Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

FACULTATEA DE FARMACIE

Catedra de chimie farmaceutică și toxicologică

Referat

ALIMENTAȚIA DIETETICĂ. TIPURI DE DIETE ȘI

SISTEMUL DE DIETE ÎN PRACTICA CURATIVĂ

CHITIC Cristina
Anul 2023 ,Grupa F2103

Profesor: MORAR Ana

Chișinău, 2023

0
 Cuprins

Introducere....................................................................................................... 2
Capitolul I .ALIMENTAȚIA DIETETICĂ......................................................4
1.1.Alimentația-factor de sanogeneză............................................................4
1.2.Etapele întocmirii unei diete fiziologice....................................................4
1.3. Aprecierea stării de nutriție....................................................................5
Capitopul II. DIETE CURATIVE ÎN DIVERSE AFECȚIUNI.......................6
2.1.Diete terapeutice Pevzner.........................................................................6
2.2.Dietetica generală...................................................................................18
Concluzie.........................................................................................................19
Bibliografie..................................................................................................... 20

1
 Introducere

Niciodata, ca acum nu s-a acordat o atât de mare importanță nutriției în profilaxia și

patologia umană. În ultimele decade ale nutriției un rol foarte important și din ce în ce mai
bine se acordă relației alimentație-boală, in speranța că se vor putea elabora strategii precise
pentru complexul alimentație-sănătate.
Alimentaţia omului reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali a construcției sale. Sănătatea
și echilibrul fiecăruia, se află în corelație directă cu hrana.
Deprinderea unei alimentații adecvate, aduce, împreună cu elementele corecte de
comportament, o viață sănătoasă.
Alimentaţia dietetică este o componentă indispensabilă a complexului de tratament în cazul
diferitor boli.
Peste 90% din bolile cardiovasculare, metabolice, canceroase, alergice, aterosclroză,
hipovitaminozele, denutriția energoproteică derivă sau sunt induse de o alimentație deficitară
fie că este vorba de malnutriția de exces , fie că este vorba de malnutriția deficitară.
Lipsa alimentaţiei dietetice poate perturba procesul de tratament şi de ameliorare a sănătăţii.
În starea de acutizare a bolii (în spitale) alimentaţia dietetică, ca parte componentă a
tratamentului, contribuie la însănătoşire, iar după externare ea se practică în scop de prevenire
a recidivelor.
Dieta urmărește, pe de o parte, compensarea unor deficiențe metabolice cu ajutorul controlului
sistemului alimentar, iar pe de altă parte, printr-o tehnologie alimentară adecvată, posibilitatea
administrării alimentului necesar organismului bolnav.
Fiecare dietă trebuie modelată in funcție de obiceiurile bolnavului, adaptându-se în limitele
terapeuticii, preferințelor bolnavului, trebuie să se aiba în vedere intreg comportamentul
bolnavului ( emoțional, economic, social, în procesul de munca, în familie, etc.).
Nutriția și dietoterapia pot interveni pozitiv datorită a două insușiri de bază ale organismului:
variabilitatea ( datorită zestrei genetice a omului) și adaptabilitatea ( modificarea sistemelor
enzimatice care intervin în procesul digestiei în funcție de schimbarea treptată
a obiceiurilor alimentare).
Recunoașterea importanței acestor două principii biologice ne poate face să ințelegem rolul
alimentației raționale în preschimbarea treptată a unor obiceiuri alimentare necorespunzătoare,
precum și rolul dietoterapiei în tratamentul unor boli.

2
 Capitolul I .ALIMENTAȚIA DIETETICĂ

1.1.Alimentația-factor de sanogeneză
Alimentația fiziologică trebuie să indeplinească urmatoarele trei conditii:
1.Alimentația trebuie să asigure o creștere și o dezvoltare corespunzătoare.
În acest sens un rol major îl are alimentația din primii ani de viață, deoarece o alimentație
insuficientă inseamnă o dezvoltare fizică necorespunzătoare, în timp ce o alimentație
excesivă poate determina o multiplicare exagerată a celulelor adipoase, realizând obezitatea la
copil sau germenele obezității adultului.
2.Să asigure o activitate fizică și intelectuală normală.
O alimentație insuficientă scade randamentul fizic și intelectual.
3.Să asigure o stare de sănătate bună.
O alimentație rațională trebuie să evite dezechilibrele nutriționale majore ( obezitatea,
dislipidemiile, HTA,avitaminozele), dar și pe cele minore (avitaminozele fruste,colonul
iritabil, diverticuloza intestinală, etc.).

1.2.Etapele întocmirii unei diete fiziologice

Întocmirea unui regim alimentar, atât pentru persoanele bolnave dar și pentru persoanele
sănătoase, trebuie să se respecte o serie de etape comune care se bazează pe cunoașterea unor
date antropometrice, fiziologice și fiziopatologice.
Prima etapă:
Stabilirea necesrului caloric care este exprimat în kcal/kg pe corp.La persoanele normale,
numărul de calorii se acordă în funcție de vârstă , sex și în special de gradul de activitate
fizică.
A doua etapă:
Caracterizarea generală a dietei și distribuirea necesarului caloric pe cele 3 principii
nutritive :glucide ,proteine și lipide.
La o persoană normală, de exemplu, distribuția celor 3 principii energice pot fi: 60%,13% și
respectiv 27%.
A treia etapă:
Precizarea cantităților de principii nutritive în grame (pentru proteine , glucide, și lipide)sau
miligrame (pentru minerale) sau micrograme (pentru vitamine sau oligominerale).
A patra etapă:
Traducerea cantităților de principii nutritive în cantități de alimente necesare întocmirii dietei.

