1.

Orice plasament de capital, pe termen lung sau pe termen scurt, cu scopul obţinerii unui profit
reprezintă o investire.
2. - investiţii interne – alocarea capitalului pentru achiziţionarea de active materiale şi nemateriale
(echipamente, construcţii, licenţe, stocuri suplimentare, etc.). Scopul acestor investiţii este de a
dezvolta şi perfecţiona aparatul productiv şi de distribuţie a bunurilor, consolidarea poziţiei pe
piaţă. Cele din urmă necesită aporturi din partea întreprinderii pentru investiţii în cercetare-
dezvoltare, în specializarea personalului;
- investiţii externe – plasarea capitalului la formarea capitalurilor altor societăţi pe acţiuni.
Scopul este de a diversifica activităţile întreprinderii;
- investiţii productive - cu efecte directe asupra capacităţii de producţie, comercializare;
- investiţii neproductive - care se referă la învăţământ, sănătate, cultură, artă, construcţia unui
sanatoriu, a unei case de cultură, complex sportiv, etc;
- investiţii tehnice - ce se referă la achiziţii, construcţia şi montarea unor maşini, utilaje,
instalaţii, mijloace de transport, etc;
- investiţii umane - care participă la formarea, calificarea, specializarea personalului;
- investiţii sociale - construcţia în întreprinderi a unor cantine, punct medical, tabere de
odihnă, etc.;
- investiţii financiare - constau în procurarea titlurilor de participaţii în alte întreprinderi;
- investiţii comerciale - se efectuează pentru publicitate şi reclamă.
- investiţii de înlocuire a echipamentului complect uzat – utilizat la producerea unor produse
profitabile. Aceste investiţii au un risc scăzut întrucât nu presupun modificări ale tehnologiei
de fabricaţie;
- investiţii de modernizare(perfecţionare) – aceste investiţii se referă la cheltuielile privind
înlocuirea unui echipament încă utilizabil, dar învechit;
- investiţii de dezvoltare (de extindere) a unor secţii, departamente, care presupun un risc mai
mare, antrenat de nevoia de lărgire a pieţelor de aprovizionare, a forţelor de muncă, de
desfacere. În acest caz va creşte volumul producţiei produse;
- investiţii strategice - privind crearea unor filiale în ţară sau peste hotare. Aici se includ
cheltuielile necesare producerii unui nou produs, cucerirea de noi pieţe şi care în general pot
schimba fundamental natura afacerii firmei şi ele necesită cheltuieli importante pe o perioadă
lungă de timp. Aceste decizii presupun un risc considerabil.
3. - Valoarea investiției poate fi caracterizată ca fiind suma de bani sau resursele necesare pentru a
realiza o investiție într-un anumit proiect sau afacere. Aceasta include costurile inițiale necesare
pentru achiziționarea de active, construirea de clădiri sau echipamente, angajarea de personal și alte
cheltuieli legate de lansarea unei noi afaceri
- Durata de viaţă a investiţiei are diferite unghiuri de interese:
durata contabilă reprezintă durata normată de serviciu (din catalogul normelor de amortizare) a
unui mijloc fix;
durata tehnică – durata determinată de caracteristicile tehnico-funcţionale, specifice oricărui
mijloc fix;
durata comercială – determinată de durata de viaţă a produselor fabricate cu respectiva
investiţii.
 - Calculul fluxurilor nete de trezorerie. Dacă cheltuielile iniţiale ale unei investiţii, numite
fluxuri negative se cunosc de la început, fluxurile financiare viitoare, pozitive care constau
din profiturile anuale trebuie calculate.
- Valoarea reziduală a investiţiei exprimă valoarea posibil de realizat după încheierea
duratei de viaţă a investiţiei (prin vânzare, prin valorificarea pieselor, subansamblelor etc.).
- Rata de actualizare este o limită minimă a eficienţei investiţiilor.
4. Valoarea actualizată netă, este surplusul de valoare rezultat din exploatarea unei investiţii.
Acest surplus (exprimat în valori absolute) este consecinţa unei comparaţii între efectele
estimate a fi generate de investiţia analizată şi efectele care se apreciază a putea fi obţinute pe
seama unei variante alternative de investire.
Scopul indicatorului este de a permite fundamentarea deciziei de implementare a unei
investiţii.

