MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

IP CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN ECONOMIE ŞI FINANŢE

CATEDRA FINANŢE

REFERAT

“ROLUL TREZORERIEI ÎN ECONOMIE”

A elaborat:
Eleva grupei CON 2002G,
Beatricie BANDA

A verificat:
Nicoleta TOMA,
gr.didactic II

Chişinău – 2022
 CUPRINS

Introducere.....................................................................................................................................3-4
Capitolul I ASPECTELE TEORETICE PRIVIND ROLUL SISTEMULUI TREZORERIAL
ÎN GESTIUNEA RESURSELOR FINANCIARE ALE STATULUI………………………......5
1.1. Conceptul cu privire la Trezorerie. Evoluţia sistemului trezorerial…………..………5-6
1.2. Principiile de bază privind funcționarea Trezoreriei Statului..........................................7
1.3. Structura sistemului trezorerial în Republica Moldova……………………..…….........8
Capitolul II GESTIONAREA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE PRIN SISTEMUL
TREZORERIAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA………………………………………..………9
2.1. Analiza evoluției bugetului public național în R.Moldova în 2020-2022…........…9-11
2.2. Datoria sectorului public în Republica Moldova în anii 2020-2021………….......12-13
Concluzii și recomandări…………………………………………………….........................…..14
Bibliografie…………………………………………………………………………..…………....15

2
 INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei. Asigurarea dezvoltării și creșterii economice în scopul

gestionării eficiente a veniturilor şi cheltuielilor publice în procesul de executare a bugetelor de toate
nivelele, sporirea operativităţii în finanţarea programelor de stat, intensificarea controlului utilizării
resurselor bugetare în scopuri bine determinate în Republica Moldova au contribit la crearea
Trezoreriei de Stat. În scopul adoptării unor decizii orientate spre creștere, stabilitate și buna
funcționare a economiei naționale, Guvernul are nevoie de o informație veridică privind volumul
resurselor financiare și materiale ale statului, fapt care a condus la crearea sistemului de organe
trezoreriale.

Scopul lucrării constă în aprecierea rolului sistemului trezorerial în economie, identificarea

sferelor de cuprindere a activității Trezoreriei Statului, analiza funcțiilor clasice și moderne, precum
și principiile de funcționare a acestui organ. Deasemenea, vom identifica în baza analizei evoluției
principalilor indicatori bugetari macroeconomici la nivel de stat, a posibilităților de optimizare a
gestiunii resurselor financiare ale statului prin sistemul trezorerial în vederea îmbunătățirii
managementului finanțelor publice.

În vederea cercetării scopului propus, au fost stabilite următoarele obiective de cercetare:

1. Analiza şi sinteza abordărilor teoretice privind sistemul trezorerial.

2. Identificarea rolului sistemului trezorerial în Republica Moldova în vederea gestionării
eficiente a resurselor financiare.
3. Studierea şi analiza gestiunii datoriei de stat în condițiile actuale. Investigarea evoluției
Bugetului Public Național în perioada anilor 2020-2022.
4. Identificarea practicilor care ar putea fi implementate în Republica Moldova privind creșterea
performanțelor sistemului trezorerial și consolidarea rolului acestuia în gestiunea finanțelor
publice.

Structura lucrării. Scopul și obiectivele lucrării au determinat structura logică a acesteia care
cuprinde: introducere, două capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie.
În Introducere este argumentată actualitatea, importanța și gradul de studiere a temei
cercetate, sunt identificate scopul și obiectivele cercetării.
Capitolul I „Aspectele teoretice privind rolul sistemului trezorerial în gestiunea
resurselor financiare ale statului" cuprinde principalele abordări teoretice privind subiectul studiat,
caracteristica generală asupra sistemelor trezoreriale, funcțiile și principiile de bază privind
funcționarea Sistemului Trezorerial.

