MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

CATEDRA FINANȚE

Proiect
La disciplina: Finanțe publice
Tema: POLITICA BUGETAR – FISCALĂ
PENTRUANUL CURENT ÎN REPUBLICA

Autor:
Eleva gr.FB2109G,
Lia GAIȚĂ

(semnătura)

Conducător științific:
Grad didactic superior,
Romeo CERETEU

(semnătura)

Chișinău 2024

1
 CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................................................3-4

CAPITOLUL I. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND POLITICA BUGETAR-

FISCALĂ........................................................................................................................................5
1.1. Conceptul şi sfera de cuprindere a politicii bugetar-fiscale...........................................5-6
1.2. Politica bugetar-fiscală în domeniul veniturilor publice.....................................................7
1.3. Politica bugetar-fiscală în domeniul cheltuielilor publice...............................................8-9

CAPITOLUL II. ANALIZA POLITICII BUGETAR-FISCALE ÎN REPUBLICA

MOLDOVA PENTRU ANUl 2024.............................................................................................10

2.1 Principalele obiective ale politicii bugetar-fiscale pentru anul 2024..................................10

2.2 Analiza veniturilor și cheltuielilor bugetare pentru anul 2024…..................................11-14

2.3 Examinarea datoriei de statbîn anul 2024….......................................................................15

CAPITOLULIII. DIRECȚII DE PERFECȚIONARE A POLITICII BUGETAR-FISCALE

ÎN BAZA EXPERIENȚELOR EUROPENE............................................................................16

3.1. Propuneri pentru îmbunătățirea eficienței și transparenței în gestionarea bugetului..16-17

3.2.Practici europene în administrarea politicii bugetar-fiscale eficiente.........................18-19

CONCLUZII................................................................................................................................20

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................21

1
 Introducere

Evoluţia economiei naţionale, din ultimii ani, poate fi considerată favorabilă pentru
valorificarea întregului potenţial economico-financiar şi dezvoltarea durabilă a ţării. O
contribuţie importantă, la crearea acestor premise, revine sistemului financiar public, care, prin
intermediul politicii bugetare şi al mecanismului de redistribuire a resurselor financiare publice,
are implicaţii directe asupra creşterii economice, asigurând realizarea obiectivelor de stimulare a
activităţilor economice, de protecţie socială, creşterea nivelului de trai şi reducerea sărăciei.
Schimbările din ultimii ani s-au reflectat în perfecţionarea continuă a esenţei şi rolului
sistemului bugetar. La ajustarea sistemului la condiţiile economice şi sociale, aflate în
permanentă schimbare, a contribuit formarea unui nou cadru legislativ şi normativ, care
reglementează structura şi funcţionarea sistemului bugetar-fiscal.
Astfel, au fost elaborate şi actualizate o serie de acte legislative, printre care le menţionăm
pe cele mai importante: Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar 1996, Legea privind
sistemul public de asigurări sociale 1999, Legea cu privire la finanţele publice locale 1999,
Legea cu privire la datoria de stat şi garanţiile la împrumuturile de stat 1996, Codul Fiscal 1997.
În acest context, poate fi subliniată actualitatea temei cercetate, care propune elaborarea
unui macromodel operaţional şi integrat în vederea perfecţionării relaţiilor dintre diferiţi
participanţi în cadrul sistemului financiar public, precum şi a integrării coerente în sistemul
general economic în condiţiile asigurării unei concordanţe suficiente între resursele financiare
disponibile şi nevoile întregii societăţi.
Analiza lucrărilor ştiinţifice, elaborate de autorii străini şi cei autohtoni, şi studierea
situaţiei din sistemul bugetar al Republicii Moldova au demonstrat că procesele de echilibrare
financiară sunt periclitate de o serie de aspecte negative.
Principalele impedimente constau în caracterul inadecvat şi coordonarea ineficientă dintre
instituţiile responsabile, implicate în procesul bugetar, insuficienţa suportului metodologic şi a
indicatorilor financiari de fundamentare şi urmărire a rezultatelor, calitatea serviciilor publice,
gradul înalt al centralizării.
Scopul lucrării constă în sistematizarea echilibrelor financiare la nivelul tuturor verigilor
bugetare din cadrul sistemului bugetar, după cum urmează: asigurarea echilibrului financiar
public, diferenţierea elementelor componente ale dezechilibrului structural şi vertical, modelarea
fluxurilor financiare în cadrul sistemului bugetar şi formularea direcţiilor de acţiune în vederea
asigurării echilibrului financiar public.
Structura lucrării, conform obiectivelor preconizate, cuprinde: introducere, trei capitole,

3
concluzii şi recomandări.
În Introducere este argumentată actualitatea, semnificaţia, necesitatea şi gradul de studiere a
temei de cercetare; sunt formulate scopul şi sarcinile lucrării.
CAPITOLUL I. ,, ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND POLITICA BUGETAR-
FISCALĂ ” constituit din trei paragrafe, este concentrat pe partea teoretică a subiectului cercetat
prin identificarea și analizarea principiilor și obiectivelor care stau la baza politicii bugetar-
fiscale, evidențiind importanța gestionării bugetului și a politicilor fiscale în contextul economic
actual.
CAPITOLUL II. ,,ANALIZA POLITICII BUGETAR-FISCALE ÎN REPUBLICA
MOLDOVA PENTRU ANUl 2024” constituit din 3 paragrafe, conține analiza practică a
veniturilor și cheltuielilor bugetare prevăzute pentru acel an. De asemenea, se examinează
situația datoriei de stat în Republica Moldova, oferind o imagine completă a situației financiare a
țării.
CAPITOLUL III. ,,DIRECȚII DE PERFECȚIONARE A POLITICII BUGETAR-
FISCALE ÎN BAZA EXPERIENȚELOR EUROPENE ” este orientat în analizarea și
identificarea deficiențelor existente în gestionarea bugetului în Republica Moldova, formularea
de propuneri și recomandări specifice pentru a îmbunătăți eficiența și transparența în procesul de
gestionare a bugetului.Totodată sunt identificate cele mai eficiente și relevante practici europene
care ar putea fi aplicate în contextul Republicii Moldova