5.

6. O valoare actualizată netă pozitivă indică faptul că investiția este rentabilă și va genera beneficii
nete pentru investitor.

7. Pentru a lua o decizie bazată pe criteriul VAN, trebuie să calculăm VAN-ul pentru fiecare utilaj
utilizând rata de actualizare de 12%:

Pentru Utilaj A:

VAN = -70 530 + 22 600/(1+0.12)^1 + 22 360/(1+0.12)^2 + 25 630/(1+0.12)^3 + 25

300/(1+0.12)^4= 1 504.94

Pentru Utilaj B:

VAN = -80 900 + 20 650/(1+0.12)^1 + 21 540/(1+0.12)^2 + 22 980/(1+0.12)^3 + 23

600/(1+0.12)^4 = -19 536.01

Din calcule, rezultă că VAN-ul pentru Utilaj A este de 1 504.94 lei, iar pentru Utilaj B este de -
19 536.01 lei, ceea ce înseamnă că Utilaj A este alegerea mai bună în baza criteriului VAN. În
concluzie, întreprinderea „Andy” ar trebui să aleagă Utilajul A în acest caz.

8. VAN1= 24500-(6800/1,151+7500/1,152 +8540/1,153+9700/1,154+11200/1,15 5 )=-3813,17 LEI

VAN2=65800-
(14300/1,151+12600/1,152+13500/1,153+14000/1,154+16500/1,155)=18753.37LEI
9. Ip - exprimă rentabilitatea relativă a proiectului de investiţie pe o durată întreagă de viaţă a
acestuia.

10. Ip= Σ CFi / (1+i)ⁿ

CI

11. Pentru a utiliza metoda VAN, trebuie să calculăm valoarea actuală netă a fiecărui proiect.
Pentru a face acest lucru, vom utiliza o rată de actualizare de 10% (r = 0,10), care reprezintă costul
capitalului întreprinderii:
Utilaj A:
VAN = -140.700 + (19.600 / (1+0,10)^1) + (26.640 / (1+0,10)^2) + (32.950 / (1+0,10)^3) + (38.800 /
(1+0,10)^4) = 22.436 lei
Utilaj B:
VAN = -120.800 + (25.600 / (1+0,10)^1) + (30.740 / (1+0,10)^2) + (38.700 / (1+0,10)^3) + (41.500 /
(1+0,10)^4) = 35.188 lei
Utilaj C:
VAN = -137.900 + (33.600 / (1+0,10)^1) + (36.700 / (1+0,10)^2) + (38.900 / (1+0,10)^3) + (43.200 /
(1+0,10)^4) = 37.770 lei
În acest caz, Utilajul C ar fi cel mai eficient din punct de vedere investițional, deoarece are cel mai mare
VAN. Prin urmare, se poate considera că acesta este cel mai bun proiect de investiții pentru întreprinderea
"Mix".

12. Rata internă de rentabilitate:

Indicator utilizat în analizele efectuate asupra eficienţei proiectelor de investiţii prin utilizarea
tehnicii actualizării. Exprimă acel nivel al ratei dobânzii care egalizează veniturile actualizate cu
cheltuielile actualizate şi care face ca valoarea venitului net actualizat să fie egală cu zero.
Rata internă de rentabilitate este pragul minim de rentabilitate a unui proiect, sub nivelul căruia
acesta nu este eficient.

13.

14. Există o interdependenţă între rata de actualizare și VAN deoarece VAN depinde de rata de
actualizare utilizată în evaluarea fluxurilor de numerar. Cu cât rata de actualizare este mai mare,
cu atât valoarea actuală a fluxurilor de numerar estimarea este mai mică, ceea ce duce la o
valoare mai mică de un VAN. În schimb, cu cât rata de actualizare este mai mică, cu atât
valoarea actuală a fluxurilor de numerar estimat este mai mare, ceea ce duce la o valoare mai
mare de un VAN.

15. r = 8% + ((450 / (450 + 375)) * (12% - 8%)) r = 9.8%.

Prin urmare, dacă costul resurselor de finanțare este de 14%, investiția nu ar fi acceptată,
deoarece rata de actualizare este mai mică decât costul resurselor de finanțare.

