1.

Instrumente financiare de reglare a economiei

Economia reprezinta o realitate, aflata in continua miscare. Ea se prezinta ca un sistem integrat de sectoare, ramuri si activitati productive, de relatii de repartitie, schimb si consum, juridice, economico- organizatorice si social-culturale.1 Aceste activitati sunt realizate si asigurate de catre agentii economici si dirijate prin mana invizivila a pietei si prin mecanismele ei. Toate aceste activitati nu se pot desfasura fara starea de echilibru macroeconomic, intre toate sectoarele si ramurile, intre componentele mecanismului economic. Astfel problema echilibrului macroeconomic sau a echilibrului general al economiei ocupa un loc de seama in teoria si practica economica. roblema echilibrului macroeconomic variaza de la o tara la alta, dar tinand cont de parerea laureatului premiului !obel pentru economie , francezul E. "alinvaud, conceptul de baza ramane acelasi. Rolul ce revine finantelor in economie si societate decurge dinn continutul proceselor si relatiilor pe care acestea le e#prima si se concretizeaza prin efectele sau rezultatele generate de indeplinirea fiecareia dintre functiile indeplinite, in conditii concrete de desfasurare a activitatii economice si sociale.$n raport cu continutul si dimensiunile rezulatelor %efectelor& pe care le produc direct sau la realizarea carora isi aduc contributia relatiile si tehnicile financiare, poate fi caracterizat si rolul indeplinit de finante.' (epartizarea unei importante parti din produsul intern brut, prin intermediul finantelor publice, genereaza anumite efecte utile pentru intreaga societate, pentru unele grupuri sociale sau pentru anumite persoane luate in mod individual. Actiunile publice urmaresc sporirea potentialului economic al tarii, dezvoltarea economica a unor regiuni ramase in urma, cresterea economica in
1
'

)*artne+, ,., -troup, (., Economie i propseritate, Editura olitica, .ucure/ti,101', p.112 3ilip,)heorghe, Finante publice, Ed, ,unimea, $asi, '44',p 56.

general. Alte actiuni sunt indreptate spre asigurarea fortei de munca intr-o structura socioprofesionala corespunzatoare nevoilor economiei nationale2 mentinerea starii de sanatate a populatiei cat mai aproape de standardele europene2 ridicarea gradului de cultura a tuturor membrilor societatii, imbunatatirea conditiilor de trai materiale si spirituale ale intregii populatii. 3inantele prezinta mai multe sfere de manifestare, cele mai importante fiind7 repartitia, reglarea si controlul. 8e o mare importanta se dovedeste a fi functia reglatoare pe care o e#ercita finantele asupra economiei, prin intermediul tehnicilor si a instrumentelor specifice. 9onceperea si aplicarea unor mecanisme de influentare a economiei de piata urmareste atingerea unor obiective specifice fata de starea in care se afla economia intr-o perioada sau alta.

1.1.Conceptul de instrument financiar

Asadar rolul reglator al finantelor se concretizeaza si prin integrarea instrumentelor financiare in structura unor mecanisme sau in modele de crestere economica echilibrata si dezvoltare durabila a societatii. entru contracararea factorilor perturbatori si destabilizatori s-a creat sistemul stabilizatorilor incorporati,: alcatuit din componente financiare, cum sunt impozitele, cheltuielile publice, asigurarile sociale. ;n asemenea sistem presupune integrarea acestor instrumente financiare in mecanismul economiei de piata pentru a contracara imperfectiunile functionarii acestuia, sprindu-i functionalitatea. $nstrumentele financiare sunt prezenate in -tandardele $nternationale de 9onatbilitate astfel7 <$A- :' $nstrumente financiare 7 prezentare prezentare /i descriere descriere <$A- :0 $nstrumente financiare7 recunoa recunoa/tere tere /i evaluare evaluare=

> variabila a politicii economice care raspunde automat la modificarile nivelului de activitate economica. ;n e#emplu este oferit de sistemul de impozitare progresiva in care valoarea impozitului platit scade atunci cand productia scade. = http7??***.ceccar.ro

'