4
 Capitolul I. Aspecte conceptuale privind politica bugetar-fiscală

1.1. Conceptul şi sfera de cuprindere a politicii bugetar-fiscale

Politica bugetar-fiscală, fiind о parte componentă a politicii economice a ţării, reprezintă
о pîrghie efectivă în reformarea economiei. Această politică influenţează toate sferele vieţii:
economică, politică, socială. Prin intermediul ei, se formează resursele financiare ale statului, se
realizează politica socială, se stimulează activitatea investitională etc. Asemenea politica
bugetar- fiscală este o formă de intervenție indirectă a statului în economie, aplicabilă pe piața
bunurilor și serviciilor, intervenind cu precădere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice
interne. Este acea politică de gestionare a dezechilibrelor, care are drept scop macrostabilizarea
economică prin intermediul dimensionării impozitelor (taxelor), respectiv a cheltuielilor
guvernamentale. Politica bugetarfiscală, prin acțiunile pe care le întreprinde, urmărește
stimularea activității economice, a investițiilor, asigurarea protecției sociale, precum și susținerea
unui principiu moral/ juridic, care cere respectarea drepturilor fiecăruia în contribuția individuală
la constituirea veniturilor. Scopul studiului constă în analiza politicii bugetar-fiscale în Republica
Moldova, a modului în care aceasta este aplicată de autoritățile publice, în vederea asigurării unei
creșteri economice durabile. Un sistem fiscal perfect reprezintă una din cele mai complicate sarcini
ale politicii economice a statului, nu doar pentru ţările în tranziţie, dar şi pentru cele dezvoltate.
Pe de о parte, politica fiscală trebuie să asigure resurse financiare pentru existenţa statului, pe de
altă parte, impozitele trebuie să creeze agenţilor economiei condiţii favorabile pentru activitate.
Orice stat se confruntă permanent cu numeroase şi puternice fenomene negative precum
inflaţia şi recesiunea. Preocupările pentru găsirea soluţiilor prin care să se menţină sub control
excesele ciclului economic sunt de cea mai mare importanţă pentru orice stat. Soluţii importante
pe această linie au fost oferite de Keynes şi adepţii săi, acestea constînd în folosirea politicilor
fiscale şi monetare. Inflaţia, recesiunea, dezvoltarea economică pot fi influenţate printr-o politică
fiscală şi monetară adecvată.
Politica fiscală a Guvernului constă în puterea de a percepe impozite şi de a cheltui. Ea se
manifestă, în practică, prin bugetul de stat care cuprinde partea de venituri şi pe cea de cheltuieli.
Veniturile bugetului de stat se obţin în cea mai mare parte pe calea impozitelor. Cheltuielile
bugetului de stat, numite şi cheltuieli publice sau cheltuieli guvernamentale, au ca destinaţie
satisfacerea unor necesităţi sociale precum cele de învăţământ, educaţie, sănătate, protecţie
socială, ordine publică, protecţia mediului, apărare etc. În bugetul unei ţări se concentrează
întreaga
politică fiscală a acesteia.
Legea bugetului public, în care este concentrată întreaga politică fiscală a unui stat, este

5
considerată, pe bună dreptate, ca cea mai importantă lege dintr-o ţară, după Constituţia sa.

6
 Spre exemplu, în cazul în care statul constată că se impune luarea unor măsuri pentru a
preveni declinul economiei şi a crea noi locuri de muncă, trece la realizarea unor proiecte de
lucrări publice, precum construcţia de unităţi de învăţământ, de spitale, electrificarea satelor,
extinderea reţelei de termoficare, canalizare, alimentarea cu gaze, apă, lucrări în domeniul
transporturilor, protecţia mediului etc. Prin efectuarea unor asemenea lucrări se creează un număr
mare de locuri de muncă (сееа се conduce la reducerea şomajului) şi о creştere rapidă şi
vertiginoasă a activităţii economice (prin sporirea volumului de activitate a unui număr foarte
mare de agenţi economiei cu capital privat şi/sau de stat antrenaţi în realizarea obiectivelor
respective).
În situaţia în care, într-o anumită ţară, s-a ajuns că о mică parte din populaţie să deţină
cea mai mare parte din produsul national, cei mai multi fiind cei săraci, iar statul urmăreşte
înfăptuirea unor măsuri mai ample de protecţie socială, se apelează tot la impozite şi la
cheltuielile bugetului de stat. Pentru înfăptuirea unui asemenea obiectiv se va pune un accent mai
mare pe: stabilirea impozitelor în funcţie de capacitatea de plată a persoanelor fizice şi juridice şi
о mai bună redistribute a veniturilor.
Prin politica de impunere fiscală guvernul decide propria sa strategie asupra dezvoltării
economice şi sociale a ţării. Impunerea fiscală reprezintă instrumentul prin care se asigură atît
resursele financiare necesare statului, cît şi înfăptuirea politicii sale prin care s-a stabilit modul în
care rcsursele reale sunt transferate din sfera bunurilor private în cea a bunurilor publice.
E foarte important ca, în perfecţionarea sistemului fiscal, să se ţină cont de experienţa
altor ţări în impunerea veniturilor. Însa această experienţă nu trebuie aplicată totalmente în
condiţiile Republicii Moldova, fără a ţine cont de specificul şi de gradul de dezvoltare a ţării, de
modul de funcţionare a pieţei financiare. E necesar să fie preluate momentele pozitive din
această experienţă în vederea revizuirii cotelor de impunere pentru unele impozite, astfel încît ele
să contribuie la crearea condiţiilor echitabile pentru toţi contribuabilii. În scopul stimulării
activităţii intreprinderilor, în ţările dezvoltate, se foloseşte pe larg acordarea inlesnirilor fiscale
unor ramuri ale economiei prin scutirea completă sau parţială de plata impozitelor. Astfel, se
stimulează activitatea investiţională a intreprinderilor concentrate în cele mai importante şi de
perspectivă sfere de producţie din economie. În practica mondială, e stabilit şi argumentat că
retragerea prin mecanismul de impozitare mai mult de 50% din profit conduce la subminarea
activităţii antreprenoriale. Impozitarea în limitele unei treimi din profitul intreprinderii, e о
variantă optimă atît pentru intreprinderi, cît şi pentru bugetul de stat.
Deci, politica fiscală trebuie să contribuie la stimularea activităţii intreprinderilor, la
susţinerea acelor intreprinderi ce creează locuri de muncă, implementează tehnologii noi, export
de mărfuri şi servicii, astfel creînd condiţii favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea economică.

