Rolul Activitatii Trezoreriei Statului

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Rolul activitatii trezoreriei statului si mecanismele moderne utilizate
Introducere
Finanţele publice ale României reprezintă un sistem complex de relaţii

economice, prin intermediul cărora se asigură formarea şi repartizarea fondurilor publice de
resurse financiare în scopul dezvoltării economico-sociale a ţării, precum şi satisfacerea
nevoilor obşteşti. Cu ajutorul finanţelor publice statul român, în condiţiile economiei de
tranziţie, repartizează o parte însemnată a produsului intern brut generând odată cu aceasta
unele efecte utile societăţii româneşti în general, unor grupuri sociale sau unor persoane luate
individual.
În condiţiile de aplicare a procesului de reformă în toate domeniile de activitate,
pentru trecerea de la economia hipercentralizată la economia de piaţă s-au produs importante
modificări şi în sistemul financiar, cu consecinţe deosebite asupra finanţelor în sectorul
public. O astfel de modificare intervenită în structura sistemului bancar precum şi schimbările
de concepţie privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare în sectorul public, o
reprezintă înfiinţarea Trezoreriei statului concepută într-un sistem unitar de organizare la
nivel central şi teritorial.
Astfel, Trezoreria apare ca o necesitate a sistemului finanţelor publice în condiţiile
economiei de piaţă, deschizând noi perspective de integrare a acesteia la nivel european şi
mondial.
Lucrarea este structurata pe patru capitole principale:
In primul capitol am prezentat modul de organizare a Trezoreriei Finanţelor Publice,
principalele sale funcţii, având în vedere că aceasta este concepută ca un sistem operaţional în
cadrul Ministerului Finanţelor Publice prin care se efectuează în principal operaţiunile
financiare si băneşti, bugetare şi extrabugetare ale sectorului public cu asigurarea echilibrului
financiar.
Prin Trezorerie se exercita si controlul fiscal asupra incasarii la termen a veniturilor,
precum si controlul asupra finantarii cheltuielilor institutiilor publice; tot prin trezorerie se
realizeaza refinantarea deficitului bugetar, lansarea imprumuturilor de stat si plasarea
disponibilitatilor sectorului public.
Capitolul al doilea evidentiaza principalul rol al Trezoreriei şi anume acela de casier
al statului, apreciind că trezoreria finanţelor publice generează o adevărată reţea de fluxuri
Pagina 6 din 86
monetare la nivelul căreia se asigură legătura dintre intrări (încasări) şi ieşiri (plăţi), în
permanenţă trebuind să existe disponibilităţi care să facă faţă scadenţelor. Pornind de la
aceste consideraţii, rolul trezoreriei este pus în evidenţă de rapiditatea, operativitatea
circuitelor realizate, precum şi de cunoaşterea, previzionarea urmărirea şi menţinerea
echilibrului acestora în execuţie.
Fluxurile informationale si reflectarea in contabilitatea trezoreriei a operatiunilor
financiare bugetare sunt prezentate in capitolul al treilea.
Sistemul informational se creeaza pe baza datelor furnizate de contabilitatea publica
tinuta prin unitatile Trezoreriei Statului. Acestea trebuie sa asigure constituirea unui tablou de
bord minimal, pe baza caruia conducerea Trezoreriei de la toate nivelurile poate stabili
masuri si actiuni menite sa asigure echilibrul bugetar.
Evidenta informatiilor operativ – financiar – contabile trebuie sa permita calcularea
unor coordonate precise privind volumul platilor si cel al incasarilor, in functie de care
Trezoreria angajeaza imprumuturi publice, atribut ce reprezinta cheia de bolta a scopului si
menirii informatiilor contabile din cadrul Trezoreriei Statului.
Informatiile contabile trebuie sa asigure integritatea si corecta administrare a
fondurilor publice pe care le gestioneaza Trezoreria.
In ultimul capitol am prezentat piaţa primară a titlurilor de stat în România – respectiv
prezentarea organizării activităţii privind fluxurile financiare legate de emisiunea
certificatelor de trezorerie.
Deficitul bugetului de stat aprobat prin lege se finanţează în cursul execuţiei şi din
împrumuturi de stat lansate către populaţie sub forma certificatelor de trezorerie.
Prin acest sistem statul urmăreşte protejarea economiilor băneşti ale populaţiei de
riscurile economiei de piaţă, garantând rambursarea la scadenţă a sumelor subscrise şi plata
dobânzilor la un nivel acoperitor faţă de gradul inflaţiei.
Activitatea privind emisiunea certificatelor de trezorerie către populaţie, mecanismele
de încasare, rambursare, plata dobânzilor şi contabilitatea operaţiunilor se elaborează şi
coordonează de către Unitatea de Management a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului
Finanţelor Publice.
Bugetul public contribuie la realizarea echilibrului intre nevoile colective si
mijloacele cu care se acopera. In acest sens se stabileste un raport intre mijloacele financiare
publice, provenite, in principal din impozite si taxe si nevoile sociale, astfel pe baza puterii de
contributie a subiectilor impozabili se stabileste capacitatea de satisfacere a nevoilor generale
(utile, necesare si indispensabile).
Pagina 7 din 86
CAPITOLUL I
ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA TREZORERIEI FINANŢELOR

PUBLICE – OBIECTIV AL ECONOMIEI DE PIAŢĂ
1.1. Necesitatea înfiinţării Trezoreriei Statului
Măsurile întreprinse după anul 1989 pentru trecerea la economia de piaţă, au

determinat în primul rând, modificări esenţiale în domeniul finanţelor publice fără de care nu
se putea asigura trecerea la noua economie.
La începutul anului 1990, primele măsuri cu caracter financiar au fost cu privire la
modificarea relaţiilor dintre unităţile economice şi stat respectiv vărsămintele de profit. Este
pentru prima data când, în România, se stabileşte obligaţia de a vira către stat o parte din
profitul realizat, înlocuindu-se sistemul de regularizare totalitar cu bugetul de stat.
În continuare au fost perfecţionate pârghiile financiare de mobilizare la buget a unei
părţi din produsul intern brut, astfel încât să se realizeze o centralizare a repartizării
resurselor. Sunt de menţionat actele normative care reglementează impozitul pe profit,
impozitul pe venitul din salarii, precum şi renunţarea la impozitul pe circulaţia mărfurilor şi
înlocuirea acestuia cu taxa pe valoarea adăugată.
Au fost stabilite noi raporturi între autoritatea centrală şi locală pe linia sprijinului
financiar ce urmează a fi acordat bugetelor locale. Astfel bugetele locale au fost echilibrate cu
sume defalcate din impozitul pe venit, din TVA şi s-au introdus subvenţiile cu destinaţie
specială şi anume pentru investiţii privind soluţionarea problemelor de interes public (apă,
termoficare, transporturi în comun, etc) precum şi pentru protecţie socială.
După anul 1989 a fost adoptată de urgenţă Legea nr. 10/1991 a finanţelor publice
publicată în Monitorul Oficial nr. 23/1991, lege ce a constituit o adevărată carte financiară a
României. Legea instituie noţiunea de buget de stat în loc de buget unic naţional. Pentru
prima dată, legea conferă o adevărată autonomie bugetelor ce compun bugetul general. Până
la adoptarea acestei legi execuţia de casă a bugetului de stat era efectuată de către Banca
Naţională a României, Ministerului Finanţelor îi revenea numai rolul de conducere a
execuţiei bugetare şi de încheiere a contului general anual de execuţie bugetară.
Pagina 8 din 86
Datorită schimbărilor intervenite în organizarea şi funcţionarea sistemului bancar în

România, statul şi-a revizuit, în funcţie de interesele pe care le are modul de organizare şi
funcţionare a execuţiei bugetare.
Astfel s-a trecut de la execuţia de casă, prin Banca Naţională la execuţia de casă prin
sistemul trezoreriei statului integrat în activitatea Ministerului Finanţelor. Termenul de
trezorerie este folosit în două sensuri. Astfel pe de o parte el serveşte la desemnarea
casieriilor propriu-zise ale statului, atunci când se vorbeşte de „situaţia trezoreriei” sau de
„deficitul trezoreriei”, iar pe de altă parte, el serveşte la desemnarea unei administraţii
publice, ca instituţie.
Trezoreria are un rol foarte important în cadrul sistemului finanţelor publice şi este
determinat în primul rând de atribuţiile ei principale care se referă la: asigurarea execuţiei
bugetului public naţional privind încasarea veniturilor şi efectuarea plăţilor dispuse de
ordonatori în limita creditelor acordate; casier al sectorului public prin care se asigură
încasarea veniturilor, efectuarea plăţilor şi păstrarea disponibilităţilor; asigurarea evidenţei
contabile privind execuţia de casă pentru toate operaţiunile de încasări şi plăţi, asigurarea
controlului fiscal asupra încasării veniturilor şi a celui financiar preventiv asupra efectuării
plăţilor.
Întreaga execuţie bugetară se realizează prin trezorerie, volumul operaţiunilor
ajungând la cifre importante ce pun în evidenţă rolul trezoreriei. Referindu-se la unul din
principalele roluri şi anume acela de casier al statului, apreciem că trezoreria finanţelor
publice generează o adevărată reţea de fluxuri monetare la nivelul căreia se asigură legătura
dintre încasări şi plăţi, în permanenţă trebuind să existe disponibilităţi care să facă faţă
scadenţelor.
Prin trezorerie se asigură exercitarea în mai bune condiţii a atribuţiilor Ministerului
Finanţelor Publice şi unităţilor sale teritoriale ca urmare a reorganizării şi îmbunătăţirii
aparatului financiar-fiscal, urmărindu-se întărirea rolului şi importanţei unităţii fiscale
teritoriale în cadrul căreia funcţionează un compartiment destinat cu activitate de trezorerie.
Trezoreria asigură organizarea celor mai bune condiţii pentru exercitarea controlului prin
organe proprii ale Ministerului Finanţelor Publice privind realizarea veniturilor.
Premisele înfiinţării Trezoreriei Statului

Premisele care au creat cadrul favorabil înfiinţării trezoreriei, în România, au fost:
1. reorganizarea băncilor şi consecinţele acesteia asupra finanţelor publice;
Pagina 9 din 86
2. schimbarea concepţiilor privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare

publice;
3. cerinţele şi posibilităţile reale de asigurare a echilibrului finanţelor publice, prin
intervenirea in fazele de urmărire a execuţiei bugetare;
4. autonomia bugetului asigurărilor în contextul prevederilor Legii Finanţelor
Publice;
5. întărirea autonomiei finanţelor locale, la nivelul bugetelor acestora pe
subdiviziunile administraţiei teritoriale, în cadrul judeţelor, potrivit legii administraţiei
publice locale;
6. înfiinţarea şi funcţionarea fondurilor speciale;
7. creşterea şi diversificarea sistemului veniturilor proprii.
Până în anul 1990 execuţia de casă a bugetului de stat se efectua prin Banca Nationala
a Romaniei, care avea stabilite prin lege, următoarele atribuţii;
încasarea veniturilor bugetare şi evidenţierea acestora pe capitole, subcapitole si
plătitori, efectuarea plăţilor de casă pe capitole de cheltuieli, pe ministere şi instituţii
subordonate ;
exercitarea controlului asupra eliberării fondurilor de la bugetul de stat în numerar şi
din conturi către instituţiile publice pentru acoperirea cheltuielilor aprobate, în limita
creditelor bugetare deschise pe destinaţii de Ministerul Finanţelor Publice ;
păstrarea conturilor de disponibilităţi ale bugetelor locale, ale instituţiile publice, ale
agenţilor economici ce au conturi deschise la trezorerie ;
transmiterea informaţiilor către Ministerul Finanţelor Publice privind execuţia
bugetară.
În reorganizarea sistemului bancar cele mai importante momente sunt:
crearea cadrului juridic pentru separarea activităţii Băncii Naţionale, ca bancă centrală
cu un înalt grad de independenţă. Astfel, începând cu anul 1991, BNR a devenit instituţia
unică de emisiune monetară a statului, de stabilire a politicii monetare, de credit şi valutară,
de gestionare a rezervelor valutare oficiale şi de supraveghere a activităţii celorlalte bănci.
înfiinţarea Bancii Comerciale a Romaniei prin Legea 31/16.XI.1990 privind
societăţile comerciale, care a preluat de la Banca Naţională conturile de disponibilităţi şi de
credite pe termen scurt ale agenţilor economici, conturile de venituri şi de cheltuieli ale
bugetelor de stat, ale bugetelor asigurărilor sociale, ale bugetelor locale, precum şi conturilor
instituţiilor publice.
Pagina 10 din 86
înfiinţarea în anul 1992 a Trezoreriei Statului care prin sistemul trezoreriilor locale a
preluat atribuţiile execuţiei de casă a bugetului public de la Banca Comercială, la care s-au
adăugat noi atribuţii rezultate din reorganizarea finanţelor publice.
Importanţa organizării Trezoreriei Statului

Importanţa organizării Trezoreriei Statului a Finanţelor Publice în România rezultă
din următoarele:
- este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a execuţiei finanţelor publice,
protejându-le de toate riscurile;
- permite soluţionarea unor probleme importante financiare prin mijlocirea operaţiilor
specifice şi anume:
Gestionarea creditelor externe primite de către Guvern pentru sprijinirea programelor
de reformă ;
Mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar
şi pentru serviciul datoriei publice ;
Finanţarea obligaţiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare în
conturile de clearing, borter şi cooperare economică, în vederea echilibrării importurilor cu
exporturile.
Înfiinţarea trezoreriei finanţelor publice în România a completat cadrul instituţional
prin care statul şi-a creat posibilitatea de a-şi stabili şi aplica politica de venituri şi cheltuieli.
Astfel a devenit posibilă creşterea răspunderii utilizării banilor publici, cât şi asupra asigurării
finanţării obiectivelor şi utilizării banilor publici, cât şi asupra asigurării finanţării
obiectivelor şi acţiunilor aprobate. Ca urmare, prin Trezorerie este posibilă cunoaşterea şi
rezolvarea implicaţiilor specifice gestiunii financiare publice. În plus Trezoreria facilitează
folosirea de către Ministerul Finanţelor Publice cu ocazia întocmirii aprobării şi execuţiei
bugetului public, a instrumentelor de analiză fundamentală şi de supraveghere a realizării
echilibrului financiar, monetar, voluntar şi a datoriei publice.
1.2. Sistemul de organizare şi funcţionarea Trezoreriei Statului
Organizarea in Romania a Trezoreriei Statului, ca un sistem integrat, centralizat la

nivelul Ministerului Finantelor Publice, si descentralizat, in plan teritorial, a fost asigurata
printr-un cadru legislativ adecvat, respectiv Legea contabilitatii nr.82 din 1991, Hotararea
Pagina 11 din 86
Guvernului nr. 78 din 15.02.1992, Normele metodologice date in aplicarea acesteia, a

Ordonantei Guvernului nr.146 din 31.10.2002, privind formarea si utilizarea resurselor
derulate prin trezoreria statului, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si Legea
nr.201 din mai 2003.
Prin infiintarea Trezoreriei Statului, Ministerul Finantelor Publice dispune de mijloace
specifice de analiza in toate etapele de elaborare, aprobare si executie a bugetului general
consolidat, in vederea crearii conditiilor necesare asigurarii echilibrului financiar, valutar,
monetar si a gestionarii corespunzatoare a datoriei publice.
In Romania, Trezoreria este conceputa ca un sistem integrat, centalizat, la nivelul
Ministerului Finantelor Publice, si descentralizat, in plan teritorial, cu unitati functionale si de
gestiune financiara la nivel de municipii (inclusiv municipiul Bucuresti, coordonarea
activitatii acestora fiind asigurata in judete de directiile de trezorerie si contabilitate publica
judetene.
Functionarea Trezoreriei Statului la nivel central este asigurata de Directia Generala a
Contabilitatii Publice si Unitatea de Management a Trezoreriei Statului.
In Romania, trezoreria generala functioneaza in cadrul Ministerului Finantelor
Publice, reprezentata prin Directia Generala a Contabilitatii Publice, in cadrul careia sunt
organizate servicii si compartimente, care se ocupa cu probleme legate de metodologie
privind contabilitatea publica, si in mod deosebit a contabilitatii Trezoreriei Statului, alocarea
si executarea bugetului Trezoreriei Statului, elaborarea conturilor generale de executie si
verificarea bilanturilor contabile ale institutiilor publice, etc., precum si de catre Unitatea de
Management a Trezoreriei Statului, in cadrul careia functioneaza compartimente care au
atributii referitoare la prognoza, echilibrul trezoreriei, serviciul datoriei publice, produse de
trezorerie, garantii interne, piata primara a titlurilor de stat, etc.
Directiile trezorerie si contabilitate publica judetene functioneaza in cadrul Directiilor
generale ale finantelor publice judetene. Aceste unitati nu au relatii directe cu ordonatorii de
credite sau alti subiecti din economie care efectueaza operatiuni de incasari si plati prin
trezorerii. Ele sunt menite, in primul rand, sa coordoneze activitatea unitatilor operative ale
trezoreriilor din subordine, sa execute operatiunile de incasari si plati prin contul curent al
Trezoreriei Statului la Banca Nationala a Romaniei dispuse de acestea si, nu in ultimul rand,
sa realizeze sistemul informational cu Trezoreria generala din care motiv directiile judetene
sunt mai degraba unitati de sinteza si coordonare si mai putin unitati operative de lucru.
Trezoreriile municipale, orasenesti, comunale ale sectoarelor municipiului Bucuresti,
organizate in cadrul administratiilor finantelor publice judetene si al Directiei Generale a
Pagina 12 din 86
Finantelor Publice a Muncipiului Bucuresti, efectueaza, in mod practic, operatiunile propriu-

zise de constituire si utilizare a resurselor financiare publice din cadrul sistemului bugetar din
Romania, operatiuni care se deruleaza prin contul curent deschis la Banca Nationala a
Romaniei ( TransFonD) si prin casieriile proprii ale trezoreriilor operative, care se balanseaza
cu casieria Bancii Nationale a Romaniei, in cazul insuficientei sau a surplusului de numerar.
Organizarea unei trezoreii judetene, se prezinta astfel:
In cadrul directiilor trezorerie si contabilitate publica judetene exista patru
compartimente functionale prin atributiile carora se asigura cuprinderea intregii problematici
a acestor unitati, respectiv:
Serviciul buget si contabilitate publica;
Serviciul administrarea contului curent al Trezoreriei;
Serviciul urmarirea activitatii de vanzare si gestionare a titlurilor de stat si a
certificatelor de trezorerie;
Serviciul Indrumarea si Verificarea activitatii trezoreriilor locale.
Si numai din examinarea titulaturii acestor compartimente rezulta suficient de bine
atributiile pe care acestea le pot avea, respectiv:
- a coordona activitatea trezoreriilor operative din subordine, in care sens conduc
evidenta conturilor corespondente privind fluxurile determinate de incasarile si platile din
fondurile publice prin contul curent al Trezoreriei Statului deschis la Banca Nationala a
Romaniei, in relatiile cu sistemul bancilor comerciale si cu trezoreriilor din alte judete;
- urmaresc asigurarea numerarului necesar trezoreriilor operative, in functie de
graficul de plati, si iau masuri pentru asigurarea securitatii privind pastrarea acestuia;
-intocmesc lucrarile de sinteza privind conturile de executie ale bugetului de stat,
bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului local si ale celorlalte componente ale
sistemului bugetar, bilantului contabil al trezoreriei judetene si a altor documente
informative, pe care le solicita Ministerului Finantelor Publice.
Directiile judetene de trezorerie, in conformitate cu prevederile legale, exercita si alte
atributii referitoare la creditele bugetare dischise si repartizate, intocmesc bugetul local
centralizat, precum si analize si propuneri referioare la asigurarea realizarii resurselor publice
preconizate si incadrarii platilor de casa in nivelul creditelor bugetare deschise si repartizate,
etc.
Trezoreriile municipale, orasenesti, comunale ale sectoarelor municipiului Bucuresti
si Directia Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti sunt unitatile
operative de lucru unde sunt deschise conturile de venituri si cheltuieli ale bugetului de stat,
Pagina 13 din 86
bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetului local si cele de de disponibil pe numele

ordonatorilor de credite prin intermediul carora se executa componentele intregului sistem
bugetar. La aceste unitati se prezinta agentii economici, insitutiile publice si persoanele fizice
care isi achita obligatiile catre stat, aici au loc intalnirile intre toti actorii participanti la
constituirea si utilizarea fondurilor publice. Prin aceste unitati se deruleaza activitatea de baza
cu consecinte majore asupra formarii si utilizarii fondurilor bugetare, a celor speciale si
extrabugetare din economie.
In unitatile operative, municipale, orasenesti, comunale, ale sectoarelor municipiului
Bucuresti si directia de Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti se
finalizeaza fluxurile financiare pornite spre bancile comerciale, unde agentii economici sau
ceilalti contribuabili isi au deschise conturile, pentru achitarea obligatiilor acestora catre
buget. Tot prin aceste unitati, institutiile publice initiaza platile pe care le au de efectuat catre
diversi subiecti din economie pentru aprovizionari de bunuri, prestari servicii sau executari de
lucrari, in vederea indeplinirii sarcinilor si atributiilor pe care le au potrivit legii.
De modul in care, in aceste unitati lucrative, se desfasoara o activitate
corespunzatoare si responsabila, referitoare la Controlul fiscal asupra fluxurilor financiare de
intrare a resurselor finaciare in trezorerie si de control preventiv asupra celor de iesire,
depinde „nota” pe care autoritatile statului o pot acorda activitatii acestei institutii. Daca in
acesta faza a derularii fluxurilor finaciare de resurse si plati, organele Trezorerie Statului
actioneaza cu profesionalism si responsabilitate, veniturile publice vor fi corect evidentiate pe
clasificatia indicatorilor privind finantele publice si pe platitori in functie de natura si
provenienta lor, iar cheltuielile fara baza legala, neoportune sau neeconomicoase, stopate.
Dintre unitatile operative ale Trezoreriei Statului, centrul de greutate il au trezoreria
operativa muncipala resedinta de judet, a sectoarelor municipiului Bucuresti, care prin
compartimentele lor de specialitate desfasoara o activitate determinanta privind constituirea si
utilizarea fondurilor publice ale tarii.
Comparativ cu trezoreriile operative municipale resedinta de judet si Directia de
Trezorerie si Contabilitate Publica a Muncipiului Bucuresti, trezoreriile muncipale
neresedinta de judet, orasenesti, comunale si ale sectoarelor muncipiului Bucuresti au
atributii mai restranse pe linia executarii bugetului asigurarilor sociale de stat si chiar a
bugetelor fondurilor cu destinatie speciala, referitor la incasarea contributiilor provenite de la
agentii economici, institutiile publice si alti contribuabili, precum si al platilor de casa care se
efectueaza prin aceste bugete. Potrivit reglementarilor in domeniu, incasarile bugetului
asigurarilor sociale de stat si bugetului fondurilor speciale sunt transferate periodic trezoreriei
Pagina 14 din 86
municipale-resedinta de judet si Directiei Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului

Bucuresti pentru a se crea posibilitatea unitatilor beneficiare din cadrul Ministerului Muncii,
Solidaritatii Sociale si Familiei si altor institutii centrale beneficiare de a-si organiza sistemul
informational de o asemenea maniera, incat sa le permita acestora constituirea unui tablou de
bord corespunzator factorilor de decizie din aceste sectoare pentru executarea bugetului in
bune conditii.
Figura 1.1 - Schema organizatorică generală a sistemului Trezoreriei în România.
MINISTERUL FINANŢELOR
PUBLICE
DIRECTIA GENERALA A
CONTABILITATII PUBLICE UNITATEA DE
SI A SISTEMULUI DE MANAGEMENT A
DECONTARI IN TREZORERIEI STATULUI
SECTORUL PUBLIC
DIRECTII GENERALE ALE DIRECTIA GENERALA A
FINANTELOR PUBLICE MUNICIPIULUI BUCURESTI
JUDETENE ACTIVITATEA DE
ACTIVITATEA DE TREZORERIE TREZORERIE SI
SI CONTABILITATE PUBLICA CONTABILITATE
ADMINISTRATII PUBLICA
ALE
FINANTELOR PUBLICE
ADMINISTRATIA ADMINISTRATIA
Principiile de bază privind ALE SECTOARELOR
ADMINISTRATIA
funcţionarea Trezoreriei Statului.
FINANTELOR PUBLICE FINANTELOR PUBLICE FINANTELOR PUBLICE
- realitatea informaţiei.
ALE MUNICIPIULUI Până la organizarea Trezoreriei,
ALE ORASELOR informaţia cu privire la
ALE COMUNELOR
SERVICIIstructura
(BIROURI) SERVICII
veniturilor publice (BIROURI,
era deformată SERVICII
din cauza greşelilor (BIROURI,
de înregistrare a încasărilor pe
COMPARTIMENTE DE COMPARTIMENTE) COMPARTIMENTE)
subdiviziunile clasificaţiei DE
TREZORERIE bugetare ca urmare a controlului insuficient
TREZORERIE a documentelor prin
DE TREZORERIE
care se efectua vărsămintele către buget. De asemenea, în cazul plăţilor de casă neajunsul
constă în aceea că datorită inexistenţei controlului platile nu se incadrau pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare pentru care erau aprobate creditele bugetare; practic se realizau în multe
situaţii, deturnări importante de fonduri.
- realizarea actului de control, respectiv un control fiscal din punct de vedere al
încadrării corecte a veniturilor bugetare pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi al altor
criterii urmărite şi un control preventiv asupra tuturor documentelor de plăţi, cu sau fără
numerar, privind execuţia componentelor, bugetului general consolidat.
Pagina 15 din 86
- universalitatea. Se referă la faptul că activitatea de trezorerie se extinde la nivel

naţional. În aceleaşi sens referindu-ne la o universalitate în plan teritorial, această instituţie,
prin organele sale operative, întocmeste execuţia bugetară atât la nivel judeţean cât şi local.
- unicitatea. În sensul că toate bugetele se execute numai prin Trezorerie; instituţiile
publice au obligaţia de a păstra disponibilităţile numai în conturi deschise in trezorerie, fiind
exclusă posibilitatea de a avea conturi şi la băncile comerciale. Excepţie fac numai
disponibilităţile virate pentru procurarea valutei, păstrarea acesteia, inclusiv a încasărilor în
această monedă provenite din activitate proprie, donaţii sau sponsorizări. Unicitatea se referă
la metodologia de lucru şi la mecanismele implementate, la documentele care circulă prin
Trezorerie, la obiectivele de control, la tehnica de prelucrare a datelor şi de elaborare a
situaţiilor de sinteză, ceea ce facilitează funcţionarea unitară a sistemului informaţional
instituit.
- operativitatea informaţiei. Asigurarea operativităţii informaţiilor cu privire la
execuţia componentelor bugetului general consolidat, în plan judeţean, cât şi naţional, se
realizează prin sistemul informaţional propriu.
- corelaţia totală a veniturilor şi cheltuielilor cu bugetul din care acestea fac parte.
Impune ca veniturile să fie vărsate în întregime bugetului din care fac parte, iar cheltuielile,
de asemenea în totalitatea lor să fie suportate din bugetul unde au fost prevăzute, regula
generală fiind aceea că o cheltuială nu poate fi finanţată decât dintr-un singur buget. De
asemenea ordonatorii de credite să nu efectueze plăţi direct din încasări, pentru a nu se
elimina posibilitatea controlului fiscal asupra colectării veniturilor şi a celui preventiv asupra
efectuării cheltuielilor prin obligativitatea înregistrării în totalitate a încasărilor şi plăţilor.
- echilibrarea fluxurilor Trezoreriei. Obligativitatea Trezoreriei publice de a-şi
echilibra intrările de fluxuri financiare cu ieşirile reprezintă regula de fier care nu poate fi
încălcată sub nici o formă, întrucât această instituţie nu poate funcţiona cu cont descoperit.
Fluxurile financiare de intrări trebuie să acopere în întregime, în orice moment al exerciţiului
financiar, plăţile. Dacă nu se colectează suficiente resurse proprii din impozite şi taxe pentru
acoperirea plăţilor, se apelează la întregirea acestora prin împrumuturi.
Prezentarea activităţilor desfăşurate de Trezoreria Statului

Funcţionarea Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului
Finanţelor Publice asigura desfăşurarea următoarelor activităţi:
- elaborarea instrucţiunilor privind organizarea şi funcţionarea Trezoreriilor
teritoriale, precum şi a celor de îndrumare a activităţii lor;
Pagina 16 din 86
- asigurarea evidenţei contabile privind tranzacţiile derulate din fondurile statului;

- deschiderea creditelor bugetare pentru principalii ordonatori de credite;
- efectuarea operaţiunilor de decontare între Trezoreriile judeţene.
- administrarea fondurilor speciale;
- administrarea transferurilor de lichidităţi legate de cooperările economice barter şi
clearing;
- efectuarea de plasamente;
- contractarea, gestionarea şi evidenţa împrumuturilor pentru finanţarea deficitului
bugetar;
- asigurarea echilibrului dintre resursele contului curent general al Trezoreriei Statului
şi necesităţile de finanţare prin utilizarea echivalentului în lei al unor sume vândute la rezerva
valutară a statului, din conturile de disponibilităţi în valută;
- atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci sau alte instituţii financiare cu
dobânzi stabilite în condiţiile cererii şi ofertei pieţei financiare, emisiunea de certificate de
trezorerie;
- gestionarea datoriei publice;
- elaborarea lucrărilor de execuţie bugetară şi a contului trezoreriei în structurile şi la
termenele stabilite;
- elaborarea raportului public şi a conturilor anuale de execuţie.
Direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti ale Trezoreriei Statului, ca organe de
specialitate exercită, în mod curent, controlul asupra eliberării sumelor în numerar sau prin
virare din contul instituţiilor publice. Funcţionarea acestor direcţii se referă la:
- organizarea şi coordonarea activităţi trezoreriilor operative si luarea măsurilor ce se
impun pentru îmbunătăţirea activităţii;
- organizarea execuţiei de casa pe bugete, fonduri speciale şi disponibilitati, pe baza
conturilor deschise potrivit normelor metodologice;
- administrarea conturilor curente ale trezoreriilor judeţene şi a municipiului Bucureşti
deschise la sucursalele judeţene ale BNR, prin intermediul cărora se asigură efectuarea de
decontari între trezoreriile locale;
- gestionarea conturilor corespondente ale trezoreriilor din subordine;
- elaborarea bilanţului trezoreriei şi a altor lucrări de sinteză privind execuţia bugetară
care se raportează operativ şi periodic la Ministerul Finanţelor Publice.
- asigurarea centralizării operaţiunilor derulate prin conturile bugetare, conturile
instituţiilor publice şi ale agenţilor economici;
Pagina 17 din 86
- organizarea la toate trezoreriile din judeţ a activităţii de lansare a emisiunilor de

certificate de trezorerie asigurând funcţionarea casieriilor;
- analizarea periodică a activitatii fiecărei trezorerii; principalele rapoarte se transmit
lunar Direcţiei Generale de Trezorerie a Statului;
- examinarea funcţionării sistemului informaţional al bazei tehnice de dotare şi
propunerea Direcţiei Generale de Trezorerie a Statului măsurilor necesare pentru eliminarea
neajunsurilor constatate.
La nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor în municipiul Bucureşti şi comunelor
funcţionează Trezoreriile operative organizate ca servicii aflate în subordinea Direcţiilor
judeţene ale Trezoreriilor Statului. Prin aceste unităţi teritoriale se derulează operaţiuni
privind:
- bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetele locale, fondurile speciale prin
conturile de venituri, cheltuieli, disponibilităţi;
- instituţiile publice, prin conturile de disponibilităţi ale acestora;
- regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale, prin conturile deschise la
trezorerii;
- agenţii economici prin conturile de disponibilităţi ale acestora;
- certificate de trezorerie şi/sau depozit.
Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, sunt obligate
să aibă conturi deschise la trezoreriile operative în scopul efectuării operaţiunilor de încasări
şi plăţi prin conturile lor de disponibilităţi. Deschiderea se face în funcţie de domiciliul fiscal
unde sunt inregistrate acestea.
Prin operaţiunile în numerar instituţiile publice organizează activitatea de casierie,
astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă.
Institutiile publice efectueaza operatiuni de incasari si plati in valuta prin conturi
deschise la banci selectate de catre acestea, urmarindu-se obtinerea celor mai avantajoase
conditii, in sensul minimalizarii riscului si costurilor suportate de stat.
În plus, pentru operaţiunile în valută, instituţiile publice pot deschide cu avizul
Ministerului Finanţelor Publice, conturi escrow la o bancă agreată de institutiile finanţatoare
externe sau interne, în care să se colecteze veniturile si alte disponibilităţi încasate în limita
unor sume în lei sau în valută.
De asemenea instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare, au dreptul să
emită bilete la ordin în vederea garantării plăţilor anumitor sume la date fixe.
Pagina 18 din 86
În ceea ce priveşte regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale acestea au

conturi deschise la Trezoreria Statutului în a căror rază sunt înregistrate fiscal. Prin aceste
conturi se derulează:
- operaţiunile de încasări, reprezentând transferurile şi subvenţiile alocate acestora de
la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale şi de la alte bugete.
- operaţiuni ce vizează utilizarea lor potrivit destinaţiilor aprobate prin lege.
Relaţiile dintre instituţiile publice şi agenţii economici legate de achiziţionarea de
bunuri; prestarea de servicii sau executarea de lucrări au generat obligaţia ca şi agenţii
economici să deschidă conturi la unităţile trezoreriei statului în raza carora aceştia sunt
înregistraţi fiscal.
Prin aceste conturi de disponibilităţi ale agenţilor economici se realizează încasarea
contravalorii bunurilor, serviciilor sau lucrărilor efectuate institutiilor publice. Sumele
existente în aceste conturi pot fi utilizate pentru:
- achitarea drepturilor de natura salariala prin transferul sumelor aferente în conturile
agentilor economici deschise la bănci.
- achitarea obligaţiilor către bugetul de stat şi celelalte bugete.
- virarea sumelor rămase disponibile în conturile deschise la bănci.
Agentii economici pot achita in conturile deschise la unitatile trezoreriei statului si
alte sume, cum sunt:
- sumele aferente obligatiilor bugetare ale altor contribuabili, in conditiile legii;
-sumele aferente, constituirii sau reintregirii garantiilor pentru inlesniri la plata
obligatiilor bugetare;
- sumele aferente garantiilor pentru participarea la licitatii;
- sumele aferente cautiunilor depuse pentru contestatii la executare;
- obligatiile de plata catre furnizori sau creditori, care au cont deschis la aceasi unitate
a trezoreriei statului, cu acceptul scris al acestora;
Prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului se realizează şi operaţiunea de lansare
a emisiunilor de certificate de trezorerie prin vânzarea acestora populaţiei. Totodată,
trezoreriile operative sunt cele care asigură şi rascumpararea acestora titularilor care au
subscris, precum şi transformarea certificatelor de trezorerie în certificate de depozit, dacă
acestea nu au fost rascumparate la scadenta.
Pentru disponibilităţile existente în conturile instituţiilor publice finanţate integral din
venituri proprii si pentru disponibilitatile aflate in conturile agentilor economici, unitatile
Pagina 19 din 86
Trezoreriei Statului acorda dobanzi la vedere, la nivelul ratelor dobanzilor aprobate prin ordin
al ministrului finanţelor fublice.
1.3. Funcţiile Trezoreriei Statului
Funcţiile Trezoreriei Statului sunt astăzi influenţate de diversificarea şi complexitatea

rolului statului modern, care a impus regândirea şi redimensionarea fluxurilor monetare prin
instituţia trezoreriei.
Funcţia originară a trezoreriei este cea atribuită de către finanţele clasice care
considerau trezoreria ca o casierie, unde sunt depuse şi gestionate fondurile statului şi ca la o
bancă cu o activitate de credit pe termen scurt, însărcinată să echilibreze în orice moment
intrările şi ieşirile de fonduri.
În finanţele moderne, la funcţiile de casă şi de bancă ale Trezoreriei se adaugă şi cea a
controlului asupra ansamblului de activităţi financiare ale statului. Trezoreria tinde să devină
un instrument de procurare a resurselor, alături de resursele bugetare şi de cele de împrumut.
Astăzi vorbim în mod curent de o categorie specială a resurselor financiare publice, care se
formează în cadrul activităţii trezoreriei şi se reflectă numai în contabilitatea publică.
Activitatea care se manifestă distinct în exercitarea funcţiilor tradiţionale ale
trezoreriei se bazează pe două principii, si anume: centralizarea şi gestionarea fondurilor
publice.
În ceea ce priveşte centralizarea fondurilor, s-a demonstrat deja că un stat nu poate să-
şi exercite pe deplin suveranitatea financiară decât, dacă reuşeşte să centralizeze totalitatea
serviciilor financiare, dacă încasează toate veniturile la care are dreptul si care sunt necesare
pentru a finanţa toate cheltuielile la care s-a angajat, a le efectua pe întreg teritoriul ţării.
În acest scop, pentru funcţionarea mecanismului centralizării fondurilor s-a instituit
Trezoreria Publică Centrală, ca o etapă importantă în planul separării finanţelor publice, de
finanţele private. Mecanismul centralizării fondurilor a presupus crearea unei administraţii
speciale insarcinate cu execuţia bugetului având mai multe funcţii contabile; ceea ce a
presupus separarea sa în raport cu autorităţile care iau decizii privind execuţia bugetului.
În ceea ce priveşte gestionarea fondurilor aceasta se efectuează atât în timp cât şi în
spaţiu.
Gestionarea fondurilor în timp se realizează în cadrul anului financiar, iar previziunile
excepţionale pe perioade mai lungi pot fi efectuate prin conturi speciale. Previziunea anuală a
Pagina 20 din 86
încasărilor şi cheltuielilor bugetare este necesară deoarece nu există paralelism între ritmul
încasărilor şi cel al plăţilor, rolul trezoreriei este să ajusteze astfel în timp încasările cu
cheltuielile, împrumutând pe termen foarte scurt în aşteptarea încasării veniturilor prevăzute
in buget.
Gestionarea în spaţiu se referă la compensaţiile dintre diferitele casierii din teritoriu,
unele fiind excedentare, iar altele fiind deficitare. Mişcarea generală a fondurilor se realizeaza
prin intocmirea unor documente specifice, iar raporturile între trezoreriile locale şi trezoreria
centrală rezidă, din acest punct de vedere mai ales în ţinerea unei „contabilităţi a mişcării
fondurilor publice”, care se realizeaza prin contabilitatea trezoreriei.
Analiza funcţiilor de bază ale trezoreriei.

Trezoreria prin funcţia de casier public asigura:
toate operaţiunile propriu-zise de încasări şi plăţi privind fondurile publice, atat în
numerar, cat si prin virament;
- controlul asupra cheltuielilor efectuate din fondurile de la bugete şi asigurarea
informaţiilor necesare privind execuţia de casă a acestora în vederea întocmirii conturilor de
execuţie a bugetului şi a elaborării rapoartelor periodice asupra acestora;
- gestiunea poziţiei de casă, zilnica, a bugetului;
- lichidităţile necesare prin cunoaşterea fluxurilor de încasări şi plăţi, elaborarea de
prognoze cu privire la cerinţele de plată, la sincronizarea plăţilor şi încasărilor, inclusiv a
acelora privind finanţarea deficitului şi serviciul datoriei publice interne si externe.
Însărcinată cu execuţia efectivă a operaţiilor de încasări şi plăţi prevăzute prin legea
anuală a bugetelor de stat si celorlalte bugete, Trezoreria este casierul statului. Mişcările de
fonduri, din cadrul Trezoreriei, rezultă din operaţiunile permanente, vizând pe de o parte
resursele permanente ale statului, în cadrul cărora impozitele, taxele si contributiile ocupă un
loc esenţial, iar pe altă parte, cheltuielile permanente, care cuprind cheltuielile ordinare,
cheltuielile de capital, transferurile, subventiile, s.a.
Operaţiunile de casă ale Trezoreriei Statului sunt clasificate având în vedere trei
criterii:
- criteriul juridic: operaţiuni privind bugetul de stat, bugetele locale, bugetele
instituţiilor publice, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, disponibilităţile
agenţilor economici titulari ai conturilor deschise in trezorerii;
- criteriul financiar: operaţiuni cu caracter definitiv sau cu caracter temporar.
- criteriul economic: cheltuieli ordinare, cheltuieli de capital, cheltuieli de transfer.
Pagina 21 din 86
Funcţia de casă a Trezoreriei implică doua aspecte:

execuţia de casă a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate de stat.
vegherea la existenţa disponibilităţilor pentru a face faţă angajamentelor statului.
a) Execuţia de casă a operaţiunilor de încasări şi plăţi.
Obiectul execuţiei îl reprezintă operaţiunile autorităţilor publice (centrale şi locale) şi
ale corespondenţilor acestora.
Trezoreria efectuează, in calitatea sa de casier al statului un număr mare de încasări şi
plăţi. Acestea sunt operaţiuni prevăzute în Legea bugetară anuală.
În calitate de casier al statului, Trezoreria are ca sarcină si emisiunea titlurilor de
împrumut public şi gestionarea datoriei publice. În acest scop poate beneficia de concursul
băncilor care folosesc ghişeele lor pentru plasarea împrumuturilor. Pentru împrumuturile pe
termen scurt, Trezoreria are un rol important în emisiunea titlurilor de stat destinate onorării
obligaţiilor exigibile, precum si asigurarii disponibilitatilor banesti necesare.
b) Vegherea la existenţa disponibilităţilor pentru a face fata angajamentelor statului.
Sarcina fundamentală a Trezoreriei este de a veghea în fiecare moment să existe
fonduri disponibile într-un anumit cuantum pentru a face faţă cheltuielilor statului şi ale
corespondenţilor săi.
Procurarea de bani, în casieria publică este prima dintre operatiile Trezoreriei.
Aceasta operatie este legată de mişcarea fondurilor în timp, in functie de termenele la care
devin exigibile încasările şi plăţile. Aceste mişcări ale veniturilor şi cheltuielilor sunt
influentate de mişcările fondurilor excepţionale şi de mişcările datorate operaţiunilor
corespondenţilor. Pentru asigurarea echilibruluiu soldului contului curent general al
trezoreriei statului, se poate apela la trei categorii de resurse si anume:
fondurile corespondenţilor;
certificatele de trezorerie;
credite primite de la Banca Nationala Centrală.
Rolul Trezoreriei ca bancă a statului are două forme.
- Trezoreria acţionează ca o bancă de depozit, bancă de afaceri, care asigura plasarea
disponibilitatilor sectorului public;
- Trezoreria acţionează ca o bancă de emisiune şi în acest fel intervine în domeniul
circulaţiei monetare.
În calitate de bancă Trezoreria asigură următoarele servicii:
este banca la care instituţiile publice precum şi o parte a agenţiilor economici îşi au
deschise conturi de disponibilităţi, prin care se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi,
Pagina 22 din 86
realizând, astfel, gestionarea disponibilităţilor băneşti ale sectorului public şi integrarea

acestora în politica de lichidităţi;
gestionează datoria publică, respectiv, operaţiunile de contractare a împrumuturilor de
către Guvern pentru finanţarea deficitului bugetar, precum şi de refinanţare a datoriei publice;
efectuează şi operaţiunile în care statul apare în calitate de garant sau de coparticipant
la acordarea de împrumuturi agenţiilor guvernamentale care la rândul său pot acorda
împrumuturi.
Funcţiile moderne ale Trezoreriei Statului.