$n categoria instrumentelor financiare se incadreaza7 a&valori mobiliare2 b&titluri de participare la organismele de plasament colectiv2 c&instrumente ale pietei monetare, inclusiv titluri de stat cu scadenta mai mica de un an si certificate de depozit2 d&contracte futures financiare, inclusiv contracte similare cu decontare finala in fonduri2 actiuni2 e& contracte for*ard pe rata dobanzii, denumite in continuare 3(A2 f& s*ap-uri pe rata dobanzii, pe curs de schimb si pe g& optiuni pe orice instrument financiar prevazut la lit.a& d&, inclusiv contracte similare cu decontare finala in fonduri2 aceasta categorie include si optiuni pe curs de schimb si pe rata dobanzii2 h& instrumente financiare derivate pe marfuri2 i& orice alt instrument admis la tranzactionare pe o piata reglementata intr-un stat membru sau pentru care s-a facut o cerere de admitere la tranzactionare pe o astfel de piata2

1.'. Principalele instrumente financiare de reglare a economiei

8itre cele mai importante instrumente financiare care contribuie in mod evident la reglarea economica amintim7 impozitul, cheltuielile, investitiile, consumul, bugetul, creditele etc. Acestea se manifesta sub forma unor instrumente financiare in masura in care favorizeaza solutionarea unor probleme de ordin economic si social, in conditii avntajoase. Actiunea acestor instrumente contribuie la o imbunatatire a performantelor diferitelor activitati cu caracter economic si social, suplinind evebtualele disfunctionalitati ale mecanismului economic, respectiv al mecanismului financiar. $nstrumentele financiare e#ercita o inflenta pozitiva in raport cu obiectivele urmarite fie prin capacitatea de a stimula anumite procese, fie prin capaciatatea de a le inhiba, $n primul caz ne bazam pe efectul de stimulare a factorilor implicati in atingerea obiectivului respectiv prin stimulare financiara, iar in cel de-al doilea caz se are in vedere limitarea posibilitatilor de :

manifestarea a posibilitatilor de manifestare a factorilor cu impact negativ fata de realizarea obiectivului urmarit, mergand pana la sanctionarea factorilor responsabili. Impozitul, principalul instrument financiar de reglare al economiei, poate fi privit atat ca o resursa financiara publica, cat si caun mijloc de stimulare a investitiilor, de orientare a consumului, de e#tindere a schimburilor e#terne, de corectare a unor tendinte negative in evolutia proceselor economice si sociale. @ Cheltuielile publice sunt de asemenea un instrument financiar de luat in seama. roportia acestora, desi depind de marimea impozitelor incasate, manifesta o oarecare independenta, putand fi finantate si din surse e#traordinare pentru a acoperirea consumurilor publice sau sociale si investitii de acelasi tip, mai mari decat veniturile bugetare curenta obisnuite. 5 Aceste instrumente sunt coordonate de politicile economice promovate, si anume politica fiscla si cea monetara. Politica economica desemneaza un ansamblu de decizii ale puterilor publice menite sa atinga, prin utilizarea unor instrumente diverse, obiective sigure privind situatia economica. Politica fiscal stabileste7 A tipurile de impozite care vor fi percepute2 A nivelul impozitelor2 A diferenBierea impozitelor pe categorii de agenBi economici2 A rolul impozitelor. Politica monetar este o politicC macroeconomicC de ajustare a echilibrului economic prin rata dobDnzii. En condiBii de avDnt economic, se practicC o ratC a dobDnzii micC, pentru a se stimula investiBiile, iar Fn condiBiile de boom economic, o ratC a dobDnzii mare. 8esigur, politica monetarC capCtC o comple#itate sporitC Fn condiBiile lipsei de lichiditate, cDnd rata dobDnzii este din punct de vedere teoretic zero /i populaBia preferC banii lichizi. -ub aspect practic, rata dobDnzii nu poate Fnregistra nivelul zero, dar o lipsC de lichiditate este posibilC /i FngreuneazC derularea tranzacBiilor prin posibile blocaje financiare Fn lanB.