3
1.3. Aprecierea stării de nutriție
Aprecierea stării de nutriție reprezintă evaluarea statusului nutrițional al unei persoane
precum și evaluarea necesarului de nutriți ale acestuia și se bazează pe informațiile obținute prin
anamneză, anchetă alimentară, examen clinic, măsurători antropometrice ăi teste de laborator.
Scopurile aprecierii stării de nutriție sunt: evaluarea cu acuratețe a statusului nutritional al
persoanei, determinarea nivelului suportului nutritional necesitat de acea persoană,
monitorizarea schimbărilor survenite în statusul nutrițional și efectul intervențiilor nutriționale.
 Anamneza
Trebuie să cuprindă atât informații generale cât și informații care se referă la:
-comportamentul alimentar, atitudinea față de alimente și preferințele alimentare;
- obiceiurile alimentare tradiționale și/sau religioase;
- regimuri alimentare particulare;
- utilizarea de suplimente vitaminice sau minerale (cu precizarea tipului și cantității);
- numărul și orarul meselor;
- posibilitățile financiare;
-nivelul de activitate fizică și capacitatea de efort;
- modificările apetitului.
 Anchetă alimentară
Ancheta alimentară este metoda curentă de determinarea aportului caloric și are ca principal
avantaj larga accesibilitate iar ca dezavantaj, relativitatea informației furnizate.
Obiective :
-determinarea ingestiei medii de alimente într-o zi;
-determinarea conținutului energetic și în principii nutritive ale alimentelor consummate;
- aprecierea modului de prelucrare culinară a alimentelor din care vor rezulta eventual și
pierderile suferite în procesul de pregătire.
 Examenul clinic
Examenul clinic trebuie să fie complet și să insiste pentru a detecta eventualele pierderi ale
țesutului adipos subcutanat sau ale masei musculare sau prezența edemelor pretibiale, sacrate
sau a ascitei. O atenție deosebită trebuie acordată inspecției tegumentelor (paloare,
descuamare,ulcerații superficiale, calitatea vindecării leziunilor), stării de hidratare, precum și
inspecției părului, dinților și gingiilor,limbii și buzelor.

 Măsurări antropometrice
Măsurătorile antropometrice dau informații despre starea actuală de nutriție și despre
compoziția organismului.
4
Capitopul II. DIETE CURATIVE ÎN DIVERSE AFECȚIUNI

2.1.Diete terapeutice Pevzner

Dietele terapeutice principale, care sunt utilizate în spitale astăzi, au fost elaborate sub
îndrumarea medicului sovietic, M.I. Pevzner în anul 1920. Aceste diete antiinflamatorii şi
hiposensibilizate sunt incluse în terapia combinată nu numai ale bolilor sistemului digestiv, dar,
de asemenea, în ateroscleroză, hipertensiune, reumatism, tuberculoză, boli de rinichi şi tulburări
metabolice.
Meniurile de tratament ale lui Pevzner sunt cunoscute începând cu secolul trecut, mai exact
începând cu1921. Apoi, omul de știință a creat un sistem special de vindecare a corpului.
Meniurile dietetice de către Pevzner sunt încă folosite în diverse centre de sănătate și sanatorii
pentru persoanele care urmează tratament sau se recuperează după diferite boli. Există 15 diete
terapeutice de către Pevzner.
Dieta Nr.1
Primul meniu dietic Pevzner este destinat persoanelor care suferă de gastrită și ulcer gastric.
Este, de asemenea, utilizat în perioada de recuperare după intervenții chirurgicale la nivelul
stomacului și ulcerului duodenului.
Scopul prescrierii: cruţarea tubului digestiv, alimentaţia având valoarea completă;
diminuarea inflamaţiei, ameliorarea procesului de cicatrizare a ulcerului, normalizarea funcţiilor
secretoare şi motorice ale stomacului.
Caracteristica generală: dieta este fiziologic adecvată după valoarea energetică, conţinutul
proteinelor, lipidelor şi glucidelor. Sunt limitaţi excitanţii puternici ai secreţiei stomacale,
alimentele şi bucatele greu digerabile. Bucatele se pregătesc în fond terciuite şi fierte atât în apă,
cât şi în aburi. Unele bucate pot fi coapte, însă fără formarea crustei. Peştele şi carnea fragedă
pot fi permise în formă de bucăţi. Sarea de bucătărie este limitată modern. Sunt excluse bucatele
foarte reci sau foarte fierbinţi.
Sunt recomandate următoarele produse:
 supe piure, supe vegetale piure, terci pe lapte bine fiert;
 sunt permise următoarele produse de făină: pâine albă, biscuiți;
 carne fiartă, limbă, ficat, brânză, lapte și băuturi lactate cu conținut scăzut de
grăsimi, ouă fierte sau omlete pe aburi, paste, carne pe abur, salate de carne
sau legume fierte, pateu, piftie de pește, caviar de sturioni;
 sunt permise următoarele produse dulci: bezele, miere, bomboane, piure de
fructe sau de fructe de padure, jeleu.

