ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA FINANŢE
DEPARTAMENTUL INVESTIȚII ŞI ACTIVITATE BANCARĂ

Denis ADAMACHI

DINAMICA AGREGATULUI MONETAR M0 ÎN REPUBLICA

MOLDOVA ÎN PERIOADA TRIMESTRULUI II AL A. 2018:
TENDINŢE, FACTORI, PERSPECTIVE

STUDIU ANALITIC
la unitatea de curs
„Monedă şi credit”

Autor:
student gr. FB 171,
învăţământ cu frecvenţă la zi
ADAMACHI Denis
____________________

Conducător ştiinţific:
conf. univ., dr. BERDILĂ Ana
____________________
(semnătura)

1
 Chişinău 2019

CUPRINS

Introducere…………………………………………..………………….…………..…………….....3

1. ESENŢA ŞI INDICATORII DE DINAMICĂ

A AGREGATULUI MONETAR M0................................................................................4

1.1.Esența agregatului monetar M0....................................................................................4

1.2. Indicatorii de dinamică a agregatului monetar M0....................................................5

2. DINAMICA AGREGATULUI MONETAR M0

ÎN PERIOADA ANALIZATĂ………………………………..........................................7

2.1. Calcularea indicatorilor de dinamică a agregatului monetar M0.............................7

2.2. Analiza dinamicii agregatului monetar M0.................................................................8

Încheiere… ………………….……………..……………………………………………………....11

Bibliografie………………………………..………………………………………..…………........12

2
 INTRODUCERE
Actualitatea temei. Analiza dinamicii agregatului monetar M0, prin determinarea creșterilor
absolute și relative ale agregatului monetar M0, este necesară deoarece ea corespunde cerințelor de
reflectare a caracterului și obiectivelor de politică monetară, adoptată de autoritatea monetară a unei
țări pe o anumită perioadă de timp.
Scopul cercetării este analiza în dinamică a agregatului M0.
Sarcinile studiului analitic sunt:
 evidențierea conceptului de agregat monetar M0;
 evidențierea indicatorilor de dinamică a agregatului monetar M0;
 Calcularea indicatorilor de dinamică a agregatului monetar M0;
 formularea tendințelor și perspectivelor agregatului monetar M0.
Obiectul investigat este agregatul monetar M0 în Republica Moldova, şi anume dinamica
lui în decursul trimestrului II a anului 2018.
Subiectul cercetării îl constituie sistemul bancar al Republicii Moldova şi, în mod special,
Banca Națională a Moldovei responsabilă de emisiunea și punerea în circulație a masei monetare.
Metodologia cercetării. În cadrul demersului ştiinţific au fost aplicate metodele inducţiei,
deducţiei, metoda analitică, comparativă, metoda de sinteză, metode statistico-matematice de
analiză, metoda grafică, metode econometrice, calcule.
Baza informațională. În calitate de fundament teoretic şi metodologic al studiului au servit
lucrările economiştilor autohtoni şi străini în materie de masă monetară, și respectiv de agregate
monetare: C.Basno, O. Stratulat, N. Dărdac, etc. Drept bază informaţională a studiului au servit
legislaţia BNM în domeniul reglementării activităţii bancare, rapoartele şi buletinele Băncii
Naţionale a Moldovei, statistica BNM privind evoluţia masei monetare.
Structura studiului analitic constă din introducere, două capitole, încheiere, bibliografie și
anexe.
În introducere sunt reflectate următoarele compartimente: actualitatea temei de cercetare,
scopul și sarcinile studiului analitic, obiectul investigat, subiectul cercetării, metodologia de
cercetare, baza informațională și structura studiului.
În primul capitol “Esența și indicatorii agregatului monetar M0” este redată esența
agregatului monetar M0, sunt explicați indicatorii de evaluare în evoluția dinamicii obiectului
cercetat.
În capitolul doi “Dinamica și perspectivele agregatului monetar M0 în Republica
Moldova în perioada trimestrului II al anului 2018” se calculează indicatorii care contribuie la
analiza agregatului monetar M0. Pe baza acestora sunt efectuate concluzii și analizate tendințele
actuale ale M0, precum și perspectivele acestuia în perioadă scurtă.
Încheierea constă în efectuarea concluziilor referitoare la obiectul studiat și anume dinamica
agregatului monetar M0 în Republica Moldova în perioada trimestrului II al anului 2018.
Bibliografie. În efectuarea studiului analitic am utilizat 6 surse de date.