3
 Capitolul II „Gestionarea resurselor financiare publice prin sistemul trezorerial în
Republica Moldova” include analiza evoluției indicatorilor macroeconomici bugetari, precum:
bugetul public național (BPN), dinamica datoriilor din sectorul public al R. Moldova.
Lucrarea se finalizează cu compartimentul Concluzii generale și recomandări, unde sunt
prezentate principalele concluzii elaborate drept urmare a cercetării și sunt propuse măsuri care
trebuie implementate pentru a asigura gestiunea eficientă a fluxurilor de finanțe publice.
Sistemul Trezorerial al Republicii Moldova este obiectul mai multor studii şi cercetări,
proiecte şi iniţiative care vizează modernizarea şi adaptarea acestuia la realităţile economice locale şi
internaţionale, dar şi la necesităţile locale de a asigura un mediu transparent şi oportun pentru
gestiunea fluxurilor de finanţe publice.

4
CAPITOLUL I ASPECTELE TEORETICE PRIVIND ROLUL SISTEMULUI
TREZORERIAL ÎN GESTIUNEA RESURSELOR FINANCIARE ALE
STATULUI
1.1. Conceptul cu privire la Trezorerie. Evoluţia sistemului trezorerial.
Trezorerie publică reprezintă un serviciu al statului care asigură marile echilibre monetare şi
financiare, efectuând operaţiuni de casierie, bancare şi de contabilitate, exercitând act de tutelă, de
finanţare şi de impulsionare în domeniul economic şi financiar. Trezoreria finanţelor publice este
concepută drept o instituţie financiară, prin care sectorul public îşi efectuează operaţiunile de încasări
şi plăţi, asupra cărora Ministerul Finanţelor exercită controlul fiscal şi financiar.
Trezoreria de Stat a Republicii Moldova reprezintă o unitate structurală a Ministerului Finanţelor,
constituită din Trezoreria Centrală şi trezoreriile teritoriale, care exercită executarea de casă a
bugetului de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, administrarea mijloacelor valutare
a fondurilor şi mijloacelor extrabugetare, precum şi a fondurilor cu destinaţie specială.

În evoluţia sa, trezoreria a trecut prin următoarele etape:

1) Etapa de identificare caracteristică perioadei antice, când trezoreria se identifică drept

instituţie sau loc în care sunt colectate bunuri şi care serveşte drept sursă de finanţare a cheltuielilor
imperiale.
2) Etapa de unificare se caracterizează prin centralizarea tuturor încasărilor în casieria centrală a
statului numită trezorerie.
3) Etapa de diversificare a funcţiilor ce a evoluat în perioada sec. XX-lea, se caracterizează prin
creşterea intervenţiei statului în viaţa economică ce a condus la adoptarea operaţiunilor contabile
esenţiale centralizate şi diferenţierea operaţiunilor financiare ale statului.
Funcţiile Trezoreriei publice
Din literatura de specialitate, Trezoreria îndeplineşte mai multe funcţii, dar evoluţia funcţiilor
evidenţiază două funcţii clasice şi anume:
• Funcţia de casier al statului- efectuează toate operaţiunile de încasări şi plăţi privind mijloacele
publice încasate prin trezorerie în numerar sau prin decontări în cont, efectuează controlul asupra
cheltuielilor utilizate din bugetul public naţional şi asigură lichidităţile necesare pentru elaborarea
prognozelor de plată, inclusiv a celor privind finanţarea deficitului bugetar şi a serviciului datoriei
publice externe şi interne. Trezoreria efectuează, precum un casier al statului, un mare număr de
încasări şi plăţi. Acestea sunt, mai întâi, operaţiuni prevăzute în legea bugetară, adică venituri şi
cheltuieli bugetare propriu-zise, precum şi operaţiuni ale conturilor speciale ale trezoreriei.

5
 • Funcţia de bancă a statului- trezoreria are ca sarcină vegherea mijloacelor băneşti a statului,
emiterea bonurilor de trezorerie si gestionarea datoriei publice. Trezoreria publică este considerată
ca o bancă şi prin faptul că instituţiile publice au deschise conturi de disponibilităţi, prin care se
efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, gestionând, astfel, fondurile publice ale statului.