5
Următoarele produse ar trebui excluse:
 bulion tare de legume, ciorbă de ciuperci și supă și okroshka;
 orice pâine proaspătă;
 mancare prajita;
 ouă fierte;
 condimente;
 legume cu frunze;
 castraveți, ridichi, napi.
Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine – 90-100 g (60% animale), lipide –
100 g (30% vegetale), glucide – 400-420 g, valoarea energetică – 11,7-12,6 MJ (2800-3000
kcal), clorura de sodiu – 10-12 g, lichidul liber – 1,5l.

Dieta Nr.2
Indicaţii:
1. gastrită cronică cu secreţie insuficientă în cazul acutizării moderate şi în stadiul
reconvalescenţei după acutizare;
2. gastrite acute, enterite, colite în perioada de reconvalescenţă ca dietă de trecere la o
alimentaţie raţională;
3. enteritele şi colitele cronice după acutizare şi în perioada dintre acutizări fără maladii
associate ale ficatului, pancreasului sau ale gastritei normacide şi hipoacide.
Scopul prescrierii: Asigurarea organismului cu o alimentaţie valoroasă, stimularea moderată
a funcţiei secretoare a organelor digestive, normalizarea funcţiei motrice a tubului digestiv.
Caracteristica generală: dieta fiziologic valoroasă cu o cruţare mecanică moderată şi o
stimulare neexprimată a organelor digestive. Se permit bucatele cu diferit grad de fărâmiţare şi
cu diversă prelucrare termică: fierte, fierte înăbuşit, copte, prăjite, dar fără îngroşarea crustei şi
fără utilizarea pesmeţilor sau a făinii la prăjire, bucatele terciuite din produse alimentare bogate
în ţesut conjunctiv sau celuloză. Se exclud: produsele şi bucatele care se reţin în stomac un timp
îndelungat, produse care excită mucoasele tubului digestiv, bucatele foarte reci şi foarte
fierbinţi.
Lista de alimente și băuturi permise include:
 ceai slab cu lămâie sau lapte, ouă gătite în orice fel, dar nu prăjite, produse
lactate; orice supe, dar nu picante.
 pâine albă sau sură, diverse fructe și legume, scrumbie marinată, băuturi din
fructe, supe pe bulion slab.
6
Următoarele produse ar trebui interzise:
 toate produsele prajite;
 muraturi și marinate;
 orice produse afumate;
 ceapa, ridiche, orez, fasole, ciuperci, usturoi;
Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine – 90-100 g (60%animale), lipide – 90-
100 (25% vegetale), glucide 400-420 g, 11,7-12,6 MJ (2800-3000 kcal); clorura de sodiu – până
la 15 g, lichid liber – 15 l.sucuri dulci și fructe de pădure.

Dieta Nr.3
Această dietă este destinată tratamentului bolilor intestinale, însoțite de constipație.
Scopul prescrierii: normalizarea funcţiilor dereglate ale intestinelor şi metabolismului cauzat
de această stare.
Caracteristica generală: dieta fiziologic adecvată cu includerea alimentelor şi a bucatelor
care intensifică funcţia motorică a intestinelor (legume, fructe proaspete şi uscate, produse de
panificaţie, crupe, produse acidolactice etc.). La pregătirea bucatelor alimentele practic nu se
fărîmiţează. Ele se fierb în apă sau aburi, se coc. Legumele şi fructele se includ în raţie atât
crude, cât şi fierte. De asemenea se includ felurile întâi reci, deserturile, băuturile. Sunt excluse
alimentele şi bucatele care intensifică procesele de fermentaţie şi putrefacţie în intestine şi
acelea care influenţează negativ alte organe din sistemul digestiv (alimente bogate în uleiuri
eterice, prăjite etc.).
Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine – 90-100 g (55% animale), lipide – 90
– 100 g (30% vegetale), glucide – 400- 420 g, 11,7 – 12,6 MJ (2800-3000 kcal), clorura de
sodiu – 15 g, lichidul liber – 1,5 l.
Se recomandă de a mânca următoarele produse: ouă fierte (două ouă pe zi), toate tipurile de
legume, cu excepția celor interzise; pâine de o zi din grâu, fructe uscate și legume, biscuiți sau
copturi din aluaturi, terci pe lapte, supe, băuturi proaspete din lapte, brânză, brânză de vaci și
smântână.
Este interzis de a mânca:
 grăsimi și pește;
 briose;
 cartofi, ciuperci, ridichi;
 produse afumate;
 ciocolată;

