REFERAT

"Crearea premizelor dezvoltării sustenabile prin aplicare politicilor economice structurale"

 CONTINUT:
1. Introducere.........................................................................................................................................2
2. Definirea politicilor economice structurale........................................................................................2
3. Definirea dezvoltarii economice sustenabile.....................................................................................4
4. Aplicarea corecta a politicilor economice structurale........................................................................4
Controlul prețurilor............................................................................................................................4
Gestionarea finanțelor publice...........................................................................................................4
Intreprinderile din sectorul public......................................................................................................5
Sectorul financiar...............................................................................................................................5
Contributii sociale..............................................................................................................................6
Piața forței de muncă..........................................................................................................................6
Instituțiile publice...............................................................................................................................6
Alte cauze si efecte.............................................................................................................................6
5. Importanta dezvoltarii economice sustenabile si previziuni..............................................................7
Concluzii................................................................................................................................................7
Bibliografie............................................................................................................................................8

1. Introducere

In cadrul acestei lucrari, vom aborda modul de creare a premizelor dezvoltarii sustenabile prin
aplicarea politicilor economice structurale. Tema data este foarte actuala din motiv ca schimbarile
economice de tipul dat afecteaza economia in mod direct si mai ales din perspectiva urmatoarelor
schimbari economico-sociale in tara noastra, dar si din perspectiva integrarii in Uniunea Europeana.
Pentru a intelege tema data mai intii de toate vom define ambii politicile economice structural si
dezvoltarea sustenabila, apoi vom aborda domenii concrete care reflecta tema respectiva si vedea
cum anume deciziile de politica economica structurala afecteaza viata economico-sociala.
Deasemenea, va fi remarcata importanta dezvoltarii economice sustenabile. Penultima parte a lucrarii
va concluziona, iar ultima va prezenta sursele pentru cine doreste sa afle mai multe.

2
2. Definirea politicilor economice structurale

După cum cunoaștem statul indeplineste un rol economic pronuntat in toate tarile, in proportii
diferite si in conditii concret-istorice. In epoca contemporană, statul constituie un mecanism
important de influentare a economiei, indeosebi la nivelul superior al acestuia: macroeconomia.
Cauzele implicarii acestuia in viata economica sunt multiple, aflandu-se in legatura nemijlocita cu
evolutia factorilor de productie, cu progresul tehnico-stiintific, cu accentuarea complexitatii
economiei, dar si cu aspecte de ordin social, cultural, politic, militar etc. Indeplinirea rolului statului
se asigură printr-un sistem de norme, principii, instrumente si parghii economice, monetare, fiscale,
valutare etc. În acest context se inscrie politica economica. Politica economica reprezinta una dintre
cele mai importante actiuni ale statului modern. Prin intermediul acesteia se urmareste influentarea
comportamentului marilor agregate economice in scopul de a imbunatati performantele economice.
Politica macroeconomica reprezinta actiunea constienta a puterii publice, care se remarca prin
stabilirea obiectivelor economice si sociale urmarite intr-o perioada, intr-o tară, ca si realizarea
acestora prin folosirea unor mijloace si tehnici adecvate. Politica economica are ca scop sa modifice
evolutia spontană sau naturală a activitatii economice pentru corijarea carentelor pieței. In unele
situatii este urmărită crearea conditiilor de accelerare a progresului economic si social, iar in altele
preintampinarea sau eliminarea unor disfunctii economice. Ultima are ca punct de plecare interesele
generale ale natiunii, ale statului national, intr-un anumit orizont de timp. Deciziile de politica
economică sunt luate de autoritatile economice si monetare dintr-o țările respective.
La modul general, interventia statului in economie se poate face prin trei modalitati:
- politici structurale;
- politici de ajustare;
- politici de mediu.
Politicile structurale se refera indeosebi la planificarea macroeconomică (dar in sens larg, aici
se includ si elaborarea obiectivelor si strategiilor social-economice pe termen lung).
Politicile de ajustare se refera la politica monetara, politica fiscala, politica de preturi, politica
de venituri.
Politicile de mediu privesc mediul natural, mediul economic extern si mediul monetar extern.
Totodata in functie de durata de extindere sau de orizontul de timp al obiectivelor politicilor
economice avem politici conjuncturale, al caror orizont este pe termen scurt, de la cateva luni la 1-2
ani si se urmareste mentinerea sau restabilirea marilor echilibre macroeconomice (politici anticiclice,
deflationiste, de relansare a activitatilor etc.) si politici structurale, de restructurare durabila a bazelor
functionarii economiei ale caror efecte se resimt pe termen mijlociu si scurt (amenajarea teritoriului,
politica industriala, agricola, de asigurare cu energie a tarii). O politica economica generala
urmareste realizarea coerentei intre politicile conjuncturale si cele structurale. Macrostabilizarea
economica este rezultatul aplicarii tuturor celor trei categorii de politici, nici un stat neaplicand o