3
 1. ESENŢA ŞI INDICATORII DE DINAMICĂ A AGREGATULUI
MONETAR M0

1.1. Esenţa agregatului monetar M0

Un agregat monetar reprezintă un ansamblu omogen de active susceptibile de a fi utilizate

ca mijloc de plată şi cu o lichiditate echivalentă. 1 Totalitatea agregatelor monetare reprezintă masa
monetară. Agregatele monetare pîna în anii 1970 aveau o structură relativ simplă, fiind considerate
drept monedă mijloacele de plată cu plasamente lichide pe termen scurt, incluse în pasivul
instituţiilor bancare. Acestea din urmă aveau obligaţia să le transforme imediat în lichidităţi fără
riscul de a pierde din capital şi fără costuri tranzacţionale.
Indicatorii sau agregatele monetare sunt stabilite de către autorităţile monetare, în cazul
Republicii Moldova de către Banca Naţională a Moldovei, ţinînd seama de trei criterii principale:
- eficacitatea agregatelor monetare – trebuie să ofere informaţii complexe ţinînd seama de
comportamentul agenţilor economici şi populaţiei şi de modificările reglementărilor în vigoare;
- caracterul controlabil – oferă posibilitatea autorităţii monetare să intervină în corijarea
agregatelor în funcţie de situaţie;
- disponibilitate statistică – oferă informaţiile necesare, rapide şi în măsura de a permite
autorităţilor o reacţie rapidă.
Eficacitatea agregatelor monetare se interpretează în funcţie de capacitatea acestora de a se
identifica în obiectivele politicii monetare şi de oferire a informaţiei complexe referitoare la
comportamentul agenţilor economici. Astăzi, ca tendinţă generală, sunt acceptate mai multe
agregate monetare, fixîndu-se tot atîtea obiective de către autorităţile monetatre. Şi de regulă se
recomandă agregate mai restrînse, mai uşor de calculat pentru a permite autorităţilor monetare o
reacţie cît mai rapidă. Deşi agregatele monetare diferă de la o ţară la alta în funcţie de condiţiile
existente, respectiv, de gradul de dezvoltare a pieţei financiare, de concepţiile şi politicile care
domină scena monetară, de nevoile practice imediate şi de perspectivă, în metologia BNM (vezi
figura 1.1) conform analizei economice se disting trei categorii principale de lichidităţi:
M1 – lichidităţile primare sau altfel spus activele perfect lichide, care permit efectuarea de
plăţi imediate; acestea sunt: numerarul în circulaţie (bancnote, monede divizionare) şi depozitele la
vedere, în principal cele operabile prin cecuri. M1 reprezintă masa monetară în sens restrâns;
M2 – lichidităţile secundare sunt constituite din active care pot fi transformate foarte rapid
în lichidităţi primare fară riscul de a pierde capital, adică sunt monetizabile. M0 de semneaza masa
monetară în sens intermediar şi cuprinde, în plus faţă de M1, depozitele la termen aflate în gestiunea
băncilor, instrumentele pieţei monetare;
M3 – lichidităţile terţiare sunt constituite din active cu un grad mai mic de lichiditate.
Transformarea lor în lichidităţi primare comportă riscul căderii preţului acestor active. M3 cuprinde,
pe lîngă M0, depozitele în valută străină.

1
MOGA, Ilie. Moneda şi credit [online]. Editura Luceafărul, 2010. [citat 20 februarie 2019], p.190 . Disponibil:
http://www.scribd.com/doc/54115208/Moneda-si-credit-1-carte/.
4
 Depozite la
vedere
M1
Bani în
circulaţie (M0)
Depozite la
M2 termen
M0
Depozitele în Instrumentele
valută străină pieţii monetare

Sursa : adaptată de autor.

Figura 1.1. Structura masei monetare în Republica Moldova.