În plus faţă de funcţiile tradiţionale ale trezoreriei, casierie şi bancă, trezoreria se află
în strânsă legătură cu piaţa financiară şi, mai ales, cu piaţa monetară. Pe măsură ce statul a
evoluat, a fost posibilă exercitarea unui anumit control asupra acestor pieţe. Trezoreria
publică a fost însărcinată cu acest control. Astfel, ea joacă un rol de prim plan în exercitarea
uneia dintre funcţiile esenţiale ale finanţelor publice moderne: menţinerea echilibrului
monedei şi al economiei.
Rezultat al unei evoluţii complexe şi adesea contradictorii, mult mai diversificate
decât un plan a-priorii, funcţiile actuale ale trezoreriei nu sunt uşor de delimitat. Totuşi, se pot
regrupa într-o abordare generică, cinci funcţii principale:
1. Administrator al banului public, în sensul de gardian al echilibrului bugetar şi
casier al statului.
2. Intermediar financiar în sensul că împrumută pentru a acoperi diversele deficite şi
acordă împrumuturi din disponibilităţile sale.
3. Mandatar al puterii publice întrucât exercită numeroase misiuni de autoritate,
specifice statului, în sectoarele economico-financiare.
4. Agent al intervenţiei financiare publice în economie în vederea reducerii costului
resurselor financiare furnizate.
5. Gardian al marilor echilibre ce pot fi definite ca raporturi de egalitate între nevoile
şi capacităţile de finanţare, ele exprimând chiar obiectul politicii financiare, înţeleasă ca
ajustarea capacităţilor de finanţare la nevoile de finanţare şi plasarea acestor finanţări în
serviciul acţiunii economice.
1.4. Politica statului privind trezoreria finanţelor publice
Pagina 23 din 86
Încă de la începutul perioadei de tranziţie, în cadrul procesului de restructurare a

economiei un rol important a revenit finanţelor publice, acestea constituind pârghia prin care
se mobilizează resursele pentru acoperirea cheltuielilor statului. Astfel, statul, prin cadrul nou
instituţional şi-a creat posibilitatea de a stabilii politica de venituri şi cheltuieli, organizându-
şi activitatea financiară atât la nivel central cât şi în teritoriu.
În noile condiţii create în economia de tranziţie se impuneau măsuri care să conducă
la întărirea răspunderii în utilizarea banului public precum şi asigurarea finanţării obiectivelor
şi acţiunilor aprobate. Totodată, prin Legea finanţelor publice 1, aprobată în anul 1991 s-a
definit activitatea generală a finanţelor publice prin includerea elaborării şi execuţiei
bugetului public naţional cu cele trei componente principale ale sale: bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurărilor sociale de stat si a fondurilor extrabugetare.
Cu toate că, prin Legea finanţelor publice se reflectă relaţiile financiare ale statului cu
agenţii economici nu au putut fi cuprinse toate implicaţiile care se pot ivi în economia de
piaţă în legătură cu gestiunea publică.
De asemenea, la elaborarea Legii finanţelor publice nu s-a avut în vedere necesitatea
şi rolul Trezoreriei statului în sistemul relaţiilor financiare ale României, mai ales că începând
cu anul 1991, Banca Naţională a României a renunţat la efectuarea operaţiunilor privind
execuţia de casă a bugetului, la urmărirea realizării veniturilor de stat şi a efectuării
cheltuielilor, cu respectarea prevederilor legale.
Prin Legea finanţelor publice, printre sarcinile de bază ce-i revin Ministerului
Finanţelor cu ocazia întocmirii, aprobării şi execuţiei bugetului public naţional, s-a prevăzut
posibilitatea folosirii de către acesta a instrumentelor de analiză fundamentală în fazele de
elaborare şi execuţie, precum şi posibilitatea de supraveghere a realizării echilibrului
financiar, monetar şi valutar şi a datoriei publice interne şi externe a statului.
În acest sens, se afirmă pe bună dreptate că „Ministerul Finanţelor întocmeşte,
coordonează şi foloseşte în condiţiile legii pentru conducerea trezoreriei naţionale,
documente de analiză fundamentală, cum sunt: balanţa de plăţi externe, balanţa creanţelor şi
angajamentelor externe pe ţării,” etc.2 De altfel, în ţările cu economie dezvoltată este statuată
1
Legea nr. 10 din 29 ianuarie1991, privind finanţele publice, publicată în M.O. nr. 23 din 30
ianuarie 1991
2
Finanţele şi moneda – Guvernul României, Departamentul Informaţiilor Publice, august
1944, p.29
Pagina 24 din 86
atât necesitatea cât şi locul şi rolul Trezoreriei Naţionale în sistemul relaţiilor financiare,
valutare şi monetare ale statului avându-se în vedere gradul şi sfera cuprinzătoare a acesteia.
În România, pentru protejarea finanţelor publice de influenţele rezultate din inflaţie,
trecerea la privatizare, evoluţia cursului valutar, modificările importante survenite în rolul şi
structura sistemului financiar şi bancar, şi din necesitatea asigurării alocării fondurilor în
conformitate cu destinaţiile prevăzute de lege, începând cu anul 1993 a fost organizată
derularea execuţiei financiare a sectorului public prin trezoreria statului, de fapt, încă din anul
1992, s-a trecut la înfiinţarea „trezoreriei centrale” şi a „trezoreriilor finanţelor publice” în
cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice, administraţiilor financiare, circumscripţiilor
fiscale orăşeneşti şi percepţiilor rurale.
Trezoreria este un sistem nou creat, care reprezintă în fapt o coordonată a reformei
sistemului financiar în România şi prin care statul îşi mobilizează disponibilităţile de fonduri
utilizate direct sau indirect. Prin trezorerie se asigură exercitarea în mai bune condiţii a
atribuţiilor Ministerul Finantelor şi unităţilor sale teritoriale, urmare reorganizării aparatului
din subordinea sa şi a modificărilor survenite în sistemul bugetar prezentate în subcapitolul al
doilea.
De asemenea, prin trezoreria finanţelor publice se asigură utilizarea resurselor statului
cu eficienţă sporită de către instituţiile din sectorul public sub controlul permanent al
organelor financiare, respectarea destinaţiei fondurilor aprobate prin „Lege” 3 de către
Parlamentul României, precum şi întărirea răspunderii ordonatorilor de credite în gestionarea
banului public. Astfel, s-a realizat organizarea exercitării controlului prin organele proprii ale
Ministerului Finanţelor asupra urmăririi şi îndeplinirii obligaţiilor cuvenite bugetului de către
agenţii economici, persoane fizice sau juridice prin asigurarea evidenţei pe plătitori; efectuării
cheltuielilor de către instituţiile publice din creditele bugetare aprobate, din mijloacele
speciale extrabugetare şi fondurile speciale.
Trezoreria, în condiţiile economiei de piaţă, este concepută la prima vedere ca o bancă
a finanţelor publice. În fapt, ea reprezintă un sistem operaţional prin care Ministerul
Finanţelor efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi privind bugetul public naţional şi
fondurile extrabugetare, cu asigurarea echilibrului financiar. Prin Trezoreria finanţelor
publice se exercită şi controlul fiscal asupra încasării la termen a veniturilor, precum şi
controlul asupra finanţării cheltuielilor instituţiile publice şi tot prin ea se realizează:
3
Legea bugetară anuală (Legea nr. 23/1.03.1991, Legea 34/07.04.1992, Legea nr.
21/06.05.1993, Legea nr. 36/08.06.1994, Legea nr. 22/20.03.1995)
Pagina 25 din 86
refinanţarea deficitului bugetar, lansarea împrumuturilor de stat şi plasarea disponibilităţilor

sectorului public.
Analizând astfel lucrurile, se ajunge la concluzia că trezoreria constituie sistemul cel
mai potrivit de organizare a execuţiei care asigură protejarea finanţelor sectorului public de
toate riscurile. De asemenea, odată cu înfiinţarea Trezoreriei au fost soluţionate importante
probleme financiare care se vor derula în continuare şi anume: gestionarea creditelor externe
primite de la instituţiile financiare internaţionale în scopul sprijinirii programului de reformă
al Guvernului; mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului
bugetar, precum şi pentru plata dobânzilor la datoria publică internă şi externă; finanţarea
obligaţiilor statului asumate prin acorduri Guvernamentale cu decontare în conturile clearing,
barter şi cooperare economică, urmărindu-se echilibrarea importurilor cu exporturile pe astfel
de relaţii.
Deficitul bugetar poate fi finanţat prin emisiuni de certificate de trezorerie, vândute
populaţiei, garantate de stat, cu dobanda urmărindu-se în viitor extinderea acestei activităţi,
pe măsura câştigării încrederii populaţiei în cumpărarea acestora. Totodată, Ministerul
Finanţelor împreună cu Banca Naţională caută sa realizeze măsuri de perfecţionare a
operaţiunilor de trezorerie, care să permită crearea unui sistem de cunoaştere permanentă a
resurselor publice şi de previziune a nevoilor de împrumuturi pentru finanţarea deficitului
bugetar.
Trebuie să remarcăm că Trezoreria publică cuprinde totalitatea resurselor de care
dispune statul, iar aceasta nu se limitează numai la execuţia bugetului de stat.
Prin sistemul Trezoreriei s-a reuşit separarea finanţelor sectorului public în conturi
distincte deschise la Banca Naţională, de resursele comerciale care prezintă în fond avantaje
favorabile.
De asemenea, o problemă foarte importantă o constituie şi politica de plasamente
financiare din disponibilităţile temporare ale trezoreriei statului, care prin mecanismele create
trebuie să sprijine procesul de tranziţie şi restructurare economică, asigurând în acelaşi timp,
fructificarea disponibilităţilor temporare ale sectorului public. Fructificarea superioară a
disponibilităţilor fondului public a fost posibilă prin colaborarea Ministerului finanţelor cu
Banca Naţională a României, lucru ce a permis definirea politicii generale a B.N.R. şi a
băncilor comerciale.
În acest context, pentru implementarea noului mecanism, specialiştii din Trezoreria
centrală a Ministerului Finanţelor au fost sprijiniţi de specialişti ai Băncii Mondiale, ţinând
Pagina 26 din 86
cont de prevederile Memorandumului de politică economică convenit cu Fondul Monetar

Internaţional.
Este semnificativă politica statului în domeniul Trezoreriei privind elaborarea şi
punerea în aplicare a mecanismului „emisiunii” de titluri de stat destinate populaţiei pentru
acoperirea deficitelor bugetare.
În concepţia politicii statului activitatea de trezoreria se va perfecţiona, urmărindu-se
generalizarea acestui sistem.
Pagina 27 din 86
CAPITOLUL II
FLUXURILE FINANCIARE PRIVIND ÎNCASAREA VENITURILOR

BUGETARE, FINANŢAREA CHELTUIELILOR BUGETARE ŞI REFLECTAREA LOR
ÎN CONTABILITATE
2.1. Încasarea veniturilor bugetare şi extrabugetare prin Trezorerie
2.1.1. Veniturile bugetului de stat
Veniturile bugetului de stat sunt resurse banesti constituite din impozite şi taxe
încasate de la agenţii economicii şi contribuabili, precum şi din vărsămintele instituţiilor
publice şi alte venituri aprobate prin legea bugetara anuala de către Parlament.
Odată cu legea anuală a Bugetului de Stat se aprobă si veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat, care este administrat de către Ministerul Muncii Solidaritatii
Sociale si Familiei.
Veniturile lăsate la dispoziţia bugetelor locale sunt aprobate prin legea anuală a
bugetului de stat, însă în fiecare buget local sunt prevăzute şi aprobate de către organele
competente acele venituri care se realizează în unitatea administrativ teritorială. În toate
cazurile veniturile prevăzute în bugetele locale trebuie să se încadreze în lista aprobată prin
anexa la legea anuală a bugetului de stat.
Veniturile sunt prevăzute în bugete pe capitole şi subcapitole corespunzător
subdiviziunilor clasificatiei bugetare, aprobată prin ordin al Ministrului Finanţelor Publice.
Obligaţia calculării şi vărsării la termen a impozitelor, taxelor, contribuţiilor la
asigurările sociale şi a altor vărsăminte datorate statului, revine agenţilor economici indiferent
de forma de proprietate, precum şi instituţiilor publice. Persoanele fizice varsă impozitele şi
taxele datorate în baza comunicării organelor fiscale cu privire la debitele stabilite pentru
anul fiscal respectiv.
Veniturile bugetului se încasează în contul Trezoreriei astfel:
în numerar, direct la casieria Trezoreriei, precum si încasarea prin agenţi fiscali;
Pagina 28 din 86
virarea din iniţiativa agenţilor economici, instituţiilor publice din conturile deschise la
bănci comerciale, respectiv la trezorerii, în contul Trezoreriei în raza căreia aceştia îşi au
domiciliul fiscal.
Veniturile încasate prin trezorerie sunt urmărite şi evidenţiate distinct pe bugete şi
anume:
veniturile bugetului de stat ;
veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat ;
veniturile bugetelor locale.
Pentru veniturile instituţiilor publice şi cele provenite din fondurile externe
rambursabile sau nerambursabile se utilizează conturi de disponibilităţi.
Fluxurile de încasări pentru fondurile speciale sunt derulate tot prin trezorerii şi
înregistrate în conturile acestora (conturi de disponibilităţi).
În cadrul fiecărui buget se asigură evidenţa realizării veniturilor pe surse de venituri –
capitole şi subcapitole, conform clasificatiei bugetare, precum şi pe plătitori.
Delimitarea şi ordonarea veniturilor bugetare încasate pe bugete şi subdiviziuni se
asigură cu ajutorul conturilor deschise la trezoreriile teritoriale. Astfel, sistemul informatic de
codificare permite cunoaşterea încasărilor în funcţie de cerinţele realizării veniturilor.
2.1.2. Încasarea veniturilor bugetare de la agentii economici,

institutii publice si contribuabili
Încasarea veniturilor bugetare este operaţia ce constă în primirea de către trezorerie, a

unei sume de bani de la agenţii economici, instituţii publice, populaţie, reprezentând venituri
bugetare.
A. Agenţii economici îşi achită impozitele şi taxele datorate către buget, astfel:
a) prin depunere in numerar la casieria Trezoreriei a sumelor reprezentând impozite şi
taxe.
Agentul economic se prezintă la compartimentul control şi evidenţă veniturilor în
vederea stabilirii sumelor datorate şi a termenului de plată, după care se întocmeşte nota de
plată care se prezintă casieriei. Casierul încasează suma pe baza foii de vărsământ şi
eliberează chitanţa corespunzătoare.
Pagina 29 din 86
Agent depune document
*Trezoreria statului – serviciul
economic documente control şi evidenţă a veniturilor de încasare
Figura 2.1. – Încasarea veniturilor în numerar
depune suma şi primeşte chitanţa

Notă **Casieria
Trezoreriei
* - verifică şi stabileşte suma de plată, bugetul, capitolul şi subdiviziunea clasificatiei
bugetare
** - verifică documentele, încasează suma şi eliberează chitanţa
b) decontare prin virament - prin ordin de plată, pe baza căruia banca comercială
virează din contul clientului în contul Trezoreriei sumele datorate (figura 2.2.) sau, în cazul în
care agentul economic are cont deschis1 la trezorerie, acesta pe baza ordinului de plată emis de
Agent Banca
agentul economic
economic, efectuează plata în contul de venituri aferent. (figuraComercială
2.3.)
Figura 2.2. – încasarea veniturilor prin plata din cont
* Trezoreria 2
locală
4
Notă:
*Trezoreria
- Trezoreria locală verifică extrasul de cont şi înregistrează veniturile
Sucursalaîncasate pe
judeţeană şi plătitori
bugete, subdiviziuni 3 judeţeană BNR
6
5
Legendă
Trezoreria 7 BNR
1 centrală (centrală)
– agentul economic trimite ordinul de plată la banca comercială la care are deschis
contul curent
2 – Banca Comercială - debitează contul clientului său
- creditează contul său la BNR
3 – Sucursala judeţeană BNR - debitează cont banca comercială
- creditează contul Trezoreriei Judeţene
- trimite extrasul de cont Trezoreriei Judeţene
- instiinteza BNR(centrala)
4 – Trezoreria Judeţeană - transmite electronic la Trezoreria Locală de încasarea
sumei înscrisă în ordinul de plată
Pagina 30 din 86
5- Trezoreria Judeteana - înregistrează încasarea sumei în contul

corespondent al trezoreriei
6- Trezoreria Judeteana - informează Trezoreria Centrală cu privire la
încasarea venitului
7 – BNR - înregistrează venitul în contul Trezoreriei Centrale (creditează
contul)
Figura 2.3. – Incasarea veniturilor bugetare de la agenţi economici ce au

cont deschis la Trezorerie
ordin de plată
Agentul Trezorerie
Trezorerie
economic extras de cont - cont venit -
Înainte de depunerea efectivă a sumei, plătitorul se prezintă la ghişeul

compartimentului controlului şi evidenţei veniturilor cu înştiinţarea de plată de la organele
fiscale.
În cazul în care plătitorul se prezintă din proprie iniţiativă la acest ghişeu se stabileşte:
suma de plată
destinaţia plăţii
încadrarea corectă în termenele de plată, calculându-se dobânzi pentru întârziere în
cazul depăşirii acestor termene
Toate aceste date sunt menţionate în nota de plată de lucrătorul respectiv şi se predă
verifică
împreună cu actele însoţitoare privind plata, casierului încasator care suma
înregistrează le semnează, în vederea
notificării şi soldării debitelor. Casierul în schimbul sumeiînprimite
contabilitate
eliberează chitanta pentru
incasarea impozitelor, taxelor si contributiilor, ca act doveditor al achitării sumei.
Chitanta pentru incasarea impozitelor, taxelor si contributiilor este trimisă la casierie
pe bază de borderou pe cale internă, fiind interzisă trimiterea ei prin intermediul plătitorului.
La primirea ei, casierul verifică dacă suma din chitanta pentru incasarea impozitelor, taxelor
si contributiilor corespunde cu suma înscrisă în monetarul inscris pe verso, apoi primeşte şi
numără banii de la depunători, semnează pe cele două documente şi eliberează un exemplar
al chitantei. Toate chitantele pentru incasarea impozitelor, taxelor si contributiilor se
înregistrează în „jurnalul de casă” întocmit în trei exemplare.
Documentul de plată (ordin de plată) completat cu toate elementele necesare se
depune de plătitor la unitatea bancară la care îşi are deschis contul curent. Decontarea privind
Pagina 31 din 86
încasarea veniturilor bugetare se realizează prin transmiterea electronica a ordinelor de plată

de la băncile comerciale unde agenţii economici îşi au conturile, la sucursala judeţeană a
Băncii Naţionale care gestionează contul curent general al Trezoreriei Statului.
La filiala băncii comerciale, pe baza disponibilului din contul agentului economic se
acceptă plata, după care se înregistrează în contul contribuabilului diminuarea disponibilului
cu suma înscrisă în ordinul de plată. Banca îi emite contribuabilului un extras de cont pentru
această operaţiune. În acelaşi timp, expediază suma din contul său către buget, la sucursala
judeţeană a băncii comerciale, cu dispoziţii centralizatoare. Mai departe suma parcurge
traseul înspre sucursala Băncii Naţionale care evidenţiază suma în contul curent al Trezoreriei
Statului. În acelaşi timp după evidenţierea tuturor încasărilor de această natură emite extrasul
de cont.
B. In cazul instituţiilor publice, încasarea veniturilor se poate realiza în numerar şi
prin virament.
Instituţiile publice sunt finanţate:

integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale, după caz;
din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
integral din venituri proprii.
Instituţiile din categoria a au veniturile transferate în totalitate în conturile deschise la
trezorerie venituri care servesc la acoperirea cheltuielilor. Veniturile instituţiilor din categoria
b sunt încasate numai prin trezorerie, în timp ce veniturile celor din categoria c trebuie
raportate nu şi încasate prin trezorerie, cu toate că nu provin de la buget.
În principiu, o instituţie publică finanţată integral de la buget, varsă veniturile proprii
realizate în contul bugetului din care este finanţată reducând efortul bugetar.
În funcţie de regimul legal al destinaţiei veniturilor instituţiile publice, operaţiunile de
încasare a veniturilor proprii se realizează astfel:
1) Incasarea veniturilor proprii în numerar prin casieria trezoreriei. Mecanismul de
încasare a veniturilor în numerar este similar cu cel al agenţilor economici. Veniturile
încasate prin casierie pe baza chitantei pentru incasarea impozitelor, taxelor si contributiilor ,
se depun în conturile deschise la trezorerie, potrivit destinaţiei stabilite de dispoziţiile legale.
Astfel, instituţiile publice depun la casieria trezoreriei numerarul ridicat din cont şi
rămas nefolosit, încasările provenite din activitatea proprie precum şi numerar în contul
Pagina 32 din 86
datoriilor pe care le au către buget. Depunerea numerarului trebuie să se facă conform

prevederilor legale, zilnic sau periodic. În acest scop, instituţia comunică trezoreriei prin
adresă scrisă, suma în numerar ce urmează a fi depusă în conturi potrivit destinaţiei legale.
Adresa de comunicare se prezintă serviciului control şiverifică
evidenţaşi veniturilor din cadrul
întocmeşte
Trezoreriei, care după verificare şi stabilirea contului în care se varsă,ordin
întocmeşte ordinul de
de încasare
încasare pe care îl transmite casierei în vederea încasării sumei. Acest ordin este controlat de
casier, care îl semnează şi îl înregistrează în registrul de casă. Pentru numerarul încasat se
eliberează chitanţă.
Figura 2.4. – Incasarea veniturilor proprii instituţiilor publice
Instituţia adresă de Trezorerie Casierie

publică (Serviciul controlul şi (încasare venituri)
comunicare
evidenţa veniturilor)
chitanţă
2) Încasarea prin virament bancar, pe baza documentelor justificative:
a) ordinul de încasare, reprezintă contravaloarea serviciilor prestate, lucrărilor
executate de către instituţiile publice, este completat de instituţie şi se pre-intă trezoreriei.
b) ordinul de plată întocmit de un agent economic sau o instituţie publică în favoarea
unei instituţii publice beneficiară a sumei.
c) cecul barat completat în favoarea instituţiei beneficiare.
Documentele, după verificare şi înregistrare în contabilitatea trezoreriei, se transmit
unităţilor bancare la care agenţii economici au conturi deschise pentru înregistrarea
operaţiunilor de plată. Contul de venituri este deschis pe subcapitole din cadrul capitolului
„vărsămintele din veniturile instituţiile de stat” cu desfăşurare pe instituţiile publice.
Fluxul acestor operaţiuni se prezintă în figura 2.5.
Figura locală
Trezoreria 2.5. – Incasarea veniturilor de la instituţiile publice
trimite numerar/cec/ordin de plată Instituţia

publică
/cec/ ordin de plată
Trimite numerar/
Pagina 33 din 86
Trezoreria
judeţeană
trimite numerar/cec/ordin de plată