3
anumita politica pura, ci un mix de politici, in functie de situatia concreta din tara respectiva si de
filosofia economica si sociala a guvernului.
Politicile monetare și fiscale fac față fluctuațiilor economice pe termen scurt, dar problemele
unei economii de multe ori merge mai adânc. De exemplu, atunci când prețurile sunt în creștere
rapida, iar consumatorii și întreprinderile cumpără la o rată care depășește capacitatea de bază a unei
economii de a produce bunuri și servicii, care este, cererea globală este în creștere rapidă - factorii de
decizie (guvernul) pot lua măsuri pentru a reduce cererea. În mod similar, în timpul recesiunilor
economice, atunci când întreprinderile scad oferta iar consumatorii nu diminueaza Cererea guvernele
pot lua măsuri pentru a le încuraja să deschidă producerea sau substitui cheltuielile din mediul privat
cu cheltuieli guvernamentale. Astfel de acțiuni guvernamentale sunt numite de gestionare a cererii
sau de politici de stabilizare. Uneori, problemele unei economii sunt mai profunde și mai durabile
decât cererea excesivă sau inadecvată, de obicei, ca urmare a unor politici guvernamentale sau
private, a practicilor care împiedică producția eficientă și echitabilă a bunurilor și serviciilor.
Înlaturarea unor astfel de probleme pot necesita modificări in structura economiei, numite politici
structurale.
Politicile de stabilizare sunt importante pe termen scurt, deoarece este mai ușor de a modifica
diferitele componente ale cererii pentru o perioadă scurtă de timp decât de a spori oferta unei țări. La
pe termen lung, schimbările structurale sunt necesare pentru îmbunătățirea ofertei agregate,
guvernele trebuie să abordeze obstacole specifice. Acest lucru poate implica structura de bază a
economiei, cum ar fi modul în care sunt stabilite prețurile, modul în care finanțele publice se
desfășoară, întreprinderile de stat, reglementarea sectorului financiar, normele și reglementările
privind piața muncii, plasa de siguranță socială, și instituții.
Recentele crize ale financiare solicită politici structurale îndrăznețe în mai multe țări, în timp
ce reducerea creșterii economice în multe țări dezvoltate și în curs de dezvoltare a subliniat
necesitatea schmbarilor fiscale, financiare, instituționale și reforme de reglementare pentru a spori
productivitatea și creșterea creșterii economice și a ocupării forței de muncă . Politicile structurale nu
ajuta doar creșterea creșterii economice, ci deasemenea ajuta la debutul aplicativ si stabilirea cu
succes a politicilor de stabilizare.

