregătirii).
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase posibile. 1.
Terrilitină. 2. Pepsină. 3. Hialuronidază. 4. Nialamidă. 5. Streptokinază, 6. Festal, 7.
Aprotinină, 8. Acid aminocaproic, 9. Neostigmină, 10. Acetazolamidă, 11. Alopurinol.
Tabelul 1
Indicaţi medicamentele folosite în pancreatita acută şi cronică
Indicaţiile Grupele de medicamente
Medicamentele de substituţie (enzimele)
Pancreatita cronică
a) ... b) ... c) ... d) ...
Inhibitorii enzimelor proteolitice
Pancreatita acută a) ... b) ...
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2. Caz clinic (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016, pag.
263).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 266).
4. Problemă
Unui pacient cu boala bronşiectazică, pentru micşorarea vîscozităţii sputei şi ameliorarea
eliminării ei, a fost indicat un preparat enzimatic inhalator. Eliminarea sputei s-a ameliorat,
însă la pacient au devenit mai frecvente accesele de astm bronşic. După întreruperea inhalării
medicamentului accesele s-au înlăturat.
Ce medicament a fost indicat pacientului?
Care a fost cauza apariţiei complicaţiilor date?
PREPARATELE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL HIPERLIPIDEMIILOR
(antiaterosclerotice), OBEZITĂȚII, OSTEOPOROZEI.
A. Actualitatea. Lipoproteidele exogene şi îndeosebi cele endogene intervin în
procesul de aterogeneză, care însoţeşte în majoritatea cazurilor maladiile cardiovasculare.
Reducerea nivelului lipoproteinelor prin diverse căi constituie unul din principiile profilaxiei
secundare a multor boli mai ales la pacienţii de vârstă înaintată. Utilizarea medicamentelor
hipolipemiante constituie una din metodele de tratament a aterosclerozei şi a maladiilor cu
caracter ischemic.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor cu farmacologia preparatelor
utilizate în tratamentul aterosclerozei, obezității și osteoporozei.
C. Obiective didactice
1) Studentul trebuie să cunoască: definiţia, clasificarea, mecanismul şi particularităţile
acţiunii, indicaţiile, reacţiile adverse ale preparatelor hipolipemiante și utilizate în tratamentul
obezității și osteoporozei.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie preparatele hipolipemiante și utilizate în
tratamentul obezității și osteoporozei în formele medicamentoase posibile, să indice
substanţele respective în funcţie de maladii și stări patologice.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Biochimia. Colesterolul, trigliceridele şi lipoproteidele. Fracţiile şi funcţiile lor în
procesele energetice şi plastice ale organismului.
Anatomia patologică. Procesele de aterogeneză. Factorii de risc. Rolul lipoproteidelor
exo- si endogene în ateroscleroză. Ateroscleroza vaselor cerebrale, coronariene şi periferice.
Particularităţile de structură.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Clasificarea preparatelor antiaterosclerotice.
2. Preparatele hipolipemiante. Clasificarea după apartenenţa de grup și mecanism.
3. Statinele. Clasificarea după proveniență și generații. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile.
Reacţiile adverse.
4. Rășinile anionice. Mecanismul de acţiune. Efectele. Indicaţiile. Reacţiile adverse.
5. Acidul nicotinic. Mecanismul de acţiune. Efectele. Indicaţiile. Reacţiile adverse.
6. Fibraţii. Mecanismul de acţiune. Efectele. Indicaţiile. Reacţiile adverse.
7. Probucolul. Farmacodinamia. Indicaţiile.
8. Preparatele endoteliotrope şi antioxidante. Particularităţile acţiunii. Indicaţiile.
9. Preparatele cu acţiune lipotropă. Caracteristica.
10. Preparatele utilizate în tratamentul obezităţii. Clasificarea. Mecanismul şi
particularităţile de acţiune. Indicaţiile.
11. Preparatele utilizate în tratamentul osteoporozei. Clasificarea. Mecanismul şi
particularităţile de acţiune, indicaţiile bifosfonaților, medicamentelor calciului,
vitaminei D.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse).
1. Fenofibrat. 2. Acid nicotinic. 3. Colestiramină. 4. Piricarbat. 5. Lovastatină. 6. Lipostabil.
7. Probucol.
2) Exerciţii de receptură medicală
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase: 1. Fenofibrat.