Sucursala
creditează contul Trezoreriei judeţeană BNR
trimite copii ordin de plată,extras
raportează
Trezoreria creditează contul Trezoreriei BNR
centrală trimite rapoarte (centrală)
C. Impozitele şi taxele datorate de persoanele fizice din municipii şi oraşe se
încasează:
a) în numerar prin casieria trezoreriei.
Pentru achitarea acestora, persoanele fizice prezintă serviciului control şi evidenţa
veniturilor, înştiinţările de plată primite de la organele fiscale, prin care sunt comunicate
debitele din impozite, taxe, amenzi, etc, care urmează a fi achitate în anul fiscal respectiv.
În lipsa înştiinţărilor de plată, contribuabilii pot prezenta:
chitanţele de plată din perioadele precedente ;
declaraţii de impunere ale organelor fiscale;
procese verbale de contravenţii, amenzi, etc;
alte documente din care să rezulte natura şi felul obligaţiei de plată către buget,
precum si
informatii verbale, pe baza carora se poate stabili natura, impozitele si taxele de plata.
b) prin virament, pe baza ordinului de plată completat de contribuabil
În oraşe şi comune unde nu există o evidenţă pe calculator, populaţia îşi poată plăti
impozitele şi taxele în numerar prin intermediul agenţilor fiscali încasatori, care eliberează
chitanţe pentru sumele încasate.
Agenţii fiscali au obligaţia depunerii sumelor la casieria trezoreriei în baza unui
borderou, care este însoţit de sumele încasate şi chitanţele aferente anexate în vederea
depunerii lor în casierie. Casierul elibereaza agentului o chitanta pentru suma totala din
borderou.
Casierul, la sfarsitul zilei intocmeste registrul de casa. Acesta este întocmit în trei
exemplare dintre care unul este predat şefului serviciului casierie-tezaur împreună cu
numerarul încasat în acea zi, cel de-al doilea exemplar este predat compartimentului de
control şi evidenţă a veniturilor, iar al treilea exemplar se arhivează la casieria de încasări.
Sumele încasate prin casieria de incasari a trezoreriei se înregistrează în casieria-
tezaur a Trezoreriei în aceeaşi zi. Încasările aduse după terminarea programului casieriei –
tezaur se înregistrează în conturile respective cu data zilei următoare.
Pagina 34 din 86
c) plata electronică a creanţelor bugetare

Persoanele fizice au posibilitatea plăţii impozitelor, taxelor şi a altor creanţe datorate
la bugetul local al municipiilor şi oraşelor sau datorate unor instituţii publice urbane prin
mijloace electronice de plată începând cu următoarele date:
1 februarie 2003 – pentru plata impozitelor şi taxelor locale în municipii şi sectoare
ale Municipiului Bucureşti ;
1 noiembrie 2003 – pentru plata impozitelor şi taxelor locale în oraşe
1 ianuarie 2004 - pentru plata oricăror creanţe bugetare datorate de persoanele fizice,
către orice instituţie publică cu sediul într-un municipiu sau oraş.
Suplimentar, primariile trebuie sa ofere si posibilitatea consultarii debitelor datorate

acesteia de persoanele fizice, prin intermetiul paginii de internet a primariei. Fiecare
cotribuabil poate cere primariei acordarea unui nume de utilizator si a unei parole, pe baza
careia sa poata consulta in conditii de securitate maxima informatiile confidentiale cu privire
la debitele sale fata de primarie si lista platilor efectuate.
Modalităţile de plată electronică sunt:
Plata cu cardul la POS-ul instalat la Direcţia de Impozite şi Taxe Locale, din cadrul
Primăriei.
Plata la unul din bancomatele unei bănci agreate de Primărie. Avantajul acestei
metode îl reprezintă posibilitatea plăţii din orice colţ al ţării al sumelor datorate unei Primării
Plata prin intermediul serviciilor de internet–banking sau home-banking.
Fiecare trezorerie are obligaţia de a exercita controlul asupra încasării la termen a
veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale şi bugetului asigurărilor sociale de stat.
Controlul se exercită de către compartimentul control şi evidenţă a veniturilor pe baza
documentelor de plată sau intrate în trezorerie. Astfel se verifică şi se analizează:
temeiul legal prin care s-a stabilit obligaţia vărsării de impozite şi taxe către buget;
respectarea reglementărilor în vigoare privind vărsarea impozitelor şi taxelor pe
bugete şi încadrarea veniturilor pe capitole şi subcapitole prevăzute de clasificaţia bugetară;
respectarea termenelor de vărsare a impozitelor, taxelor şi a altor venituri.
Se consideră ziua efectuării plăţii:
ziua depunerii sumei pentru încasările în numerar prin casieria trezoreriei;
ziua virării sumei din contul plătitorului când plata de face cu ordin de plată din
iniţiativa agentului economic ;
ziua de ştampila a poştei, când plata de face prin mandat poştal.
Pagina 35 din 86
Dacă nu se respectă termenele, se aplică majorări de întârziere prevăzute de

reglementările în vigoare.
D. Încasarea veniturilor bugetare prin executare silită
În cazul în care debitorul nu-şi achită „la termen” obligaţiile de plată, organul de
executare silită îi va transmite o înştiinţare de plată prin care i se notifică suma de plată
datorată.
Prin expresia „la termen” se înţeleg termenele legale de plată prevăzute pentru diferite
tipuri de impozite şi taxe, iar în cazul în care termenul de plată a unei obligaţii
bugetare expiră într-o zi nelucrătoare, plata se consideră în termen dacă este efectuată în ziua
lucrătoare imediat următoare.
Pentru plătitorii care au cont bancar, data plăţii este data la care băncile debitează
contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice confirmate prin ştampila şi
semnătura autorizată a acestora.
Orice obligaţie bugetară neachitată la scadenţă generează plata unor majorări de
întârziere, calculate pentru fiecare zi de întârziere până la data achitării sumei datorate,
inclusiv.
Băncile sunt obligate să vireze sumele reprezentând venituri bugetare în aceeaşi zi în
care a debitat contul plătitorului. În caz contrar, majorările de întârziere datorate pentru
neplata în termen sunt suportate de către bănci.
2.1.3. Amânarea, esalonarea si restituirea veniturilor bugetare
Agenţii economici şi contribuabilii pot solicita, în anumite situaţii, amânarea sau

eşalonarea plăţii unor impozite sau taxe. Amânarea veniturilor bugetare reprezintă
operaţiunea prin care plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor urmează a se realiza într-un
moment ulterior celui stabilit iniţial, în timp ce eşalonarea veniturilor bugetare reprezintă
operaţia prin care se realizează repartizarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor ce trebuiesc
plătite, în mai multe părţi la intervale succesive dinainte stabilite.
Cererile de amânare sau eşalonare se depun organelor fiscale potrivit procedurilor din
normele stabilite de Ministerul Finanţelor Publice.
Pagina 36 din 86
Dacă rezolvarea este favorabilă, aprobarea de eşalonare sau amânare a plăţii

impozitelor şi taxelor se comunică trezoreriei de către compartimentele de urmărire fiscală
din cadrul Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice judetene. Pentru sumele amânate nu se
percep majorări de întârziere pe perioada respectivă.
Compartimentul control şi evidenţa veniturilor din cadrul trezoreriei, verifică
documentul primit, urmărind cuprinderea tuturor elementelor şi existenţa semnăturilor
autorizate, după care se transmite contabilităţii pentru a fi înregistrate în evidenţa analitică pe
plătitori.
Pentru sumele situate sub un anumit plafon stabilit prin ordin al Ministrului Finanţelor
Publice, aprobarea amânării sau eşalonării poate fi dată de către directorul executiv al
Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene, iar pentru sumele care depăşesc plafonul,
aprobarea amânării sau eşalonării la plată se dă de către conducerea Ministerului Finanţelor
Publice.
Contribuabilii pot solicita ca, în cazul în care, sumele virate pentru impozite şi taxe
sunt mai mari decât cele datorate legal, sumele vărsate în plus să fie trecute în contul altor
impozite şi taxe datorate şi care nu au fost achitate de către acelaşi plătitor. Operaţiunea se
numeşte compensare între impozite şi taxe.
Cererile de compensare se prezintă de către contribuabilii unităţilor teritoriale ale
Ministerul Finanţelor Publice, care prin compartimentul control şi evidenţa veniturilor
verifică şi analizează:
existenţa plusului în unele debite din impozite şi taxe ale plătitorului rezultat din
evidenţa analitică, la care nu mai apar termene de plată;
existenţa unor debite din impozite şi taxe ale aceluiaşi plătitor, la care urmează să se
efectueze încasări în sume.
Rezultatul verificării se înscrie sub formă de referat pe cererea contribuabilului, se
semnează de şeful compartimentului control şi evidenţa veniturilor şi de lucrătorul care a
efectuat verificarea, după care se aprobă de către directorul Trezoreriei, în cazul municipiilor;
de catre şeful administratiei financiare în cazul oraşelor si comunelor.
Compensarea la aceeaşi sursă de venit a sumelor plătite în plus se efectuează de către
plătitor prin reţinerea lor din sumele datorate la termenele de plată următoare, cu condiţia să
comunice şi trezoreriei.
Dacă agenţii economici, instituţiile publice şi contribuabilii au vărsat la buget unele
venituri care ulterior se constată că nu au fost vărsate necuvenit sau în sume mai mari decât
Pagina 37 din 86
prevăd reglementările în vigoare şi nu au de compensat cu alte impozite şi taxe datorate au

dreptul să solicite restituirea lor.
Restituirea impozitelor, şi taxelor reprezintă operaţiunea de înapoiere a sumelor
plătite de contribuabil, necuvenite sau de valoare mai mare decât cea datorată potrivit
reglementărilor în vigoare, în condiţiile în care nu au alte obligaţii fiscale de onorat.
Restituirea are loc în toate cazurile la cererea justificată a plătitorilor, cererea care este
depusă la trezorerie şi care trebuie să cuprindă:
suma solicitată a fi restituită;
scopul şi documentele din care rezultă încasarea sumei în conturile bugetului de stat;
bugetelor locale şi bugetului asigurărilor sociale de stat;
temeiul legal privind cererea de restituire sau dovada din care rezultă că suma a fost
vărsată ca necuvenită bugetului.
Cererea justificată se verifică şi se analizează de către compartimentul control şi
evidenţă a veniturilor din cadrul Trezoreriei, care examinează elementele conform figurii 2.6.
Figura 2.6. – Solicitarea restituirii veniturilor bugetare
Agentul Trezorerie
economic (serviciul, controlul şi
temeiul legal în baza căruia s-aevidenţa vărsarea )sumelor la buget
efectuatveniturilor
dacă suma solicitată a fost efectiv încasată în conturile de venituri bugetare inclusiv în
partizi nominale
cererea de restituire să fie prezentată în cadrul termenelor de prescripţie prevăzute de
dispoziţiile legale în vigoare
cerere de
stabilirea elementelor din care să rezulte că sumeleverifică
au fost vărsate ca necuvenite
restituire
bugetului de stat sau sunt mai mari decât limita stabilită prin dispoziţiile legale
Rezultatul verificării şi analizei se consemnează într-un referat, în care propunerea de
restituire se fundamentează pe elemente legale.
În cazul în care s-a aprobat restituirea unor venituri, se procedează astfel:
în cazul agenţilor economici şi instituţiilor publice pe baza referatului aprobat se
întocmeşte o notă contabilă prin care se debitează contul de venituri sintetic şi analitic al
bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurărilor sociale de stat, după caz, în care
s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se creditează contul corespondent al trezoreriei; suma
Pagina 38 din 86
se virează în contul agentului economic la banca comercială la care îl are deschis; nota
contabilă se semnează de directorul sau înlocuitorul său de drept şi şeful serviciului
se prezintă
contabilitate; document
cerere
în cazul contribuabililor – persoane fizice – sumele aprobate a fi restituite se achita
prin casieria trezoreriei direct persoanei în cauză pe baza referatului aprobat.
Schematic, fluxul operaţiunilor de restituire a veniturilor de către agenţii economici
este prezentat în figura 2.7.
cerere aprobată, ordin de

proces verbal plată
Figura 2.7. – Solicitarea şi aprobarea restituirii
Agent economic ADMINISTRAŢIA

*prezintă cerere de FINANCIARĂ
restituire *compartimentul impozite şi ADMINISTRAŢIA
taxe verifică şi propune FINANCIARĂ
DIRECTOR
*aprobă restituirea
Direcţia Trezoreriei
Banca comercială Banca Naţională – judeţene – procedează
(cont agent
Compartiment preia suma din contul la preluarea sumei din
economic) Trezorerie
Trezoreriei
2.1.4. Prognoza veniturilor bugetare
impozite contul Trezoreriei
Serviciul control şi evidenţa
veniturilor întocmeşte ordin
Prognoza veniturilor bugetare estedeoperaţiunea
plată pentruderestituire
prevedere a desfăşurării în timp a
veniturilor bugetare bazată pe studiul împrejurărilor care le determină apariţia şi evoluţia,
prevederea valorilor pe care le vor lua în viitor unele mărimi din prezent.
Prognoza veniturilor bugetare se efectuează începând cu data de 1 septembrie 2001
astfel:
a) Prognoza veniturilor bugetului de stat
Obligaţia prognozării veniturilor de încasat la bugetul de stat în conturile
corespunzătoare deschise la unităţile teritoriale de Trezoreriei şi Contabilitate Publică revine
Direcţiilor metodologice şi administrative a veniturilor statului şi respectiv, Direcţiei de
administrare mari contribuabili organizate în cadrul Direcţiilor generale ale finanţelor publice
judeţene, respectiv şi a municipiului Bucureşti, după caz:
La întocmirea formularului direcţiile menţionate mai sus au în vedere:
termenele de plată, cuantumul obligaţiilor agenţilor economici faţă de bugetul de stat
influenţate cu informaţiile furnizate de către aceştia în legătură cu data şi cu cuantumul
obligaţiilor bugetare care pot fi achitate în mod concret în decada pentru care se întocmeşte
Pagina 39 din 86
prognoza respectivă precum şi cu orice alte informaţii care pot contribui la o bună
fundamentare a prognozei veniturilor de încasat la bugetul de stat.
data încasării veniturilor este data la care se estimează încasarea
veniturilor respective în conturile corespunzătoare deschise la unităţile
teritoriale de Trezorerie şi contabilitate publică, determinată astfel:
a) data încasării Data efectuării plăţii de În situaţia în care agenţii economici
veniturilor către agentul economic efectuează plata din contul propriu
deschis la unitatea de trezorerie şi
contabilitate publică la care îşi achită
obligaţia sau obligaţiile în numerar
b) data încasării Data efectuării plăţii de În situaţia în care agentul economic
veniturilor către agentul economic are sediul în municipii reşedinţă de
judeţ sau în sectoarele Municipiului
Bucureşti şi îşi achită obligaţia din
conturi deschise la bănci
c) data încasării Data efectuării plăţii de În situaţia în care agentul economic
veniturilor către agentul economic are sediul în municipii nereşedinţă de
judeţ, oraşe, comune şi îşi achită
obligaţia din conturi deschise la bănci
Direcţiile de metodologie şi administrare a veniturilor statului şi direcţia de

administrarea a marilor contribuabili din cadrul Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, transmit Direcţiilor de Trezorerie şi
Contabilitate Publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, situaţia
prevăzută tabelul de mai sus, cu trei zile înaintea începerii fiecărei decade.
b) Prognoza veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat
Pentru estimarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat se întocmeşte de
decadal de casele de pensii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi se depune la
Trezoreriile municipiilor reşedinţă de judeţ sau la Direcţia de Trezorerie şi Contabilitate
Publică a municipiului Bucureşti după caz, cu trei zile lucrătoare înainte de începutul fiecărei
decade.
Fundamentarea datelor se efectuează în funcţie de termenele de plată şi de cuantumul
obligaţiilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat din evidenţa unităţilor descentralizate
ale Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale menţionate mai sus, care
Pagina 40 din 86
pot fi influenţate cu orice date furnizate de către plătitori în legătură cu ziua achitării de către
aceştia a obligaţiilor bugetare, precum şi cu orice alte informaţii care pot contribui la o bună
fundamentare a prognozei respective.
c) Prognoza veniturilor bugetelor locale
În scopul prognozării veniturilor bugetelor locale, ordonatorii principali de credite ai
bugetelor locale întocmesc decadal, prognoza care se depune la unităţile teritoriale de
Trezorerie şi Contabilitate Publică la care acestea au conturi deschise, cu trei zile înainte de
începutul fiecărei decade.
Fundamentarea sumelor se efectuează în funcţie de termenele şi de cuantumul
obligaţiilor faţă de bugete locale din evidenţa organelor fiscale ale unităţilor administrativ-
teritoriale, care pot fi influenţate cu orice informaţii comunicate de către plătitori în legătură
cu data plăţii efective a obligaţiilor care sunt achitate în decada respectivă.
d) Prognoza veniturilor din alte surse
Instituţiile publice (indiferent de sistemul de finanţare) care gestionează fonduri
speciale, venituri extrabugetare sau realizează venituri din alte fonduri publice decât cele ale
bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale au obligaţia de a
estima sumele care urmează să fie încasate decadal completând datele corespunzătoare în
coloana 6 din situaţia prevăzută în figura 2.1., care se depune la unităţile teritoriale de
Trezorerie şi contabilitate publică la care acestea au conturi deschise, cu trei zile lucrătoare
înainte de începutul fiecărei decade.
2.2. Sistemul finanţării cheltuielilor din bugetul public, bugetul local, mijloace
extrabugetare prin Trezoreria finanţelor publice
2.2.1 Sistemul de deschidere si repartizare a creditelor din bugetul public
Efectuarea cheltuielilor institutiilor publice reprezinta un proces pe care il parcurg

ordonatorii de credite in vederea indeplinirii actiunilor si sarcinilor pentru care au fost
aprobate creditele bugetare.
Cheltuielile bugetare sunt sume prevazute si aprobate in bugetele componente ale
bugetului general consolidat, in limitele si potrivit destinatiilor stabilite prin bugetele
respective.
Vincentude si Jean Claude Pagat in „Cour sur les regels de la compatibilite publique”,
Ecole Nationale des services du tresor, Paris, 1991, defineste ordonatorul de credite bugetare
ca fiind persoana care are calitatea, in numele statului a unei colectivitati sau institutii
Pagina 41 din 86
publice, de a contracta, constata, lichida o creanta sau de a o ordona fie incasarea unei
creante, fie plata unei datorii.
Din aceasta definitie, ordonatorii de credite nu sunt atasati notiunii de incasari si
cheltuieli, ci celei de „creante” si „datorii”.
Dictionarul explicativ al Limbii Romane, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti,
2001, defineste ordonatorul de credite ca fiind conducatorul unei institutii bugetare, centrale
sau locale, care are dreptul sa dispuna de creditele bugetare aprobate prin bugetul de venituri
si cheltuieli al institutiei.
Fluxul finantarii cheltuielilor din bugetul public prin Trezoreria Statului cuprinde
doua faze, si anume:
deschiderea creditelor bugetare;
angajarea si utilizarea creditelor.
Creditul bugetar (suma aprobata prin buget) reprezinta limita maxima pana la care se
pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate in
cursul exercitiului bugetar si/sau din exercitii anterioare pentru actiuni multianuale, respectiv
se pot angaja, ordonanta si efectua plati din buget pentru celelalte actiuni.
Deschiderea de credite bugetare este aprobarea comunicata ordonatorului principal de
credite, de catre Ministerul Finantelor Publice prin Trezoreria Statului, in limita careia se pot
efectua repartizari de credite bugetare si plati.
2.2.2. Sistemul de deschidere de credite din bugetul de stat
Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare ca limită maximă pentru
cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, pe capitole de cheltuieli cum sunt : acţiuni social-
culturale, apărare naţională, ordine publică, autoritate publică, acţiuni economice, etc, iar în
cadrul lor, repartizarea se face conform figurii 2.8. pe categorii de cheltuieli astfel:
Figura 2.8. – Categorii de cheltuieli prevăzute şi aprobate prin lege în
cadrul fiecărui capitol
Cheltuieli de personal
Cheltuieli curente
Cheltuieli materiale
Subvenţii
Ttransferuri
Pagina 42 din 86
Capitol
de Dobânzi la datoria
cheltuieli publică
Cheltuieli de capital
Rezerve
Împrumuturi acordate
Rambursări de credite, plăţi de

Pe bazadobânzi şi comisioane
bugetului la crediteprincipali de credite repartizează instituţiilor
aprobat, ordonatorii
interne şi externe
din subordine creditele bugetare necesare finanţării cheltuielilor pentru întregul an.
Creditele bugetare aprobate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare prin bugetul
fiecărei instituţii reprezintă limita maximă, deci nu pot fi depăşite. Potrivit reglementărilor în
vigoare, cheltuielile se pot angaja şi efectua de către ordonatorii de credite numai pe baza
creditelor deschise de către ordonatorul principal de credite. De asemenea, orice cheltuială
din sumele alocate prin bugetul de stat se poate aproba de către coordonatorul de credite şi
efectua numai dacă a fost în prealabil avizată, potrivit legii, de către conducătorul
compartimentului financiar-contabil sau alte persoane însărcinate cu exercitarea controlului
financiar preventiv.
Ordonatorii principali de credite solicită Ministerului Finanţelor Publice - Direcţia
Generală a Trezoreriei Publice - deschiderea de credite bugetare pentru activitatea proprie şi a
unităţilor subordonate pentru cheltuieli curente şi cheltuieli de capital.
Elemente pe baza cărora se stabileşte volumul creditelor bugetare sunt:
gradul de utilizare a creditelor acordate anterior;
disponibilităţile rămase la finele anului la cheltuielile curente şi de capital;
cheltuielile necesare ce urmează a se efectua în perioada următoare pentru activitatea
curentă şi pentru investiţii;
veniturile proprii prevăzute a se realiza şi care potrivit legii se folosesc la acoperirea
cheltuielilor aprobate ordonatorilor principali de credite stabilite pentru unităţi subordonate,
termenele la care să prezinte cererile de fonduri şi modul de justificare a solicitării creditelor
bugetare, cereri care urmează a fi analizate de către aceştia.
Creditele bugetare privind cheltuielile aprobate pe capitole în buget, se deschid
trimestrial în doua tranşe:
prima tranşă între 20-25, din ultima lună a trimestrului în curs pentru primele 2 luni
ale trimestrului următor, fără a depăşii 65% din prevederea trimestrului ;
Pagina 43 din 86
a doua tranşă, pentru diferenţă, între 20-25 din a doua lună a trimestrului în curs
pentru creditele bugetare aferente ultimei luni a trimestrului.
Cererile de deschidere a creditelor bugetare se întocmesc la nivel de capitol de
cheltuieli. Pe verso-ul cererii pentru deschidere de credite bugetare se menţionează separat
suma creditelor cu defalcare pe cheltuieli curente, din care – cheltuieli de personal, cheltuieli
materiale şi subvenţii – detaliate potrivit structurii aprobate prin buget şi pe cheltuieli de
capital.
Direcţia Generală a Trezoreriei, după ce analizează şi verifică documentele aprobă
deschiderea creditelor bugetare, le dă avizul de deschidere. In caz contrar, documentele se
restituie.
O dată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezintă
Ministerului Finanţelor Publice nota justificativă precum şi dispoziţiile bugetare pentru
repartizarea creditelor pentru:
cheltuieli proprii;
cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine;
cheltuielile instituţiilor publice direct subordonate ordonatorilor secundari, ai căror
conducători sunt ordonatori terţiari.
Cererile de credite se verifică în vederea deschiderii creditelor avându-se în vedere
principalele aspecte, prezentate in figura 2.9.:
Figura 2.9. – Aspecte ale cererii de credite verificate pentru deschiderea creditelor
bugetare
Încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate pentru

perioada pentru care se solicită deschiderea
Completarea corectă a elementelor din formular, verificarea

semnăturilor autorizate, codificarea corectă a conturilor conform
clasificaţiei bugetare şi a planului de conturi al Trezoreriei
Verificarea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli din

cererile de deschidere de credite
Încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare în totalul creditului
bugetar,
Cererilecât
de şicredite
pe subdiviziunile acestuia.
neîntocmite corect sunt restituite.
Direcţia Generală a Trezoreriei Statului, după primirea şi verificarea documentelor
procedează astfel:
Pagina 44 din 86
Figura 2.10. – Etape privind deschiderea creditelor bugetare realizate de