De-a lungul timpului, acestea s-au amplificat în funcţii moderne ale trezoreriei publice. Oamenii ce
se ocupă cu cercetarea finanțelor publice și gestionarea acestora prin trezorerie identifică cinci funcții
contemporane:
1. Administrator al banului public- presupune asigurarea de către trezorerie a unui circuit
financiar echilibrat: intrările de resurse financiare trebuie să acopere necesităţile de fonduri
financiare. Se realizează distincţia între echilibrul bugetar şi cel trezorerial. În caz de dezechilibru
bugetar sezonier, trezoreria trebuie să asigure fluxurile bugetare necesare.
2. Intermediar financiar- trezoreria se împrumută nu numai pentru a acoperi un deficit bugetar,
dar şi pentru a acorda împrumuturi în numele statului. Trezoreria contribuie la finanţarea
sectoarelor considerate prioritare în economia unei ţări.
3. Mandatar al puterii publice- trezoreria exercită numeroase misiuni de autoritate specifice
statului:
4. Agent al intervenţiei financiare publice în economie- în scopul stimulării creşterii economice
trezoreria utilizează diverse mijloace de intervenţie în economie cu scopul realizării unor priorităţi
a politicii statului. Intervenţiile trezoreriei publice sunt diverse:
 Eliberare de autorizări, privind realizarea unor activităţi de interes naţional, oferind în acest
scop finanţări privilegiate;
 Subvenţionarea totală sau parţială a unor activităţi economice cu scopul diminuării
costurilor acestora;
 Acordarea garanţiilor de împrumuturi anumitor solicitatori;
 Accesul privilegiat a unor instituţii financiare cu scopul sprijinirii unor sectoare sau
domenii de activitate.
5. Gardian al marilor echilibre- trezoreria publică trebuie să asigure marile echilibre financiare şi
monetare. Acestea pot îmbrăca formele: echilibrul trezoreriei publice, echilibrul pieţei de capital,
echilibrul circuitelor monetare, echilibrul pieţelor externe, echilibrul pieţei valutare, etc.

6
 1.2. Principiile de bază privind funcționarea Trezoreriei Statului

Trezoreria Statului este concepută să funcționeze după următoarele reguli:

1. Realitatea informaţiei. În numeroase cazuri, până la organizarea Trezoreriei statului, informaţia
cu privire la structura veniturilor publice era deformată din cauza greşelilor de înregistrare a acestora
pe subdiviziunle clasificaţiei bugetare, urmare a unui control insuficient a documentului prin care se
efectua vărsământul către buget;
2. Realizarea actului de control. Un control fiscal din punct de vedere al încasării corecte a
veniturilor bugetare, fondurilor speciale şi extrabugetare pe clasificaţia indicatorilor privind finanţele
publice și un control preventiv asupra tuturor documentelor de plăţi, cu sau fără numerar, privind
execuţia componentelor bugetului general consolidat;
3. Universalitatea. Se referă la faptul că activitatea de trezorerie a statului trebuie să se manifeste la
nivel naţional.
4. Unicitatea. Obligă ca toate bugetele să se execute numai prin Trezoreria Statului, instituţiile
publice au obligaţia de a păstra disponibilităţile numai în conturi deschise aici, fiind exclusă
posibilitatea de a avea conturi şi la băncile comerciale. Unicitatea se referă, de asemenea, la
metodologia de lucru şi a mecanismelor implementate, la documentele care circulă prin Trezoreria
Statului.
5. Operativitatea informaţiei. Asigurarea operativităţii informaţiilor cu privire la execuţia
componentelor bugetului general consolidat, în plan judeţean, cât şi naţional, se realizează prin
sistemul informaţional propriu, deosebit de important pentru fundamentarea deciziilor privind
derularea execuţiei bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat si a
bugetelor fondurilor speciale;
6. Corelaţia totală a veniturilor şi cheltuielilor cu bugetul din care acestea fac parte. Acest
principiu impune ca veniturile încasate să fie vărsate în întregime bugetului căruia îi aparţin, iar
cheltuielile, de asemenea, în totalitatea lor să fie suportate din bugetul unde au fost prevăzute, regula
generală fiind aceea că o cheltuială nu poate fi finanţată decât dintr-un singur buget;
g) Echilibrarea fluxurilor Trezoreriei Statului. Obligativitatea Trezoreriei Statului de a-şi echilibra
intrările de fluxuri financiare cu ieşirile.