2. Acid nicotinic. 3. Colestiramină. 4. Piricarbat. 5. Lovastatină. 6. Lipostabil. 7. Probucol.
Tabelul 1
Efectele adverse ale medicamentelor antiaterosclerotice
Acid
Efectele adverse Clofibrat Lovastatină Colestiramină
nicotinic
Dereglări gastrointestinale
Formarea calculilor biliari
Dereglarea funcţiilor hepatice
Miopatii
Urticarie
Hiperemia pielii
Hiperglicemie
Hiperuricemie
Dereglarea absorbţiei
vitaminelor liposolubile
Tumori ale tractului digestiv
Reacţii alergice
Notă: prezenţa efectului notaţi cu semnul „+”
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 269).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 269).
4. Problemă de situație:
Unui pacient a fost indicat un medicament din grupul vitaminelor. Posedă acţiune
hipolipidemiantă ce nu este determinată de activitatea vitaminică. În calitate de
hipolipidemiant se indică în doze de 1,5 – 6g pe zi.
Ce medicament a fost indicat pacientului?
PREPARATELE ANTINEOPLAZICE, RADIOPROTECTOARE,
RADIOOPACE ŞI RADIOSENSIBILIZANTE
A. Actualitatea. Tumorile maligne şi hemoblastozele constituie o traumă psihică
gravă pentru pacienţi, deoarece ele sunt incurabile, iar tratamentul este doar paliativ. De aceea
studiul insistent şi consecvent al remediilor citotoxice preocupă ştiinţa medicală.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studenţilor cu proprietăţile
farmacologice ale medicamentelor antitumorale, radioprotectoare, radiopace și
radiosensibilizatoare.
C. Obiective didactice
1) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea, mecanismele de acţiune, efectele,
indicaţiile, reacţiile adverse, farmacocinetica preparatelor anticanceroase, radioprotectoarelor
şi radioopace.
2) Studentul trebuie să poată: prescrie principalele preparate anticanceroase în toate
formele medicamentoase, să indice medicamentele antitumorale în patologia oncologică.
D. Cunoştinţe din disciplinele precedente și de tangență necesare pentru
integrarea interdisciplinară.
Morfopatologia. Clasificarea tumorilor. Structura lor.
Fiziopatologia. Hemoblastozele. Clasificarea. Leucemiile. Clasificarea. Tabloul sângelui.
E. Întrebări pentru autoinstruire
1. Definiţia şi clasificarea preparatelor antitumorale.
2. Agenţii alchilanţi. Clasificarea. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Reacţiile adverse.
3. Antimetaboliţii. Clasificarea. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Reacţiile adverse.
4. Antibioticele citostatice. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Reacţiile adverse.
5. Preparatele antitumorale de provenienţă vegetală. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile.
Reacţiile adverse.
6. Preparatele hormonale şi antagoniştii lor utilizaţi în bolile tumorale. Mecanismul de
acţiune.Indicațiile.
a) Androgenii. Efectele şi utilizarea lor.
b) Estrogenii. Efectele şi utilizarea lor. Antiestrogenii. Particularităţile şi indicaţiile.
c) Progestativele. Indicaţiile.
d) Glucocorticoizii. Particularităţile acţiunii citostatice. Indicaţiile.
7. Enzimele citotoxice. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile.
8. Diverse medicamente cu acţiune antitumorală.
9. Preparatele citochinelor și anticorpilor monoclonali. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile.
Reacții adverse.
10. Preparatele radioprotectoare, radioopace şi radiosensibilizante: clasificarea, mecanismul
de acţiune, indicaţiile.
F. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse).
1. Ciclofosfamidă. 2. Clorambucil. 3. L-asparaginază. 4. Metotrexat. 5. Mercaptopurină. 6.
Fluoruracil. 7. Prospidină. 8. Doxorubicină. 9. Cisplatină. 10. Vincristină. 11. Docetaxel.
2) Exerciţii de receptură medical (se realizează în scris în procesul pregătirii)
Să se prescrie următoarele medicamente în toate formele medicamentoase: 1.
Ciclofosfamidă. 2. Clorambucil. 3. L-asparaginază. 4. Metotrexat. 5. Mercaptopurină. 6.
Fluorouracil. 7. Prospidină. 8. Doxorubicină. 9. Cisplatină. 10. Vincristină. 11. Docetaxel.
