DECIZIA DE INVESTIŢII

• Din punct de vedere economic, investiţia reprezintă

achiziţionarea unui element de capital fix, adică a
unui factor de producţie sau de comercializare.
• Din punct de vedere financiar, investiţia constă în
alocarea unei sume de bani pentru achiziţionarea
de active industriale sau financiare. A investi
înseamnă a imobiliza un capital, adică a efectua o
cheltuială imediată şi certă în scopul de a obţine
venituri viitoare probabile.
• Din punct de vedere contabil, investiţiile
desemnează cheltuielile pentru procurarea de
active imobilizate (imobilizări corporale,
necorporale şi financiare).
 În funcţie de natura lor, investiţiile pot fi:
• industriale şi comerciale, sub formă de
imobilizări corporale;
• financiare, constând în titluri pe termen lung;
• necorporale, care cuprind atât achiziţia de
active necorporale (brevete, licenţe, etc), cât şi
cheltuielile de cercetare şi dezvoltare
 După obiectivul lor, se disting următoarele tipuri de investiţii:
• de expansiune, al căror obiectiv este creşterea potenţialului
productiv şi de distribuţie;
• de reînnoire a capacităţilor de producţie afectate de amortizare;
• de modernizare, care urmăresc ameliorarea productivităţii
muncii şi a condiţiilor de producţie;
• sociale, de creare de noi locuri de muncă şi de ameliorare a
condiţiilor de muncă;
• umane (recrutare de muncitori specializaţi, investiţii în programe
de perfecţionare);
• de protecţie a mediului, numite adeseori şi investiţii obligatorii,
având ca obiectiv respectarea legislaţiei;
• strategice (crearea de filiale noi, achiziţii de pachete majoritare,
investiţii în participaţii).
 Din punct de vedere al surselor de finanţare,
se face clasificarea în:
• investiţii finanţate din surse proprii;
• investiţii finanţate din surse împrumutate.
Orice proiect de investiţii poate fi caracterizat
prin:
a) cheltuielile cu investiţia;
b) fluxurile de numerar (cash-flow-uri);
c) durata de execuţie;
d) durata de viaţă economică;
e) valoarea reziduală a investiţiei.
Cheltuielile cu investiţia (I) cuprind ansamblul
cheltuielilor directe sau indirecte necesare
realizării unui proiect de investiţii. Ele pot fi
imediate sau eşalonate pe mai mulţi ani.
Cash-flow-urile sau fluxurile de numerar (CF) se
determină pentru fiecare an de funcţionare a
investiţiei, fiind utilizate Cash- flow-urile
disponibile.
ATENTIE!!!
Cash-flow-urile (CF) nu trebuie confundate cu
capacitatea de autofinanţare (CAF).
Durata de execuţie (d) este perioada (numărul
de ani) necesară punerii în funcţiune a unui
proiect de investiţii, fiind intervalul în care se
realizează cheltuielile cu investiţiile (I).
Durata de viaţă economică (D) este perioada în
care se obţin cash-flow-uri. Ea poate fi apreciată
în funcţie de uzură (durata de viaţă tehnică) şi de
natura investiţiei.
Valoarea reziduală a investiţiei (VR) reprezintă
suma pe care întreprinderea o poate recupera la
sfârşitul duratei de viaţă a investiţiei, din
valorificarea mijloacelor fixe.
 Cum estimam VR?
1. Vanzare proiect dupa n ani (durata de viata a
investitiei), VR va rezulta din diferenta pret de
vanzare si datoriile fiscale generate de vanzare.
Flux de numerar= pret de vanzare – (pret de
vanzare-valoarea ctb neta) *cota de impozit pe profit
Observatie!
Daca vanzarea genereaza si alte cheltuieli operative
(amenajare spatii, reciclare , etc), VR va lua in calcul
si aceste elemente.
VR=pret de vanzare – (pret de vanzare-valoarea
contabila neta) *cota impozitului pe profit - alte
cheltuieli + ACN
2. Daca avem un proiect de investitii pe perioada
nedeterminata (cultivare agricola),
VR = CFn+1/rata de actualizare
Pentru calculul VAN se utilizeaza CF disponibile!
 Calcul CF disponibil
CF disponibil = profit net+dobanzi + amortizare –
- Δ Imobilizari – Δ ACN
Unde:
Δ Imobilizari = Imobilizari 1 – Imobilizari 0
+Amortizare
 Indicatori de evaluare a proiectelor de
investiţii
Proiectele de investiţii pot fi evaluate prin două categorii de
indicatori:
• indicatori tradiţionali;
• indicatori bazaţi pe actualizare.
Cei tradiţionali se utilizează din ce în ce mai rar, în ciuda
faptului că sunt foarte simpli. Ei prezintă dezavantajul că nu
iau în considerare un parametru esenţial în decizia de
investiţii – timpul.
Indicatorii bazaţi pe actualizare iau în calcul acest parametru,
furnizând astfel o bază obiectivă în aprecierea eficienţei
proiectelor.
În funcţie de modalitatea de finanţare a proiectului de
investiţii, rata de actualizare se va stabili ţinând cont de:
• rata medie a dobânzii la creditele bancare pe termen
lung;
• rata inflaţiei anuale;
• costul mediu ponderat al capitalului, pentru investiţiile
finanţate din fonduri proprii şi împrumutate;
• rata aşteptată a rentabilităţii pentru proiectul
respectiv;
• prima de risc asociată proiectului de investiţii.
Indicatori de evaluare a proiectelor de investiţii
bazaţi pe tehnica actualizării:
1. Termenul de recuperare a capitalului investit
(TR) reprezintă timpul (numărul de ani) necesar
pentru recuperarea cheltuielilor iniţiale cu
investiţiile (actualizate, dacă sunt eşalonate pe
mai mulţi ani) din cash-flow-urile actualizate
cumulate.
Pentru ca un proiect de investiţii să fie acceptat, termenul
de recuperare actualizat (TR) trebuie să fie mai mic decât:
• durata de viaţă economică a investiţiei D;
• termenul de recuperare maxim acceptat de investitor
TRmax;
• termenul de recuperare al altor proiecte similare;
• termenul de recuperare mediu pentru sectorul respectiv.