Direcţia Generală a Trezoreriei Statului
primeşte şi verifică documentele privind solicitarea deschiderii creditului bugetar
Documentele se transmit cu un borderou întocmit în dublu exemplar, din care

Direcţia Generală a Trezoreriei Reţine 2 exemplare din cererea
exemplarul 2 se restituie Trezoreriei Centrale pentru confirmarea
de deschidere primirii documentelor
a creditului
Statului
respective.
Reţine 1 exemplar
La primirea dispoziţiilor bugetare Direcţia Judeţeană din nota
de Trezorerie şi Contabilitate
Expediază 1 exemplar din justificativă
Publica a municipiului
dispoziţia Bucureşti verifică existenţa tuturor documentelor înscrise în borderou,
bugetară de repartizare
a creditului
semnează delaprimire
Direcţia de
exemplarul 2 al borderoului pe care îl înapoiază Trezoreriei Centrale. În
Trezorerie Judeţeană şi a Reţine 1 exemplar din dispoziţia
cazul în care Bucureşti
Municipiului se constată unele nereguli între documente şi borderou
bugetară se sesizează
de repartizare a telefonic
Trezoreriei Centrale pentru clarificare şi se procedează creditului pentrucelor
potrivit înregistrarea
stabiliteînde catre
contabilitate
Trezoreria Centrală.
În continuare,
un exemplar Direcţia
din cererea de Trezoreriei Judeţene procedează astfel:
deschiderea a creditului
grupează se bugetare pe localităţile în care îşi au sediul instituţiile respective
dispoziţiile
înapoiază ordonatorului de
(judeţ,
creditemunicipiu, oraşe, comune);
(pentru confirmarea
deschiderii creditului
intocmeşte bugetar)
borderoul în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente fiecărei
localităţi din judeţ;
expediază prin poştă sau curier, după caz, trezoreriei municipale, orăşeneşti şi
administratiilor financiare comunale dispoziţiile bugetare împreună cu borderoul întocmit
pentru instituţiile publice care au la acestea conturi deschise
reţine dispoziţiile bugetare pentru instituţiile publice care au conturi deschise la
Direcţia Trezoreriei Judeţene
Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi administratiile financiare comunale verifică
dispoziţiile bugetare transmise în baza borderoului, semnează exemplarul doi al borderoului
după care îl transmite înapoi la Direcţia Trezoreriei Judeţene şi a municipiului Bucureşti
pentru confirmarea dispoziţiilor bugetare. În cazul în care au fost repartizate de către
ministere credite bugetare ordonatorilor secundari de credite (inspectorate şcolare judeţene,
direcţii sanitare), aceştia au obligaţia ca, în termen de doua zile, să prezinte dispoziţiile
bugetare pentru repartizarea creditelor instituţiilor din subordine aflate în localitatea din
judeţul respectiv, cât şi pentru nevoile proprii.
Pagina 45 din 86
Ordonatorii principali după primirea comunicării privind deschiderea creditelor,

procedează la repartizarea creditelor la instituţiile din subordine. Repartizarea are loc pe baza
următoarelor elemente de fundamentare:
necesarul de finanţat în limita creditelor aprobate şi repartizate pe trimestre;
disponibilul de credite rămas din perioadele precedente.
Repartizarea se efectuează pe baza întocmirii documentului „dispoziţie bugetară” care
cuprinde:
denumirea instituţiei;
conturile bugetare;
trezoreria prin care îşi derulează operaţiile de plăţi;
creditele bugetare repartizate atât în sumă totală cât şi pe subdiviziuni ale clasificaţiei
bugetare.
Pe verso-ul dispoziţiei bugetare se înscrie repartizarea creditelor bugetare pe conturi
analitice care se formează din următoarele:
cod 01 – credite deschise şi repartizate bugetului de stat;
cod capitol cheltuieli, conform clasificatiei bugetare ;
cod 00 – câmp rezervat pentru codificări specialel;
cod titlu cheltuieli şi anume: - 02- „cheltuieli de personal”
- 20- „cheltuieli materiale şi servicii”
cod fiscal al instituţiei publice.
Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei de la toate nivelele pe
baza cererilor de deschidere şi a dispoziţiilor bugetare în contul din afara bilanţului 01
„Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul de
stat”. Acest cont se conduce în analitic pe trezorerii, pe capitole de cheltuieli şi pe
subcapitole, pe categorii de cheltuieli şi el este utilizat în execuţia bugetară si reprezintă
limita maximă până la care pot fi admise plăţi către instituţiile publice respective.
2.2.3. Deschiderea de credite din bugetele locale
Potrivit legii, fiecare comună, oraş, municipiu, judet, sector al municipiul Bucureşti
întocmeşte buget propriu în condiţii de autonomie. Administraţia bugetelor locale este
asigurată de către consiliile locale potrivit legii finanţelor publice. Primarii îndeplinesc
atribuţiile de ordonatori principali de credite.
Pagina 46 din 86
Plăţile dispuse de ordonatorii de credite au loc prin trezorerii numai după deschiderea
creditelor bugetare din bugetul local respectiv. În vederea derulării şi executării bugetelor
locale deschiderea creditelor din bugetul local este prezentată mai jos:
Ordonatorii principali de credite (primarii) şi preşedintele Consiliului Judeţean
stabilesc lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu.
Ordonatorul principal de credite stabileşte volumul creditelor bugetare în limita cărora
urmează să se facă plăţile prin trezorerii, atât pentru nevoile bugetului local cât şi pentru
instituţiile publice din subordine.
În acest scop, fiecare ordonator principal de credite întocmeşte necesarul de credite ce
urmează a se deschide pentru luna respectivă completând formularul „Comunicare de
deschidere a creditelor”. Acest document se întocmeşte în doua exemplare şi se transmite
până în ziua de 20 în fiecare lună pentru creditele aferente lunii următoare. Documentele se
prezintă compartimentului „Elaborare bugetelor locale şi dări de seamă” din cadrul
Administraţiei Financiare şi Trezoreriei. După analiză şi verificare acest compartiment
transmite documentul vizat serviciului (biroului) control şi evidenţa cheltuielilor după care se
înregistrează operaţiunile în contul din afara bilanţului 02 „Credite deschise şi repartizate pe
seama ordonatorilor finanţaţi din bugetele locale”.
Acest cont se desfăşoară în analitic pe fiecare unitate administrativ teritorială.
Repartizarea creditelor are loc pe baza documentului „dispoziţie bugetară”, care se
întocmeşte pe capitol de cheltuieli cu defalcarea acestora pe categorii de cheltuieli, document
care se prezintă odată cu comunicarea de deschidere a creditelor. Aceste dispoziţii bugetare,
după ce sunt verificate de compartimentul control şi evidenţa cheltuielilor se vizează, iar
creditele deschise sunt înregistrate pe seama unităţilor administrativ teritoriale.
În limita creditelor deschise şi înregistrate, ordonatorii de credite pot dispune
efectuarea de cheltuieli.
Deschiderile de credite pentru transferurile către bugetele locale, în cadrul limitelor
prevăzute în bugetul de stat, se efectuează de Ministerul Finanţelor Publice prin direcţiile
generale ale finanţelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor
locale şi în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare, cu respectarea destinaţiei.
2.2.4. Deschiderea si repartizarea creditelor din bugetul asigurarilor sociale de stat
Pagina 47 din 86
Potrivit legii finanţelor publice, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

administrează bugetul asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin lege de Parlament o
dată cu bugetul de stat.
Cheltuielile aprobate se acoperă din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat şi
se execută prin subordonatorii de credite din sistemul asigurărilor sociale de stat.
Plăţile prin Trezorerie din bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează numai în
limita creditelor deschise sau repartizate instituţiilor din subordine de către Ministerul
Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, procedându-se astfel:
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte lunar, pe baza bugetului
aprobat, necesarul de cheltuieli ce urmează a se efectua de la buget în luna respectivă şi
pentru care urmează să se deschidă credite după care se întocmeşte „cererea de deschidere a
creditelor bugetare”. Acest document se întocmeşte în doua exemplare, pe fiecare subcapitol
de cheltuieli aprobat în bugetul asigurărilor sociale de stat, cu respectarea elementelor din
formular şi se prezintă Trezoreriei Centrale până în ziua de 20 din fiecare lună pentru
creditele aferente lunii următoare ;
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei întocmeşte „dispoziţia bugetară”
pentru repartizarea creditelor pe seama instituţiilor subordonate care se prezintă la Trezoreria
Centrală o dată cu cererea de deschidere a creditelor.
Trezoreria Centrală verifică şi analizează:
1. încadrarea creditelor bugetare deschise pe subcapitole în prevederile
aprobate prin bugetul asigurărilor sociale de stat;
2. repartizarea creditelor la instituţiile din subordine să se efectueze în limita
creditelor deschise;
3. completarea documentului cu toate elementele şi existenţa
semnăturilor.
După analiză şi verificare, documentele se înregistrează în contul din afara bilanţului
03 „Credite bugetare deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor sociale de stat”.
2.2.5. Angajarea si utilizarea creditelor bugetare
Angajamentul bugetar este orice act prin care o autoritate competentă potrivit legii,
repartizeaza fonduri publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate.
Instituţiile publice centrale şi locale îşi asigură fondurile de bază necesare acţionării
lor pe seama bugetului general consolidat şi într-o anumită măsură pe cea a fondurilor
Pagina 48 din 86
speciale şi din mijloace extrabugetare. Pentru finanţarea unor acţiuni şi obiective de interes
public prin bugetul de stat şi bugetele locale se susţin financiar şi unele regii autonome
naţionale sau locale şi în unele situaţii, chiar societăţi comerciale (acoperirea unor diferenţe
de preţ, prime, dobânzi subvenţionate).
În această situaţie, instituţiile publice care efectuează plăţile din resurse bugetare,
varsă integral la bugetul din care sunt finanţate veniturile pe care le obţin din diferite surse.
Agenţii economici obţin surse bugetare numai dacă execută şi realizează servicii publice de
interes naţional sau local.
Finanţarea de la buget, destinată acoperirii cheltuielilor instituţiilor publice centrale şi
locale, se caracterizează prin următoarele trăsături:
este nerambursabilă, în general;
nu se face automat, ci pe măsura îndeplinirii sarcinilor pe care le au instituţiile în
cauză şi în funcţie de gradul de folosire a resurselor puse la dispoziţia lor;
finanţarea se face de la un singur buget în funcţie de importanţa instituţiei respective.
Finanţarea propriu-zisă a cheltuielilor se face numai pe baza bugetelor de venituri şi
cheltuieli, aprobate de către organele în drept, a căror prevederi, pentru respectarea
principiului specializării bugetare trebuie încadrate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
Pentru ca o cheltuială să fie efectuată, trebuie să aibă o bază legală, să fie oportună, necesară
şi economicoasă.
Prin contul general al Trezoreriei Statului sunt derulate plăţile determinate de
cheltuielile publice privind instituţiile şi acţiunile economice de interes public, învăţământul,
ocrotirea şi asigurările sociale, sănătate, cultura, tineretul şi sportul, ordinea publică şi
siguranţa naţională, apărarea, finanţarea administraţiei publice centrale şi locale şi a altor
cheltuieli prevăzute de lege.
Este interzis să se efectueze plăţi direct din încasările cuvenite bugetului de stat,
bugetului asigurărilor sociale de stat sau bugetelor locale şi din veniturile fondurilor speciale
şi mijloacelor extrabugetare, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.
Ordonatorii principali de credite pot dispune retragerea creditelor bugetare deschise şi
neutilizate din conturile proprii sau ale instituţiilor subordonate numai în cazuri temeinic
justificate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, anterior datei de 25 a fiecărei luni.
În situaţiile în care, în timpul exerciţiului bugetar, pe baza dispoziţiilor legale au loc
treceri de unităţi, acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul, Ministerul
Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele
Pagina 49 din 86
acestora şi în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar şi a fondului de

rezervă bugetară.
Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional
şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. Fondurile externe
nerambursabile sunt acumulate într-un cont distinct şi sunt cheltuite numai în limita
disponibilităţilor existente în acest cont şi în scopul pentru care au fost acordate.
Creditele bugetare trebuie utilizate de ordonatorii de credite cu eficienţă şi
economicitate, cu respectarea destinaţiei acestora.
În ceea ce priveşte controlul asupra executării bugetului general consolidat, acesta se
realizează la nivel central prin intermediul Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului, şi local
prin trezoreriile operative din cadrul Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice judeţene şi a
municipiului Bucureşti.
Astfel, Direcţia Generală a Trezoreriei Statului elaborează metodologia privind
procedeele tehnice de lucru referitoare la operaţiunile derulate prin Trezoreria Statului.
Trezoreria Centrală stabileşte metodele de lucru pentru prelucrarea şi transmiterea
informaţiilor contabile către şi/sau între unităţile operative ale Trezoreriei statului.
În cazul bugetului de stat, Direcţia Generală a Trezoreriei Statului, ca organ central,
verifică dacă cererile de deschidere a creditelor se încadrează în volumul şi structura celor
aprobate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi dacă clasificarea acestor cheltuieli s-a
realizat în conformitate cu clasificaţia bugetară şi cu planul de conturi al Trezoreriei.
Pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, Trezoreria centrală verifică propunerile
pentru credite, repartizarea pe trimestre a prevederilor şi conturile de execuţie.
În legătură cu bugetele locale Direcţia Generală a Trezoreriei verifică şi aprobă
deschiderile de credite pentru transferurile către bugetele locale de la bugetul de stat.
De asemenea, Direcţia Generală a Trezoreriei Statului:
controlează şi îndrumă trezoreriile operative;
asigură acoperirea deficitelor bugetare;
rambursează împrumuturile interne şi externe;
acoperă temporar golurile de casă ale bugetelor locale;
efectuează plasamente financiare pe termen scurt prin BNR.
Plăţile din creditele bugetare deschise se efectuează în toate cazurile din iniţiativa
ordonatorilor de credite care poartă răspunderea asupra utilizării mijloacelor bugetare în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Plăţile pot fi dispuse:
Pagina 50 din 86
în numerar, respectiv la cererea instituţiei publice în cauză, trezoreria eliberează

numerarul solicitat;
prin decontare din cont în favoarea agenţilor economici care au prestat servicii sau au
livrat bunuri unor instituţii publice. În acest caz, trezoreria, pe baza ordinului de plată emis de
subordonatorul de credite şi a verificărilor de vigoare, dispune plata din contul instituţiei către
furnizorul de servicii.
Plăţile prin trezorerie se realizează pe baza următoarelor documente:
cecuri pentru eliberarea numerarului;
ordin de plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea plăţilor;
factura cu dispoziţie de încasare întocmită de furnizor pentru instituţia publică pentru
plata energiei electrice, telefoane şi alte servicii.
La documentele de plăţi efectuate prin trezorerie, ordonatorii de credite bugetare au
obligaţia să prezinte fundamentări din care să rezulte necesitatea şi oportunitatea efectuării
cheltuielilor propuse.
Organele trezoreriei execută controlul financiar preventiv asupra plăţilor dispuse de
către ordonatorii de credite bugetare, urmărind încadrarea plăţilor în credite bugetare deschise
şi repartizate în structura clasificaţiei bugetare.
Pagina 51 din 86
CAPITOLUL III
REFLECTAREA IN CONTABILITATEA TREZORERIEI A FLUXUIRILOR

FINANCIARE PRIVIND IINCASRILE SI CHELUIELILE BUGETARE
3.1. Fluxurile informationale care se creeaza in unitatile trezoreriei statului
Fluxurile informationale contabile si operative din cadrul Trezoreriei Statului sunt

organizate si functioneaza pe trei paliere principale, respectiv:
- pe orizontala, in cadrul fiecarei unitati a trezoreriei (generala, judeteana, a
municipiului Bucuresti, municipale, orasenesti, comunale si a sectoarelor municipiului
Bucuresti);
- in cadrul trezoreriilor din cadrul unui judet, unde se formeaza o anumita piramida
informationala;
- pe verticala, intre trezoreriile judetene si unitatile sale, a municipiului Bucuresti si
ale sectoarelor municipiului Bucuresti, pe de-o parte si trezoreria generala, reprezentata de
Directia Generala a Contabilitatii Publice si Unitatea de Management a Trezoreriei Statului,
pe de alta parte, unde se formeza o informatie contabila pe sistem piramidal.
Cele mai dense fluxuri informational-contabile se formeaza in cadrul unitatilor
operative ale trezoreriei statului, respectiv sectoarele municipiului Bucuresti, Directia de
Trezorerie si Contabilitate Publica a municipiului Bucuresti si trezoreriile operative din
judete (municipale, orasenesti si comunale), unde de fapt se realizeaza operatiunile de baza
privind constituirea si utilizarea majoritatii resurselor financiare publice.
O organizare anume si atributii specifice fata de situatia existenta in judete cu privire
la unitatile Trezoreriei Statului se intalnesc la unitatile Trezorerie din cadrul municipiului
Bucuresti, in sensul ca trezoreriile sectoarelor municipiului Bucuresti au un grad de
independenta, in multe privinte fata de Directia Trezorerie si Contabilitate Publica a
Municipiului Bucuresti, comparativ cu situatia existenta in raportul dintre trezoreriile
operative din judete (municipale, orasenesti si comunale) si directiile de trezorerie si
contabilitate publica judetene.
Astfel, pe numele trezoreriilor sectoarelor municipiului Bucuresti este deschis cate un
cont curent la Banca Nationala a Romaniei, ca si in cazul Directiei Trezorerie si Contabilitate
Publica judetene si a municipiului Bucuresti, ceea ce le confera acestora prerogative mai
Pagina 52 din 86
insemnate fata de cele pe care le au trezoreriile operative din cadrul judetelor pe linia
constituirii si utilizarii fondurilor publice.
Sistemul informational care se creeaza pe baza datelor furnizate de contabilitatea
publica din cadrul unitatilor Trezoreriei Statului trebuie sa asigure date si informatii care sa
permita constituirea unui tablou de bord minimal conducerii unitatilor Trezoreriei Statului, de
la toate nivelurile, pe baza caruia sa se poata stabili masuri si actiuni menite sa duca la
echilibrarea intrarilor cu iesirile de resurse financiare din cadrul unitatilor Trezoreriei
Statului.
Sistemul informational trebuie sa permita calcularea unor coordonate precise cu
privire la volumul platilor si cel al incasarilor, functie de care apoi trebuie pregatite masurile
pentru angajarea imprumuturilor publice, atribut ce reprezinta cheia de bolta a scopului si
menirii informatiilor contabile din cadrul Trezoreriei Statului.
Al doilea obiectiv major al informatiei contabile din cadrul Trezoreriei Statului
trebuie sa fie acela de a asigura integritatea si corecta administrare a fondurilor publice pe
care le are in gestiune. In acest sens, sistemul informational al Trezoreriei Statului este
necesar sa fie organizat de o asemenea maniera incat sa fie in masura de a prezenta in orice
moment situatia patrimoniala activa si pasiva a institutiei, precum si rezultatele globale
privind constituirea resurselor publice si utilizarea lor pe intregul exercitiu financiar, pe
bugete componente, iar in cadrul acestora pe institutiile publice beneficiare.
Crearea Trezoreriei Statului in Romania a contribuit mult la imbunatatirea sistemului
informational privind executarea componentelor sistemului bugetar, dar despre o ameliorare
evidenta a informatiei operativ-financiar-contabile se va putea vorbi in termeni reali numai in
contextul introducerii pe scara larga a infrastructurii tehnice performante la nivelul
standardelor internationale privind operatiunile de incasari si plati.
Informatica si telecomunicatiile au facut ca distanta si viteza de comunicare intre
intermediari sa fie rezolvate, dialogul intre acestia efectuandu-se direct prin moneda care, asa
cum evolueaza lucrurile in Europa si pe alte meridiane, va fi „unica”. Euro sau USD, nu are
importanta, tendinta este irevocabila spre o internationalizare a operatiunilor de plati si
incasari, cu urmatoarele conditii:
- trebuie avute in vedere fluxurile previzibile ale fondurilor in devize, care vor intra si
iesi din casa societatii;
- de a gestiona (gira) activitatea propriu-zisa a trezoreriei firmei o data cu realizarea
fluxurilor;
Pagina 53 din 86
- serviciile de trezorerie sa fie organizate de-o asemenea maniera incat sa asigure