7
 1.2. Politica bugetar-fiscală în domeniul veniturilor publice
Instrumentele de politică fiscală ре care statul le utilizează cu scopul de a influenţa
activitatea economică privată sunt: impozitele, cheltuielile bugetare, care includ şi transferurile şi
subvenţiile de la buget şi reglementările fiscale.
Politica fiscală în domeniul veniturilor constă în modalitatea în care guvernul concepe şi
acţionează pentru obţinerea veniturilor bugetare precum impozite, taxe, contribuţii etc.
Impozitele reprezintă transferuri obligatorii, prin forţa legii, de bani de la persoanele
fizice şi juridice la bugetul statului. Din venitul total al unei persoane, scăzând impozitul, rezultă
venitul disponibil.
Venitul disponibil reprezintă suma de bani rămasă efectiv la dispoziţia persoanelor fizice
şi juridice care poate fi folosită de fiecare după bunul plac.
Datorită impozitului plătit о persoană rămâne cu un venit disponibil mai mic. faţă de
venitul total şi, ca urmare, va cumpăra mai puţine bunuri sau servicii. În acelaşi timp, banii
preluaţi de la cetăţeni, agenţii economici şi instituţii, pe calea impozitelor, ajung la bugetul
statului, la capitolul
„venituri". Din aceste venituri se efectuează cheltuieli de interes public precum asigurarea ordinii
publice, apărarea ţării, învăţâmănt, sănătate, construcţia de căi de comunicaţie, reducerea poluării.
Plata impozitelor generează reducerea veniturilor populaţiei şi respective scade cererea de
bunuri şi servicii.
Reducerea veniturilor populaţiei şi scăderea cererii de bunuri şi servicii constituie
principalii factori (pîrghii) ale politicii fiscale de a influenţa economia globală în ansamblul său.
Fiecare din aceşti factori nu se poate folosi independent şi chiar dacă s-ar urmări acest
lucru nu se poate ca efectele produse de folosirea unui factor să nu influenţeze şi celălalt factor.
Consecinţele creşterii impozitelor sunt numeroase şi dintre cele mai diferite.
Reducerea cererii de bunuri şi servicii conduce la micşorarea nivelului real al produsului
intern brut (P.I.В.).
Sporirea impozitelor şi a celorlalte obligaţii de plată bugetare, conduce la creşterea
preţurilor produselor şi serviciilor pentru populaţie şi a factorilor de producţie pentru agenţii
economici. Aceasta va determina schimbarea comportamentului şi a atitudinii unor persoane
fizice de a munci, economisi, investi.
Dispoziţia statului de mărire a impozitelor generează complicaţii prin fenomenul
reacţiilor anticipate: multe persoane fizice şi juridice îşi modifică obiectivele faţă de mediul
economic, social şi politic. Pentru cei mai mulţi faptul de a munci mult, cinstit şi bine, pentru a
avea un venit disponibil cît mai mare, reprezintă о problemă de viaţă foarte serioasă. Din
momentul în care statul

8
„penalizează munca cinstită", prin introducerea unor impozite marimodifică comportamentul şi
atitudinile multor persoane faţă de mediul economic, social şi politic.

9
 1.3. Politica bugetar-fiscală în domeniul cheltuielilor publice
În ţările dezvoltate statul se implică în toate sferele vieţii economice şi sociale.
De modul în care un stat reuşeşte să administreze economia depinde însăşi prosperitatea ţării
respective, locul ei între celelalte naţiuni ale lumii.
Instrumentele de politică fiscală pe care statul le utilizează cu scopul de a influenţa
activitatea economică privată sunt:
- impozitele;
- cheltuielile bugetare, care includ şi transferurile şi subventiile de la
buget;

- reglementările fiscale care includ şi măsurile de control.

Politica fiscală în domeniul cheltuielilor bugetare constă în achiziţii guvernamentale de
bunuri şi servicii, transferuri şi subvenţii.
Transferurile şi subventiile de la buget se acordă pentru asigurările sociale, pentru
ajutorarea persoanelor sărace, avînd ca scop asigurarea veniturilor minime necesare mijloacelor
de existenţă pentru о parte din populaţie. Cu cît mai mult cheltuielile bugetare se concretizează în
bunuri şi servicii, cu atît mai mult efectele pozitive, pe plan economic şi social vor fi mai mari şi
se vor concretiza în sporirea volumului producţiei, a numărului persoanelor salariate, reducerea
şomajului, scăderea inflaţiei.
Cheltuielile şi veniturile guvernamentale produc cel puţin două efecte majore:
- influenţează repartizarea produsului intern brut şi, respectiv, a produsului national brut
între consumul privat, consumul public şi investiţii;
- influenţează producţia şi preţul produselor realizate în diferite domenii de activitate.
Prin politica bugetară se influenţează activitatea la nivelul întregii economii naţionale:
volumul şi structura producţiei, şomajul, preţurile, inflaţia etc. Spre exemplu, anumite efecte se
obţin în cazul în care se cheltuiesc importante fonduri bugetare, care se concretizează în bunuri şi
servicii pentru populaţie, şi cu totul altele sunt efectele dacă aceleaşi fonduri se alocă spre
consumul curent, pentru anumite categorii de persoane.
Volumul, structura şi eficienţa cheltuielilor bugetare sunt decisive pentru întreaga viaţă
economică şi socială a unei ţări. Chiar şi în ţările cele mai dezvoltate economic unele industrii nu
se pot dezvolta de către sectorul privat, cel puţin în stadiile incipiente sau de criză. Exemplul cel
mai semnifîcativ este cel cu domeniile în care ştiinţa şi tehnologia joacă un rol determinant
pentru accelerarea dezvoltării întregii vieţi economice şi sociale. Construirea de centrale atomo-
electrice este un atribut exclusiv al statului ca şi explorarea spaţiului cosmic. De asemenea,
investiţii de mare anvergură, care fie nu pot fi efectuate de sectorul privat, fie nu aduc profit
(precum diguri şi alte lucrări de protecţie a localităţilor), fie profitul s-ar obţine după mai mulţi
1
ani (hidrocentrale,