16. Calculul fluxurilor de numerar nete (FNN) este:

Anul 1-5: FNN = -150.000 u.m.

Anul 6-15: FNN = 50.000 u.m. pe an

Rata de actualizare este de 15%.

Calculăm VAN:

VAN = -150.000 + (50.000 / (1 + 0,15) ^6) + (50.000 / (1 + 0,15) ^7) + ... + (50.000 / (1 + 0,15)
^15) = 12.420
Deci, VAN-ul proiectului este pozitiv (12.420 u.m.), ceea ce înseamnă că proiectul este rentabil
și poate fi acceptat. În cazul de față, rata de actualizare de 15% este suficient de mare pentru a
justifica investiția în acest proiect.

17. Pentru ca un proiect să fie rentabil, RIR trebuie să fie mai mare decât costul resurselor de
finanțare. În cazul în care rata dobânzii este egală cu 18%, atunci RIR trebuie să fie mai mare
decât 18% pentru a asigura o rentabilitate adecvată a investiției.

18.

19. Termenul de recuperare asigură o alegere a variantelor de investiţie în funcţie de

rapiditatea recuperării capitalului investit.

20. Proiectul 1: Investiția inițială: 102750 lei Fluxurile de numerar anuale actualizate:
• Anul 1: 27900 lei / (1 + 0.1) = 25363.64 lei
• Anul 2: 29130 lei / (1 + 0.1)^2 = 23494.37 lei
• Anul 3: 30750 lei / (1 + 0.1)^3 = 22329.23 lei
• Anul 4: 32505 lei / (1 + 0.1)^4 = 21351.84 lei
• Anul 5: 33450 lei / (1 + 0.1)^5 = 20528.20 lei
Valoarea actuală netă (VAN) a proiectului: 25363.64 + 23494.37 + 22329.23 + 21351.84 +
20528.20 - 102750 = 22817.28 lei
Termenul de recuperare al investiției: Investiția inițială / Fluxul de numerar anual net = 102750 /
(27900 - 102750) = 4,24 ani
Proiectul 2: Investiția inițială: 112500 lei Fluxurile de numerar anuale actualizate:
• Anul 1: 23700 lei / (1 + 0.1) = 21545.45 lei
• Anul 2: 24345 lei / (1 + 0.1)^2 = 19698.63 lei
• Anul 3: 29400 lei / (1 + 0.1)^3 = 20367.77 lei
• Anul 4: 35055 lei / (1 + 0.1)^4 = 20458.92 lei
• Anul 5: 36750 lei / (1 + 0.1)^5 = 19884.00 lei
Valoarea actuală netă (VAN) a proiectului: 21545.45 + 19698.63 + 20367.77 + 20458.92 +
19884.00 - 112500 = 31654.77 lei
Termenul de recuperare al investiției: Investiția inițială / Fluxul de numerar anual net = 112500 /
(23700 + 24345 + 29400 + 35055 - 112500) = 4,42 ani
Proiectul 3: Investiția inițială: 79800 lei Fluxurile de numerar anuale actualizate:
• Anul 1: 22950 lei / (1 + 0.1) = 20863.64 lei
• Anul 2: 24375 lei / (1 + 0.1)^2 = 19676.03 lei
• Anul 3: 26250 lei / (1 + 0.1)^3 = 18075.31 lei
• Anul 4: 27750 lei / (1 + 0.1)^4 = 16727.41
• Anul 5: 30150 lei / (1 + 0.1)^5 = 14766.90 lei
Valoarea actuală netă (VAN) a proiectului: 20863.64 + 19676.03 + 18075.31 + 16727.41 +
14766.90 - 79800 = 10508.29 lei
Termenul de recuperare al investiției: Investiția inițială / Fluxul de numerar anual net = 79800 /
(22950 + 24375 + 26250 + 27750 - 79800) = 3,54 ani
Proiectul 4: Investiția inițială: 88500 lei Fluxurile de numerar anuale actualizate:
• Anul 1: 13350 lei / (1 + 0.1) = 12136.36 lei
• Anul 2: 14400 lei / (1 + 0.1)^2 = 11672.60 lei
• Anul 3: 15600 lei / (1 + 0.1)^3 = 10901.39 lei
• Anul 4: 19800 lei / (1 + 0.1)^4 = 10018.77 lei
• Anul 5: 23400 lei / (1 + 0.1)^5 = 9205.08 lei
Valoarea actuală netă (VAN) a proiectului: 12136.36 + 11672.60 + 10901.39 + 10018.77 +
9205.08 - 88500 = -2736.80 lei
Termenul de recuperare al investiției: Investiția inițială / Fluxul de numerar anual net = 88500 /
(13350 + 14400 + 15600 + 19800 - 88500) = 4,09 ani
Concluzia este că cel mai avantajos proiect din punct de vedere al termenului de recuperare este
proiectul 3, care are un termen de recuperare de 3,54 ani. Proiectul 1 are un termen de recuperare
de 4,24 ani, proiectul 2 are un termen de recuperare de 4,42 ani, iar proiectul 4 are un termen de
recuperare de 4,09 ani.