optimizarea circuitelor transferurilor de fonduri, beneficiindu-se de utilizarea compensatiilor
si crearea unor societati specializate pentru refacturarea operatiunilor.
Daca in relatiile dintre firmele societatilor interstatale, solutia cea mai viabila pentru
reglementarea platilor a fost crearea unor servicii si unitati specializate care sa organizeze si
sa inlesneasca efectuarea platilor pe plan international, cu atat mai mult in cadrul relatiilor
care se statornicesc intre guverne sau reprezentantii acestora, in cadrul operatiunilor de
decontari si imprumuturi intra-guvernamentale, se impune crearea unor servicii si entitati
specializate pentru a solutiona aceste operatiuni.
Crearea acestor fluxuri informational-contabile, care traverseaza hotarele statelor
nationale se impune tot mai puternic, in primul rand datorita amplificarii relatiilor financiare
dintre state, pe de-o parte, precum si tendintei de extindere a utilizarii euro, pe de alta parte.
Dar chair si fara aceasta, pana acum, decontarile internationale determinate de relatiile
financiare interstatale s-au putut efectua aproape fara oprelisti, aducandu-se la un numitor
comun (dolar SUA, Euro) monedele nationale.
De aceea consideram ca, foarte curand, sistemul trezoreriilor publice nationale se va
metamorfoza complet, acesta fiind obligat sa se adapteze procesului fara intoarcere, de
mondializare, ca de altfel a tuturor institutiilor publice importante ale statelor, pana mai ieri
nationale.
Subscriem, de asemenea, la parerea acelor specialisti romani care socotesc ca
Trezoreriei Statului, alaturi de intregul sistem bancar, poate constitui un sprijin real
aspiratiilor declarate deja de autoritatile romanesti privind necesitatea integrarii depline a tarii
noastre in structurile economice europene, care si ele ar putea fi asezate pe baze mai noi,
acum, la inceput de mileniu.
3.2. Trezoreria statului in relatia cu Banca Nationala a Romaniei
Trezoreria Statului (inclusiv unitatile sale teritoriale), in calitate de banca a statului,

are cont deschis la Banca Nationala a Romaniei, astfel:
- Directia Generala a Trezoreriei Statului este titulara contului curent general al
Trezoreriei Statului deschis la centrala B.N.R.;
- Directiile judetene si a municipiului Bucuresti ale Trezoreriei Statului au conturi
curente deschise la sucursalele judetene ale B.N.R.
Pagina 54 din 86
Trezoreriile operative (municipale, orasenesti, comunale, inclusiv ale sectoarelor

municipiului Bucuresti) au conturi de corespondent deschise la trezoreriile judetene si a
municipiului Bucuresti.
Contul curent general al trezoreriei statului functioneaza la Banca Nationala a
Romaniei, care are rolul de:
- agent pentru efectuarea de plasamente din disponibilitatile aflate in contul curent
general al Trezoreriei Statului;
- administrator al contului curent general al Trezoreriei Statului, asigurand evidenta
tranzactiilor statului care se deruleaza prin acest cont, precum si informarea periodica a
titularului contului (Directia Generala, Directiile judetene si a municipiului Bucuresti ale
Trezoreriei Statului).
Deci, conturile curente sunt deschise pe seama Ministerului Finantelor Publice si a
unitatilor trezoreriei statului din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene, a
municipiului Bucuresti si administratiilor finantelor publice ale sectoarelor municipiului
Bucuresti. Prin aceste conturi ale trezoreriei statului, se deruleaza operatiuni de incasari si
plati in limita disponibilitatilor existente in cont.
Disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului se pot utiliza pentru
finantarea temporara a deficitelor:
- bugetului de stat din anii precedenti, nefinantate prin imprumuturi de stat;
- bugetului asigurarilor sociale de stat, din anii precedenti, pana la alocarea de sume
cu acesta destinatie;
- bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului trezoreriei
statului din exercitiul curent.
Disponibilitatile din contul curent general al trezoreriei statului ramase dupa
finantarea deficitelor bugetare sunt utilizate pentru:
- acordarea de imprumuturi pentru rascumpararea la scadenta sau inainte de scadenta,
dupa caz, a titularilor de stat emise pentru finantarea sau refinantarea datoriei publice, cu
conditia asigurarii disponibilitatilor necesare pentru efectuarea cheltuielilor aprobate potrivit
legii;
- acordarea de imprumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casa, ca urmare a
decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetelor locale, precum si ale bugetelor fondurilor
speciale, cu termen de rambursare in cursul aceluiasi exercitiu bugetar;
Pagina 55 din 86
- efectuarea de plasamente prin operatiuni specifice la banci si institutii financiare

autorizate sa efectueze astfel de operatiuni, garantate cu titluri de stat detinute de acestea sau
prin soldul creditor al depozitelor in valuta liber convertibila;
- acordarea altor imprumuturi pe baza de hotarare a Guvernului;
- efectuarea de cumparari reversibile repo;
- efectuarea de plasamente in titluri de valoare cu risc zero, in conditiile pietei.
In Romania, sistemul actual de plati este rezultatul evolutiei cadrului legal dintre
1992-2004 si se bazeaza pe noile legi bancare. Noua legislatie bancara confera bancilor
comerciale si Trezoreriei Statului dreptul de a emite si de a gestiona instrumente de plati. In
mod explicit atribuie Bancii Nationale a Romaniei calitatea de autoritate de reglementare si
control asupra platilor.
Fiind rezultatul modificarilor care au avut loc in sistemul bancar si financiar din
Romania, noile legi servesc la implementarea obiectivelor politicii monetare. Ca urmare, s-a
modificat importanta relativa a instrumentelor si serviciilor de plati din sistemul bancar.
3.3. Sistemul electronic de plati (SEP)
Incepand cu anul 2005, pentru o decontare mai rapida a documentelor de plata

bancare, in cadrul Trezoreriei statului, a fost introdus sistemul electronic de plati, sau mai pe
scurt SEP. In cadrul acestui sistem nu mai circula documentele bancare, ci informatii care
contin elementele de pe un document bancar.
Acest sistem electronic de plata se compune din doua entitati importante prin
intermediul carora se deruleaza schimbul de informatii asa cum este aratat in figura 3.1.
Figura 3.1 Sistemul electronic de plati
Pagina 56 din 86
SDP = serviciul de decontare a platilor

SDT = serviciul de decontare al TransFonD
In acest sens au fost create patru tipuri de plati grupate pe tipuri de operatiuni,
respectiv:
a) plati locale initiate (mica si mare valoare): cuprind operatiunile efectuate prin
virament intre unitati ale trezoreriei statului din cadrul aceluiasi judet;
b) plati interjudetene initiate (mica si mare valoare): cuprind operatiunile de plati
efectuate prin virament intre unitati ale trezoreriei statului situate in judete diferite;
c) plati mici initiate – cuprind operatiunile efectuate prin virament reprezentand plati
de mica valoare efectuate in relatia cu sistemul bancar;
d) plati mari initiate – cuprind operatiuni efectuate prin virament reprezentand plati de
mare valoare efectuate in relatia cu sistemul bancar.
Pe scurt, conform schemei de mai sus, mecanismul de functionare a sistemului
electronic de plati se desfasoara astfel : plecand de la nivelul cel mai de jos, care este
reprezentat de trezoreria operativa, se introduc datele prin intermediul aplicatiei TREZOR
(realizata in ORACLE), date care cuprind informatiile esentiale de pe un ordin de plata
(documentul de plata ramanand la Trezoreria operativa).
La anumite intervale de timp aceste documente sunt validate si daca sunt corecte se
creaza un fisier de tip DMP, care este transmis la Trezoreria judeteana prin intermediul postei
Pagina 57 din 86
electronice (sistem de E-mail LOTUS). Aceste fisiere de tip DMP se pot realiza si transmite
la Trezoreria judeteana pana la orele 14. La randul ei trezoreria judeteana colecteaza de la
toate trezoreriile operative containere de tip DMP. Tot odata la Trezoreria judeteana ajung si
containere trimise de SDP din cadrul M.F.P., containere care contin informatii de la alte
Trezorerii din tara sau de la banci.
In cadrul Trezoreriei judetene se strang atat containere de la Trezoreriile operative cat
si de la SDP; aici se realizeaza distributia informatiei catre trezoreriile operative (care poate
contine informatii de la trezorerii din acelasi judet, de la trezorerii din alte judete sau de la
banci), precum transmiterea catre SDP a informatiilor (care contine informatii de la
trezoreriile operative din cadrul judetului).
In cadrul Serviciului de Decontare a Platilor (SDP) din cadrul MFP se strang
containere din toate judetele tarii, precum si cele venite prin reteaua TransFonD de la banci,
care apoi sunt redistribuite in functie de destinatar catre trezoreriile judete sau catre banci.
Documentele de plati depuse de catre institutiile publice si agentii economici la
unitatile operative ale trezoreriei statului precum si documentele de plati initiate de catre
unitatile trezoreriei statului din cadrul administratiilor finantelor publice ale oraselor si
comunelor care in prealabil au fost grupate in pachete de catre seful Serviciului trezorerie si
contabilitate publica sau o alta persoana desemnata de seful administratiei finantelor publice a
orasului sau comunei, sunt preluate in sistem informatic.
In categoria “platilor locale initiate” nu sunt cuprinse operatiunile care se efectueaza
in cadrul aceleiasi unitati a trezoreriei statului intre conturile de cheltuieli sau de
disponibilitati si conturile de venituri bugetare. Aceste operatiuni nu se transmit la DGFP
judeteana - Activitatea de trezorerie si contabilitate publica si ca atare se preiau separat in
sistemul informatic.
Documentele de plati prezentate la Serviciul trezorerie si contabilitate publica de catre
ordonatorii de credite si agentii economici vor fi verificate formal si legal de o persoana din
cadrul acestui serviciu si vor fi preluate in sistem informatic de catre alta persoana din cadrul
serviciului.
Inainte de transmiterea fisierelor catre DGFP judeteana - Activitatea de trezorerie si
contabilitate publica , seful Serviciului trezorerie si contabilitate publica sau o alta persoana
desemnata de acesta are obligatia validarii corectitudinii preluarii documentelor de plati.
Validarea se realizeaza cu ajutorul unui program informatic si consta in confruntarea vizuala,
de catre persoanele responsabile cu aceasta activitate, a datelor inscrise in documentele de
Pagina 58 din 86
plati pe suport hartie, care au fost predate acestora de catre salariatii din cadrul serviciului, cu
cele preluate in sistem informatic.
3.4. Principii de organizare şi funcţionare a contabilităţii Trezoreriei finanţelor publice
3.4.1. Planul de conturi pentru activitatea Trezoreriei

Activitatea privind contabilitatea Trezoreriei finanţelor publice se organizează în
cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi a unităţilor sale subordonate. Aceasta cuprinde
operaţiile privind:
execuţia de casă a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale
de stat;
constituirea şi utilizarea mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie
specială;
gestiunea şi utilizarea mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie specială;
gestiunea datoriei publice interne şi externe;
alte operaţii financiare efectuate în cadrul organelor administraţiei publice centrale.
Contabilitatea trezoreriei este organizata pe baza planului de conturi specific. Planul
de conturi este un tablou ce cuprinde toate conturile utilizate în contabilitatea trezoreriei care
se identifică prin cod şi denumire, fiind încadrate în clase şi grupe de conturi specifice dupa
cum urmează:
Figura 3.2. – Operaţii realizate prin Trezorerie pe baza conturilor
sintetice
Conturile curente ale trezoreriei
Intrările şi ieşirile de numerar prin casieria trezoreriei
Încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor

bugetare
Constituirea şi utilizarea fondurilor cu afectaţie
specială
Conturile sintetice asigură
înregistrarea operaţiunilor Gestionarea împrumuturilor de stat şi a datoriei publice
cu privire la:
Disponibilităţile şi depozitele instituţiilor publice,
agenţilor economici
Credite deschise pe seama ordonatorilor principali de
Decontările între
credite şi cele unităţile instituţiilor
repartizate trezoreriei şisubordonate
bănci
acestora
Încasarea
Încheiereaveniturilor proprii trezoreriei
execuţiei bugetare
Pagina 59 din 86
Conturile prevăzute în planul de conturi sunt folosite îi contabilitatea trezoreriei

potrivit regulilor generale de debitare şi creditare, ele putând fi modificate, adaptate şi
îmbunătăţite numai de către Direcţia Generală de Trezorerie şi Contabilitate Publică din
cadrul Ministerul Finanţelor Publice.
Planul de conturi pentru activitatea trezoreriei conţine următoarele clase de conturi:
Clasa I "Mijloace băneşti şi alte valori"
Clasa II "Venituri şi cheltuieli bugetare"
Clasa III "Disponibil din fonduri cu destinaţie specială"
Clasa IV "Titluri şi certificate de trezorerie"
Clasa V "Disponibilităţi şi depozite"
Clasa VI "Decontări"
Clasa VII "Venituri şi cheltuieli din activitatea de trezorerie"
Clasa VIII "Excedente / deficite"
Clasa IX "Conturi în faţa bilanţului"
Clasa I - "Mijloace băneşti şi alte valori"
Conturile clasei I au funcţia de activ, deci îşi încep funcţiunea prin a se debita şi
prezintă sold debitor. Din această clasă fac parte conturile:
10 "Casa"
11"Efecte şi titluri de valoare"
12 "Disponibil al Trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar"
13 "Casa Trezoreriei"
Dintre conturile clasei I de conturi, vom analiza contul 10 "Casa", acest cont fiind
important deoarece prin intermediul lui se înregistrează disponibilităţile băneşti existente în
casieria Trezoreriei. Contul are funcţie contabilă de activ şi reflectă încasările şi plăţile
efectuate în numerar, astfel:
Debit Credit
Încasările reprezentând sumele datorate de Plăţile privind restituiri de sume
persoane fizice sau juridice di impozite necuvenite bugetelor către persoane fizice
sau taxe; sumele reprezentând sau juridice precum şi restituirea
Pagina 60 din 86
contravaloarea titlurilor de stat şi a contravalorii certificatelor de trezoreria

bonurilor de tezaur, sume depuse de sau de depozit si a dobanzilor aferente
instituţiile publice reprezentând venituri acestora.
încasate prin casieriile proprii
Clasa II "Venituri şi cheltuieli bugetare"
Conturile clasei II asigură:

evidenţa încasării veniturilor bugetului de stat, bugetelor locale, şi bugetului
asigurărilor sociale de stat.
evidenţa plăţilor dispuse de ordonatorii de credite din creditele deschise sau
repartizate, după caz, evidenţiate pe tipuri de bugete.
Din această clasă fac parte conturile:
20 „venituri ale bugetului de stat”
21 „venituri ale bugetului local”
22 „venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat”
23 „cheltuieli ale bugetului de stat”
24 „cheltuieli ale bugetului local”
25 „cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat”
De asemenea, în această clasă de conturi sunt cuprinse şi conturi de cheltuieli,
respectiv venituri cu destinaţie specială ale bugetului local (26, 28) şi contul de venituri
încasate pentru bugetul capitalei (27).
Conturile din această clasă se închid la sfârşitul anului în vederea
stabilirii rezultatelor execuţiei bugetare, la Direcţia Judeţeană de Trezorerie, pe
baza raportarilor trezoreriilor teritoriale; virează Trezoreriei Centrale veniturile
bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, întocmind
totodată dispoziţiile de încasare pentru cheltuielile bugetului de stat şi bugetul
asigurărilor sociale de stat.
Conturile de venituri au funcţie contabilă Credit
de pasiv, îşi încep funcţiunea prin a se
credita şi prezintă sold final creditor,
după cum urmează:
Debit
Restituirea, în numerar sau prin virament, Încasarea, în numerar sau prin virament
Pagina 61 din 86
plătitorului, a unui venit necuvenit de la persoane fizice sau juridice a

bugetului. impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului.
Conturile de cheltuieli au funcţie contabilă Credit

de activ, îşi încep funcţiunea prin a se
debita şi prezintă sold final debitor, după
cum urmează:
Debit
Plăţile dispuse de instituţiile publice din Reîntregirile de credite de la instituţii
creditele deschise sau repartizate, după publice.
caz.
Conturile sintetice de venituri şi cheltuieli sunt dezvoltate în conturile analitice astfel:

conturile de venituri – pe capitolele şi subcapitolele clasificaţiei bugetare şi în cadrul
acestora, pe plătitori;
conturile de cheltuieli – pe instituţii şi în cadrul acestora, pe capitole şi titluri de
cheltuieli, potrivit clasificaţiei bugetare.
Structura codificată a unui cont analitic de venituri cuprinde:
simbolul contului sintetic de venituri (20, 21, 22);
capitolul şi subcapitolul clasificaţiei bugetare;
codul fiscal al plătitorului (la sursele de venituri ce se urmăresc pe plătitori) sau în
cazul bugetelor locale, codul fiscal al unităţilor administrativ-teritoriale.
Clasa III "Disponibil din fonduri cu destinaţie specială"
Conturile acestei clase asigură evidenţa constituirii şi utilizării fondurilor din afara
bugetului de stat aprobate prin lege.
Execuţia acestor fonduri se urmăreşte prin contabilitatea trezoreriei, potrivit
principiului execuţiei de casă care constă în contabilizarea încasării veniturilor şi a efectuării
cheltuielilor în conturi distincte, soldul de casă al fiecărui fond fiind stabilit prin compararea
soldului contului de venituri cu soldul contului de cheltuieli.
Prin planul de conturi al trezoreriei sunt instituite atâtea conturi de disponibil din
fondurile speciale câte bugete anexe sunt aprobate de legea anuală a bugetului de stat. Aceste
Pagina 62 din 86
conturi privesc cu predilecţie ministerele şi instituţiile centrale care gestionează aceste

fonduri.
Conturile speciale ale trezoreriei funcţionează după trei reguli:
1) totalul cheltuielilor nu poate depăşii nivelul veniturilor, cu excepţia perioadelor de
început a exerciţiului, când trezoreria poate acorda avansuri rambur-sabile;
2) când veniturile depăşesc cu 10% nivelul evaluărilor, prin decrete se aprobă
majorarea cheltuielilor;
3) excedentele acestor conturi, de regulă, se varsă la bugetul de stat.
Conturile din această clasă se creditează şi se debitează, după cum urmează:
Debit Credit
Plăţi dispuse de instituţii publice din Veniturile încasate, aferent fiecărui tip de
fondurile constituite potrivit legii. fond.
Clasa IV "Titluri şi certificate de trezorerie"
Din această grupă fac parte următoarele conturi de pasiv:

41 „certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de
stat”.
42 „certificate de depozit”.
43 „depozite ale agenţilor economici”.
44 „depozite ale instituţiilor publice”.
Clasa V "Disponibilităţi şi depozite"
În această clasă sunt cuprinse conturi cu ajutorul cărora se asigură evidenţa

disponibilităţilor băneşti ale instituţiilor publice, altele decât cele de la buget, aflate în conturi
deschise la Trezorerie. Acestea sunt evidenţiate în conturile 50 „disponibil al instituţiilor
publice”.
Pe numele instituţiilor publice de subordonare centrală şi locală sunt deschise conturi
de disponibilităţi prin care se gestionează trei mari categorii de fonduri publice:
fonduri cu destinaţii speciale ale instituţiilor publice centrale şi locale;
fonduri din mijloace extrabugetare ale aceloraşi unităţi;
Pagina 63 din 86
fonduri constituite pe baza unor acte normative.