1
termocentrale, autostrăzi de mari dimensiuni, industria aeronautică, carboniferă, petrolieră etc.)
sunt effectuate sau subvenţionate de stat.
Dezvoltarea măsurilor de protecţie socială are efecte numeroase şi însemnate, asigurînd
condiţii pentru infaptuirea „statului bunăstării sociale".
În acelaşi timp, permanent şi în orice ţară, se pune problema dacă fondurile bugetare sunt
cheltuite în mod eficient. Frecvente sunt exemplele în care însemnate fonduri bugetare fie au fost
cheltuite ineficient, fie fraudulos. „Viaţa uşoară" şi birocraţia din unele instituţii fundamental ale
statului, ca şi fenomenele de fraudă, risipă şi abuzuri, bine surprinse şi evidenţiate de mass-
media, au generat în rîndul majorităţii cetăţenilor sentimente de neîncredere şi chiar de dispreţ
faţă de puterea legislativă, executivă şi judecătorească.
Principiile de echitate fiscală impun ca stabilirea impozitelor să se facă în funcţie de
capacitatea contributivă a fiecăruia, adică în funcţie de veniturile şi averea obţinută.
Obligaţiile fiscale trebuie să înceapă de la un anumit nivel al veniturilor unei persoane
fizice şi juridice, să ţină cont de situaţia economică şi socială a acestora.
Un stat este cu atît mai bogat, mai puternic, cu cît are mai mulţi cetăţeni bogaţi. Interesul statului
este ca numărul şi bogăţia acestora să crească tot mai mult întrucît şi veniturile sale vor fi mai
mari.
Realizarea acestor deziderate se poate înfăptui, într-o mare măsură şi pe calea
subvenţiilor fiscale şi a celor sociale.
Folosirea subvenţiilor este о problemă foarte delicată, care presupune multă ştiinţă în
adoptarea deciziilor în acest sens.
Subvenţia fiscală de venit reprezintă partea din venitul total impozabil obţinut de о
persoană, dar care este scutit de la impozitare.
Subvenţia fiscală de impozit reprezintă impozitul scutit de la plată, ceea ce reprezintă în
fapt un supliment de salariu.
Acordarea subvenţiei fiscale de venit şi de impozit este impusă de înfăptuirea principiilor
de echitate fiscală şi socială. Mai precis, prin acordarea subvenţiei fiscale de venit şi de impozit
se urmăreşte a se asigura minimul de venit strict necesar mijloacelor de subzistenţă unui salariat
şi membrilor săi de familie, rude pînă la gradul II, fără venituri, aflaţi în întreţinerea sa.
Subvenţia socială de venit reprezintă suma de bani oferită de stat unei persoane sau
gospodării, sub formă de ajutor bănesc nerambursabil, în scopul asigurării supravieţuirii, în ţările
sărace, respectiv pentru acordarea mijloacelor necesare unui trai decent, în ţările bogate, în
special în cele care înfăptuiesc statui bunăstării sociale.
Acordarea acestor subvenţii se constituie efectiv şi ca о măsură de protecţie socială a
persoanelor aflate la limita supravieţuirii.

1
 CAPITOLULII. ANALIZA POLITICII BUGETAR-FISCALE ÎN REPUBLICA
MOLDOVA PENTRU ANUl 2024
2.1 Principalele obiective ale politicii bugetar-fiscale pentru anul 2024
Parlamentul a aprobat în lectura a doua modificarea mai multor acte legislative care fac
parte din politica bugetar-fiscală pe anul 2024. Obiectivele politicii bugetar-fiscale stabilite de
autorii proiectului rezidă în crearea unui sistem fiscal armonizat, echitabil, eficient și simplu,
care să asigure mobilizarea resurselor bugetare necesare pentru finanțarea obiectivelor de
dezvoltare sustenabilă. Măsurile de politică fiscală propuse au drept scop soluționarea
constrângerilor economice identificate de contribuabili, identificarea instrumentelor suport
pentru populație, precum și continuarea procesului de armonizare a legislației naționale la
practicile UE.
Cele mai importante prevederi vizează:
Stimularea investițiilor și menținerea forței de muncă calificate: Proiectul propune
extinderea spectrului de stimulente fiscale și revizuirea categoriilor de cheltuieli suportate de
către angajatori în favoarea angajaților. Acest lucru va contribui la menținerea și atragerea forței
de muncă calificate și la diversificarea pachetului social oferit angajaților.
Simplificarea și clarificarea legislației fiscale: Proiectul propune revizuirea
mecanismelor de calcularului "salariului în plic" și îmbunătățirea administrării fiscale.
Armonizarea cu legislația Uniunii Europene: Politica bugetar-fiscală urmărește
continuarea procesului de armonizare a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, în special
în ceea ce privește TVA și accizele. Acest lucru va consolida integritatea pieței interne și va
facilita comerțul cu statele membre ale UE.
Stimularea economisirii și investițiilor: Uniformizarea cotelor impozitului pe venitul
persoanelor fizice pentru veniturile investiționale și achitare a impozitelor și taxelor pentru a
simplifica și clarifica cadrul legislativ. Scopul este descurajarea fenomene și financiare la 6% are
scopul de a stimula economisirea și investițiile personale. Aceasta va contribui la creșterea
nivelului de investiții și la diversificarea portofoliilor de active.
Predictibilitatea pentru mediul de afaceri: Menținerea regulii de stabilire a ratelor
accizelor pentru o perioadă de 3 ani va asigura predictibilitatea pentru mediul de afaceri și va
permite o planificare mai clară a investițiilor și a veniturilor bugetare.
Adaptarea la standardele internaționale: Modificarea regimului fiscal aplicat
autoturismelor pentru a se conforma principiilor generale de TVA va alinia legislația națională cu
standardele internaționale și va facilita comerțul transfrontalier.