Tabelul 1
Selectaţi indicaţiile de bază ale unor medicamente citostatice
Ciclo- Doxo-
Busul- Meto- Mercap- Fluor- Vinblas- Citara-
Indicaţiile fosfa- rubi-
fan trexat topurină uracil tină bină
midă cină
Leucoză
Limfosarcom
Limfogra-
nulomatoză
Cancer mamar
Cancer ovarian
Cancer pulmonar
Cancerul vezicii
urinare
Cancer de colon
Cancer gastric
Corionepiteliom
a uterină
Tumori ale
capului şi gâtului
Tumori cerebrale
Notă: prezenţa efectului notaţi cu semnul “+”
Tabelul 2
Efectele adverse ale citostaticelor şi măsurile de prevenire a lor
Grupele de citostatice
Antago- Antago- Măsurile
Efectele Compu- Antago- Antibiotice
Cloreti- niştii niştii de
adverse şii din niştii antracic-
lamine pirimidi- acidului corecţie
platină purinici linice
nici folic
Greaţă,
vomă
Leucopenie
Trombocito-
penie
Anemie
Afectarea
mucoaselor
Alopeţia
Deprimarea
activităţii
reproductive
Cardio-
toxicitate
Neuro-
toxicitate
Nefro-
toxicitate
Hepato-
toxicitate
Efect
mutagen
Cancerige-
nitate
(tumori
secundare)
Reacţii
alergice
Notă: prezenţa efectului notaţi cu semnul “+”.
Tabelul 3
Indicaţiile medicamentelor hormonale şi antihormonale în tumorile maligne
Indicaţiile
Grupa de
Cancer de
medicamente Cancer mamar Cancer uterin Leucoze
prostată
Androgenii
Estrogenii
Progestativele
Clucocorticoizii
Antiandrogenii
Antiestrogenii
Inhibitorii
aromatazelor
Anticorticoizilor
Notă: prezenţa efectului notaţi prin semnul “+”.
G. Activitatea interactivă
1. Film didactic virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 362).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie. Chişinău 2016,
pag. 363).
4. Problemă de situație:
Unui pacient cu limfosarcom i-a fost indicat un medicament cu proprietăţi specifice
antileucemice. După mecanismul de acţiune se deosebeşte de alte medicamente antitumorale
– inhibă metabolismul unui aminoacid specific. După o perioadă de tratament la pacient a
apărut o predispoziţie la hemoragii.
Ce medicament a fost prescris pacientului?
COMPLICAŢIILE TRATAMENTULUI MEDICAMENTOS
A. Actualitatea. Răspândirea largă a medicamentelor în ultimele decenii a dus la
apariţia bolii medicamentoase, la baza căreia stau reacţiile adverse ale medicamentelor.
Complicaţiile apărute ca urmare a tratamentului necesită o atitudine corespunzătoare la
administrarea medicamentelor.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studentului cu complicaţiile de bază ca
urmare a tratamentului medicamentos şi profilaxia lor.
C. Obiective didactice
a) Studentul trebuie să cunoască: clasificarea şi caracteristica generală a complicaţiilor
farmacoterapiei, sistemul de supraveghere şi farmacovigilenţă a medicamentelor din ţară.
b) Studentul trebuie să poată: evidenţia şi grupa medicamentele medicamentoase după
complicaţiile posibile.
D. Întrebări pentru autoinstruire
1. Clasificarea complicaţiilor farmacoterapiei.
2. Complicaţiile terapiei medicamentoase provocate de supradozarea absolută şi relativă a
medicamentelor. Efectele observate ca urmare a interacţiunii la nivelul absorbţiei,
distribuţiei, metabolizării şi eliminării. Principiile de profilaxie şi terapie a acestor
complicaţii.
3. Complicaţiile terapiei medicamentoase legate de toxicitatea şi reacţiile adverse ale
medicamentelor. Acţiunea neurotoxică, hepatotoxică, hematotoxică, ulcerogenă,
teratogenă etc. Psihozele medicamentoase. Profilaxia.
4. Reacţiile alergice de tip imediat (şocul anafilactic, urticaria, edemul angioneurotic,
astmul bronşic, rinitele, conjunctivitele alergice etc.). Profilaxia şi tratamentul lor.
5. Reacţiile alergice citotoxice (granu1ocitopeniile, anemiile hemolitice).
6. Reacţiile alergice cu participarea complexelor imune. (boala serului, periartereita
nodulară etc.).