7
 cafea și ceai tare;
 produse din frişcă.
Dieta Nr.4
Al patrulea meniu dietic Pevzner este prescris persoanelor care suferă de boli acute ale
intestinului, însoțite de diaree severă. De asemenea, există o variant specială a acestei
opțiuni, dieta Pevzner - 4A. Este indicată pentru pacienții cu colită severă, caracterizată prin
predominarea proceselor de fermentare.
Scopul prescrierii: asigurarea alimentaţiei în cazul digestiei dereglate, diminuarea
inflamaţiei, procesului de fermentaţie şi putrefacţie în intestine, contribuirea la normalizarea
funcţiei intestinelor şi a altor organe digestive.
Caracteristica generală: dieta are o valoare energetică scăzută pe contul lipidelor şi
glucidelor, cantitatea de proteine fiind optimă. Excitanţii mecanici, chimici şi termici ai
tubului digestiv sunt strict limitaţi. Sunt excluse alimentele şi bucatele care intensifică
secreţia organelor digestive, procesele de fermentaţie şi putrefacţie în intestine. Bucatele
sunt lichide, semilichide, terciuite, fierte în apă şi aburi. Sunt excluse bucatele foarte
fierbinţi şi foarte reci.
Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine – 90 g (60-65%animale), lipide –
70 g, glucide – 250 g (inclusiv 40-50 g. zahăr); 8,4 MJ(2000 kcal), clorură de sodiu 8-10 g,
lichid liber – 1,5- 2 l.
Aderând la această dietă, pacientul trebuie să consume alimente cu cantități reduse de
carbohidrați și grăsimi. Este, de asemenea, interzis consumul de alimente care provoacă
putrefacție și procese de fermentare în tractul gastro-intestinal. În general, dieta constă din
biscuiți de grâu, carne de pui sau carne de vită caşă de hrișcă, ovaz sau orez, brânză
proaspătă, piure de mere, cafea neagră și ceai verde.
Este interzis de a mănca brioșe, pâine proaspătă, carne grasă, ouă, lapte, produse lactate,
fasole, fructe proaspete și legume. Alimentele sunt fie fierte sau aburite, și luate de cel puțin
5-6 ori pe zi. Este necesar de a combina cu odihna de pat.

Dieta Nr.5
Meniul 5 de Pevzner este foarte popular. Acest sistem de alimentare este potrivit pentru
cei care suferă de boli ale ficatului, vezicii biliare și canalelor biliare.

8
 Scopul prescrierii: cruţarea chimică a ficatului în condiţiile unei alimentaţii cu o valoare
completă; contribuirea la normalizarea funcţiei ficatului şi a activităţii căilor biliare,
facilitarea secreţiei bilei.
Caracteristica generală: un conţinut normal de proteine şi glucide şi o limitare moderată
a lipidelor (în special a celor greu digerabile). Dieta are un conţinut sporit de substanţe
lipotropice, celuloză, pectine, lichid. Bucatele se prepară: coapte, uneori fierte, înăbuşite.
Este terciuită numai carnea aspră şi legumele bogate în celuloză. Făina şi legumele nu sunt
preventiv prelucrate termic. Se exclud alimentele bogate în substanţe extractive, colesterol,
acid oxalic, uleiuri eterice, substanţe nocive care apar la prăjirea în ulei în urma oxidării
acestuia, se exclud bucatele foarte reci.
Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine – 90-100 g (60%animale); lipide –
80-90 g (30% vegetale), glucide – 400-500 g (70-80 gzahăr); 11,7 – 12,2 MJ (2800 – 2900
kcal), clorura de sodiu – 10 g; lichid liber– 1,5 – 21. Se poate de inclus sorbitolul şi xilita
(25- 40 g).
Lista produselor recomandate include carne slabă, carne de pui, pește, fie aburit, fie fiert.
Pacientul poate mânca iaurt, lapte sau brânză, dar nu mai mult de 200 g pe zi. De asemenea,
este permis să mănânce pâine de o zi, paste, budinci. Pacientul poate manca verdeţuri și
legume, fructe de padure si fructe, suc, cafea și ceai cu lapte si unt sau ulei.
Este strict interzis consumul de alcool și a alimentelor picante, prajite, carne excesiv de
grasă sau pește, ficat, legume, usturoi, ciuperci și ridichi.

Dieta Nr.6

Se aplică în gută și urolitiazele cu formarea calculilor din sărurile acidului uric.

Scopul prescrierii: a normaliza metabolismul purinelor, micşorarea formării în organism a
acidului uric şi a sărurilor lui, deplasării reacţiei urinei în direcţie alcalină.
Caracteristica generală: Excluderea alimentelor cu conţinut sporit de purine, acid oxalic; o
limitare moderată a clorurii de sodiu, sporirea conţinutului de alimente cu acţiune alcalină
(laptele şi produsele lactate, legumele şi fructele) şi a cantităţii de lichid liber (în cazul lipsei
contraindicaţiilor în ce priveşte sistemul cardiovascular). Dieta se caracterizează şi printr-o
reducere moderată a conţinutului de proteine şi lipide (în special a celor greu digerabile), iar în
cazul unei obezităţi asociate – şi a glucidelor. Prelucrarea culinară este obişnuită, excluzând
fierberea obligatorie a cărnii, peştelui. Temperatura bucatelor – obişnuită.