9u privire la impozit, Maurice Duverger afirma7 G$n neocapitalismul modern, impozitul capata o semnificatie mai larga2 el inceteaza de a mai constitui grauntele de nisip care jeneaza angrenajele, pentru a deveni unul dintre regulatoarele si motoarele masinii. 5 Peacock2 Wiseman7 guvernele au tendinBa de a cheltui cDt mai mulBi bani, iar cetHBenii nu doresc sH plHteascH multe ta#e, prin urmare guvernele trebuie sH BinH seama de dorinBele cetHBenilor lor.

entru stabilizarea economiei si realizarea unui echilibru al acesteia cheltuielile publice si impozitele au fost integrate prin intermediul politicilor mai sus mentionate in modele de crestere economica echilibrata. 8intre acestea, cel mai celebru este modelul $-- I". "odelul $--I" a fost elaborat in varianta economiei inchise la finele anilor J:4, de catre ,. KicLs si .. Kansen, iar in varianta economiei deschise in anii J54. "odelul $--I" permite prezentarea grafica a manierei in care se realizeaza echilibrul in mod simultan pe piata bunurilor si pe piata monetara, cele doua piete cheie prin intermediul carora opereaza politica monetara si cea fiscala.

1.3. Prezentarea cadrului doctrinar al aparitiei modelului IS- !

"odelul a fost elaborat de ,ohn KicLs %1045-1010&, intr-un articol din 10:6 publicat in revista Econometrica, intitulat "r. Me+nes and the classics, unde , pe baza unei interpretari grafice a Teoriei generale a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor, a aratat prin ce se deosebeau prescriptiile de politica economica Le+nesiste de cele a le precesorilor. "odelul $-I" a ajuns sa fie considerat modelul Ncheie al teoriei macroeconomice, cu toate ca, aproape patru decenii dupa fundamenatrea sa , insusi autorul lui afirma ca reduce Teoria generala a lui Me+nes la economia de echilibru, nu este dinamic, nu se potriveste cu modelul lui Me+nes. rincipalele teze ale concepBiei intervenBioniste au fost elaborate prin opera lui ,. ". Me+nes /i completate ulterior de continuatorii sHi Fn cadrul unor curente de nuanBe /i orientHri diferite, care au adoptat teoriile lui Me+nes dar la care au adus propriile FmbunHtHBiri. 8upa 10=@ au aparut doua scoli Le+nesiane7 neo- Le+nesismul si post- Le+nesism. rima, neo- Le+nesismul, cunoscuta ca neo- classical synthesis,, a acceptat concluziile lui Me+nes ca fiind corecte, dar sustine ca, cel putin in teorie, piata ar avea o tendinta naturala spre folosirea deplina a fortei de munca.6 "eoke#nesismul este un curent care se concentreaza pe punerea in valoare a noi instrumente de interventie statala. !eoLe+nesismul reprezinta o grupare eterogenH alcHtuitH din
6

KoanBH, !. Economie i finane publice, Editura olirom, $a/i, '444,p. @62

diferite subgrupuri /i microcurentecaracterizate prin critica unor limite ale Le+nesismului, iar pe de altH parte prin adaptarea lui lanoile condiBii de evoluBie a economiei capitaliste din perioada postbelicH cDnd aceasta s-atransformat dintr-o economie bazatH pe proprietatea privatH Fn una mi#tH cu un Fnsemnat sectorpublic. rintre neajunsurile Le+nesismului criticate de neoLe+nesi/ti se aflH7 analiza macroeconomicH staticH, atenBia e#ageratH acordatH cererii efective, subaprecierea producBiei /i ofertei. Astfel ia nastere modelul $--I", cunoscut in liteteratura de specialitate ca e#primand esenta macroeconomiei moderne.$n principal modelul e#prima relatia dintre marimea venitului national si nivelul ratelor dobanzii.

$. Piata bunurilor si curba IS

Echilibrul pe piata bunurilor si serviciilorpresupune echilibrul intre produsul global si cererea globala de bunuri si servicii 9urba $- reflecta echilibrul pietei marfurilor, unde $ reprezinta investitiile iar - reprezinta economiile, iar curba I" reflecta echilibrul pietei banilor, unde I reprezinta cererea de bani iar " reprezinta oferta de bani. -tructura acestui model este prezenata in figura 17 8in aceasta figura se observa ca rata dobanzii si venitul sunt determinate impreuna de echilibrul dintre piata de marfuri si piata monetara, lucru duce la analiza interactiunii dintre cele doua piete. -i astfel, atunci cand venitul va creste cererea de bani se ajunge la cresterea ratei dobanzii. > rata mare a dobanzii la randul ei va determina scaderea cheltuielior, deci si a venitului. 9onceptele principale pe care se bazeaza piata bunurilor sunt cererea si oferta agregata. e piata monetara cererea de bani se manifesta sub doua forme7 cererea de bani pentru tranzactii si cererea speculativa de bani. e piata bunurilor consumul este evident influentat de