7. Reacţiile alergice de tip tardiv.
8. Complicaţiile tratamentului medicamentos condiţionat de factorii genetici.
9. Complicaţiile terapiei medicamentoase condiţionate de dereglările imunobiologice ale
organismului (diminuarea reacţiilor imune, manifestate prin superinfecţie, mărirea
frecvenţei recidivelor bolilor infecţioase, disbacterioză, candidomicoză, aspergiloză).
Profilaxia şi tratamentul lor.
10. Complicaţiile farmacoterapiei apărute ca rezultat al suspendării tratamentului. Rebound-
sindrom (după cura cu -adrenoblocante, clonidină, cimetidină, anticoagulante
indirecte), fenomenul de lipsă după cura cu glucocorticoizi. Profilaxia şi tratamentul lor.
11. Dependenţa medicamentoasă psihică şi fizică - rezultat al folosirii îndelungate a
analgezicelor opioide, tranchilizantelor, excitantelor SNC, alcoolului etilic.
12. Sistemul de supraveghere şi farmacovigilenţă a medicamentelor.
13. Principiile de bază ale utilizării raţionale a medicamentelor.
E. Lucrul individual al studentului (punctul 1se realizează în scris în procesul
pregătirii)
1) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016, pag. 383)
F. Activitatea interactivă
1. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016,
pag. 384).
2. Integrame (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016, pag.
385).
PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE TRATAMENTULUI INTOXICAŢIILOR ACUTE
MEDICAMENTOASE
A. Actualitatea. Dozarea corectă a medicamentelor medicamentoase are o
importanţă deosebită, deoarece erorile de posologie pot duce la intoxicaţii cu medicamente.
Din aceste considerente este necesară cunoaşterea tabloului clinic și măsurilor de prim ajutor.
B. Scopul instruirii constă în familiarizarea studentului cu simptomatologia și
măsurile de prim ajutor în intoxicaţiile acute cu medicamente şi xenobiotice.
C. Obiective didactice
a) Studentul trebuie să cunoască: incidenţa intoxicaţiilor acute cu medicamente, cauzele
lor, consecutivitatea măsurilor de prim ajutor în dependenţă de simptomele dominante.
b) Studentul trebuie să poată: prescrie medicamentele obligatorii în intoxicaţii cu
medicamente şi să le indice în funcţie de simptomele intoxicaţiei.
D. Întrebări pentru autoinstruire
1. Noţiune dialectică despre medicament şi toxic. Dependenţa dintre acţiunea biologică,
doză, structura chimică, particularităţile fizico-chimice ale medicamentului şi
reactivitatea organismului.
2. Actualitatea intoxicaţiilor acute cu medicamente, cauzele lor, structura, consecinţele.
3. Măsurile principale în intoxicaţia cu medicamente şi toxice. Metodele de stopare a
pătrunderii toxicului în organism (din tubul digestiv, de pe suprafaţa pielii şi
mucoaselor, prin plămâni). Metodele înlăturării mecanice, inactivării chimice,
neutralizării fizico-chimice a toxicului din tubul digestiv. Lavajul gastric. Folosirea
medicamentelor vomitive pentru înlăturarea toxicului din stomac.
4. Metodele de neutralizare a toxicului absorbit în organism şi corijarea funcţiilor
dereglate (terapia antidot, antagonismul funcţional), stimularea funcţiilor fiziologice
(transfuzia de sânge şi a substituenţilor acestuia).
5. Antidoţii tiolici, indicaţiile, mecanismul de acţiune.
6. Methemoglobinizantele (sodiu nitrit, albastrul de metilen) în intoxicaţia cu cianuri,
mecanismul de acțiune, indicațiile. Demethemoglobinizantele.
7. Complexonii. Mecanismul de acțiune, indicațiile .
8. Antidoturile: clasificarea, cerințele față de antidoturi, mecanismele de acțiune,
indicațiile.
9. Importanţa antagoniştilor funcţionali în terapia intoxicaţiilor cu medicamente.
10. Recuperarea (reanimarea) şi menţinerea (terapia intensivă) funcţiilor fiziologice ale
organismului în intoxicaţii. Medicamentele medicamentoase normalizante ale
echilibrului acido-bazic şi importanţa lor.
11. Metodele de intensificare a eliminării toxinelor din organism (hemodiluţia, diureza
forţată, alcalinizarea şi acidifierea urinei, hemotransfuzia, hemodializa, dializa
peritonială, hemosorbţia).
12. Maladiile şi sindroamele ce necesită terapie intensivă şi reanimare. Principalele grupe
de medicamente folosite în asemenea stări.