1
 2.2 Analiza veniturilor și cheltuielilor bugetare pentru anul 2024
Guvernul Republicii Moldova își stabilește prioritățile în concordanță cu nevoile și
obiectivele de dezvoltare ale țării. Acestea includ consolidarea veniturilor bugetare, intensificarea
relațiilor cu partenerii de dezvoltare, gestionarea responsabilă a finanțelor publice, promovarea
dezvoltării durabile și implementarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană
2030”. Prin abordarea și implementarea acestor priorități, guvernul își propune să asigure
progresul și stabilitatea pe termen lung a Republicii Moldova.
Evaluarea veniturilor, cheltuielilor și a deficitului bugetar al unei țări este foarte
importantă în determinarea sănătății financiare și a stabilității economice. Această analiză oferă o
imagine clară asupra resurselor financiare disponibile și a modului în care sunt utilizate pentru a
satisface nevoile naționale.
Principalele măsuri incluse în bugetul pentru anul 2024 vizează susținerea diverselor
sectoare ale societății și îmbunătățirea calității vieții populației. Susținerea domeniului social prin
implementarea Reformei sistemului de asistență socială „RESTART”, dezvoltarea continuă a
sistemului de transporturi și infrastructură, susținerea domeniului educației, susținerea populației,
acțiuni de susținere a Întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM), implementarea programelor de
eficiență energetică.

Sursa: sistematizat de autor în baza datelor Ministerului Finanţelor

Figura 2.1 Diagrama veniturilor și cheltuielilor BPN pentru anul 2023-2024
Analiza datelor privind veniturile și cheltuielile bugetului public al Republicii
Moldova pentru anii 2023 și 2024 dezvăluie o situație delicată în ceea ce privește echilibrul
fiscal. În 2023, cheltuielile bugetare au însumat 119,19 miliarde lei depășind semnificativ
veniturile de 100,66 miliarde lei, rezultând un deficit bugetar considerabil de-18,53 miliarde lei.
Această discrepanță sugerează o subfinanțare a cheltuielilor publice sau o ineficiență în
gestionarea acestora. Totuși, în 2024, deși veniturile au crescut până la 107,17 miliarde lei,

1
cheltuielile s-au

1
amplificat într-o măsură și mai mare de 122,96 miliarde lei, generând un deficit bugetar de-15,79
miliarde lei. Această creștere a cheltuielilor în ciuda unei scăderi a veniturilor poate reflecta
presiuni suplimentare asupra bugetului din diverse domenii. Deși deficitul bugetar a scăzut în
2024, eforturile trebuie intensificate pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor și a controla
cheltuielile, astfel încât să se asigure sustenabilitatea fiscală și economică pe termen lung a
Republicii Moldova
Tabel 2.1
Ponderea în PIB a veniturilor și cheltuielilor BPN pentru anul 2024

INDICATORII ANUL2024
PIB (mlrd, lei) 342,1
Venituri publice totale BPN (mlrd, lei) 107,17
Ponderea în PIB venituri totale (%) 31,2
Cheltuielile publice totale BPN (mlrd, lei) 122,96
Ponderea în PIB cheltuieli totale (%) 35,94
Sursa: sistematizat de autor în baza datelor Ministerului Finanţelor
 Ponderea în PIB venituri totale = 107,17 / 342,1 * 100 = 31,2 %
 Ponderea în PIB cheltuieli totale = 122,96 / 342,1 * 100 = 35,94 %
Analiza datelor pentru anul 2024 în Republica Moldova relevă o situație fiscală care
necesită atenție și gestionare eficientă din partea autorităților. Conform proiecțiilor
macroeconomice, se prevede că produsul intern brut (PIB) în termeni reali va înregistra o
creștere de 3,5% față de anul anterior, ajungând la 342,1 miliarde lei în termeni nominali. În
acest context, veniturile publice reprezintă 107,17 miliarde lei, ceea ce constituie 31,2% din PIB,
iar cheltuielile bugetului public național se ridică la 122,96 miliarde lei, reprezentând 35,94% din
PIB. Discrepanța între veniturile și cheltuielile bugetare indică existența unui deficit bugetar,
ceea ce poate avea consecințe negative asupra stabilității economice. Fenomenul de deficit
bugetar presupune că guvernul cheltuie mai mult decât colectează, iar pentru a acoperi această
diferență, este necesară finanțare suplimentară, care poate implica împrumuturi sau alte surse de
finanțare. Este esențial ca autoritățile să aibă în vedere consecințele politicii fiscale asupra
creșterii economice și distribuției veniturilor. O politică fiscală echilibrată și bine gestionată
poate contribui la susținerea unei creșteri economice durabile și la reducerea inegalităților sociale

1
 Analiza veniturilor în Republica Moldova
Veniturile reprezintă un pilon fundamental al politicii economice și financiare, jucând un
rol important în susținerea funcționării eficiente a statului și în promovarea dezvoltării
economice durabile.

Sursa: mf.gov.md
Figura 2.2 Diagrama privind sursele de venituri ale bugetului pentru anul 2024
Analiza veniturilor bugetului public național al Republicii Moldova în 2024 dezvăluie o
creștere semnificativă de 4521,4 milioane lei, reprezentând un avans de 4,4% față de 2023
precizat. Această tendință ascendentă este susținută preponderent de majorarea încasărilor din
impozite și taxe, în sumă de 6 004,1 milioane lei, ca urmare a dinamicii favorabile a activității
economice și implementării unor politici fiscale proactive. În plus, contribuțiile de asigurări
sociale de stat obligatorii, cu o contribuție de 2 219,1 milioane lei, și primele de asigurare
obligatorie de asistență medicală, în valoare de 746,9 milioane lei, au contribuit, de asemenea, la
această expansiune fiscală.
Reducerea debursărilor de granturi cu 4 448,7 milioane lei a exercitat, de asemenea, o
influență pozitivă asupra creșterii veniturilor bugetare. În ceea ce privește structura veniturilor,
impozitele și taxele sunt principala sursă de venit, cu TVA generând 34 176,0 milioane lei,
impozitul pe venit 17 467,0 milioane lei, accizele 10 457,1 milioane lei, iar taxele asupra
comerțului exterior 2525,9 milioane lei. Contribuțiile și primele de asigurare obligatorie au
totalizat 29 946,2 milioane lei, cu CAS contribuind cu 23 714,3 milioane lei și PAM cu 8 231,9
milioane lei. Alte venituri, inclusiv cele din vânzarea mărfurilor și serviciilor (1 942,0 milioane
lei) și din proprietate (1 097,2 milioane lei), au adus un aport semnificativ la veniturile bugetului.
Granturile, reprezentând susținerea bugetului și finanțarea proiectelor externe, au
avut o contribuție mai mică în 2024.