Dacă se au în vedere mai multe proiecte de investiţii, se va

alege cel cu termenul de recuperare cel mai scurt.
• Dezavantajele utilizării acestui indicator pot fi rezumate
astfel:
• ignoră fluxurile de numerar care intervin după momentul
recuperării investiţiei iniţiale;
• utilizarea lui nu este valabilă decât pentru compararea
proiectelor de investiţii cu durată de viaţă economică
identică;
• nu ţine seama de imobilizarea fondurilor pe parcursul duratei
de investiţii, atunci când aceasta este mai mare de un an;
• nu dă măsura rentabilităţii proiectului;
• nu poate fi folosit ca un criteriu independent de selecţie.
• TR=
2. Valoarea actualizata neta (VAN)

VAN reprezintă surplusul de cash-flow actualizat degajat pe

perioada de exploatare a capacităţilor de producţie, faţă de
suma necesară recuperării capitalului investit.
Pentru ca un proiect de investiţii să fie acceptat, VAN trebuie
să fie pozitiv.

VAN pozitivă semnifică faptul că investitorul şi-a recuperat

suma iniţială şi a obţinut şi un surplus actualizat egal cu VAN.

Indicatorul VAN reprezintă astfel răsplata, recompensa

investitorului pentru capitalul investit în proiectul respectiv şi
pentru riscurile asumate.
Dacă se pune problema alegerii între mai multe proiecte de
investiţii, se va alege cel cu VAN cea mai mare.
3. Indicele de profitabilitate (IP)
Indicele de profitabilitate exprimă cash-flow-ul
actualizat care revine la o unitate monetară
cheltuială cu investiţia.
Se va alege proiectul pentru care IP este mai
mare decat 1.
IP= 1+
4.Rata internă de rentabilitate (RIR)
Rata internă de rentabilitate reprezintă acea rată de
actualizare pentru care VAN = 0.
Pentru ca un proiect de investiţii să fie acceptat, RIR
calculat pentru proiectul respectiv trebuie să fie mai
mare decât:
• rata medie a dobânzii bancare pe piaţă;
• costul mediu ponderat al capitalului, dacă
investiţia este finanţată din surse mixte;
• rata de referinţă fixată de investitor.
Pentru determinarea RIR se foloseşte metoda
interpolării, parcurgându-se următoarele etape:
• se caută o rată de actualizare, suficient de mare
pentru ca VAN determinată cu ajutorul ei să fie
negativă. Aceasta se numeşte rată de actualizare
maximă şi se notează amax (VANa max < 0);
• se caută o rată de actualizare mai mică decât amax,
astfel încât VAN calculat cu această rată să fie
pozitivă. Aceasta se numeşte rata de actualizare
minimă şi se notează amin (VAN a min > 0). Între cele
2 rate de actualizare diferenţa nu trebuie să fie
mai mare de 5 puncte procentuale.
• Proiectele de investiţii care vor avea RIR mai
mare decât rata medie a dobânzii, vor fi
acceptate, cele care au RIR < Rd vor fi
respinse.
• proiectul este acceptat dacă RIR este mai
mare decât rata de actualizare. Proiectul este
respins dacă RIR este mai mic decât rata de
actualizare.
• Având în vedere aceste divergenţe ce pot
apărea între indicatorii de evaluare, specialiştii
recomandă utilizarea simultană a mai multor
criterii.
• În afară de criteriile pur cantitative , se pot
utiliza şi criterii calitative, investiţia fiind
considerată în mod global, în funcţie de
contribuţia sa la strategia de dezvoltare a
întreprinderii.
 Exemplu previzionarea unui CF pentru
investitii
• Se doreste implementarea unui proiect de
investitii cu o valoare de 30000, finantat integral
din capitaluri propii. Amortizare este liniara,
respectiv 6 ani. CA generate de proiect este:
1 2 3 4 5 6
CA 40000 45000 46000 48000 35000 30000

Cheltuielile variabile reprezinta 50% din CA, CF platibile

5000 anual. Durata de rotatie a activelor curente nete = 40
de zile din CA. Impozit pe profit =16% din profit.
Determinati CF generat de proiectul de investitii si indicatorii
proiectului de investitii (VAN, IP,TR). Rata de actualizare=10%