13. Intoxicaţia cu medicamente ce provoacă retenţia urinară. Măsurile de prim ajutor.
14. Preparatele ce provoacă agitaţia psihomotorie şi convulsii.
15. Preparatele ce provoacă hipotensiune arterială acută şi criză hipertensivă.
E. Lucrul individual al studentului (punctele 2, 3 și 4 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Caracteristica succintă a medicamentelor obligatorii. (Forma medicamentoasă.
Modul de administrare. Dozele (maximă pentru o priză, pentru 24 ore, terapeutică).
Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Contraindicaţiile. Reacţiile adverse.)
1. Dimercaptol. 2. Furosemid. 3. Epinefrină clorhidrat. 4. Prednisolon. 5. Strofantină. 6.
Clonidină. 7. Insulina. 8. Glucoză. 9. Trimeperidină. 10. Diazepam; 11. Magneziu sulfat.
2) Exerciţii de receptură medicală (se realizează în scris în procesul pregătirii).
Să se prescrie următoarele substanţe medicamentoase în toate formele posibile. 1.
Dimercaprol. 2. Furosemid. 3. Epinefrină clorhidrat. 4. Prednisolon. 5. Strofantină. 6.
Clonidină. 7. Insulină. 8. Glucoză. 9. Trimeperidină. 10. Diazepam. 11. Magneziu sulfat.
Tabelul 1
Selectaţi indicaţiile de utilizare a substiuienţilor plasmatici şi medicamentelor
dezintoxicante
Indicaţiile Dextran 40 Dextran 70 Hemodez Gelatinol Sol. „Tisol”
Stare de şoc de orice geneză
Dereglări circulatorii
arteriale şi venoase
(tromboze, tromboflebite,
endoarteriite)
Stări de deshidratare a
organismului
F. Activitatea interactivă
1. Film didactic virtual (elaborarea procesului verbal, concluziilor)
2. Caz clinic (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016, pag.
392).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016,
vezi pag. 393).
4. Probleme de situație:
Unui pacient cu simptome de intoxicaţie acută a fost indicat intern cărbune medicinal şi
un antidot specific pentru inactivarea chimică a toxicului. Conform recomandărilor medicului
ambele medicamente au fost folosite concomitent. Peste o perioadă de timp starea pacientului
nu s-a modificat.
Care a fost eroarea medicului şi de ce?
5. Integrame (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016, pag.
393).
INTERACŢIUNILE MEDICAMENTOASE
A. Actualitatea. Farmacologia contemporană permite administrarea concomitentă a
mai multor medicamente, ceea ce face posibile unele interacţiuni dintre aceste medicamente.
De aceea e absolut necesară cunoaşterea acestor interacţiuni pentru a evita reacţiile adverse
posibile şi a intensifica efectele terapeutice ale medicamentelor administrate.
B. Scopul instruirii constă în evidenţierea tipurilor şi principiilor interacţiunilor
medicamentoase şi importanţa lor pentru terapeutică.
C. Obiective didactice
1) Studentul trebuie să cunoască: principiile de clasificare ale interacţiunilor
medicamentoase, importanța lor şi posibilităţile utilizării în practica medicală.
2) Studentul trebuie să poată: analiza şi pronostica rezultatele posibile la administrarea
concomitentă a două sau mai multe medicamente, în funcție de proprietăţile farmacocinetice
şi farmacodinamice.
D. Întrebări pentru autoinstruire
1. Principiile de clasificare ale interacţiunilor medicamentoase: după locul acţiunii,
mecanismul şi importanţa clinică.
2. Interacţiunea farmacologică şi farmaceutică.
3. Interacţiuni medicamentoase de ordin farmacocinetic şi farmacodinamic.
4. Interacţiunea medicamentelor la nivelul absorbţiei – sporirea sau reducerea absorbţiei
(schimbarea acidităţii mediului, sporirea şi modificarea peristaltismului tubului digestiv
etc.).
5. Interacţiunea la nivelul distribuirii medicamentelor în organism.
6. Interacţiunea la nivelul metabolizării medicamentelor. Inducţia şi supresia enzimelor
microzomiale hepatice.
7. Interacţiunea la nivelul eliminării medicamentelor.
8. Interacţiunea farmacodinamică a medicamentelor.
9. Importanţa clinică a efectului final, obţinut ca urmare a interacţiunii medicamentoase –
mărirea sau micşorarea efectelor terapeutice şi adverse.