1
 Analiza cheltuielilor în Republica Moldova
Cheltuielile bugetare reprezintă un element vital al politicii economice și sociale, având
un impact direct asupra dezvoltării macroeconomice și bunăstării generale a societății

Sursa: sistematizat de autor în baza datelor Ministerului Finanţelor

Figura 2.3 Diagrama cheltuielilor BPN pentru anul 2024
Analiza detaliată a cheltuielilor bugetului public național al Republicii Moldova pentru
anul 2024 dezvăluie o distribuție ponderată a resurselor financiare către diferite sectoare ale
societății. Cu un total de 122,96 miliarde lei, reprezentând 35,94% din PIB, cheltuielile bugetului
reflectă prioritățile și nevoile prioritare ale țării.
Sectorul protecției sociale primește cea mai mare parte a resurselor, cu o sumă
impresionantă de 46 816.4 mil lei, reprezentând 37,07% din totalul cheltuielilor bugetare.
Această alocare subliniază angajamentul guvernului de a sprijini cetățenii vulnerabili și de a
asigura un nivel minim de protecție socială. Educația este, de asemenea, o prioritate majoră,
beneficiind de 14,98% din buget, cu 18 417.9 mil lei alocate. Această investiție în educație
reflectă aspirația de a spori capitalul uman al țării și de a stimula dezvoltarea economică pe
termen lung prin investiții în educație și formare profesională. În sectorul sănătății, guvernul a
alocat 17 650.8 mil lei, reprezentând 14,35% din buget, subliniind importanța acordată sănătății
publice și accesului la servicii medicale de calitate pentru toți cetățenii. Alte sectoare, cum ar fi
serviciile de stat cu destinație generală (11,21% din buget), economia (10,91% din buget) și
ordinea publică și securitatea națională (5,33% din buget), primesc alocări mai mici în
comparație cu sectorul social, reflectând prioritățile strategice ale guvernului în ceea ce privește
bunăstarea și securitatea cetățenilor.

1
 2.3 Examinarea datoriei de stat în anul 2024
Datoria de stat include obligațiile pecuniare curente și scadente ale statului, precum și
dobânzile asociate, care nu au fost achitate încă și care derivă din statutul său de debitor. Datoria
de stat internă cuprinde totalul sumelor neachitate și dobânzilor aferente, contractate de către
Guvernul Republicii Moldova de la rezidenții din țară. Această categorie include și valorile
mobiliare de stat emise pe piața internă, chiar și atunci când acestea sunt procurate de către
nerezidenți. Datoria de stat externă reprezintă totalul sumelor neachitate și dobânzilor aferente,
contractate de către Guvernul Republicii Moldova de la nerezidenții din afara țării. În această
categorie intră și valorile mobiliare de stat emise pentru a fi plasate pe piețele financiare
internaționale, chiar dacă sunt achiziționate de către rezidenți ai Republicii Moldova.

Sursa: mf.gov.md
Figura 2.4 Diagrama privind datoria de stat pentru anul 2024
Conform datelor prezentate, în anul 2024, Republica Moldova înregistrează o datorie de
stat în sumă de 125525,7 milioane lei, cu o componentă externă de 80958,9 milioane lei (25,9%
din PIB) și o componentă internă de 44566,8 milioane lei (14,3% din PIB). În acest context, se
observă că datoria externă reprezintă o pondere semnificativă în PIB, sugerând o presiune
crescută asupra capacității de plată a țării. În plus, planurile de împrumuturi și rambursări pentru
anul 2024 indică o continuare a politicii de finanțare a deficitului bugetar prin intermediul
împrumuturilor de stat. Totodată, soldul garanțiilor de stat externe estimat la zero lei reflectă o
atenție sporită acordată riscurilor asociate garanțiilor externe.
Situația datoriei de stat a Republicii Moldova în anul 2024 sugerează necesitatea unor
politici fiscale și de finanțare sustenabile, care să echilibreze nevoile de împrumuturi cu
capacitățile de rambursare, menținând totodată stabilitatea macroeconomică și reducând riscurile
asociate datoriei externe.

1
 CAPITOLULIII. DIRECȚII DE PERFECȚIONARE A POLITICII BUGETAR-
FISCALE ÎN BAZA EXPERIENȚELOR EUROPENE
3.1 Propuneri pentru îmbunătățirea eficienței și transparenței în gestionarea bugetului
În vederea diminuării deficitului bugetar, este imperativ să adoptăm și să implementăm
măsuri care să servească două scopuri majore. Pe de o parte, este important să creăm inițiative
care să stimuleze intrarea de fonduri în bugetul țării, iar pe de altă parte, să analizăm cheltuielile
din sectorul social către obiective economice, în special către investiții publice. Aceste investiții
pot constitui un fundament solid pentru îmbunătățirea calității creșterii economice, ceea ce, la
rândul său, ar duce la o creștere a veniturilor populației.
Prin atragerea fluxurilor de fonduri în bugetul național, putem consolida resursele
financiare disponibile pentru stat. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul politicii fiscale și
a altor măsuri care să încurajeze investițiile și consumul, astfel încât să se genereze venituri
suplimentare pentru stat. Pe de altă parte, reorientarea cheltuielilor sociale către investiții publice
poate aduce multiple beneficii. Investițiile în infrastructură, educație, sănătate și alte sectoare
cheie pot stimula creșterea economică pe termen lung și pot spori productivitatea. Alocarea
resurselor către aceste domenii poate contribui la dezvoltarea economică sustenabilă și la crearea
de noi oportunități pentru cetățeni.
Printre măsurile bugetar-fiscale, pe care Guvernul Republicii Moldova trebuie să le
pună în aplicare și pe care le consider oportune pentru situația curentă din țara noastră, se
regăsesc:
Acordarea unor facilități fiscale suplimentare investitorilor locali și străini care
direcționează capitalul în domeniile economice și sociale prioritare poate fi o strategie eficientă
pentru stimularea investițiilor și creșterea economică. Prin facilități fiscale, cum ar fi scutirea de
impozitare a profitului reinvestit sau importul de mijloace tehnice și tehnologii moderne fără
plata taxelor, se pot crea condiții favorabile pentru atragerea investițiilor în sectoarele cheie ale
economiei. Prin astfel de măsuri, se poate stimula fluxul de capital către proiecte cu impact
pozitiv asupra dezvoltării economice și sociale, cum ar fi infrastructura, energiile regenerabile,
tehnologiile informaționale sau sectoarele agricol și de sănătate.
În plus, oferirea unor facilități fiscale poate atrage atenția investitorilor internaționali și
poate încuraja formarea de parteneriate între aceștia și sectorul privat local, ceea ce poate
contribui la transferul de cunoștințe și tehnologii și la creșterea competitivității economice a țării.
Totuși, este important ca aceste facilități să fie aplicate în mod echitabil și transparent, cu un
accent deosebit pe monitorizarea și evaluarea impactului lor asupra economiei și societății.
Acordarea de scutiri de impozit pe profit pentru societățile noi înființate sau care creează
locuri de muncă poate fi o modalitate eficientă de a stimula antreprenoriatul și creșterea 16