3. Definirea dezvoltarii economice sustenabile

Conceptul dat desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică

care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice și
ecologice și elementele capitalului natural. Dezvoltarea economica durabilă urmărește și încearcă să
găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație economica. In prezent
conceptul s-a extins sub aspect economic și social. Obiect al dezvoltării durabile este acum și
preocuparea pentru dreptate și echitate între state, nu numai între generații.
O definitie clara ar fi “Folosirea diferitelor strategii pentru angajarea resurselor existente în
mod optim, astfel încât încât un echilibru responsabil și benefic poate fi atins pe termen mai lung.
Într-un context de afaceri, sustenabilitatea economică presupune utilizarea activelor asortate ale

4
companiei în mod eficient pentru a permite acesteia să continue să funcționeze rentabilitatea în
timp”1. Per general, durabilitatea economica este capacitatea unei economii de a sprijini un anumit
nivel de producție economică pe termen nelimitat. La nivel teoretic, se intrevede o noua abordare a
sustenabilitatii, orientata pe crearea de valoare pentru afacere si generarea de impact pentru
comunitate. Factorii decisivi pentru punerea acestei abordari in practica ii reprezinta: solutiile
tehnologice inovatoare, colaborarea inter-sectoriala si lucrul cu stakeholderii.

4. Aplicarea corecta a politicilor economice structurale

Fiecare stat aplica politici economice structurale conform politicii generale de dezvoltare, insa
in unele cazuri, aceste politice pot fi gresite sau aplicate incorect. Mai jos putem vizualiza citeva
domenii importante si influenta politicilor economice structural asupra acestora.
Controlul prețurilor
Prețurile pe piețele libera reflectă costul de bază al producție plus un profit. Cu toate acestea,
guvernele din unele țări stabilesc prețurile pentru anumite bunuri și servicii, cum ar fi energia
electrică, gaze naturale, și de comunicații servicii, mai mici decât costurile de producție, în special în
cazul în care bunurile sau serviciile sunt produse de companii de stat. Aceste controale preț conduc la
pierderi pe care guvernul trebuie să le acopere si care provoca probleme de buget și de stabilitate a
economiei. Mai mult de atât astfel se incurajeaza consumul si nu se reflectă costul real al producției.
Subevaluare duce la alocarea necorespunzătoare a resurselor unei societăți. Eliminarea acestei
implicari ar ridica prețurile deasupra costurilor de productie, care ar promova concurența și eficiența.
Gestionarea finanțelor publice
Legile fiscale complexe și sisteme ineficiente de administrare fiscală, de exemplu, poate face
dificil de a crește veniturile publice, care de multe ori duc la deficite mari bugetare și acumularea
datoriilor (o problemă de stabilizare). Ceea ce la rândul său, poate limita capacitatea unui guvern de a
finanța nevoile de dezvoltare, cum ar fi serviciile de sănătate, educație și proiecte de infrastructură.
Reformele fiscale pot facilita respectarea contribuabililor și creșterea veniturilor prin eliminarea
scutirilor, care necesită plata în avans a obligațiilor fiscale estimate, precum și simplificarea structurii
ratei de impozitare. Administrarea fiscală îmbunătățită poate crește, de asemenea, veniturile. De
exemplu, o mai bună pregătire și salarii mai mari pentru colectori de taxe ar putea reduce corupția și
de a ajuta să păstreze personalul competent. O mai bună gestionare a cheltuielilor publice ar putea
duce la o utilizare mai productivă a fondurilor publice.
Intreprinderile din sectorul public
Intreprinderi aflate în proprietatea administrației publice constituie o parte considerabilă a
economiei în unele țări. Unele funcționează eficient și în interesul consumatorilor. Dar, de multe ori,
pentru că există concurență, întreprinderile deținute de stat pot furniza bunuri și servicii de calitate
slabă. Intreprinderile publice care concurează cu firmele private operează adesea la o pierdere din