Analizând structura agregatului monetar M0 în diferite state, vedem că structura lui diferă
în funcţie de obectivele politicii monetare ale sistemelor bancare internaţionale, diversificarea masei
monetare.
În SUA, agregatul monetar M0 cuprinde M 1 - numerarul în circulaţie + depozitele la vedere
şi doar depozitele la termen din băncile comerciale. Banca comercială europeană (BCE) defineşte2
agregatul monetar M0 ca masa monetară intermediară şi cuprinde masa monetară în sens restrîns -
M1, la care se adaugă depozitele cu durată iniţială de pîna la doi ani inclusiv şi depozitele
rambursabile după notificare la cel mult 3 luni inclusiv. Definiţia M0 reflectă interesul acordat
analizei şi monitorizării unui agregat monetar care, pe lînga numerar, cuprinde şi depozite cu un
grad ridicat de lichiditate. România odată cu integrarea în Uniunea Europeană a adaptat şi ea acest
model de structurare a masei monetare.

1.2. Indicatorii de dinamică a agregatului monetar M0

Dimensionarea masei monetare, urmărirea evoluţiei şi efectele ei este posibilă cu ajutorul

indicatorilor monetari. Aceştia pot fi: de nivel (reprezentînd mărimea masei monetare pe fiecare
agregat la o dată anumită), de structură (redînd ponderea fiecărui component în totalul ei ) şi de
dinamică.
Dinamica este cuantificată prin cei trei indicatori de analiză diacronică a variaţiei nivelului
agregatului monetar M0:
a) Un indicator de dinamică este abaterea absolută:
∆ Y M 21−0 =YM 21−YM 20 (1.1)
unde:
∆ Y M 21−0 – abaterea absolută a agregatului monetar, MDL;
YM 20 – nivelul agregatului monetar în perioada precedentă, MDL;

2
GHERCHINESCU, Oana; GHERGHINESCU, Gheorghe. Abordarea structurii şi rolului agregatelor monetare la
Frankfurt şi Bucureşti [online]. [citat 20 februarie 2019], p.7 . Disponibil:
http://finante.ideaplussolutions.net/fisiere/revista/134886819334_GHERGHINESCU_RO.pdf /.
5
 YM 21 - nivelul agregatului monetar în perioada de referinţă,MDL.
b) O caracterizare semnificativă a dinamicii agregatului monetar se obţine prin utilizarea
indicelui agregatului monetar:
YM 21
I YM 2
1/ 0 = ∗100 % (1.2)
YDE 0
unde:
YM 2
I 1/ 0 – indicele agregatului monetar, %.
c) Ritmul agregatului monetar evidenţiază creşterea/descreşterea nivelului agregatului
monetar şi a componentelor sale în perioada curentă, comparativ cu perioada de bază,
exprimat în puncte procentuale:
Y M2 YM 2
R1 /0 = I 1/ 0 −100 % (1.3)
unde:
Y M2
R1 /0 – ritmul de modificare a nivelului agregatului monetar, %.

Fiind variabilă de stoc, acest agregat monetar poate aduce informaţii suplimentare despre efectul
cumulat al variaţiei preţurilor, al abaterilor ratei dobânzii de la nivelul natural, nivel neobservabil.

6
 2. DINAMICA AGREGATULUI MONETAR M0
ÎN PERIOADA ANALIZATĂ
2.1. Calcularea indicatorilor de dinamică a agregatului monetar M0
Agregatele monetare nu au o valoare constantă, ci se află într-o continuă creştere de la o
perioadă la alta, pentru a asigura un circuit normal a mijloacelor băneşti. Analiza în detaliu a
evoluţiei agregatului monetar M0 în trimestrul II al anului 2018, atât în ceea ce priveşte dinamica în
termeni absoluţi, cât şi ritmul de creştere sau descreştere, a permis conturarea unor ipoteze
importante pentru demersurile privind înţelegerea, cuantificarea şi argumentarea fundamentată a
creşterii acestuia sau invers.
Mărimea agregatului monetar M0, trebuie să corespundă strict necesităţilor pieţei de bunuri
şi servicii. De acest lucru m-am convins analizînd agregatul monetar M0 , în Republica Moldova pe
perioada analizată, în baza datelor statistice prezentate de Banca Naţională. Evoluţia lunară a
agregatului monetar M0 în trimestrul II a anului 2018 este prezentată în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1

Nivelul agregatului monetar M0 în perioada aprilie-iunie 2018,

sold la sfîrșitul lunii, milioane mdl
M2
M1
Depozite Instrumentele
Bani în Depozit la pieţii Total
circulaţie e la Total termen monetare
(M0) vedere

martie 10864,5 6521,1 17385,6 10879,6 0,5 28265,4

aprilie 10280,2 5889,1 16169,3 11447,1 0,5 27616,9
mai 10476,6 5945,8 16422,4 11477,3 0,4 27900,1
iunie 10673,6 5939,7 16613,3 11661,7 0,1 28275,1
Sursa : elaborat de autor, în baza datelor Băncii Naţionale a Moldovei [online]. [citat 20 februarie 2018]. Disponibil:
http://bnm.md/md/money_statistics

Observăm că agregatul monetar M0 a suferit modificări cantitative de la o perioadă la alta.