9
 Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine 70 – 80 g (50%animale), lipide – 80 –
90 g (30% vegetale); glucide – 400 g(80% g zahăr);11,3-11,7 MJ (2700-2800 kcal), clorura de
sodiu – 10 g; lichidul liber – 1,5-21 şi mai mult.
Mâncărurile recomandate sunt: supele vegetariene şi borşul, pâinea, carnea, laptele, păsările de
curte și peștele - numai cele care nu au conținut ridicat de grăsimi în ele. Pacientul nu poate
mânca mai mult decât un ou de prepeliță și de pui pe zi. Diferite cereale, legume, boabe și fructe
în cantități nelimitate sunt, de asemenea, permise; tărâțe și fructe uscate, sucuri, ceaiuri diverse,
unt și ulei vegetal.
Este interzisă mâncarea a:
 bulion și supe tari;
 produse de panificație;
 cârnați și murături;
 brânză sărată;
 măcriș, ciuperci, varză;
 caviar și legume conservate;
 hrean și mustar;
 cacao și cafea;
 untură.
Dieta Nr.7
Este recomandat pentru boala cronică de rinichi.
Scopul prescrierii: cruţarea moderată a funcţiei rinichilor, diminuarea hipertensiunii şi
edemelor, ameliorarea eliminării din organism a diverselor produse ale metabolismului, în
special ale celor azotoase.
Caracteristica generală: conţinutul proteinelor este puţin limitat, a lipidelor şi a
glucidelor – în limitele normelor fiziologice. Bucatele sunt pregătite fără clorură de sodiu.
Sarea de bucătărie este dată bolnavului în cantităţile indicate de medic (3-6 g şi mai mult).
Cantitatea de lichid liber este limitată, în medie, până la 1 l. sunt excluse substanţele
extractive din carne, peşte, ciuperci, sursele de acid oxalic şi uleiuri eterice. Prelucrarea
culinară fără cruţare mecanică, dar cu o cruţare chimică modernă. Carnea şi peştele (100-
150 g în zi) se fierb. Temperatura bucatelor e obişnuită.
Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine – 80 g (50-60%animale); lipide –
90-100 g (25% vegetale); glucide – 400- 450 g (80-90 gzahăr); 11,3-12,2 MJ (2700-2900
kcal); lichidul liber – 0,9 – 1,11.

10
 Aici alimentele recomandate sunt: supă fără carne, produse din făină fără sare; carne și
păsări de curte; lapte și iaurt; toate tipurile de cereale, ouă, legume după tratament termic,
vinaigrette fără muraturi; sos de roșii sau lapte; ceai sau cafea răcoritoare, sucuri de fructe
sau bulion de legume, măceş, unt fără sare.
Următoarele produse sunt interzise:
 bulion tare;
 grăsimi;
 conserve și caviar;
 leguminoase;
 ceapă, ciuperci, murături și aluat dospit;
 ciocolată;
 untură și alte grăsimi.
Dieta Nr.8
Este recomandat pentru obezitate.
Scopul prescrierii: acţiunea asupra metabolismului pentru excluderea depunerii cantităţilor
excesive de grăsime în organism.
Caracteristica generală: diminuarea valorii energetice a raţiei alimentare pe contul
glucidelor în special al celor uşor asimilabile şi în măsură mai mică – pe contul lipidelor (în
special celor animale), conţinutul proteinelor fiind normal sau ceva mai sporit. Cantitatea de
lichid liber, a conţinutului de clorură de sodiu, a alimentelor şi bucatelor care ridică pofta de
mâncare este limitată. Conţinutul de fibre alimentare este sporit. Bucatele pregătite sunt fierte,
fierte înăbuşit, coapte. Nu se recomandă bucate prăjite, terciuite şi tocate. Pentru deserturi şi
băuturi se utilizează xilita şi sorbitolul în calitate de substanţe îndulcitoare. Temperatura
bucatelor este obişnuită.
Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine – 90 – 100 g (60% animale); lipide –
80-85 g (30% vegetale), glucide – 150 g; 7,1-7,5 MJ (1700-1800 kcal), clorura de sodiu – 5 – 6
g, lichid – 1 – 1,2 l.
Următoarele produse sunt permise: pâine din secară sau grâu, până la 150 g pe zi de carne
slabă sau păsări de curte, 200 g pe zi de pește cu conținut scăzut de grăsimi, ouă fierte sau
aburite; legume, cereale sau produse din paste făinoase, care sunt limitate, legume crude, supe,
fructe de padure, fructe și băuturi neindulcite din fructe, sosuri fără grăsimi, uleiuri de origine
vegetală.
Următoarele produse sunt interzise:
 produse de panificație, paine alba, patiserie;

11
  paste și supe din acestea;
 bulionuri tari;
 fasole;
 orez;
 murături;
 banane, struguri;
 fructe uscate;
 grăsimi;
 dulciuri și sucuri îndulcite.

Dieta Nr.9
Este recomandat pacienților cu diabet zaharat.

Scopul prescrierii: contribuirea la normalizarea metabolismului glucidelor şi prevenirea

dereglărilor metabolismului lipidelor; determinarea cantităţii asimilabile de glucide.

Caracteristica generală: dieta cu valoare energetică moderată pe contul glucidelor uşor

asimilabile şi a lipidelor de provenienţă animală. Clorura de sodiu, substanţele extractive au un
conţinut moderat în raţie. Este sporit conţinutul substanţelor lipotropice, a vitaminelor şi a
fibrelor alimentare (brînză negrasă de vaci, peşte slab, produse de mare, legume, fructe, crupe
din grăunte integral, pîine din făină integrală). Sunt recomandate bucatele fierte şi coapte, mai
rara cele prăjite şi uscate. Pentru pregătirea deserturilor şi a băuturilor – xilită şi sorbitol care
intră în calculul valorii energetice a dietei. Temperatura bucatelor – e obişnuită.

Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine – 90-100 g (55%animale); lipide – 75-

80 g (30% vegetale), glucide – 300 – 350 g (în majoritatea – polizaharide); 9,6-10,5 MJ (2300-
2500 kcal); clorură de sodiu – 12g, lichidul liber – repartizarea egală a glucidelor la fiecare masă.

Este permis de a mănca: pâine, tărâțe; pește slab, carnea de pasăre și carnea; un ou pe zi, uleiuri
fără sare, paste făinoase și cereale, care ar trebui să fie limitate; legume, vinaigrette, cafea și ceai.

Următoarele produse sunt interzise:

 produse de cofetarie, patiserie;

 carne fără grasimi;
 gălbenuşuri;
 dulciuri;
 grăsimi de grâu;
 orez și grâu;
 bulion tare;
 sosuri grase sau picante;

12
  limonadă dulce, suc de struguri.

Dieta Nr. 10
Indicaţii: maladiile sistemului cardio-vascular cu insuficienţa circulaţiei sanguine de
gradele I-II A.

Scopul prescrierii: ameliorarea circulaţiei sanguine, funcţiei sistemului cardio-vascular,

ficatului, rinichilor, normalizarea metabolismului, cruţarea sistemului cardio-vascular şi a
organelor digestive.

Caracteristica generală: o micşorarea moderată a valorii energetice pe contul lipidelor şi,

parţial, glucidelor. Conţinutul clorurii de sodiu este foarte limitat. Este micşorat, de
asemenea, consumul lichidului. Este limitata conţinutul substanţelor care excită sistemul
cardiovascular şi nervos, ficatul, rinichii, substanţele care supraîncarcă sistemul digestiv şi a
celor care contribuie la meteorism. Este sporit conţinutul de potasiu, magneziu, substanţe
lipotropice, alimentelor cu acţiune alcalină (produse lactate, legume, fructe). Prelucrarea
culinară este efectuată ca o cruţare mecanică moderată. Se exclud bucatele greu digerabile.
Bucatele se pregătesc fără sare. Temperatura bucatelor e obişnuită.

Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine – 90 g (55-60%animale), lipide 70 g

(25-30% vegetale), glucide 350-400 g, 10,5-10,9 MJ (2500 -2600 kcal), clorură de sodiu – 6-
7 g (3-5 g direct bolnavului în mîini), lichidul liber – 1 – 2 l.

Regimul alimentar: luarea meselor de 5 ori pe zi în porţii relative egale.

Următoarele produse pot fi incluse în meniu: cereale, pâine de o zi, carne de pui, curcan,
carne de vită, lapte sau ulei vegetal, tot felul de fructe și legume, decoct de măceş, infuzie de
ceai.

Următoarele produse sunt interzise:

 fasole
 varză acră si mere;
 peşte și carnea grasă.

Dieta Nr.11
Este recomandat pentru tuberculoză, anemie și pneumonie.

Indicaţii: tuberculoza pulmonară, osoasă, a nodurilor limfatice, ligamentelor în perioada de

acutizare moderată, masa corpului bolnavului fiind scăzută; istovirea organismului după boli
infecţioase îndelungate, operaţii, traume.

Scopul prescrierii: ameliorarea stării de nutriţie, ridicarea puterii de rezistenţă a organismului,

intensificarea proceselor de recuperare a organismului afectat.

Caracteristica generală: dieta are o valoare energetică înaltă cu conţinut bogat de proteine cu
preponderenţă pe contul produselor lactate, vitamine elemente minerale (calciu, fier etc.), cu o
13
sporire moderată a conţinutului de lipide şi glucide. Prelucrarea culinară şi temperatura sunt
obişnuite.

Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine – 110-130 g (60%animale); lipide 100-

120 g (20-25% vegetale), glucide – 400 – 450 g; 12,6– 14,2 MJ (3000-3400 kcal), clorură de
sodiu – 15 g; lichid liber – 1,5 l.

Regimul alimentar: luarea meselor de 5 ori pe zi.

Următoarele produse pot fi incluse în meniu: cereale și paste, iaurt, ulei vegetal și unt, lapte,
brânză, lapte , legume, ouă, prăjituri, biscuiți, paine de secară, fasole, miere, gem.

Următoarele produse sunt interzise:

 grăsimi;
 produse de patiserie;
 grăsimi și sosuri picante.
Dieta Nr.12
Este recomandat pentru bolile sistemului nervos.

Scopul prescrierii: aprovizionarea organismului cu o alimentaţie valoroasă, diminuarea

împrovării sistemului digestiv, cardiovascular, rinichilor, micşorarea excitării sistemului nervos.

Caracteristica generală: dieta este fiziologic completă cu un conţinut normal de lipide şi

glucide şi sporit în proteine, săruri de calciu.Temperatura e obişnuită. Prelucrarea culinară: sunt
folosite toate felurile de prelucrare culinară a alimentelor: prăjirea, fierberea înăbuşită, coacerea
ş.a.

Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine – 100 – 130 g, lipide – 100 g, glucide –
400 – 450 g, clorură de sodiu – 12 – 15 g, lichid liber– 1,5 l, greutatea raţiei – 3 kg, 12,6 – 14,6
MJ 3000-3500 kcal.

Regimul alimentar: luarea meselor de 4-5 ori pe zi.

Se recomandă următoarele produse: fructe de mare, produse lactate cu conținut scăzut de
grăsimi, cereale și paste făinoase; legume; fructe, jeleuri, sucuri, biscuiți, ouă.