cauza influenței politice sau a costurilor de exploatare (ca urmare a unor lucrări care nu sunt
necesare, de exemplu), iar guvernul trebuie să acopere pierderile. Probleme de stabilizare pot apărea
1
Bussinesdictionare.com – definition of economic sustainability.
5
în cazul în care aceste întreprinderi de stat trebuie să împrumute de la băncile comerciale pentru a
acoperi pierderile. Împrumuturile sunt de obicei garantate de către guvern, care impune datorii
asupra bugetului de stat, deoarece guvernul va trebui să plătească în cazul în care întreprinderile nu
se descurca. Respectiv, mai tirziu guvernul va fi preset sa vinda respectivele întreprinderi de stat
unor persoane particulare sau firme. Sau ar putea menține proprietatea publică în general, daca sar
lua măsuri, schimbarea gestiunii respectivelor intreprinderi, sau prin reducerea forței de muncă,
pentru al alinia cu nevoile afacerilor, etc.
Sectorul financiar
Rolul acestuia este de a transmite fonduri de la deponenți la debitori. Un sector financiar solid
ajută să se asigure că aceste fonduri sunt utilizate în modul cel mai productiv, ceea ce duce la o
creștere economică mai mare și de dezvoltare. Cu toate acestea, sistemele financiare subdezvoltate
sau slab reglementate, în unele țări în curs de dezvoltare ar putea împiedica creșterea economică și
face mai dificilă realizarea unor politici de stabilizare. De exemplu, băncile centrale, în general, să
efectueze politică monetară prin cumpărarea și vânzarea pe piața valorilor mobiliare deschise pe care
anterior guvernele le-au vândut publicului. Dar, în cazul în care nu există așa-numitele piețe
secundare pentru titlurile de stat, sau în cazul în care acestea sunt slab dezvoltate, băncile centrale ar
putea fi constrânse în încercările lor de a efectua o politică monetară eficientă și ar putea să recurgă
la ineficiente (sau abuzive) instrumente de politică, cum ar ca rationing de credit sau de control ale
ratei dobânzii. Băncile reglementate pot necorespunzãtoare a se angaja într-un comportament riscant
care duce la crize bancare, cum ar fi o "alerta", atunci când deponenții îngrijorați se grăbesc în masă
pentru a scoate fondurile lor, sau un eșec, care este, în general rezultatul unor practici de creditare
proaste. Dar, chiar și băncile de sunet pot eșua în cazul în care sunt prinși într-o cursă care epuizează
banii deponenților. Crizele bancare pot întrerupe fluxul de fonduri pentru a debitorilor, să
descurajeze economisirea, și să conducă la deficite guvernamentale mai mari în cazul în care
depozitele de stat recapitalizeaza băncile. Factorii de decizie politică pot repara sistemele financiare
subdezvoltate, prin introducerea unor piețe secundare, dezvoltarea piețelor bursiere, precum și
privatizarea băncilor deținute de stat. Pentru a atenua crizele, factorii de decizie politică trebuie să
consolideze sistemul financiar prin intermediul unei reglementări și a unei supravegheri eficiente.
Contributii sociale
Guvernele au adesea programe destinate să protejeze un nivel minim de trai pentru cei săraci și
a altor grupuri vulnerabile. Dar, în multe țări în curs de dezvoltare unele costisitoare programe cum
ar fi de combustibil și alimentare, subvențiile sunt prost direcționate și beneficiaza mai mult
persoanele bogate mai mult decât cei săraci. În țările dezvoltate, programele de pensii au datorii
uriașe fără constituire de rezerve, deoarece mai multe persoane se iese la pensie decât noua forța de
muncă. In plus, prestațiile de șomaj generoase contribuie adesea la un șomaj ridicat, deoarece
angajatorii, care plătesc prime de asigurare de șomaj, sunt reticenti în a angaja noi muncitori.
Guvernele pot schimba rețelele de securitate socială pentru a viza pe cei nevoiași și pentru a realiza
economii considerabile. Să se concentreze pe nevoiași, guvernele își pot da gospodăriile cu venituri
mici bonuri valorice pentru produse alimentare de bază sau de a distribui produse alimentare numai
în zonele în care săraci trăiesc. Guvernul ar putea înlocui, de asemenea, produse alimentare și