La începutul perioadei analizate acesta a constituit 10864,5 mil. MDL, urmat de o scădere în
următoarea lună, pînă la 10476,6 mil. MDL. În ultima lună a trimestrului evoluţia agregatului
monetar analizat a fost reprezentată printr-un trend crescător, ajungînd la sfîrşitul lunii analizate la
nivelul 10673,6 mil. MDL. Utilizînd formulele de calcul ale indicatorilor de dinamică expuse în
primul capitol al acestei lucrări, am identificat mărimea cuantumului modificat de la o lună la alta şi
ritmul de modificare a cantităţii faţă de luna precedentă.
Tabelul 2.2

Dinamica agregatului monetar M0 în perioada aprilie-iunie 2018

M0
M1
Instrum-
Bani în Depozite la
Depozite la entele pieţii Total
circulaţie Total termen
vedere monetare
(M0)

7
 ∆AM, Y M2 ∆AM, YM2 ∆AM, Y M2 ∆AM, Y M2 ∆AM Y M2 ∆AM, Y M2
mil. lei
R1 /0 mil. lei R1 /0 mil. lei R1 /0 mil. lei
R1 /0 millei R1 /0 mil. lei
R1 /0
aprilie -584,3 -5,4 -632 -9,7 -1216,3 -7,0 567,5 5,2 0 0,0 -648,5 -2,3
mai 196,4 1,9 56,7 1,0 253,1 1,6 30,2 0,3 -0,1 -20,0 283,2 1,0
iunie 197 1,9 -6,1 -0,1 190,9 1,2 184,4 1,6 -0,3 -75,0 375 1,3
Sursa : elaborat de autor, în baza datelor Băncii Naţionale a Moldovei [online]. [citat 20 februarie 2019]. Disponibil:
http://bnm.md/md/money_statistics

Masa monetară M0 pe parcursul perioadei de referinţă a crescut cu 1 300 milioane, cu un

ritm crescător în ultimele 5 luni, iar în ianuarie diminuîndu-se cu 648 mil. MDL (sau cu 2,3 %).
Reducerea a fost determinată de scăderea soldului numerarului în circulaţie cu 584 mil. MDL (sau
cu 5,4 %) şi a soldului depozitelor la vedere cu 632 mil. MDL (sau cu 10 %). Un efect invers, ce a
determinat această diminuare, a fost creşterea depozitelor la termen cu 567 mil. MDL.

2.2. Tendințe actuale și pespectivele agregatului monetar M0 în perioada scurtă

Un factor de influenţă asupra cuantumului agregatului monetar M0, cu efect dual, direct
asupra depozitelor atrase şi indirect asupra masei monetare per ansamblu. Luînd în considerare doar
depozitele la termen, o creştere a ratei dobînzii ar trebui să crească soldul acestui component al
masei monetare. Influenţa este una nesemnificativă în condiţiile actuale ale pieţii şi neregulată,
astfel nu putem observa interdependenţa din grafic a ratei dobînzii la depozitele atrase şi cuantumul
depozitelor la termen. Efectul de importanţă este cel indirect. Cum piaţa activelor reacţionează
imediat, dacă rata dobânzii va scădea, ceea ce va stimula investiţiile, venitul ca creşte către un nou
punct de echilibru.
Analog analizăm efectul senzitivităţii în raport cu venitul. Creşterea venitului determină
creşterea masei monetare. Observăm că veniturile au crescut pe parcursul primei jumătăţi a anului
2012 de la 1350 MDL pînă la 1549 MDL pe cap de locuitor.
Înviorarea activităţii economice şi a procesului de creditare a determinat sporirea
multiplicării banilor în economie şi, respectiv, creşterea depozitelor în moneda naţională,
contribuind în mod direct la majorarea în această perioadă a agregatului monetar M0.
Masa monetară este un element important folosit în vederea îndeplinirii obiectivului
primordial al politicii monetare, de a asigura ca inflaţia să nu depăşească nivelul ţintă.
În ceea ce priveşte perspectivele evoluţiei structurii masei monetare M0, aceasta se va
modifica şi în viitor, careva agregate o vor creşte simţitor, altele înregistrînd o depreciere. Totuşi,
per ansamblu creşterile vor depăşi micşorările, fapt ce va determina, şi în continuare creşterea masei
monetare. Pe termen scurt în condiţii de stabilitate politică şi economică aceasta va tinde să crească
spre sfîrşitul anului, ca urmare a intensificării activităţii celor care lurează peste hotare, a accelerării
exporturilor, mai cu seamă a produselor agricole.