E. Lucrul individual al studentului (punctele 1 și 2 se realizează în scris în
procesul pregătirii)
1) Teste (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016, pag. 370).
2) Evaluați posibilele interacţiuni medicamentoase (să fie indicat modul de
modificare a efectelor şi tipul de interacţiune)
Acid acetilsalicilic + antidiabetice sulfamide (efectul hipoglicemiant);
Aminoglicozide + curarizante antidepolarizante (efectul miorelaxant);
Antihistaminice + deprimante centrale (efectul deprimant);
Insulină + amfetamină (blocantele B-adrenergice, tetraciclină), (efectul insulinei);
Nifedipină + cimetidină (hipotensivele), (efectul hipotensiv);
Streptochinază + acidul acetilsalicilic (anticoagulantele orale), (efectul fibrinolitic);
Penicilinele + inhibitorii penicilinazei (impenemi), (efectul antibacterian);
Simpatomimeticele + aminofilină, (efectul asupra bronhiilor, inimii);
Porpranololul + diureticele (efectul hipotensiv şi reacţiile adverse).
3) Tabele
Tabelul 1
Interacţiunile medicamentelor la nivelul absorbţiei intestinale
Tipurile de Mecanismul de Rezultatul
Medicament 1 Medicament 2
interacţiuni interacţiune interacţiunii
Modificarea pH Barbiturice Antacide
în lumenul Anticoagulante
Antacide
gastric şi indirecte
intestinal Salicilaţi Antacide
Tetracicline Cimetidină
Paracetamol Metoclopramid
Modificarea
Digoxină Metoclopramid
motilităţii
Acid
gastrice şi Atropină
acetilsalicilic
intestinale
Digoxină Atropină
Influenţa asupra
sistemelor
Acid folic Fenitoină
transportoare ale
intestinului
Tabelul 2
Interacţiunea medicamentelor în procesul de distribuţie în organism
Tipul de Mecanismul Rezultatul
Medicament 1 Medicament 2
interacţiune interacţiunii interacţiunii
Anticoagulante
cu acţiune Fenilbutazonă
indirectă
Concurenţa la Anticoagulante
Acid
nivelul cuplării cu acţiune
acetilsalicilic
cu proteinele indirectă
plasmatice Derivaţii
Fenilbutazonă
sulfonilureici
Derivaţii Acid
sulfonilureici acetilsalicilic
Tabelul 3
Interacţiunea medicamentelor în procesul de biotransformare
Tipul de Mecanismul Rezultatul
Medicament 1 Medicament 2
interacţiune interacţiunii interacţiunii
Paracetamol Fenobarbital
Modificarea Omeprazol Fenitoină
activităţii
Verapamil Cimetidină
fermenţilor
Codeină Cloramfenicol
microsomali şi
nemicrosomali Alcool etilic Teturam
Mercaptopurină Alopurinol
Tabelul 5
Interacţiunea medicamentelor la nivel de receptori
Mecanismul Rezultatul
Tipul de interacţiune Medicament 1 Medicament 2
interacţiunii interacţiunii
Modificarea distribuirii Antidepresivele
Norepinefrină
medicamentelor la locul de triciclice
acţiune datorită modificării Antidepresivele
Guanetidină
transportorilor locali triciclice
Simpatomi-
simpatolitice
Modificarea conţinutului metice
mediatorului, participant la Inhibitorii
Suxametoniu
realizarea efectului altui colinesterazei
preparat Inhibitorii
Rezerpina
MAO
Modificarea sensibilităţii Simpatomi-
Glucocorticoizi
receptorilor faţă de metice
mediatorul responsabil de
realizarea efectului altui Barbiturice Benzodiazepine
preparat
Adrenomime- Ganglioblo-
tice cante
Modificarea sensibilităţii
Alfa-, beta -
receptorilor faţă de
adrenomi- Halotan
medicament
metice
Oxitocină Estrogeni
Analgezice Naltrexon,
opioide Naloxon
Relaţii concurente la nivel de
M-colino- M-colino-
receptori
mimetice blocante
Clorpromazina Epinefrina
Tabelul 6
Interacţiunea medicamentelor la nivelul sistemelor efector şi transductor.