venituri si de rata dobanzii. 9ea mai simpla functie a consumului leaga consumul doar de venit, in sensul ca pe masura ce creste venitul va creste si consumul.1 $nvestitiile sunt influentate de mai multi factori ,dar factorul determinant este considerat a fi rata dobanzii. $n functie de aceasta agentii economici vor calcula costul de oportunitate si vor alege alternativa de a face investitii, ori alternativa de a face investitii, ori alternativa de a depune banii la banci. 9ele doua componente de baza ale cererii agregate, consumul si investitiile, sunt influentate de doua variabile importante7 veniturile si rata dobanzii. 9ererea de bani pentru tranzactii reflecta de cat de multi bani au nevoie oamenii sa dispuna pentru cheltuieli. Ei primesc bani lunar, chenzinal sau saptamanal, dar cheltuiesc continuu.
>I$T$9A 3$-9AIA

$ATA "A(3;($I>( >3E(TA A)(E)ATA 9E(E(EA A)()ATA

(ATA 8>.A!P$$

$ATA 8E OAI>($

>3E(TA 8E .A!$ 9E(E(EA 8E .A!$

>I$T$9A ">!ETA(A

%igura nr. 1
1

9rois,,ilbere Abraham, Economie politica, Ed. Kumanitas, .ucuresti, 100=, p.''52

OE!$T;I

Structura generala a modelului IS-L ! sursa" #acescu arius $

acroeconomie si politici macroeconomice-

$ 9urba $& ( =@ C , S$ $$ S % S1 I$ i1 *$ *1 + ' )

$O

$$$

$n cadranul stanga jos diagrama arata identitatea directa7 economii%-&Q investitii%$&. 9adranul stanga sus arata investitiile ca functie de ratele dobanzii. 9adranul din dreapta jos arata functia consumului, dedusa in mod indirect prin intermediul economiilor. e masura ce cresc veniturile cresc si economiiledar mai putin decat veniturile. 9adranul dreapta susilustreaza legatura dintre doua variabile comune7 veniturile si ratele dobanzii. 1

3unctia investitiei arata ca aceasta ete consecventa cu o anumita rata a dobanzii. 9oboram pe linia de =@ de grade, apoi traversam spre -, in cadranul dreapta jos %functia consumului& apoi urcam spre R1 deci in cadranul din dreapta sus. 9and aceasta linie intalneste rata dobanzii sa- stabilit un punct %)& la care piata bunurilor este in echilibru la o anumita combinatie aratei dobanzii si a venitului. Acelasi procedeu poate sa fie repetat dintr-un alt punctde pe functia investitiei unde investitia mai inalta $' este compatibila cu o rata a dobanzii mai scazuta. Astfel se va stabili un nou punct in cadranul dreapta sus%K&. rin unirea celor doua puncte se va obtine in cadranul dreapta sus curba $-, care defineste echilibrul pietei marfurilor la combinatii diferite ale ratei dobanzii si ale venitului disponibil. $n e#plicarea rationamentelor este util sa se porneasca de la e#primarea conditiei de echilibru economic redat de ralatia7 R Q 8, care in conceptia lui Me+nes se descompune in7 RQ9S8Q9S$ 8in aceste doua relatii rezulta7 9 S - Q9 S $, care duce la egalitate7 - Q $, unde7 R Q venitul global % oferta agregata&, 9 Q consumul final, 8 Q cererea agregata, $ Q investitiile - Q economiile. 8ar, 9Q 94 S cR - Q R - 94 S cR Q %1- c & - )4

3unctia invetitiei este 7 $Q $4 N g # i unde 7 $ Q investitiile $4 Q investitia autonoma g Q inclinatia marginala spre investire %gT 4&

$nvestitia compara eficienta marginala a capitalului cu rata dobanzii, astfel7 daca eficienta marginala este mai mare decat rata dobanzii se ia decizia de a in-esti, daca eficienta marginala este mai mica decat rata dobanzii se va face un plasament. .ariante de echilibrare/ Avem doua situatii de echilibrare7 a& daca va creste venitul, pentru a se mentine achilibrul trebuie sa scada rata dobanzii2 b&sa se aplice o masura bugetara %fie scaderea impozitelor, fie cresterea cheltuielilor& cu efect de relansare de la R1 la R' in conditiile mentinerii constante a venitului.