8
 ÎNCHEIERE

În acest studiu analitic am studiat pe baza datelor statistice comportamentul agregatului

monetar M0 în Republica Moldova în perioada aprilie-iunie 2018. Şi astfel am ajuns la următoarele
concluzii:
- Agregatele monetare nu au o valoare constantă, ci se află într-o continuă creştere de la o
perioada la alta, pentru a asigura un circuit normal a mijloacelor băneşti.
- Masa monetară M0 pe parcursul perioadei de referinţă a crescut cu 1 300 milioane, cu un
ritm crescător în ultimele 5 luni ajungînd la sfîrşitul lunii analizate la nivelul record – 29 541 mil.
MDL.
- În luna aprilie a scăzut soldul numerarului în circulaţie cu 584 mil. MDL (sau cu 5,4 la
sută) şi soldul depozitelor la vedere cu 632 mil. MDL (sau cu 10 la sută), cauză a cursului pe care îl
i-au unii indicatorii, diminuarea importului, etc.
- Componenta cea mai mare pe tot parcursul perioadei constituie depozitele la termen cu
un cuantum înregistrat la sfîrşitul perioadei analizate de 12 141 mil. MDL, faţă de banii în circulaţie
ce constituie 11 244 mil. MDL.
- Micşorarea ratei dobînzii la VMS, de la 10,83 % în ianuarie pînă la 5,52 % în luna iunie a
fost determinată de necesitatea creşterii masei monetare M0, şi în special al banilor în circulaţie.
- Depozitele la termen au crescut pe tot parcursul perioadei analizate cu abateri restrînse de
la ritmul de creştere, comparativ cu cel al banilor în circulaţie, cauză a lichidităţii înalte a
numerarului în circulaţie şi a sensibilităţii la factorii care-l influenţează, cît şi perioada scurtă de
acţionare asupra căii dorite.
- Majorarea masei monetare în Republica Moldova este determinată în special de gradul de
dezvoltare a pieţei financiare, de concepţiile şi politicile care domină scena monetară şi de nevoile
practice imediate şi de perspective.
- Pe viitor emisiunea de moneda va continua să crească, însă măsurile de diminuare a
ritmului de creştere vor fi păstrate de către autorităţile monetare, încercînd astfel să se asigure un
progres economic şi o stabilitate a nivelului preţurilor.

9
 BIBLIOGRAFIE

I. Lucrări Ştiinţifice

1. DARDAC, N. Monedă şi credit, modulul 2. Bucureşi: Editura ASE Bucureşti, 2002. 200 p.
2. GHERCHINESCU, Oana; GHERGHINESCU, Gheorghe. Abordarea structurii şi rolului
agregatelor monetare la Frankfurt şi Bucureşti [online]. [citat 20 februarie 2019], p.7 .
Disponibil: http://finante.ideaplussolutions.net/fisiere/revista/GHERGHINESCU_RO.pdf/.
3. KIRIŢESCU, C. Moneda – mica enciclopedie. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi enciclopedică,
1998. 406 p.
4. MANOLESCU, Gheorghe. Moneda şi politicile monetare. Bucureşti: Editura Fundaţiei România
de Mâine, 2007. 471 p
5. MOGA, Ilie. Moneda şi credit [online]. Editura Luceafărul, 2010. [citat 20 februarie 2019],
p.190 . Disponibil: http://www.scribd.com/doc/54115208/Moneda-si-credit-1-carte/.
6. OPRIŢESCU, M.; SPULBĂR, C.; HURTUPAN, J. Monedă şi credit: teorie şi practică.
Craiova: Universitaria, 1998. 90 p.

II. Surse statistice şi de date

7. Agregatele monetare în perioada primelor 6 luni ale anului 2018 .[online]. [citat 20 februarie
2019]. Disponibil: http://www.bnm.md.

10