2
economică. Apreciez ca fiind o practică bună acordarea unor scutiri totale în primii ani, apoi

2
parțiale, degresive, în ultimii ani. În plus, aplicarea creditelor fiscale pentru cheltuielile efectuate
în scopul formării continue a angajaților sau pentru agricultorii cu certificat bio poate fi benefică
pentru îmbunătățirea calității forței de muncă și pentru promovarea practicilor agricole durabile.
Aplicarea unui mecanism de indexare a salariilor în funcție de rata inflației poate fi o
măsură eficientă pentru protejarea puterii de cumpărare a salariaților în fața creșterii prețurilor.
Acest mecanism ar implica ajustarea salariilor în funcție de nivelul inflației, astfel încât salariații
să poată menține un nivel constant al puterii de cumpărare. Prin indexarea salariilor la rata
inflației, se asigură că salariile sunt corect ajustate pentru a reflecta creșterea generală a
prețurilor. Acest lucru este important pentru a proteja nivelul de trai al angajaților și pentru a
menține echilibrul între venituri și costurile de trai.
Intensificarea măsurilor de diminuare a evaziunii fiscale în sectoarele precum industria
băuturilor și a tutunului, turismul, hotelurile și restaurantele, precum și comerțul, poate fi
esențială pentru îmbunătățirea procesului de colectare a veniturilor și pentru asigurarea echității
fiscale.Combaterea evaziunii fiscale și oficializarea economiei tenebre ar genera acumularea
veniturilor suplimentare în bugetul public și furnizarea mai multor bunuri publice eficientă
Înăsprirea controalelor în vederea reducerii fenomenului de muncă la negru poate fi o
strategie pentru combaterea evaziunii fiscale și protejarea drepturilor lucrătorilor.Autoritățile
fiscale și de reglementare pot să intensifice inspecțiile la locul de muncă pentru a identifica
angajatorii care nu declară corect și nu plătesc impozitele și contribuțiile sociale pentru angajații
lor.Introducerea unor sancțiuni mai severe pentru angajatorii care încalcă legislația privind
munca la negru poate descuraja această practică și poate servi drept avertisment pentru alți
potențiali încălcători.
Orientarea resurselor disponibile către investiții publice, agricultură și dezvoltare rurală,
energie și tehnologii avansate poate juca un rol esențial în promovarea creșterii economice
durabile, în reducerea inegalității și în îmbunătățirea calității vieții pentru cetățenii din diferite
regiuni.
Creșterea eficienței alocării fondurilor publice, reducerea cheltuielilor administrative și
un management performant al întreprinderilor publice sunt aspecte esențiale pentru asigurarea
utilizării optime a resurselor și îmbunătățirea performanței economice și a serviciilor publice.
Politica bugetar-fiscală realizată în Republica Moldova trebuie să fie în corespundere cu
situaţia economică existentă şi susţinută prin ajustări adecvate. Aceasta presupune aplicarea la
baza politicii publice a performanţelor activităţilor finanţate şi alocarea fondurilor pe criteriul
eficienţei.

2
 3.2 Practici europene în administrarea politicii bugetar-fiscale eficiente
Republica Moldova aspiră la integrarea europeană, iar adoptarea practicilor europene
eficiente în administrarea politicii bugetar-fiscale este un pas primordial în acest sens.
Implementarea strategiilor europene va contribui la consolidarea disciplinei fiscale și la
îmbunătățirea gestionării finanțelor.
Iată câteva practici europene eficiente în administrarea politicii bugetar-fiscale,pentru
Republica Moldova:
1. Uniformizarea sistemului fiscal: este un obiectiv important pentru eficientizarea administrării
fiscale în Republica Moldova. În anul 2024, politica bugetar-fiscală se concentrează pe cetățeni
și include schimbări conceptuale și sistemice. Se urmărește simplificarea procedurilor fiscale,
evitând modificările legislative nefavorabile contribuabililor pe parcursul anului financiar. Acest
lucru ar trebui să fie în concordanță cu obiectivele de bază ale statului. Documentul propune
identificarea instrumentelor de suport al populației. De exemplu, se extinde spectrul de
stimulente fiscale prin revizuirea categoriilor de cheltuieli suportate de către angajatori în
favoarea angajaților. De asemenea, se vor compensa cheltuielile pentru servicii alternative de
îngrijire a copiilor, instruirea angajaților și servicii medicale.
Proiectul propune extinderea categoriilor de deduceri pentru persoanele fizice. Aceasta
include stabilirea obligațiilor aferente impozitului pe venit cu cheltuieli aferente primelor de
asigurare facultativă de asistență medicală sau pentru contractarea serviciilor medicale, precum și
cheltuieli aferente primei în baza contractului de asigurare de viață. Se propune stabilirea
acestora la 6% pentru veniturile investiționale și financiare. Această măsură are scopul de a
stimula investițiile economiilor acumulate de persoanele fizice.Se continuă practica de stabilire a
ratelor accizelor pentru o perioadă de 3 ani (2024-2026). Aceasta asigură predictibilitatea pentru
mediul de afaceri și o prognoză clară a veniturilor bugetare. De exemplu, taxa pe produsele
accizabile, inclusiv tutunul, cidrul și unele produse petroliere, va crește cu 7% anual în următorii
3 ani, cu excepția unor categorii de produse.
2. Calitatea guvernanței administrative: este un aspect important pentru funcționarea eficientă
a oricărui sistem fiscal. În Republica Moldova, acest subiect a fost abordat în Strategia de
reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030, aprobată de Guvernul Republicii
Moldova. Această strategie are ca obiectiv îmbunătățirea calității serviciilor publice și a
guvernanței administrative. Dezvoltarea competențelor funcționarilor publici și la asigurarea unei
bune guvernanțe în cadrul administrației publice.Organizarea și funcționarea eficientă a
instituțiilor publice centrale, pentru a răspunde mai bine nevoilor cetățenilor și contribuabililor.O
planificare strategică robustă și o elaborare coerentă a politicilor publice sunt esențiale pentru o
18 guvernanță administrativă de calitate.Chiar dacă au avut loc reforme în sistemul