7
 1.3. Structura sistemului trezorerial în Republica Moldova
Trezoreria de stat a Republicii Moldova este creată prin Decretul preşedintelui nr. 39 din
10.03.1993 „Cu privire la trezoreria de stat”. Fiind o unitate structurală de stat a Ministerului
Finanţelor, trezorerie de stat este constituită din:
1. Trezorerie centrală
2. Reprezentanţele teritoriale a trezoreriei

În prevederile Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 39 din 10 martie 1993 cu

privire la Trezoreria de Stat şi Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar fiscale nr. 181 din
25 iulie 2014 au fost stabilite sarcinile pentru formarea, administrarea, utilizarea şi controlul
încasărilor din instituţiile publice. În prezent, rolul Trezoreriei de Stat în economia de piață este major,
reieșind din faptul că trezoreria realizează mai multe atribuții, sarcini și are o responsabilitate enormă.

Asigurarea executării de casă a bugetului

Înregistrarea veniturilor din impozite și taxe de la agenții economici și contribuabili

Efectuarea plăților dispuse de executorii de bugete în limita creditelor bugetare

aprobate
Deschiderea și închiderea conturilor bancare în lei moldovenești și în valută străină în
Contul Unic Trezorerial
Atragerea mijloacelor financiare pe calea lansării împrumuturilor de stat și a bonurilor
de tezaur cu scopul acoperirii deficitului bugetar
Fig 1.3.1 “Atribuțiile de serviciu ale Trezoreriei”
Sursă: elaborată de autor în baza Moşteanu T. “Buget şi trezorerie publică”, Bucureşti, Tribuna Economică,
2002.

Astfel, putem deduce că atribuţiile Trezoreriei sunt orientate spre gestionarea banilor publici ai
statului, dirijarea şi monitorizarea lichidităţilor, supravegherea, organizarea şi rambursarea datoriei
de stat, achitarea dobânzii şi altor plăţi aferente în scopul asigurării echilibrului bugetar. Rolul
Trezoreriei în gestionarea banilor publici este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a
executării de casă a bugetului public naţional.

8
 CAPITOLUL II GESTIONAREA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE
PRIN SISTEMUL TREZORERIAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Analiza evoluției bugetului public național în Republica Moldova în anii
2020-2022
În zilele noastre, societatea dispune de un sistem trezorerial tot mai performant, ce contribuie
la sporirea eficientă a gestionării finanțelor publice. Ministerul Finanțelor dispune de instrumente
pentru determinarea politicilor strategice pe termen lung și scurt în domeniul finanțelor statului, având
acces la ansamblul de informații cu privire la executarea de casă a bugetului public național. Astfel,
rolul Trezoreriei de Stat și a trezoreriilor regionale este exprimat printr-un sistem integrat și unitar de
fonduri publice, care asigură efectuarea operațiunilor de încasări și plăți în condiții de siguranță, în
limitele aprobate prin acte legislative și normative. Indiferent de orânduirea statală și nivelul de
dezvoltare economică, în toate ţările funcţia Trezoreriei este una fundamentală în procesul de
administrare a resurselor financiare. Realizarea acestei funcţii constă în asigurarea deplină, oportună
şi veridică a controlului financiar, precum și a activităţii operaţionale în procesul de percepere a
încasărilor și efectuare a plăţilor.
Gestionarea resurselor financiare publice prin sistemul trezorerial în Republica Moldova
cuprinde organizarea funcționării sistemlui trezorerial autohton, analiza fluxurilor financiare publice
și evidența surselor interne și externe de finanțare prin intermediul acestui sistem. Trezoreria de Stat
este o unitate structurală pe lângă aparatul central al Ministerului Finanţelor (cu statut de direcţie
generală), constituită din Trezoreria Centrală şi unităţile teritoriale ale Trezoreriei de Stat.
În scopul sporirii eficienţei utilizării resurselor bugetare, perfecţionării procedurilor utilizate în
executarea bugetelor şi valorificării rezervelor existente în domeniul finanţelor publice este necesară
asigurarea stabilităţii funcţionării sistemului trezorerial.
În procesul de execuție bugetară, trezoreria asigură:
 Funcționarea Contului Unic Trezorerial
 Participarea în sistemul automatizat de plăți interbancare
 Înregistrarea angajamentelor
 Prognoza și gestionarea zilnică a numerarului
 Trezoreria întocmește și publică rapoarte periodice și anuale privind execuția bugetului de stat
și a bugetului național.
În Republica Moldova, încasările şi plăţile la bugetul public naţional în ultimii ani au un rol
deosebit în fundamentarea programului economic. Astfel, bugetul public naţional se perfectează pe
componente de bugete. A gestiona încasările şi plăţile zi cu zi înseamnă a avansa sau devansa în timp