6
combustibil subvenții cu transferuri de numerar. Programele de pensii pot fi modificate astfel încât
beneficiile să fie aliniate cu veniturile prognozate prin creșterea vârstei de pensionare sau finanțarea
integrală a sistemelor de pensii.
Piața forței de muncă
Șomajul este răspândit în multe țări pentru o varietate de motive și, de obicei, se ridică atunci
când economia scade. Dar, uneori, cauza șomajului este mai adâncă decât efectele ciclului de afaceri.
De exemplu, contribuțiile la asigurările sociale excesive sau a unui salariu minim relativ ridicat,
astfel poate stimula costul de angajare, iar cererea de forță de muncă se micșorează și șomajul crește.
Cererea de forță de muncă poate scădea, de asemenea, în cazul în care muncitorii nu au abilitățile
necesare, din cauza formării sau a educației inadecvate. Reformarea educației și îmbunătățirea la
locul de muncă programe de formare pot ajuta la restabilirea cererii de forță de muncă.
Instituțiile publice
Performanța instituțiilor publice poate afecta în mod semnificativ mediul economic al unei țări.
De exemplu, salariile guvernamentale scăzute, în administrația fiscală, poate încuraja corupția. De
asemenea, sistemele juridice ineficiente și lipsa de instanțe și judecători face greu pentru
întreprinderi pentru a rezolva disputele, ceea ce conduce la creșterea costurilor pentru întreprinderi și
descurajează investițiile, în special în creștere străină suferă investiții directe economice. Guvernanță
și instituțiile pot fi îmbunătățite prin simplificarea reglementărilor de afaceri și de acordare a
licențelor, consolidarea sistemului juridic al țării, eficientizarea sistemului de administrare fiscală,
precum și creșterea salariilor pentru personalul guvernamental responsabil cu furnizarea de servicii
vitale limitând în același timp ocuparea forței de muncă în sectorul public pentru nevoile de afaceri.
Alte cauze si efecte
Creșterea gradului de creștere potențială a unei economii necesită stabilizare și politici
structurale care se completează reciproc. Politicile de stabilizare pune bazele pentru creșterea
economică, ajutând scăderea inflației, stabilizind consum și investițiile, și reducind deficitele publice.
Punerea în aplicare cu succes a politicilor structurale este posibilă numai după aceste dezechilibre
macroeconomice au fost rezolvate. În mod similar, deși, politicile structurale sporesc eficiența multor
măsuri de stabilizare: promovarea concurenței (o politică structurală), de exemplu, poate duce la
prețuri mai mici și, prin urmare, scăderea inflației (obiectivul politicilor de stabilizare).

5. Importanta dezvoltarii economice sustenabile si previziuni

Dezvoltarea durabilă se referă la "satisfacerea nevoilor generației actuale, fără a compromite