Următoarele produse sunt interzise:

 pâine proaspătă;
 mâncare prăjită;
 grăsimi, brânzeturi sărate;
 untură;
 ciocolată;
 produse picante;
 cafea tare, cacao și ceai.

14
 Dieta Nr.13
Se recomandă la agravarea bolilor infecțioase.

Scopul prescrierii:sporirea rezistenţei generale a organismului în scopul facilitării combaterii

infecţiei, micşorarea intoxicaţiei, cruţarea organelor digestive în condiţiile febrei şi repausului la
pat.

Caracteristica generală: dieta cu o valoare energetică scăzută pe contul lipidelor, glucidelor

şi în măsură mică – pe contul proteinelor. Conţinutul vitaminelor şi a lichidului este sporit. Lipsa
alimentelor incluse în dietă este variată. Prevalează, totuşi, produsele alimentare şi bucatele uşor
asimilabile care nu produc meteorism. Sunt excluse sursele de celuloză aspră, alimentele şi
bucatele grase, sărate, greu asimilabile. Bucatele sunt preparate prin tăiere, mărunţire, trecere
prin sită, fierbere în apă şi în aburi. Bucatele se distribuie fierbinţi (nu mai jos de 55-60 0C) sau
reci (nu mai jos de 120C).

Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine – 75 – 80 g (60– 70% animale, în

special pe contul produselor lactate), 9,2-9,6 MJ (2200-2300 kcal), clorură de sodiu – 8 – 10 g
(se măreşte în cazul transpiraţiei puternice şi în cazuri d vomă incoercibilă), lichid liber – 2 l şi
mai mult.

Regimul alimentar: luarea meselor de 5 – 6 ori pe zi în porţii mici.

Următoarele produse pot fi incluse în meniu: legume, cu excepția usturoiului, cepei, ridichei,
fasole și varză; paste făinoase, cereale, supe sau terci, ouă, băuturi lactate cu conținut scăzut de
grăsimi, fructe sau boabe fierte sau piure, bulion, jeleu, compot.

Următoarele produse sunt interzise:

 grăsimi;
 pâine proaspătă;
 ouă prăjite sau fierte;
 ciocolată, dulceţuri;
 mâncăruri picante afumate;
 cacao.

Dieta Nr.14
Este recomandată de medic pentru pacienții cu nefrolitiază cu reacţie alcalină a urinei şi
calculi din fosfor şi calciu (fosfaturia).

Scopul prescrierii: restabilirea reacţiei acide a urinei.

Caracteristica generală: dieta corespunde normelor fiziologice după cantitatea de proteine,

lipide şi glucide şi după valoarea energetică. Sunt limitate alimentele cu acţiune alcalină şi
bogate în calciu (produse lactate şi majoritatea legumelor şi fructelor), prevalează alimentele,
care pot schimba reacţia urinei în direcţie acidă (pîinea şi produsele de patiserie, crupe, carne,
15
peşte). Prelucrarea culinară şi temperatura bucatelor – obişnuită. Dacă nu există contraindicaţii,
se pot consuma lichide în cantităţi sporite.

Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine – 90 g, lipide – 100g, glucide – 380 –

400 g, 11,7 MJ (2800 kcal), clorură de sodiu – 10 – 12 g,lichid liber – 1,5 – 2,5 l.

Regimul alimentar: luarea meselor de 4 ori pe zi în intervale şi pe stomacul gol – mult lichid.

Următoarele produse pot fi incluse în meniu: orice bulion, ouă, cârnați, pâine de secară, paste
făinoase și cereale, miere, piure de fructe de pădure, fiertură de măceş.

Următoarele produse sunt interzise:

 supe;
 legume la caserolă;
 toate produsele lactate.

Dieta Nr.15
Indicaţii:

1. diferite maladii când nu sunt necesare diete curative speciale şi fără dereglări ale
sistemului digestiv;

2. dietă de trecere la alimentaţia obişnuită în perioada de reconvalescenţă şi după folosirea

altor diete curative.

Scopul prescrierii: aprovizionarea organismului cu o alimentaţie fiziologic completă în

condiţii de spital.

Caracteristica generală: valoarea energetică, conţinutul de proteine, lipide şi glucide

corespund aproape complet cerinţelor organismului sănătos care nu este ocupat cu munca
fizică. Vitaminele se administrează în cantităţi mari. Sunt permise toate felurile de prelucrare
culinară. Temperatura bucatelor este obişnuită. Din dietă sunt excluse alimentele greu
digerabile şi picante.

Compoziţia chimică şi valoarea energetică: proteine – 90 – 95 g (55%animale), lipide –

100 – 105 g (30% vegetale), glucide – 400 g, 11,7-12,1 MJ (2800-2900 kcal), lichid liber –
1,5 2 l, clorură de sodiu – 15 g.

Regimul alimentar: luarea meselor de 4 ori pe zi.

Sunt recomandate următoarele feluri de mâncare: fructe de pădure, ierburi, legume, fructe,
pește, carne, ciuperci, fasole, cereale și paste, cârnați naturali, orice ulei, tărâțe, ouă, pâine de
secară sau grâu.

Numai alimentele picante sau grase sunt excluse.