9
cheltuielile şi încasările instituţiei, respectând angajamentele asumate. Determinarea mărimii
dezechilibrului financiar, la nivelul bugetului public naţional în Republica Moldova, se face în funcţie
de veniturile şi cheltuielile bugetare planificate. Deasemenea, volumul cheltuielilor primare este
determinat atât de ansamblul legilor şi actelor normative ce reflectă obligaţiile statului, ale agenţilor
economici, cât şi de eficienţa privind finanţarea instituţiilor publice.
În următorul tabel vom analiza dinamica veniturilor, cheltuielilor, excedentului (deficitului) bugetului
public naţional pentru anii 2020-2022.

Tabelul 2.1

“Evoluția Bugetului Public Național în R. Moldova în anii 2020-2022”

Anii
2020 2021 2022 (prognozat)
Indicatori
Produsul intern brut
206 400 241 900 255 700
(mln)
Veniturile (mln) 62 650,0 77 373,0 80 870
Ponderea în PIB, % 30,35 % 31,99 % 31,63 %
Cheltuielile 73 269,8 82 013,5 96 210
Ponderea în PIB, % 35,50 % 33,90 % 37,63%
Excendentul (deficitul) - 10 619,8 - 4 640,5 - 15 340

Ponderea în PIB, % -5,15 % -1,92 % -6,00 %

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Ministerului Finanţelor şi a datelor Biroului Naţional de Statistică.
(www.mf.gov.md/www.statistica.md)
Calcule:

1. Ponderea veniturilor totale în produsul intern brut, %

2020: (62650*100)/206400=30,35%

2021: (77373*100)/241900= 31,99 %

2022: (80870*100)/255700= 31,63%

2. Ponderea cheltuielilor totale în produsul intern brut, %

2020: (73269,8*100)/206400=35,50 %

2021: (82013,5*100)/241900=33,90 %

10
 2022: (96210*100)/255700=37,63%

3. Calcularea excendentului (deficitului) bugetar

2020: 62650 - 73269,8= - 10 619,8 (lei)

2021: 77373 - 82013,5= - 4 640,5 (lei)

2022: 80870 – 96210= - 15 340 (lei)