Toate aceste fonduri publice se constituie în bugete separate, care se aprobă de către
fiecare ordonator principal de credite şi nu sunt supuse controlului parlamentar.
Clasa VI "Decontări"
În această clasă sunt cuprinse următoarele conturi:

60 „cont curent al Trezoreriei la Banca Nationala a Romaniei”
61 „cont corespondent al Trezoreriei”
62 „decontări cu Banca Nationala a Romaniei din operaţiuni iniţiate”
63 „decontări privind execuţia bugetului capitalei”
64 „decontări privind bugetul Trezoreriei Statului”
66 „decontări privind efecte şi titluri de valoare”
67 „decontări cu Trezoreria Generală a Statului, privind operaţiunea de transferare a
soldului contului curent al Trezoreriei Statului, judeţene
68 „decontări cu numerar cu alte Direcţii de Trezorerie şi Contabilitate Publică
69 „debitori”
Cu ajutorul acestor conturi se asigură evidenţa operaţiunilor de decontare conform
figurii 3.3.
Figura 3.3. – Evidenţa decontărilor cu ajutorul conturilor din clasa VI
 Documente şi plăţi de Trezorerii orăşeneşti Trezoreria

transmisie Trezorerii municipale judeţeană
 Documente de încasări primite Trezorerii comunale
Trez. din
judete.,
Sucursala
mun.
B.N.R.
rezultate din:
Dintre conturile care alcătuiesc clasa a VI-a de conturi, ne oprim asupra conturilor
Bucureşti60
Decontări
 alDocumente
„cont curent Trezorerieide
la plăţi
Dir. de Trezorerie Jud.
BNR” şi 61 „cont corespondent al Trezorerie
Trezoreriei”.
 Documente de încasări Direcţia de a
Contultransmise mun. Bucureşti
60 „cont curent al Trezoreriei la BNR” funcţionează la Banca Naţională şi este
deschis pentru Trezoreria centrală, Trezoreriile judeţene şi Trezoreria municipiului Bucureşti.
Funcţionarea lui şi înregistrarea operaţiilor în acest cont sunt stabilite pe baza unor convenţii
 Documente pentru operaţiuni Dir. de Trezorerie Jud.
de încasări şi plăţi prin contul Direcţia de Trezorerie a
curent al trezoreriei mun. Bucureşti
Pagina 64 din 86
încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a Romaniei, iar soldul
acestui cont este cuprins în bilanţul băncii.
Disponibilităţile acestui cont pot fi folosite pentru:
acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului de stat şi bugetului asigurărilor
sociale de stat;
acoperirea golurilor de casă ale bugetelor locale şi deficitelor temporare ale fondurilor
speciale;
acordarea de împrumuturi pe termen mediu şi lung pentru finanţarea şi refinanţarea
deficitelor anuale ale bugetului de stat, pe seama disponibilităţilor pe termen mediu şi lung
din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe.
Pentru soldul zilnic al acestui cont, Banca Naţională plăteşte dobânzi, în baza
convenţiilor încheiate, acestea constituindu-se sub formă de venituri la bugetul Trezoreriei
Statului.
Golurile temporare de casă care se înregistrează pe parcursul execuţiei de casă a
contului curent pot fi acoperite prin atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci sau alte
persoane juridice pentru care se plătesc dobânzi.
Ministerul Finanţelor Publice intervine pentru menţinerea unui sold corespunzător al
contului curent al Trezoreriei Statului prin emisiunea de titluri de stat, purtătoare de dobândă,
pe care le răscumpără la scadenţă.
Contul 61 „cont corespondent al Trezoreriei” este deschis la Trezoreria Judeţeană,
pentru trezoreriile municipale şi orăşeneşti. Este un cont de activ, funcţiunea lui fiind redată
mai jos:
Soldul debitor al acestui cont reprezintă disponibilul din Trezorerie la un moment dat.
Debit Credit
Încasări de la agenţii economici care au Plăţi ale instituţiilor publice (din conturile
deschise conturi la băncile comerciale de cheltuieli sau de disponibil) către
(plăţi pentru diverse servicii prestate de diverşi agenţi economici sau instituţii
instituţii publice sau achitarea impozitelor, publice pentru achitarea mărfurilor
taxelor cuvenite bugetului) primite, a serviciilor prestate şi a lucrărilor
executate.
Clasa VII "Venituri şi cheltuieli din activitatea de trezorerie"
Pagina 65 din 86
Cu ajutorul conturilor din această clasă se ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor care
privesc activitatea Trezoreriei, cum ar fi:
dobânzi şi comisioane încasate;
plăţi de dobândă pentru împrumuturi de stat interne şi externe;
70 „veniturile bugetului Trezoreriei Statului”
71 „cheltuielile bugetului Trezoreriei Statului”
72 „diferenţe de curs valutar”
Clasa VIII "Excedente / deficite"
În această clasă se cuprind conturile cu ajutorul cărora se evidenţiază rezultatele

execuţiei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, etc.
80 „excedent/deficit al bugetului de stat”
81 „excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat
82 „soldul bugetului local”
83 „disponibil din venituri cu destinaţii specială”
84 „fond de rulment propriu al unităţii administrativ teritoriale”
85 „excedent/deficit al bugetului de venituri şi cheltuieli al Trezoreriei Statului.
Clasa IX "Conturi în faţa bilanţului"
Prin clasa a IX-a de conturi "Conturi în faţa bilanţului" se înregistrează operaţiuni

privind evidenţa (în partidă simplă) creditelor deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor
de credite finanţaţi din bugetul de stat, bugetele locale şi din bugetul asigurărilor sociale de
stat.
Din această clasă fac parte următoarele conturi:
01 „credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din
bugetul de stat”
02 „credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din
bugetele locale”
03 „credite deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor sociale de stat”
04 „garanţii bugetare acordate instituţiilor publice”
Pagina 66 din 86
06 „credite deschise din bugetul Trezoreriei Statului”

07 „materiale consumabile pentru activitatea de trezorerie”
09 „dobânzi constate ulterior răscumpărării”
010 „venituri realizate din stingerea obligaţiilor conform cu O.U.G. nr. 151/1999 şi
nr. 187/1999”
Cele mai frecvente conturi folosite în contabilitatea trezoreriei la nivelul unităţilor

operative sunt cele de venituri şi cheltuieli, care funcţionează la unităţile teritoriale operative
(municipii, oraşe, comune) în numele bugetului de stat, al asigurărilor sociale de stat şi al
bugetelor locale.
3.4.2. Deschiderea conturilor sintetice si analitice
Conturile sintetice de gradele 1, 2 şi 3 se deschid în contabilitatea trezoreriei potrivit

codurilor şi structurilor prevăzute în planul de conturi, precum şi în funcţie de natura
operaţiunilor specifice ce urmează a se înregistra în contabilitate.
Conturile analitice se formează astfel:
conturile analitice pentru conturile sintetice de venituri şi cheltuieli ale bugetului de
stat, bugetelor locale şi bugetului asigurărilor sociale de stat; se formează în cadrul conturilor
sintetice respective pe capitole, subcapitole şi plătitori, ministere, instituţii;
conturile analitice pentru conturile sintetice ale fondurilor cu afectaţie speciale, se
formează pentru fiecare fond, distinct pentru venituri şi pentru cheltuieli;
conturile analitice pentru conturile sintetice de disponibilităţi şi depozite ale
instituţiilor publice se formează pe ministere, organe locale şi instituţii subordonate acestora.
Conturile încep să funcţioneze cu prima depunere de sumă în contul respectiv.
Conturile analitice pe seama instituţiilor publice se deschis astfel:

conturile analitice pentru finanţarea cheltuielilor din bugetul de stat, bugetele locale şi
bugetul asigurărilor sociale de stat se deschis pe seama „cererii de deschidere de credite”.
conturile analitice de disponibilităţi din cadrul contului sintetic 50 „disponibil al
instituţiilor publice” se deschid numai la cererea instituţiilor publice, pe baza prezentării
următoarelor documente:
cererea de deschidere a contului;
Pagina 67 din 86
actul de confirmare a legalităţii funcţionării instituţiei, precum şi a reglementărilor în

vigoare care îi permit să gestioneze mijloace extrabugetare şi fonduri cu destinaţie specială;
documentele privind numirea în funcţie a conducătorului instituţiei şi contabilului şef;
fişa cu specimenele de semnături pentru persoanele autorizate de a angaja cheltuieli.
Cererea de deschidere a contului se examinează de serviciul controlului cheltuielilor,
se avizează de catre seful serviciului contabilitate şi se aprobă de către conducătorul unităţii
trezoreriei.
Conturile astfel deschise se pot închide de trezorerii astfel:
la cererea instituţiei publice;
în momentul când instituţia publică nu mai îndeplineşte condiţiile stabilite cu privire
la deschiderea şi funcţionarea contului.
Conform normelor metodologice de organiza şi funcţionare a trezoreriei s-a stabilit un
cadru general de codificare a conturilor de venituri şi cheltuieli ale bugetului se stat,
bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, a conturilor în afara bilanţului şi a
celor din afectaţii speciale.
3.4.3. Sistemul de înregistrare în contabilitate
Documentele justificative de încasări şi plăţi prin trezorerie se înregistrează în

contabilitatea trezoreriei cronologic şi sistematic în conturile de activ şi pasiv, precum şi în
conturile analitice deschise.
În cadrul fiecărei trezorerii documentele se înregistrează zilnic, interzicându-se
amânarea pentru evidenţierea operaţiilor în ziua următoare.
Sistemul de contabilitate al trezoreriei se asigură pe baza următoarelor situaţilor
prezentate in figura 3.4, acestea sunt:
jurnalul de înregistrare ;
fişele sintetice ;
fişele de cont analitic şi extrasele de cont ;
balanţele de verificare ;
Jurnalul de înregistrare
se întocmeşte de către compartimentele de trezorerie („casierie”, „control şi evidenţa
veniturilor”, „control şi evidenţa cheltuielilor”) prin care se efectuează operaţii de încasări şi
plăţi;
Pagina 68 din 86
se deschide şi se închide zilnic pentru fiecare cont sintetic de bilanţ separat pentru
operaţiile de creditare şi separat pentru cele de debitare.
Documentele care au stat la baza înregistrării rămân anexate la jurnalul de inregistrare
şi se arhivează de catre compartimentul care l-a elaborat.
La finele fiecărei zile din jurnalul de înregistrare se totalizează sumele în coloanele în
care s-au înregistrat operaţii pe conturi sintetice, înscriindu-se pe un rând separat rulajul zilei
respective, după care acesta se cumulează cu rulajul zilei precedente rezultând rulajul
cumulat de la începutul anului, al contului respectiv.
Figura 3.4. – Situaţiile folosite în contabilitatea trezoreriei
SISTEMUL DE CONTABILITATE AL TREZORERIEI STATULUI – SITUAŢII -
Reprezintă documentul contabil al contabilităţii trezoreriei

Jurnalul de înregistrare pentru înregistrarea operaţiilor în mod cronologic şi
sistematicprin Jurnalul de înregistrare se întocmeşte jurnalul
Pe baza rulajului zilnic centralizat
sinteză al contului sintetic deSe bilanţ, care înse cadrul
întocmesc transmite sub semnătură
contabilităţii serviciului
trezoreriei pentru
Fişele sintetice
„contabilitate” al trezoreriei. fiecare cont sintetic în care se înregistrează operaţiile pe
baza datelor din Jurnalul sinteză
Fişele de cont sintetic se întocmesc în cadrul contabilităţii Trezoreriei pe primul rând
(pentru
înscriindu-se soldul contului sintetic venituri)
din anul se deschid
precedent, iar înpe subcapitole
continuare grupateoperaţiile
se înscriu în cadrul
Fişele de cont analitic fiecărui capitol; în cadrul fiecărui subcapitol de deschid fişe
curente. analitice pe plătitori
Zilnic se stabileşte rulajul contului sintetic precum şi rulajul cumulat în care se
Constituie documentul contabil care se întocmeşte la zilnic
Balanţele de soldul
cuprinde şi verificare
contului la înînceputul
scopul anului. Pe înregistrării
asigurării baza fişelor corecte
conturilor sintetice seîn
a operaţiilor
întocmeşte balanţa de verificare. contabilitatea trezoreriei
Fişele de cont analitic :
pentru venituri – se deschid pe subcapitole, în cazul veniturilor încasate de la
instituţiile publice pentru sumele primite la buget se eliberează acestora extras de cont;
pentru cheltuielile bugetare – fişe de cont analitice se deschid pe capitole şi categorii
de cheltuieli cu desfăşurarea acestora pe instituţii.
pentru fondurile cu afecţie specială – se deschid distinct fişe de cont analitic pentru
fiecare fond de afecţie specială;
pentru disponibilităţile instituţiilor publice se deschis fişe de cont analitic pe
ordonatorii principali de credite cu desfăşurarea pe instituţiile subordonate.
În conturile analitice se înregistrează operaţiile de încasări şi plăţi pe măsura efectuării
lor şi numai pentru cheltuieli bugetare şi pentru venituri, fondurile cu afecţie specială şi
disponibilităţile instituţiilor publice se eliberează extrase de cont.
Pagina 69 din 86
Operaţiile înregistrate în conturile analitice se verifică şi trebuie să corespundă cu

conturile sintetice corespunzătoare.
Balanţa de verificare este de doua feluri:
balanţa de verificare analitică ;
balanţa de verificare sintetică.
Balanţa de verificare analitică – se întocmeşte de către compartimentele „venituri” şi
„cheltuieli”, care conduc evidenţa pe conturi analitice de venituri, cheltuieli si disponibilităţi.
Balanţa analitică a conturilor analitice privind cheltuielile bugetului de stat, bugetului
local, bugetului asigurărilor sociale de stat, disponibilităţile şi fondurile cu afecţie specială se
întocmeşte zilnic.
Rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldul trebuie să corespundă cu aceleaşi date
ale contului sintetic din balanţa de verificare sintetică.
Balanţa de verificare sintetică – se întocmeşte de către serviciul Contabilitate pe baza
fişelor de cont sintetic. După verificarea exactităţii datelor se procedează la confruntarea
conturilor sintetice cu balanţa de verificare analitică întocmită pentru fiecare cont sintetic
care, de asemenea trebuie să cuprindă rulaje debitoare, creditoare şi soldul contului.
În vederea asigurării înregistrării zilnice a operaţiilor în contabilitatea trezoreriei,
fiecare trezorerie îşi organizează activitatea astfel încât la finele zilei să fie întocmită balanţa
de verificare sintetică şi balanţele de verificare analitice.
3.5. Raportările periodice ale execuţiei bugetare şi ale contului curent al Trezoreriei
În realizarea unei funcţii de bază a trezoreriei, respectiv aceea de a asigura

funcţionarea corespunzătoare a sistemului informaţional contabil privind raportarea execuţiei
bugetului public, pentru toate componentele sistemului, fiecare trezorerie are obligaţia să
întocmească periodic pe baza datelor din contabilitate, situaţii de execuţie atât pentru
raportarea pe verigi superioare, cât şi pentru necesităţile propriilor atribuţii.
Lucrările de execuţie financiară se intocmesc la finele trimestrului şi periodic, potrivit
normelor stabilite Direcţia Generală a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finanţelor,
acestea sunt:
a) pentru raportarea execuţiei trimestriale:
bilanţul contabil al Trezoreriei Statului cu anexele;
soldul contului curent al trezoreriei la finele trimestului;
contul de execuţie al bugetului de stat;
Pagina 70 din 86
contul de execuţie al bugetelor locale;

contul de execuţie al bugetului asigurărilor sociale de stat;
situaţia disponibilităţilor instituţiilor publice.
Bilanţul contabil al trezoreriei însoţit de raportul explicativ şi anexe se prezintă de
către Direcţiile Judeţene de Trezorerie, după centralizarea datelor raportate de către
trezoreriile operative, în termen de 6 zile lucrătoare de la expirarea trimestrului pentru care se
face raportarea la Directia Generala de Trezorerie si Contabilitate Publica din cadrul
Ministerului Finantelor Publice.
b) Pentru raportarea execuţiei lunare ce se efectuează în acelaşi termen (6 zile
lucrătoare de la expirarea lunii pentru care se face raportarea):
soldul contului curent al Trezoreriei statului;
contul de execuţie al bugetului de stat;
contul de execuţie al bugetelor locale;
contul de execuţie al bugetului asigurărilor sociale de stat.
Execuţia pentru luna a treia din trimestru constituie execuţia la finele trimestrului de
raportare.
c) La raportarea execuţiei semidecadale, care se efectuează în termen de doua zile
lucrătoare de la expirarea semidecadei pentru care se face raportarea, se întocmeşte „execuţia
operativă a contului Trezoreriei”
d) Lucrările zilnice de raportare cuprind:
1) execuţia operativă a contului general al Trezoreriei Statului, care are ca anexe:
bugetul de stat (cu detaliere pe trezorerii judeţene);
bugetul local (cu detaliere pe trezorerii judeţene);
bugetul asigurărilor sociale de stat (cu detaliere pe trezorerii judeţene);
situaţia certificatelor de trezorerie şi depozit;
situaţia disponibilităţilor aflate în casierie şi a disponibilului aflat la băncile
comerciale;
situaţia creditelor deschise şi a cheltuielilor privind datoria publică;
bugetul Trezoreriei Statului;
situaţia fondurilor speciale;
situaţia disponibilităţilor instituţiilor publice.
2) situaţia documentelor de plăţi ce se decontează a doua zi, situaţie necesară pentru
previzionarea soldului contului general şi al Trezoreriei Statului.
Pagina 71 din 86
Raportările zilnice, lunare, trimestriale şi anuale se realizează atât pe suport de hârtie,

cât şi pe suport informatic în două zile lucrătoare de la expirarea termenului calendaristic de
raportare. Raportările pe suport informatic se fac prin sistemul de poştă electronică
utilizându-se modulele de programe specifice. Documentele de intrare, cât şi situaţiile finale
pentru fiecare din lucrările menţionate mai sus sunt actualizate periodic de către serviciile de
Metodologie şi Urmărirea Execuţiei Financiare. Aceste lucrări sunt legate din punct de
vedere logic ceea ce a dus la realizarea unui pachet de programe informatice unitar bazat, în
principal, pe codificarea indicatorilor şi titularilor. Pachetul informatic creat este parametrizat
pentru a asigura independenţa programelor de schimbarea codurilor de indicatori sau titulari.
Bilanţul contabil al trezoreriei cuprinde indicatori cu privire la soldul la începutul
anului şi la finele trimestrului de raportare pentru posturile de activ şi pasiv (figura 3.5.)
Figura 3.5. – Elementele de activ şi pasiv ale bilanţului
BILANŢUL CONTABIL AL TREZORERIEI STATULUI
În completarea datelor Cuprinde:

cuprinse în disponibilităţile băneştibilanţului
activul şi pasivul (existente sunt
în casă, contul
luate în
ACTIVUL curent la Banca Naţională şi băncile comerciale în cazul
considerare şi conturile în afara bilanţului, respectiv
trezoreriilor creditele
teritoriale caredeschise şi repartizate
efectuează plăţile înpenumerar
seama
prin bănci comerciale), cheltuielile bugetare (pe
ordonatorilor de credite (finanţaţicomponentele
din bugetul de bugetului
stat, distinctpublic
de ceinaţional),
finanţaţi decheltuielile
bugete locale
din
activarea
sau bugetul asigurărilor sociale de stat). trezoreriei şi alte active.
Situaţia contului curent al trezoreriei – fiecare trezorerie îşi întocmeşte, pentru analiza
Cuprinde: veniturile bugetare (pe componentele bugetului
proprie, situaţia contului trezoreriei, în disponibilului
public), care se reflectădinprin indicatori
fondurile sintetici execuţia
cu afectaţie specială,
PASIVUL
disponibilităţile
bugetului de stat, bugetelor locale, precum şi instituţiilor publice (pe analiticele
situaţia disponibilităţilor aflate în contului
contul
sintetic 50), veniturile din activitatea trezoreriei şi conturi
trezoreriei. Pe baza datelor cuprinse în acest cont conducerea fiecărei trezorerii examinează
de decontare.
zilnic situaţia de execuţie bugetară comparativ cu disponibilităţile din conturi.
Lunar se întocmesc si transmit la Ministerului Finantelor Publice urmatoarele situatii
de raportare :
Executia operativa a contului trezoreriei ;
Situatia disponibilitatilor aflate in contul trezoreriei statului ;
Executia de casa a bugetului de stat ;
Executia de casa a bugetului local ;
Executia de casa a bugetului asigurarilor sociale de stat ;
Executia de casa a bugetului asigurarilor pentru somaj;
Executia de casa a bugetului fondului national unic de asigurari sociale de sanatate ;
Executia de casa a bugetului trezoreriei statului ;
Pagina 72 din 86
Executia de casa a cheltuielilor bugetului de stat in profil economic ;

Executia de casa a cheltuielilor bugetelor locale in profil economic ;
Contul de executie a cheltuielilor bugetului trezoreriei statului detaliat pe capitole,
titluri, articole si aliniate de cheltuieli ;
Situatia analitica a platilor de dobanzi din bugetul trezoreriei statului .
Pagina 73 din 86
CAPITOLUL IV
PIAŢA PRIMARĂ A TITLURILOR DE STAT

ÎN ROMÂNIA
4.1. PIAŢA PRIMARĂ A TITLURILOR DE STAT ÎN ROMÂNIA
4.1.1. Veniturile bugetului de stat
Piaţa primară a titlurilor de stat cuprinde totalitatea operaţiunilor legate de vânzarea

pentru prima dată a titlurilor de stat, în scopul atragerii pe termen scurt, mediu şi lung a
capitalurilor financiare disponibile.
În cadrul pieţei primare întâlnim următorii participanţi:
intermediarii pieţei primare;
intermediarii pieţei secundare;
persoane fizice şi juridice care pot să desfăşoare operaţiuni cu titluri de stat.
Cumpărarea titlurilor de stat se realizează numai prin intermediarii autorizaţi ai pieţei
primare, respectiv: bănci şi societăţi de valori mobiliare autorizate să funcţioneze pe teritoriul
României, de către Banca Naţională a României, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. În
vederea obţinerii autorizaţiei, intermediarii trebuie să respecte următoarele cerinţe:
cont curent deschis la Banca Naţională a României, pentru bănci, sau la o bancă
autorizată ca intermediar al pieţei primare, pentru societăţile de valori mobiliare.
capital social minim, care în cazul băncilor comerciale este capitalul social minim
subscris şi vărsat prevăzut în reglementările Băncii Naţionale a României, iar pentru
societăţile de valori mobiliare este nevoie de jumătate din capitalul social minim subscris şi
vărsat prevăzut în reglementările Băncii Naţionale a României pentru băncile persoane
juridice române;
existenţa unei structuri organizatorice şi a unor operaţii specifice (ghişee de lucru cu
clienţii, sală de tranzacţionare, etc) necesare în vederea derulării operaţiunilor cu titlurile de
stat;
Pagina 74 din 86
reglementarea prin norme proprii a procedurilor de lucru cu clienţii, a relaţiei cu alţi

intermediari ai pieţei a sistemului de evidenţă contabilă specific, precum şi a controlului
operaţiunilor cu titlurile de stat;
dotări tehnice specifice activităţilor de tranzacţionare: echipamente informatice, de
suport informaţional (Reuters, Telerate, etc), de comunicaţii specifice (linii telefonice, fax,
telex, SWIFT, etc);
desemnarea personalului implicat în activităţile de pe piaţa primară a titlurilor de stat;
avizul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pentru societăţile de valori mobiliare
solicitante;
dotări tehnice specifice de custodie: sisteme informatizate de evidenţă, gestiune şi
control de baze de date securizate, sisteme de stocare şi arhivare a informaţiilor.
Selectarea şi autorizarea intermediarilor pieţei primare a titlurilor de stat sunt realizate
de Banca Naţională a României, care analizează activitatea şi performanţa solicitanţilor pe
piaţa titlurilor de stat pe o perioadă de un an anterioară solicitării autorizaţiei, urmărind:
frecvenţa participării la licitaţii de titluri de stat;
totalul valorii ofertelor la licitaţiile de titluri de stat;
totalul valorii ofertelor la licitaţiile de titluri de stat;
volumul tranzacţiilor încheiate pe piaţa secundară a titlurilor de stat, rezultate în urma
monitorizării acestor pieţe de Banca Naţională a României.
Pentru instituţiile financiare, care solicită pentru prima dată autorizarea ca intermediar
al pieţei primare a titlurilor de stat, se ia în considerare şi volumul tranzacţiilor încheiate pe
piaţa secundară a titlurilor de stat.
În plus, după autorizare, intermediarii pieţei primare trebuie să îndeplinească
următoarele obligaţii minime:
să depună ofertele de cumpărare într-un cuantum minim din totalul emisiunii;
să menţină la nivel propriu registrele secundare, beneficiind de toate drepturile şi
îndeplinind toate obligaţiile ce decurg din calitatea de custode de titluri de stat;
să contribuie la dezvoltarea pieţei secundare şi la menţinerea unui nivel corespunzător
de lichiditate al acesteia;
să prezinte Băncii Naţionale orice informaţie, documente sau registre pe care aceasta
le solicită în legătură cu supravegherea titlurilor de stat;
să organizeze şi să participe la campanii promoţionale referitoare la emisiunile de stat;
să participe la discuţii cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu Banca Naţională a
României, în vederea funcţionării pieţei titlurilor de stat.
Pagina 75 din 86
4.1.2. Modalitati de plasare si vânzare a titlurilor de stat
În funcţie de condiţiile pieţei, de experienţa intermediarilor pieţei primare a titlurilor

de stat, precum şi în funcţie de tipul titlurilor de stat emise, Banca Naţională a României
organizează şi conduce activitatea de plasare/vânzare a emisiunii de titluri de stat, care se
realizează prin:
subscripţie: publice şi publică garantată;
licitaţii;
Definiţiile acestor două modalităţi de plasare a titlurilor de stat pe piaţa primară sunt
prezentate în figura 4.1.
Operaţiunile de plasare sunt organizate şi conduse de către agentul desemnat de
Ministerul Finanţelor Publice.
Comisia de plasare a emisiunii este numită de către agentul desemnat şi este formată
din: preşedinte, secretar, cel puţin doi specialişti din cadrul compartimentului de specialitate,
agent desemnat şi un membru numit de Ministerul Finanţelor Publice.
Figura 4.1. – Definirea modalităţilor de plasare a titlurilor de stat pe

piaţa primară
MODALITĂŢI DE PLASARE A TITLURILOR DE STAT PE PIAŢA PRIMARĂ
Este operaţiunea de vânzare a titlurilor de stat