2
administrației

2
publice din Republica Moldova în ultimii 20 de ani, este important să continuăm să ne
concentrăm pe îmbunătățirea capacității acestuia de a servi cetățenii și de a contribui la creșterea
economică a țării.
3. Armonizarea legislației cu practicile UE: este un pas important pentru Republica Moldova.
Această inițiativă vizează alinierea legislației naționale la standardele și practicile Uniunii
Europene în domeniul fiscal. Cadrul UE pentru politicile fiscale:
- Scop: Asigurarea stabilității economice și monetare prin prevenirea situațiilor în care
finanțele publice ale unui stat membru devin nesustenabile.
- Reforme recente: În perioada 2011-2013, au avut loc reforme care au modificat Pactul de
stabilitate și de creștere (PSC) și au introdus Tratatul interguvernamental privind stabilitatea,
coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (TSCG).
- Propuneri legislative: În aprilie 2023, Comisia Europeană a prezentat propuneri
legislative pentru reforma guvernanței economice a UE .
Politica bugetar-fiscală pentru anul 2024 în Republica Moldova a fost aprobată în lectură
finală în plenul Parlamentului. Se urmărește alinierea normelor fiscale și bugetare ale Republicii
Moldova la standardele europene, în special în ceea ce privește TVA și accizele . Documentul
propune schimbări conceptuale și sistemice pentru simplificarea calculului și achitării
impozitelor și taxelor. De asemenea, se extind categoriile de deduceri pentru persoanele fizice, se
revizuiesc mecanismele de calcul și achitare a impozitelor și se introduce un regim fiscal aplicat
autoturismelor cu TVA .Armonizarea legislației fiscale naționale cu acquis-ul comunitar este
esențială pentru politica fiscală din 2024. Obiectivele trebuie să fie simple și ușor de aplicat atât
pentru contribuabili, cât și pentru autorități .
Aceste eforturi de armonizare vor contribui la eficientizarea administrării fiscale și vor
spori imaginea Republicii Moldova în relația cu partenerii internaționali.

2
 CONCLUZII
Cercetarea efectuată în proiectul de curs mi-a permis să formulez următoarele concluzii
generale:
1. În Republica Moldova politica bugetar-fiscală reprezintă o componentă vitală a
funcționării statului, fiind fundamentată pe gestionarea adecvată a resurselor financiare și a
impozitelor. Scopul principal al acesteia este de a menține un echilibru macroeconomic stabil în
cadrul economiei naționale. Prin aplicarea unor politici fiscale responsabile, statul poate
influența nivelul de impozite, investițiile publice și alte măsuri care să contribuie la menținerea
stabilității economice și sociale.
2. Politica bugetar-fiscală se bazează pe două instrumente principale pentru atingerea
obiectivelor sale: impozitele și taxele, utilizate în cadrul politicii fiscale, și cheltuielile
guvernamentale, gestionate în cadrul politicii bugetare. Prin coordonarea adecvată a acestor două
instrumente, politica bugetar-fiscală își propune să mențină un echilibru între veniturile și
cheltuielile guvernamentale, asigurând astfel stabilitatea macroeconomică și bunăstarea generală
a societății.
3. Principiile fundamentale ale politicii bugetare sunt esențiale pentru gestionarea
eficientă a resurselor financiare ale statului. Acestea includ anualitatea, unitatea monetară,
universalitatea, balansarea, previzibilitatea, performanța și transparența. Anualitatea implică
elaborarea și aplicarea bugetului pe o bază anuală pentru evaluarea continuă a necesităților și
resurselor. Unitatea monetară stabilește că toate operațiunile bugetare trebuie exprimate într-o
singură unitate monetară pentru comparabilitate și evaluare corespunzătoare. Transparența
promovează accesul publicului la informații despre veniturile și cheltuielile statului, consolidând
responsabilitatea și încrederea în procesul bugetar.
4. Politica bugetar-fiscală are un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor Republicii
Moldova. Prin intermediul programelor de transferuri, achiziții guvernamentale și altor investiții,
statul poate: reduce sărăcia și inegalitatea prin transferurile sociale care duc la îmbunătățirea
nivelului de trai al categoriilor defavorizate, stimula creșterea economică prin investițiile în 20
infrastructură, educație și sănătate care contribuie la crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăți
calitatea vieții prin investițiile în protecția mediului. 5.Abordarea integrată și transparentă a
politicii bugetar-fiscale este un instrument esențial pentru guvernele care doresc să promoveze
creșterea economică, să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor și să consolideze stabilitatea
macroeconomice a țării. Implementarea bunelor practici în acest domeniu poate contribui la
construirea unui stat mai prosper și mai echitabil. În procesul realizării și studierii subiectului
politicii bugetar-fiscale a fost evidențiate mai multe probleme cu care se confruntă politica
financiară din țara noastră.

2
 BIBLIOGRAFIE
I. Acte normative
1. Legea cu privire la finanţele publice şi responsabilităţile bugetar-fiscale: nr.181 din 25-07-
2014 În: Monitorul Oficial al R. Moldova. 2014, nr. 223-230 art. 519, p.5-10
2. Legea cu privire la sistemul bugetar şi procesul bugetar: Nr. 847 din 24.05.1996 În: Monitorul
Oficial al R. Moldova. 27.03.1997 în Monitorul Oficial Nr. 19, p.1-5
II. Manuale, monografii şi lucrări didactice
3. Angela SECRIERU- ,,Finanțele Publice” Instrumente și mecanisme financiare de intervenție
guvernamentală, Editura EPIGRAF- 2004
III. Webografie
4.https://mf.gov.md/
5.https://monitorul.fisc.md/
6.https://www.contabilsef.md/ 7.https://multimedia.parlament.md/