3. Piata monetara si curba !

9ea de-a doua curba a modelului - I" - reda echilibrul de pe piata monetara e0primat prin egalitatea dintre cererea de moneda 1 2 si oferta de moneda 1!23 corespunzatoare diferitelor niveluri ale ratei dobanzii practicate pe pietele financiare si venitul global obtenabil . Egalitatea dintre cererea de moneda si oferta de moneda %IQ"&, descrisa prin curba I", reprezinta succesiunea de puncte de echilibru de pe piata monetara, ce urmeaza a se realiza tot in cadrul celor doua coordonate, reprezentate prin rata dobanzii si marimea venitului global., devenind insa o functie crescatoare a nivelului dobanzii. e piata monetara, flu#urile monetare ce decurg din evolutia cererii si ofertei de moneda, se desfasoara intr-o maniera diferentiata, dupa cum sunt generate de tranzactiile de vanzare- cumparare de bunuri si servicii sau de participari la operatiunile speculative pe piata titlurilor de valoare. 3orma curbei I" prezinta o traiectorie ascendenta, semnificand o crestere a cererii de moneda careia trebuie sa-i corespunda si o sporire a ofertei. Evolutia cererii si ofertei pe piata monetara delimiteaza curba I" pe doua segmente. rimul dintre acestea reprezinta evolutia echilibrului cerere- oferta de moneda pentru tranzactiile de bunuri si servicii, notat cu I"1 %R&, tendinta sa crescatoare fiind in consonanta cu cresterea volumui bunurilor si serviciilor tranzactionate si implicit si implici a venitului global. 9el de-al doilea segment semnifica evolutia starii de echilibru monetar pentru piata 14

operatiunilor speculative, notat cu I"' %d&, care, de regula, se amplifica daca rata dobanzii creste, si invers.

Curba !

I.

) '

i$ i1 +

&

C II . , III

9adranul din stanga sus arata ca cererea speculativa de bani reali scade pe masura ce ratele cresc. Iinia se curbeaza inspre origine deoarece7 1. la o scadere mare a ratei dobanzii oamenii devin indiferenti daca tin bani sau titluri de valoare, deci curba cererii se aplatizeaza2

11

'. la rate foarte inalte ale dobanzii oamenii vor incerca sa reduca proprietatile lor speculative de bani la minim, deci curba cererii deevine aproape verticala.0 $n cadranul dreapta jos este prezentata cererea de bani pentru tranzactii, care este considerata in mod simplu o parte constanta a veniturilor N deci ea creste odata cu veniturile. 9adranul din stanga jos se refera la cele doua componente impreuna, dar intr-un mod diferit de parte similara a figuruu $- . $n piata bunurilor echilibrul arata ca economiile planificate sunt egale cu investitiile planificate. $n piata monetara arata ca cererea speculativa de bani si cererea de bani pentru tranzactii se echiva,eaza cu oferta totala de bani reali. 8e aici rezulta ca daca cererea este zero, cererea speculativa este egala cu oferta totala de bani %punctul A&. 8e asemenea, daca cererea speculativa este zero cererea pentru tranzactii, trebuie egalata cu oferta de bani %punctul .&. -i in cazul curbei I" , trei cadrane il determina pe cel de-al treilea care combina ratele dobanzii cu venitul. $ncepem din punctul ), coboram la dreapta ofertei de bani,apoi traversam spre punctul 9, urcam spre R1 si intalnimnivelul dobanzii in punctul E. -e procedeaza la fel si cu alte puncte ale graficului, pan obtinem punctul. Astfel ia nastere curba I", prin unirea punctul E si 3. 3orma pe care o imbraca curba I" , cu cele doua segmente ale sale, in cadrul carora cererea si oferta de moneda evolueaza diferit, reflecta global egalitateadintre cererea totala si oferta totala de moneda. Aceasta e redata de relatia7 I Q I1 %R& S I' %d& Q " Q UR NV # i I1 %R& Q UR, UT4 I' %d& Q -V, V T4 I1 %R& S I' este intotdeauna constanta. $n cadrul curbei I", Me+nes prezinta patru motive pentru cererea de moneda, bun lichid prin e#celenta, de unde si denumirea de preferinta pentru lichiditate. Aceste motive sunt7 motivul venitului, motivul intreprinderii, motivul precautiei, motivul speculatiei.14 $n cazul curbei I" se stabileste un raport direct proportional intre venit si rata dobanzii. 9and rata dobanzii creste, scade cererea pentru speculatii. 8aca creste cererea pentru tranzactii, creste si venitul. Ia o rata minima a dobanzii se opteza pentru speculatii. .ariante de echilibrare/
0 14