4. Ponderea excendentului (deficitului) în produsul intern brut, %

2020: (-10619,8*100)/206400=-5,15 %

2021: (-4640,5*100)/241900=-1,92 %

2022: (-15340*100)/255700=-6,00 %

Anul 2021 s-a remarcat printr-o revenire accelerată a economiei, prin relansarea finanțării
externe. După recesiunea din 2020 provocată de pandemie și seceta severă, anul 2021 a înregistrat o
serie de creșteri din punct de vedere economic. Ca urmare a eliminării restricțiilor generate de
pandemia COVID-19, s-a înregistrat cea mai înaltă rată de creștere a PIB-ului din ultima perioadă.
Astfel, produsul intern brut a constituit, în valoare nominală 241,9 miliarde lei și a înregistrat o
creștere reală de 13,9% față de anul 2020. Accelerarea creșterii consumului intern, a activității
investiționale și înviorarea activității economice sunt factorii determinanți care au favorizat această
creștere.
Din datele tabelului 2.1, observăm faptul că volumul veniturilor colectate în perioada anilor
2020-2022, la nivelul bugetului public național, nu acoperă necesitățile de cheltuieli ale statului. Anul
2021 înregistrează o creștere a volumului veniturilor în PIB de la 30,35 % în anul 2020 la 31,99% în
2021. În perioada anilor 2020-2022 se înregistrează o creștere a volumului de venituri de la 62650
mln lei în 2020 la 77 373 mln lei în 2021 și 80 870 mln de lei în 2022. Dar, concomitent, se majorează
și cheltuielile, urmărindu-se o creștere a deficitului bugetar în anul 2022 cu aproximativ 4,08 puncte
procentuale comparativ cu anul precedent. Reieșind din rezultatul pozitiv al accelerarii pronunțate a
activității economice, bugetul public național în anul 2021 a înregistrat un deficit în sumă de 4 640,5
mil. lei sau de 2,3 ori mai mic față de anul 2020. Principalele surse din care se acoperă deficitul
bugetar sunt mijloacele de privatizare, valorile mobiliare de stat și împrumuturile externe. Astfel,
constatăm o dependență practic integrală față de sursele externe de finanțare, care în condițiile actuale
reprezintă un risc semnificativ. Cheltuielile publice în perioada 2020-2022 au fost în creștere, fiind
orientate preponderent spre asigurarea stabilității bugetului. În urma analizei efectuate, putem trage

11
concluzia că deficitul bugetar poate genera creșterea ratei inflației, datorii externe, crize valutare și
alte fenomene ce influențează negativ stabilitatea macroeconomică.

2.2. Datoria sectorului public în Republica Moldova în anii 2020-2021

Trezoreria Statului este integrată în mecanismul datoriei publice deoarece împrumuturile

legate de finanțarea deficitului bugetului de stat sunt gestionate prin contul de bază al Trezoreriei.

Figura 2.1 Dinamica datoriei sectorului public al Republicii Moldova

Sursa: “Raport privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe nouă
luni ale anului 2021”

Figura 2.2 Evoluţia soldului datoriei sectorului public, pe surse, 30 sept. 2020 – 30 sept.
2021(mil. lei)
Sursa: “Raport privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe nouă
luni ale anului 2021”

Analizând evoluția datoriei sectorului public a Republicii Moldova în perioada anilor 2020-2021,
putem observa că se atestă o creștere a acesteia cu 1,3 % la situația din 30 septembrie 2021,

12
comparativ cu sfârșitul anului 2020, constituind 76 407,1 mil. lei sau 32,9% din PIB-ul prognozat
pentru anul 2021. La situaţia din 30 septembrie 2021, soldul datoriei de stat a constituit 76 407,1 mil.
lei, dintre care 44,8 %, ceea ce reprezintă 34 196,1 mil. lei fiind datoria internă a sectorului public,
iar 55,2 %, adică 42 211,0 mil. lei o constituie datoria externă publică. Creșterea datoriei sectorului
public a înregistrat o evoluție ascendentă în decursul anilor 2020-2021, înregistrând valori de 67 067,5
mil. lei la 30 septembrie 2020 și majorându-se cu 9 339,6 mil. lei până la data de 30 sesptembrie
2021. Efectele pe termen lung ale deficitelor bugetare și creșterii datoriei publice sunt negative.
Republica Moldova și-a mărit nivelul îndatorărilor în ultimii ani, parţial mijloacele împrumutate fiind
folosite pentru finanţarea unor proiecte investiţionale, însă într-o măsură tot mai mare statul
împrumută mijloace băneşti pentru acoperirea unor necesităţi financiare curente. Politica de gestiune
a datoriei publice a Republicii Moldova trebuie legată în mod rigid cu politicile promovate în scopul
stimulării economice a ţării. Trezoreria publică mai efectuează şi operaţiunile de contractare a
împrumuturilor de către Guvern pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.
Trezoreria Statului, care gestionează împrumuturile pentru finanțarea deficitelor bugetare și deține în
contabilitatea proprie toate datele, poate să contribuie la îmbunătățirea nivelului de cunoaștere a
datoriei publice, prin publicarea acesteia în mod transparent.