nevoile generațiilor viitoare". Astfel, creșterea economică va fi durabilă dacă stocul de active de
capital, rămâne constant sau crește în timp. Factorii de decizie politico-economică pot opta pentru
elaborarea unei strategii de scadere a unor pierderi nete de active, astfel încât să se asigure o
dezvoltare durabilă, astfel încât creșterea economică viitoare nu va fi afectată în mod negativ. Pe
parcursul secolului 20 producția economică globală sa multiplicat de 40 de ori și a nivelului de trai a
crescut enorm. Dar aceasta a venit la un preț și sa bazat pe utilizarea nesustenabilă a resurselor
limitate la nivel mondial - combustibili, metale, minerale, lemn, apă și ecosistemului. Până în 2050
7
populația lumii va ajunge la nouă miliarde. Prin urmare, este necesar pentru țările dezvoltate și în
curs de dezvoltare să acționeze împreună pentru a face față provocării dezvoltării durabile. Dacă nu
vom întâlni această provocare, vom avea nevoie de echivalentul a două planete pentru a ne susține.
Durabilitate pentru noi nu este o alegere care trebuie făcută, ci este o condiție prealabilă pentru
dezvoltare.
Planeta noastră are nevoie de o creștere ecologică și oportunități de angajare lucrative pentru
milioane de oameni care trăiesc în prezent în sărăcie, dar care aspiră pe bună dreptate, la un viitor
mai bun și prosper și, de asemenea, pentru a asigura standarde decente de trai pentru generațiile
viitoare. Țările dezvoltate s-au dezvoltat tehnologii eficiente care să le permită să exploateze
resursele sale în moduri care sunt durabile și capabile să susțină creșterea consumului și a PIB-ului.
De dragul creșterii durabile a țărilor în curs de dezvoltare, este nevoie de transferul unor astfel de
tehnologii. În plus, transformarea economiilor în curs de dezvoltare la economii dezvoltate va crea
milioane de noi locuri de muncă pentru lucrătorii săraci și, astfel, să le ridice din sărăcie.
Dezvoltarea durabilă este necesară pentru a obține prosperitate pentru toți, atât pentru
generațiile prezente și viitoare. Astfel, se remarca importanta deciziilor sustenbile din partea
autoritatilor publice dar si din partea fiecarui om, cetatean, pentru bunastarea ulteriora a vietii
economico-sociale.

Concluzii

Cu totii realizam cit de importate sunt si in ce masura ne pot afecta politicile economice
structurale. Desigur, depinde si in particular care sunt acestea si ce anume ele privesc, insa pentru o
dezvoltare sustenabila sunt importante acele decizii care privesc si bunastarea a vietii economice a
generatiilor ulterioare. Astfel orice politica economica structurala trebuie conceputa cu mare atentie
la detalii si in special la sustenabilitate. Restructurarile economice sunt necesare, pentru mai multe
cauze, in special pentru eficientizare economic dar si pentru cazurile de crize economice. Un
exemplu este si tara noastra, care in curind, conform afirmatiilor reprezentantilor autoritatilor puterii
executive, va suporta schimbari de structura, in special in ce priveste sistemul autoritatilor
economice de stat.

Bibliografie

Bussinesdictionare.com, definitia sustenabilitatii economice,

http://www.businessdictionary.com/definition/economic-sustainability.html (accesat 09.05.2016)
Conspecte.com, articolul Elemente de politica economică, disponibil la
http://conspecte.com/Macroeconomie/elemente-de-politica-economica.html (accesat 09.05.2016)
Marta-Christina SUCIU, Nicolae SUCIU, Dezvoltarea Sustenabilă – Problemă Cheie A Secolului
XXI. Academia de Studii Economice – Bucureşti, Buletinul AGIR nr. 1/2007
Pagina principal a Fondului Monetar International, articolul What Are Structural Policies?,
disponibil la http://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2013/03/basics.htm (accesat 09.05.2016)

8
Responsabilitatesociala.ro, articolul Studiu:Sustenabilitatea devine o necesitate, dar managerii raman
neincrezatori, disponibil la http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/studiu-sustenabilitatea-
devine-o-necesitate-dar-managerii-raman-neincrezatori.html (accesat 09.05.2016)
Wikipedia. Enciclopedie libera. Articolul Dezvoltare durabilă
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83 (accesat 09.05.2016)
Wikipedia.org, articolul Structuralist economics, disponibil la
https://en.wikipedia.org/wiki/Structuralist_economics (accesat 09.05.2016)
Wink.org, articolul Economic Sustainability, disponibil la
http://www.thwink.org/sustain/glossary/EconomicSustainability.htm (accesat 09.05.2016)
YourArticleLibrary.com articolul Importance of Sustainable Development for the Economic Growth
of a Country, de Supriya Guru, disponibil la
http://www.yourarticlelibrary.com/economics/importance-of-sustainable-development-for-the-
economic-growth-of-a-country/38417/ (accesat 09.05.2016)