16
2.2.Dietetica generală
Astfel în alimentaţia dietetică se respectă în primul rând principiul corelării alimentaţiei
particularităţilor patogenetice a stării morbide din organism, dar nu se vor neglija nici celelalte
cerinţe. În dependenţă de necesitate medicul prescrie pacientului o dietă sau alta.

Dieta hidrică constă în a întroduce în organism, în scop terapeutic, o mare cantitate de apă sau
de lichide (apa minerală, ceaiuri, decocturi, sucuri de fructe, bulion etc.). Cantitatea de lichide
administrate poate varia, dar în general nu va depăşi 2 litri pe zi şi se va administra în doze mici,
fracţionate. Întrucât aportul caloric este practic nul, dieta hidrică nu se prelungeşte mai mult de
câteva zile.

Dieta hipocalorică constă în întroducerea în organism a unei cantităţi limitate de principii

nutritive, fie pentru a pune în repaos aparatul digestive sau cel cardiovascular, fie pentru a obţine
mobilizarea depozitelor adipoase energetice (cura de slăbire).

Regimul hipercaloric, fiind corect aplicat, duce la corectarea tulburărilor care s-au produs, cu
refacerea stării de sănătate şi a capacităţii de muncă a individului. El asigură regenerarea
ţesuturilor, compensarea unor pierderi excesive de natură energetică sau proteică, la tonificarea
organismului, la creşterea capacităţii de efort şi a posibilităţilor de apărare ale organismului în
faţa agresiunilor toxice sau infecţioase.

Reieşind din importanţa mare a proteinelor pentru starea de sănătate a omului, modificarea
regimului proteic poate servi ca modalitate de influenţă asupra stării de boală. Dacă în unele
afecţiuni este necesară limitarea proteinelor, în alte situaţii, dimpotrivă, este nevoie de mărirea
raţiei proteice.

Acesta din urmă constituie regimul hiperprotidic. În caz de necesitate, acesta se prescrie fie
sub formă de zile izolate de încărcare cu proteine, fie sub forma unui regim cu o cantitate de
proteine mărită zilnic, pe o anumită perioadă de timp. Regimul hiperprotidic este indicat în caz
de denutriţie, oricare ar fi cauza ei.

Cu toate că menţinerea stării de sănătate şi a capacităţii de muncă este imposibilă fără proteine
în alimentaţie, sunt situaţii în care cantitatea de proteine din raţie trebuie să fie limitată. Se
ajunge astfel la regimul hiporpoteic. Acesta prevede limitarea cantităţii de proteine, atît a celor
animale, cât şi a celor vegetale. În general, acest regim este concomitant şi hipocaloric, pentru a
beneficia de efectul de „cruţare azotică” al caloriilor din raţie.

17
 Concluzie

În concluzie, alimentația dietetică reprezintă un aspect important al menținerii sănătății

generale, în timp ce dietele curative sunt o modalitate de a trata și gestiona afecțiuni medicale
specifice prin intermediul alimentației. Este esențial să se consulte cu un profesionist din
domeniul sănătății pentru a obține recomandări personalizate și pentru a evita efectele secundare
nedorite sau deficiențele nutriționale atunci când se adoptă diete curative.

În medicina curativă tratamentul dietetic îşi menţine importanţa sporită, pentru unele stări
patologice fiind unicul remediu. Spre deosebire de medicamente, alimentaţia dietetică oferă
omului posibilitatea de a utiliza un mecanism inofensiv pentru a reabilita şi a menţine funcţiile
anumitor organe şi sisteme.

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 130 milioane de europeni

suferă de boli determinate de factorul nutriţional. Prevalenţa obezităţii la adulţi constituie 20-
30%. Se manifestă o tendinţă evidentă de creştere a prevalenţei obezităţii la copii, cea ce se
soldează cu riscul de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, unor localizări a cancerului şi
diabetului. Conform estimărilor efectuate, în unele ţări cheltuielile determinate de problema
obezităţii, constituie circa 7% din toate cheltuielile ocrotirii sănătăţii. O treime din toate cazurile
de boli cardiovasculare rămân a fi generate de alimentaţia dezechilibrată, iar 30-40% din
numărul total de cancer ar putea fi evitate prin implementatea unei raţii alimentare mai
sănătoase.

18
 Bibliografie

1. OPOPOL, Nicolae .Nutriţia în sănătatea publică / Nicolae Opopol,Galina Obreja, Angela

Ciobanu ; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Şc.
Management în Sănătate Publică. - Ch. : Bons Offices, 2006. - 180 p. ISBN 978-9975-
80-013-6
2. https://www.medichub.ro/reviste-de-specialitate/medic-ro/dieta-parte-integranta-a-
tratamentului-patologiei-digestive-id-7020-cmsid-51
3. https://www.academia.edu/21632778/NUTRITIE_SI_DIETETICA
4. https://ru.scribd.com/document/50841496/alimentatia-dietetica
5. https://sanatatea.com/pub/alimentatie/2210-factorul-alimentar-in-pastrarea-sanatatii.html
6. https://igienagenerala.usmf.md/sites/default/files/inline-files/
Bazele_alimentatiei_dietetice_Ro.pdf
7. https://boliocupationale.usmf.md/sites/default/files/inline-files/12.%20Dietele%20dup
%C4%83%20Pevzner.pdf
8. https://medclub.eu/articole/sanatate/580-diete-terapeutice-pevzner/

19