9rois,,ilbere Abraham, Economie politica, Ed. Kumanitas, .ucuresti, 100=, p.':42 .acescu, "arius, "acroeconomie si politici monetare, Ed. All, .ucuresti, 1001, p. :5'2

1'

entru echilibru fie ne deplasam de-a lungul curbei I", fie deplasam curba spre dreapta. $n cazul in care ne deplasam de-a lungul curbei daca va creste rata dobanzii va creste si nivelul venitului si implicit va creste cererea pentru tranzactii. $n cel de-al doilea caz daca va creste oferta de moneda ar permite cresterea venitului in conditii unei rate a dobanzii constante.

4. +chilibrul con5ugat al pietei bunurilor si pietei monetare

-tarea de echilibru in cazul modelului $-- I" nu poate fi caracterizata doar prin e#istenta coditiilor de echilibru ce s-ar verifica pe cele doua piete % cea a bunurilor si cea monetara&. El urmareste asigurarea premiselor pentru realizarea concomitenta a echilibrului conjugat al tuturor pietelor, inclusiv cel de pe piata muncii, e#primat prin corelatia dintre cererea si oferta de forta de munca. $n acest sens modelul $--I" foloseste o reprezentare grafica a#ata pe intersectia dintre cele doua curbe. unctul a marcheaza intersectia curbelor $- si I", reprezentand in acelasi timp starea de echilibru la un nivel R1 al venitului. rintr-o politica bugetara de majorare a cheltuielilor publice si reducere a impozitelor in scopul relansarii economiei stagnate sau in criza, inclusiv reducerii somajului si realizarii cresterii economice ar urma sa se inregistreze sporirea investitiilor, determinand deplasarea curbei $- spre dreapta %devenind $-J&, care va intersecta curba I" in punctul b. $n acest mod s-a creat o premisa favorabila cresterii economice prin majorarea investitiei si asadar amplificarea productiei si a numarului locurilor de munca, ceea ce contribuie la echilibrarea cererii cu oferta pe toate cele trei piete. $n acelasi timp, prin intermediul politicii monetare, care se refera la cresterea masei monetare si reducerea ratei dobanzii, se sconteaza pe impactul pozitiv al stimularii investitiilor private, ca o a doua premisa a cresterii economice, echilibrate. Asadar, curba I" deplasandu-se

1:

spre dreapta, pe pozitia I"J, vaintersecta curba $- in punctul c, care marcheaza aportul aplicarii politicii monetare e#pansioniste la cresterea economica echilibrata.

IS6 IS a c

! b IS6

4 R1 R' R

7ezumat al cauzelor care pot determina deplasare curbelor IS si !11 Cresterea in-stitiilor Scaderea in-stitiilor Cresterea consumului Cresterea economisirilor Cresterea cheltuielilor publice Cresterea impozitelor Cresterea ofertei monetare
11

IS se deplaseaza spre dreapta IS se deplaseaza spre stanga IS se deplaseaza spre dreapta IS se deplaseaza spre stanga IS se deplaseaza spre dreapta IS se deplaseaza spre stanga ! se deplaseaza spre dreapta

9retoiu, )heorghe29ornescu, Oiorel2 .ucur $on- Economie, Ed. All, .ucuresti, '44:.