Tipul de Mecanismul Rezultatul
Medicament 1 Medicament 2
interacţiune interacţiunii interacţiunii
Modificarea
Beta 2 -
concentraţiei
adrenomi- Teofilină
mesagerilor
metice
secundari
Tabelul 7
Interacţiunea medicamentelor în limitele unui proces biochimic
Tipul de Mecanismul Rezultatul
Medicament 1 Medicament 2
interacţiune interacţiunii interacţiunii
Sinergism Sulfamide Trimetoprim
Compuşii acidului
Antagonism Sulfamide
paraaminobenzoic
Tabelul 8
Interacţiunea medicamentelor la nivel celular
Tipul de Mecanismul Rezultatul
Medicament 1 Medicament 2
interacţiune interacţiunii interacţiunii
M-colino- Beta – adrenomi-
blocante metice
Sinergism
Miorelaxante
Aminoglicozide
periferice
Tetracicline,
Antagonism Peniciline
cloramfenicol
Tabelul 9
Interacţiunea medicamentelor la nivelul organului
Tipul de Mecanismul Rezultatul
Medicament 1 Medicament 2
interacţiune interacţiunii interacţiunii
Aminoglicozide Furosemid
Alcool etilic Psiholeptice
Sinergism
Cafeină Diuretice
M-colino- Beta – adreno-
blocante mimetice
M-colino- Beta – adreno-
blocante blocante
Antagonism
Beta – adreno-
Oxitocină
mimetice
F. Activitatea interactivă
1. Film didactic experimental şi virtuale (elaborarea procesului verbal, concluziilor).
2. Cazuri clinice (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016,
pag. 377).
3. Situaţii virtuale (Îndrumar pentru lucrări de laborator la farmacologie, Chișinău, 2016,
pag. 378).
4. Problemă de situație:
Un pacient cu epilepsie, cu scop de tratament utiliza fenitoina. La examenul hematologic
a fost depistată anemie megaloblastică. Pentru înlăturarea anemiei pacientului concomiment a
fost indicată o cură de tratament cu acid folic şi vitaminele grupei B. După o perioadă de
tratament, la examenul hematologic repetat nu s-au depistat semne de ameliorarea a
hemogramei pacientului.
Care a fost cauza ineficacităţii tratamentului antianemic şi de ce?
BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ
A. De bază
a)în limba română
1. Ghicavîi V., Bacinschi N., Guşuilă Gh. „Farmacologie”, Chişinău, 2012, 2019
2. Harchevici D. A. „Farmacologia”. CEP. Medicina, Chişinău, 2017
3. Ghicavîi V. şi al. „Manual de receptură”. Chişinău, 2015
4. Ghicavîi V. şi al. „Indicaţii metodice pentru lucrări de laborator la farmacologie”. Chişinău, 2006
5. Ghicavîi V.etc. „Îndreptar pentru lucrări de laborator la farmacologie”. Medicina, Chişinău, 2016
b) în limba rusă
1. Харкевич Д. А. „Фармакология”. М. «Медицина», 2017, 2021
2. Харкевич Д. А. „Руководство к лабораторным занятиям по фармакологии”. М., Медицина,
2010, 2014
3. Машковский М. Д. „Лекарственные средства”, М., «Медицина», 2010, 2020
B. Suplimentară
1. Ghicavîi V. şi al. „Farmacologia, Teste de autoevaluare”. Chişinău, 2001
2. Ghicavîi V. „Medicamentul-beneficiu sau prejudiciu”, Chişinău, 2009.
3. Cristea Aurelia –Nicoleta „Tratat de Farmacologie”, Bucureşti, 2020
4. Medicamentele - baza farmacoterapiei raţionale (sub redacţia prof.univ. V.Ghicavîi). Chişinău, 2013
5. Ghicavîi V. și al. „Farmacoterapia modernă a dereglărilor digestive”, Chișinău, 2017
6. Stroescu V. „Bazele farmacologice ale practicii medicale”. (vol. I, II) "Editura medicala", Bucureşti,
2004
7. Ghicavîi Victor „.Medicamente şi utilizarea lor raţională”, Chişinău, 2004
8. Muhin E., Ghicavîi V., Gonciar V., Bacinschi N., ”Medicația dereglărilor circulației cerebrale și
periferice”, Chișinău, 1998
9. Ghicavîi V. ”Medicamentul –beneficiu sau prejudiciu”, I.S.F.E.P. ”Tipigrafia Centrală”, Chișinău,
2009
10. Ghicavîi V., Turcan L., Corețchi Ianoș, Stratu E., ”Cum procedăm în-...?”, Chișinău, 2017