13
 CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
În urma analizei detaliate a subiectului propus, am ajuns la concluzia că sistemul trezorerial
din Republica Moldova reprezintă veriga de bază în managementul finanțelor publice. Conceptul de
sistem trezorerial a evoluat de-a lungul timpului, iar în RM acesta este unul relativ nou, și reprezintă
structura de bază, prin intermediul căreia se realizează managementul finanțelor publice. Din cauza
unor constrângeri ce persistă în continuare, Sistemul Trezorerial al Republicii Moldova necesită
modernizare în vederea asigurării unui mediu transparent și oportun pentru gestiunea fluxurilor de
finanțe publice. Sistemul trezorerial în prezent, este considerat cea mai potrivită formă de gestionare
a finanţelor publice, care permite soluţionarea unor importante probleme financiare prin mijlocirea
operaţiilor specifice, mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului
bugetar, pentru deservirea datoriei publice. Finanțele publice sunt concepute pentru a promova
dezvoltarea economico-socială. Însă gradul de disponibilitate a resurselor bugetare este limitat, acest
lucru rezultă și din datele statistice analizate în prezenta lucrare. În ceea ce privește pozițiile esențiale
de încasări, cheltuieli și deficit ale bugetului public national al R. Moldova, putem deduce o tendință
generalizatoare de creștere atât a cheltuielilor, cât și a veniturilor, deficitul accentuîndu-se
semnificativ de la o perioadă la alta. Atât datoria de stat internă, cât și cea externă reprezintă o
problemă macroeconomică majoră cu care se confruntă statul nostru. Astfel, putem trage concluzia
că sistemul trezorerial nu gestionează corect și eficient mijloacele bănești, întâmpinând probleme la
nivelul gestionării banilor publici prin intermediul trezoreriei de stat, nefiind capabil să acopere
cheltuielile curente din contul resurselor disponibile. Acest lucru cauzează probleme economice grave
printre care sunt: creșterea ratei inflației, crizele valutare, dificultăți la achitarea datoriei externe.
Consider că pentru asigurarea performanței sistemice de gestiune a fluxurilor financiare
publice este necesar de a optimiza structura sistemului trezorerial prin elaborarea unor politici ce
vizează controlul indicatorilor macrobugetari privind calitatea planificării şi destinaţia utilizării
resurselor financiare publice în vederea utilizării eficiente a acestora. Deasemenea, perfecționarea
Sistemului Informațional de Management Financiar și îmbunătățirea cadrului legal, în scopul
asigurării controlului bugetar în vederea transparenței responsabilității statului. Mecanismului
funcționării Sistemului Informaţional de Management Financiar Integrat va permite cunoașterea,
previzionarea, urmărirea și menținerea echilibrului dintre fluxuri pe tot parcursul execuției bugetare
în scopul asigurării permanente a disponibilităților bănești pentru evitarea crizei economice.
Așadar, implementarea unor reforme și modificări la nivelul sistemului trezorerial al statului nostru,
va contribui nemijlocit la ajustarea deficitului bugetar, asigurând o creștere economică avantajoasă.

14
 BIBLIOGRAFIE

I. Legi și acte normative

1. Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 39 din 10 martie 1993 ,,Cu privire la Trezoreria
de Stat”.
3. Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014
3. Hotărârea Guvernului nr. 696 din 30 august 2017,,Cu privire la organizarea şi funcţionarea
Ministerului Finanţelor”

II. Manuale, monografii și lucrări didactice

2.1. Văcărel Iu. şi alţii, “Finanţe publice”, Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti, R.A 2007.
2.2. Moşteanu T. “Buget şi trezorerie publică. Bucureşti”, Tribuna Economică, 2002.
2.3. Manole T. Scutari S. “Trezoreria - serviciu al statului de asigurare a echilibrului valoric”.
2.4. Cernit R. “Controlul financiar - metodă eficientă de gestionare a finanţelor publice”, Chişinău.
În: Studia Universitas. Seria Ştiinţe Exacte şi Economice, 2010, nr. 7(37), p. 127-129.
2.5. “Raport privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării
de stat pe nouă luni ale anului 2021”

III. Webografie
3.1. Scutari Sofia “Structura trezoreriei de stat și rolul în gestionarea Finanţelor Publice”,
file:///C:/Users/user/Downloads/RSI_2018_1-2_pp217-225%20(2).pdf

15