1=

Scaderea ofertei monetare Cresterea cererii monetare Scaderea cererii monetare

! se deplaseaza spre stanga ! se deplaseaza spre stanga ! se deplaseaza spre dreapta

Concluzii
(ecunoasterea impactului pozitiv posibil al adaptarii variabilelor financiar- monetare la cerinte ale dezvoltarii economice si sociale, nu e#clude ci obliga la asigurarea premiselor necesare functionarii mecanismelor de autoreglare ale economiei de piata. Asa de pilda in conte#tul actual din (omania, sunt indispensabile si prioritare solutiile ce trebuie aplicate in planul proceselor materiale, de fon, cu impact pe termen lung, constand in privatizarea si restructurarea economiei reale. "odelul $-- I" a fost creat intr-un anumit conte#t politic, ideologic care pe parcursul anilor s-a schimbat de la o tara la alta. Asadar acest model nu mai functioneaza in forma sa initiala, el fiind adaptat in functie de economia nationala a fiecarei tari si a cerintelor pietei. $n general au ramas aceleasi instrumente financiare de reglare, carora li s-au alaturat si altele in functie de conte#t. Politica macroeconomic8 din 7om9nia se bazeazW pe perfecBionarea politicii financiare, cu cele douW laturi ale sale7 fiscalW /i bugetarW0. oliticile fiscale din ultimii ani s-au evidenBiat prin reducerea contribuBiilor la unele fonduri speciale, reducerea impozitului pe profit pentru microFntreprinderi, acordarea unor deduceri personale la impozitul pe venitul global al populaBiei, diferenBierea impozitelor plWtite de populaBie pentru clWdirile /i terenurile aferente acestora, revizuirea sistemului de accize, reorganizarea sistemului jocurilor de noroc, reconsiderarea acordWrii, Fn mod arbitrar, de scutiri /i reduceri la plata /i ta#elor, precum /i cre/terea transparenBei administraBiei fiscale faBW de contribuabili. < reducerea treptatH a presiunii fiscale, pDnH la nivelul care va cre/tere durabilH a producBiei /i investiBiilor2 1@

< aplicarea unei politici a veniturilor care sH susBinH procesul de dezinflaBie2 < cre/terea transparenBei fiscale printr-o politicH de reducere a tranzacBiilor afara bugetului /i desfiinBarea veniturilor cu destinaBie specialH bugetul de stat2 < elaborarea unei legi unitare, stabile, cu proceduri simplificate de aplicare, Fn strDnsH legHturH cu 8irectivele ;niunii Europene % fiind 9odul 3iscal&2 < menBinerea deficitului bugetar la un nivel redus, finanBat neinflaBioniste, respectiv :X din $.2 < ajustarea, Fn continuare, a cheltuielilor bugetare la posibilitHBile acumulare a veniturilor la buget /i obBinerea unei stabilitHBi bugetare2 < continuarea sistemului de programare bugetarH, prin fundamentarea bugetului /i alocarea fondurilor publice pe bazH de programe.

15

(ibliografie

.acescu, "arius, 10012

acroeconomie si politici monetare, Ed. All, .ucuresti,

.aciu, Iivia2 9lipa, !eculai2 $gnat, $on2 lutac, )heorghe2 "ursa, )abriel2 ascariu, )abriela2 ohoata, $on2 opescu, 9ristian N Economie politica, Ed. -edcom Iibris, $asi, '4442 9retoiu, )heorghe29ornescu, Oiorel2 .ucur $on- Economie, Ed. All, .ucuresti2 9rois,,ilbere Abraham, Economie politica, Ed. Kumanitas, .ucuresti, 100=2 3ilip,)heorghe% &inante publice, Ed, ,unimea, $asi, '44'2 )*artne+, ,., -troup, (., Economie i propseritate, Editura .ucure/ti,101'2 KoanBH, !. Economie i finane publice, Editura olirom, $a/i, '4442 -carlat, Emil2 9hirita, !ora.ucuresti, '441. acroeconomie dinamica, Ed. Economica, olitica,

Internet
16

 http7??***.ceccar.ro

11