21. Da, este necesar să se determine indicele de profitabilitate şi termenul de recuperare, chiar și
atunci când valoarea actualizată netă a investiției este negativă.
Indicele de rentabilitate și termenul de recuperare sunt instrumente utile pentru evaluarea
viabilității unei investiții și pentru a ajuta la luarea deciziilor referitoare la investiții.
22.
Pentru Utilaj A, vom calcula fluxurile de numerar actualizate utilizând rata de actualizare de
12%, astfel:
Anul I: 24300 / (1 + 0.12)^1 = 21607.14
Anul II: 21200 / (1 + 0.12)^2 = 16687.45
Anul III: 19350 / (1 + 0.12)^3 = 13616.58
Anul IV: 22750 / (1 + 0.12)^4 = 14547.87
Acum putem calcula Perioada de amortizare pentru Utilaj A:
Perioada de amortizare = 2 + (1600 / 21200) = 2,08 ani
Pentru Utilaj B, fluxurile de numerar actualizate sunt:
Anul I: 26700 / (1 + 0.12)^1 = 23803.57
Anul II: 25100 / (1 + 0.12)^2 = 19722.40
Anul III: 24350 / (1 + 0.12)^3 = 17181.62
Anul IV: 20000 / (1 + 0.12)^4 = 10851.02
Perioada de amortizare = 2 + (4250 / 25100) = 2,17 ani
Astfel, din perspectiva termenului de recuperare, Utilajul A este mai eficient.
Pentru a decide asupra investiției optime în baza criteriului VAN, vom calcula valoarea actuală
netă pentru fiecare proiect utilizând rata de actualizare de 12%.
VAN = -Investiție + Σ (Flux de numerar actualizat)
Pentru Utilaj A:
VAN = -70400 + 21607.14 + 16687.45 + 13616.58 + 14547.87 = -55641.96
Pentru Utilaj B:
VAN = -65300 + 23803.57 + 19722.40 + 17181.62 + 10851.02 = -938.39
Astfel, din perspectiva criteriului VAN, Utilajul B este mai eficient.
Pentru a determina nivelul maxim acceptabil al costului capitalului pentru finanțarea Utilajului
A, vom folosi formula:
VAN = -Investiție + Σ (Flux de numerar / (1 + r)^t)
Vom lua VAN-ul pentru Utilaj A din calculul anterior, -55641.96, și îl vom rezolva pentru r,
costul capitalului:
-55641.96 = -70400 + 24300 / (1 + r)^1 + 21200 / (1 + r)^2 + 19350 / (1 + r)^3 + 22750 / (1 +
r)^4 = 0,1489 sau 14,89%, adică nivelul maxim acceptabil al costului capitalului pentru
finanțarea Utilajului A este de 14,89%.
Prin urmare, dacă costul capitalului pentru finanțarea Utilajului A este mai mare de 14,89%,
Utilajul A nu ar fi o alegere eficientă din perspectiva criteriului VAN.

23. Există mai multe surse de finanțare a investițiilor, iar acestea pot fi clasificate în două
categorii: surse interne și surse externe.
Sursele interne de finanțare includ:
- Profiturile reinvestite
- Economii personale
- Vânzarea activelor
Sursele externe de finanțare includ:
- Împrumuturile bancare
- Obligațiuni
- Investitorii de capital de risc