Subscripţia publică realizată de agentul desemnat de Ministerul
SUBSCRIPŢIA Finanţelor Publice (Trezoreria Statului, bănci
Vânzarea
PUBLICĂ prin subscripţie publică a titlurilor de stat se realizează de către
comerciale), care va anunţa elementele emisiunii
intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat şi de către alţi participanţi agreaţi de Banca
Naţională a României, astfel: Este operaţiunea de vânzare a titlurilor de stat
Ministerul Finanţelor Publice, în realizată de Banca
conformitate Naţionalăconvenţiei
cu prevederile a României, în calitate
încheiate cu
SUBSCRIPŢIA de agent al statului, Ministerul Finanţelor Publice
PUBLICĂ
Banca Naţională a României, anunţă elementele emisiunii. Preţul
anunţă elementele emisiunii,
emisiunii, exprimat acesteia
iar elementele ca rată
se stabilesc
a dobânzii, este stabilit pe baza unor consultări dupăcuconsultări
prealabile cu agentul
Banca Naţională desemnat
a României.
Intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat şi alţi participanţi agreaţi de Banca
Naţională a României depun oferte de cumpărare, în contul lor şi al clienţilor lor, până la
subscrierea integrală a emisiunii de titluri de stat, considerată a fi data vânzării, sau până la
ora 12oo din ultima zi a perioadei de subscriere, dacă nu se specifică altfel în documentele de
lansare a emisiunii.
Pagina 76 din 86
Ofertele de cumpărare sunt transmise în plic sigilat sau prin alte modalităţi
considerate acceptabile de Banca Naţională a României (telex cifrat, SWIFT, modem, etc) la
comisia de plasare începând cu ora 13oo din ultima zi a perioadei de subscriere. Ofertele de
subscriere depuse nu pot fi retrase, întrucât acestea constituie angajamente ferme din partea
participanţilor.
Formularul ofertei de cumpărare prin subscripţie publică cuprinde: emisiunea pentru
care este prezentată oferta, data completării; valoarea totală subscrisă, defalcarea sumei totale
subscrise în suma solicitată în cont propriu şi în contul clienţilor; elementele de identificare a
intermediarului pieţei primare, denumirea şi sediul social, semnăturile autorizate şi ştampila
oficială; numărul contului curent şi numărul contului de evidenţă a titlurilor de stat.
Secretarul comisiei deschide, în prezenţa celorlalţi membri, plicurile cu ofertele de
cumpărare ale participanţilor;
Secretarul şi membrii comisiei verifică respectarea condiţiilor conform
regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat. Sunt declarate nule de drept ofertele care
nu îndeplinesc aceste condiţii. Preşedintele comisiei poate decide corectarea pe loc a erorilor
de formă şi validarea ofertelor.
Se întocmeşte centralizatorul ofertelor de cumpărare. În cazul în care cererile
depăşesc valoarea emisiunii de titluri de stat, subscripţia se închide la sfârşitul zilei în care
valoarea cererilor depăşeşte valoarea titlurilor de stat emise. Toate cererile din acea zi sunt
acceptate proporţional şi/sau cu acordul Ministerului Finanţelor Publice emisiunea este
majorată; titlurile de stat rămase nesubscrise, până la ora 12 oo din ultima zi a perioadei de
subscriere, sunt anulate şi emisiunea se închide la valoarea subscrisă.
Subscripţia publică garantată de stat se realizează, de regulă, de către intermediarii
pieţei primare a titlurilor de stat care, în conformitate cu obligaţiile asumate, garantează
plasarea întregii valori a emisiunii de titluri de stat pe piaţă, respectiv îşi asumă obligaţia de a
cumpăra, în cont propriu, titlurile de stat pe care nu le plasează la clienţi şi pe piaţă.
Spre deosebirea de subscripţia publică în cazul subscripţiei publice garantată a
titlurilor de stat Ministerul Finanţelor Publice stabileşte preţul, exprimat ca rata dobânzii, prin
consultări cu Banca Naţională a României, la care participă şi intermediarii pieţei primare a
titlurilor de stat, participanţi la plasarea titlurilor de stat.
În plus, în cazul subscripţiei publice garantate, intermediarii pieţei primare a titlurilor
de stat pot primi de la Ministerul Finanţelor Publice un comision procentual pentru titlurile de
stat plasate pe piaţă. Nivelul comisionului este stabilit pe baza negocierilor anterioare dintre
Pagina 77 din 86
Ministerul Finanţelor Publice, Banca Naţională a României şi reprezentanţii intermediarilor

pieţei primare.
Licitaţia
Vânzarea titlurilor de stat prin licitaţie se face de Banca Naţională a României, ca
agent al Ministerului Finanţelor Publice, astfel:
Ministerul Finanţelor Publice în conformitate cu convenţia încheiată cu Banca
Naţională a României, anunţă elementele emisiunii cu titluri de stat; elemente tehnice ale
licitaţiei şi data desfăşurării a acesteia sunt stabilite după consultări cu Banca Naţională a
României;
Banca Naţională a României comunică data şi locul desfăşurării licitaţiei, precum
elementele de identificare a emisiunii ce urmează să fie plasată prin licitaţie;
Intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat depun oferte de cumpărare, în cont
propriu şi în contul clienţilor lor, în ziua desfăşurării licitaţiei, oferte de cumpărare pot fi
depuse şi de alţi participanţi agreaţi de Banca Naţională a României, în nume şi cont propriu.
Formularul cererii de cumpărare folosit în licitaţie cuprinde următoarele elemente:
emisiunea pentru care este prezentată oferta; data completării; data licitaţiei; valoarea totală şi
rata dobânzii licitate (se admite defalcarea valorii în maximum 5 tranşe valorice la rate
diferite ale dobânzii); defalcarea sumei totale licitate în suma solicitată în contul propriu şi în
contul clienţilor; elementele de identificare a intermediarului pieţei primare: denumirea şi
sediul social, semnătura autorizată şi ştampila oficială etc; numărul contului corespondent
atât în numerar cât şi de titluri de stat.
Ofertele, indicând o valoare multiplu a valorii nominale a titlului de stat, sunt
transmise în plicuri sigilate, cu ştampila şi antetul participanţilor, direcţiei de specialitate din
cadrul Banca Naţională a României, iar secretarul comisiei de licitaţiei va elibera o
adeverinţă; după eliberarea adeverinţei plicul nu mai poate fi retras. Ofertele pot fi transmise
de asemenea, prin alte modalităţi considerate acceptabile de către Banca Naţională a
României (telex cifrat, SWIFT, modem, etc).
Ofertele de cumpărare depuse pot fi atât competitive (concurenţiale), cât şi
necompetitive (neconcurenţiale), figura 4.2. spre deosebire de ofertele concurenţiale, cele
necompetitive sunt executate la preţul (rata dobânzii) mediu ponderat al ofertelor de
cumpărare competitive acceptate în licitaţiile adjudecate pe baza preţului multiplu sau la
preţul (rata dobânzii final al licitaţiei adjudecate pe baza metodei preţului uniform).
Pagina 78 din 86
Figura 4.2. – Definirea ofertelor de cumpărare depuse în cadrul licitaţiilor de titluri de

stat pe piaţa primară
OFERTE DE CUMPĂRARE A TITLURILOR DE STAT PRIN LICITAŢIE
reprezintă un instrument de participare prin care

13 oo, prin deschiderea
Şedinţa de licitaţie începe, la ora participantul indică, plicurilor
pe lângă învaloarea
prezenţa pe
tuturor
care
Oferte de cumpărare doreşte să o adjudece şi preţul maxim (exprimat ca
membrilor comisiei;
competitive rată minimă a dobânzii) pe care este dispus să îl
plăteascăde formă privind întocmirea ofertelor de
Comisia verifică respectarea condiţiilor
cumpărare;
reprezintă un instrument de participare prin care
Secretarul comisiei întocmeşte centralizatorul
participantulofertelor
indică, depecumpărare şi în bazapegrilei
lângă valoarea care
Oferte de cumpărare
de cotare, doreşte
determină nivelul la care cererea, să o crescător
cumulată adjudece, dinşi preţul sauvedere
punct de rata dobânzii,
al ratei
necompetitive
conferind, astfel investitorului garanţia executării cu
dobânzii sau cumulată descrescător din punct de vedere
prioritate al preţului,
a ofertei satisface oferta anunţată
sale de cumpărare.
de Ministerul Finanţelor Publice, stabilindu-se:
a) valoarea emisiunii oferite ce şi-a găsit contrapartida în cerere;
b) preţul sau rata dobânzii maxime, minime şi medii la care au fost adjudecate ofertele
de cumpărare.
Licitaţia se derulează pe tranşe de preţ, al căror număr maxim se stabileşte de către
Ministerul Finanţelor Publice şi se anunţă prin prospectul de emisiune. Ministerul Finanţelor
Publice poate stabili limite minime pentru oferta unui intermediar al pieţei primare a
emisiunii, precum şi limite minime pentru valoarea unei tranşe de preţ. De asemenea,
Ministerul Finanţelor Publice poate majora, diminua sau anula suma împrumutată aferentă
unei serii, în funcţie de necesităţile şi de nivelul randamentului obţinut în urma licitaţiei.
Licitaţia se încheie prin stabilirea preţului putându-se folosi, în acest sens, metoda
preţului multiplu şi metoda preţului uniform (figura 4.3.).
Figura 4.3. – Definirea metodelor de stabilire a preţurilor în cadrul licitaţiilor

de titluri de stat pe piaţa primară.
METODELE DE STABILIRE A PREŢURILOR TITLURILOR DE STAT PRIN
LICITAŢIE
4.2. FLUXURILE FINANCIARE PRIVIND CERTIFICATELE DE TREZORERIE
PENTRU POPULAŢIE
Presupune alocarea titlurilor de stat pentru ofertele
adjudecate la preţul (rata dobânzii) pentru care
Metoda preţului fiecare dintre
4.2.1. Emisiunea certificatelor de trezorerie ofertanţii câştigători
catre populatie l-aTrezoreriei
prin unitatile oferit, până la
multiplu adjudecare.
statului
Reprezintă un instrument de participare prin care

Metoda preţului participantul indică, pe lângă valoarea pe care
Pagina 79 din 86
doreşte să o adjudece, şi preţul sau rata dobânzii,
uniform
conferind, astfel investitorului garanţia executării cu
prioritate a ofertei sale de cumpărare.
Activitatea privind emisiunea certificatelor de trezorerie către populaţie, mecanismele

de încasare, rambursare, plata dobânzilor şi contabilitatea operaţiunilor este elaborată şi
coordonată de către Unitatea de Management a Trezoreriei Statului, prin organizarea unui
compartiment distinct, care are următoarele atribuţii:
stabileşte normele de emisiune a certificatelor de trezorerie (materializate şi
nematerializate);
elaborează prospectul de emisiune a certificatelor de trezorerie;
concepe forma şi structura certificatelor de trezorerie materializate, elementele de
identificare şi de gestiune şi asigură tipărirea în timp util al acestora, inclusiv repartizarea
acestora;
asigură publicitatea lansării emisiunii certificatelor de trezorerie către populaţie;
elaborează şi asigură aplicarea mecanismelor de încasare, rambursare, plată a
dobânzilor şi contabilitatea operaţiunilor într-un cadrul unitar;
examinează evoluţia dobânzilor pasive în lei practicate de băncile comerciale la
depozitele persoanelor fizice şi juridice;
organizează sistemul informaţional, încasarea, rambursarea, plata dobânzilor;
elaborează lucrări de sinteză privind emisiunile de certificate de trezorerie, rezultatele
obţinute şi problemele de soluţionat;
asigură deschiderea creditelor bugetare din bugetul de stat pentru plata dobânzilor
aferente certificatelor de trezorerie ajunse la scadenţă si pentru certificatele de depozit ;
elaborează şi transmite precizări la unităţile trezoreriilor judetene cu privire la
efectuarea operaţiunilor privind emisiunile de certificate de trezorerie;
La nivelul Direcţiilor de Trezorerie si Contabilitate Publica judeţene şi a municipiului

Bucureşti funcţionează serviciul „Titluri şi certificate de trezorerie” care are următoarele
atribuţii:
asigură aplicarea strictă a Normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice
cu privire la derularea prin unităţile trezoreriei statului a operaţiunilor legate de certificatele
de trezorerie emise;
dispune de măsuri pentru organizarea la trezoreriile din subordine a operaţiunilor
privind vânzarea certificatelor de trezorerie către populaţie, inclusiv a răscumpărării şi plăţii
dobânzilor, în condiţiile de siguranţă şi securitate;
iniţiază acţiuni pentru informarea populaţiei cu privire la emisiunile certificatelor de
trezorerie şi pentru stimularea persoanelor fizice de a subscrie;
Pagina 80 din 86
supraveghează permanent la trezoreriile subordonate activitatea de vânzarea a

certificatelor de trezorerie către populaţie, precum şi modul de încasare a sumelor,
răscumpărarea certificatelor de trezorerie, calculul şi plata dobânzilor, întocmirea
documentelor, conducerea evidenţelor operative şi contabile, propune măsuri pentru
eliminarea neajunsurilor constatate;
întocmeşte situaţiile privind vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie
către populaţie precum şi plata dobânzilor pe structura şi termenele stabilite de Ministerul
Finanţelor Publice;
înregistrează potrivit regulilor de evidenta a formularelor cu regim special certificatele
de trezorerie primite de la Trezoreria Centrală, a celor distribuite trezoreriilor locale, cât şi a
celor restituite din diferite cauze;
elaborează rapoarte cu privire la modul de derulare a operaţiunilor aferente
emisiunilor certificatelor de trezorerie.
La nivelul trezoreriilor municipiilor reşedinţă de judeţ şi al sectoarelor Municipiului
Bucureşti funcţionează serviciul „Titluri şi certificate de trezorerie”, iar la celelalte municipii
un birou „Titluri şi certificate de trezorerie”, care asigură efectuarea operaţiunilor de încasare
a contravalorii certificatelor de trezorerie, a răscumpărării acestora, calculul şi plata
dobânzilor, asigurarea contabilităţii certificatelor de trezorerie şi de depozit, întocmirea
balanţelor de verificare, precum şi celelalte lucrări prevăzute de normele Ministerului
Finanţelor Publice.
Trezoreriile statului municipale şi orăşeneşti au obligaţia de a organiza încasarea
sumelor din vânzarea certificatelor de trezorerie către populaţie precum şi răscumpărarea
acestora.
Certificatele de trezorerie pentru populaţie se emit în formă:
materializată pe suport de hârtie (anexa 1), în care valoarea, scadenţa, dobânda şi
celelalte elemente precum şi forma acestora se stabilesc de către Ministerului Finanţelor
Publice, prin Unitatea de Management a Trezoreriei Statului; se emit nominale la purtător,
după caz. Evidenţa certificatelor de trezorerie este asigurată de către toate trezoreriile
operative prin completarea ,,Registrului pentru evidenta certificatelor de trezorerie” (anexa
2);
dematerializează pe baza de conturi deschise pe beneficiari şi anume: titularii subscriu
la emisiunea titlurilor prin depunerea sumelor la casieria Trezoreriei statului, primind în
schimb chitanţa care atestă cumpărarea certificatelor de trezorerie.
Pagina 81 din 86
În contabilitatea trezoreriei se deschid conturi contabile pentru fiecare emisiune de

certificate de trezorerie pentru populaţie, cu desfăşurarea în conturi analitice deschise pe
fiecare persoană fizică, pe baza codului numeric personal (CNP).
Certificatele de trezorerie se emit în valori nominale diferite (1 mil, 5 mil, 10 mil, 20
mil, 50 mil.) precum şi pe scadenţele, prevăzute în prospectul de emisiune care pot fi: termen
90 zile; termen 180 zile; termen 360 zile; termen peste 1 an.
Emisiunile certificatelor de trezorerie pot fi cu:
dată fixă – ziua în care certificatele de trezorerie se pun în vânzare, iar operaţiunile de
încasări se încheie în aceeaşi zi;
dată deschisă – reprezintă punerea în vânzare a certificatelor de trezorerie în mai
multe zile consecutiv, limitată la o anumită perioadă de timp stabilită în prospectul emisiunii.
Data scadenţei se stabileşte începând cu ziua în care a avut loc încasarea la casierie a
contravalorii certificatelor de trezorerie. De exemplu: pentru emisiunea deschisă de certificate
de trezorerie pe o perioadă de 5 zile începând cu ziua de 15 februarie 2002, se efectuează
încasări în zilele 18, 19, 20, 21, 22 când se închid operaţiunile de vânzare.
Prospectul de emisiune a certificatelor de trezorerie pentru populaţie se elaborează de
către Ministerului Finanţelor Publice, Unitatea de Management a Trezoreriei Statului, şi
cuprinde: baza legală şi forma emisiunii, codul şi data emiterii; valoarea nominală a emisiunii
şi certificatelor de trezorerie, termen de subscriere (de 90, 180 şi 360 zile); rata dobânzii; data
scadenţei (zi lucrătoare); închiderea emisiunii (zi lucrătoare) şi condiţiile de răscumpărarea.
Aceasta se aprobă prin ordin al Ministerului Finanţelor Publice şi se publică în Monitorul
Oficial.
Unitatea de Management a Trezoreriei Statului transmite prospectul de emisiune a
certificatelor de trezorerie Direcţiilor de Trezorerie si Contablitate Publica judetene şi a
municipiului Bucureşti, în scopul punerii în execuţie a lansării emisiunilor de certificate de
trezorerie.
Închiderea emisiunilor de certificate de trezorerie are loc la data prevăzută în
prospectul de emisiune.
4.2.2. Încasarea sumelor provenite din vânzarea certificatelor de trezorerie catre

populatie prin casieria trezoreriei statului
Vânzarea certificatelor de trezorerie este operaţia de plasare a certificatelor de

trezorerie concretizata prin încasarea contravalorii acestora de la titulari – persoane fizice –
Pagina 82 din 86
ce achită valoarea titlurilor achiziţionate casieriilor organizate la nivelul unităţilor de

trezorerie.
Trezoreriile statului, care funcţionează la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor
au obligaţia să organizeze încasarea certificatelor de trezorerie astfel:
a) încasarea contravalorii certificatelor de trezorerie se efectuează la ghişeele de
casierie organizate în spaţii speciale amenajate după regulile casieriei, in conditii de
securitate.
Casierii sunt persoane angajate pe funcţii de casieri ai trezoreriei, al căror număr a
fost suplimentat pentru această acţiune.
În municipiile reşedinţă de judeţ unde se înregistrează o afluenţă mai mare de
cumpărători de certificate de trezorerie, conducerea trezoreriei poate folosi pentru vânzarea
certificatelor de trezorerie în perioada respectivă şi casieri ce în prezent se ocupă cu încasarea
impozitelor şi taxelor.
b) persoanele care efectuează încasări din vânzarea certificatelor de trezorerie vor fi
instruite temeinic în legătură cu operaţiile pe care lor vor executa: întocmirea documentelor, a
registrelor, încheierea casieriei, etc.
In vederea încasării contravalorii certificatelor de trezorerie de la populaţie prin
ghişeul casieriei trezoreriei, fiecare casier, primeşte un număr suficient de certificate de
trezorerie pe valori nominale şi scadente de la compartimentul care conduce evidenţa
formularelor cu regim special cu aprobarea personalului de drept, după care se procedează
astfel:
1. la solicitarea persoanelor fizice prezente la ghişeul casieriei, casierul decupează din
carnet certificatul de trezorerie în valoarea nominală solicitată şi pe termenul solicitat
respectiv (90, 180, 360, zile) după care completează: numele şi prenumele titularului,
elementele actului de identitate, data subscrierii şi data scadenţei, rata dobanzii precum şi
suma absoluta dobânzii aferente sumei subscrise.
În acelaşi mod se completează şi datele pe cotorul certificatului de trezorerie cu
elementele respective care rămân la casierie precum şi în „Registrul pentru evidenţa
certificatelor de trezorerie” (anexa 2).
2. certificatul de trezorerie completat aşa cum s-a arătat mai sus se înmânează
persoanei fizice respective după ce casierul a primit suma înscrisă în document, a semnat de
primire în spaţiul rezervat casierului trezorier şi s-a aplicat ştampila trezoreriei. Certificatele
de trezorerie fără semnătura casierului trezoreriei sunt nule.
Pagina 83 din 86
3. sumele încasate se înscriu de casier în registrul de casă (modelul aflat în uz) care se
întocmeşte distinct pentru încasările din vânzarea certificatelor de trezoreriei în care se
înscriu: seria certificatului de trezorerie, codul emisiunii, numele titularului, suma subscrisa;
4. la sfârşitul zilei casierul procedează la închiderea registrului de casă astfel:
sumele încasate şi înregistrate în registrul de casă se adună, se confruntă cu numerarul
aflat in casă, precum şi cu şi coloana „Încasări din vânzarea certificatelor”;
întocmeşte la sfârşitul zilei „Situaţia certificatelor de trezorerie vândute către
populaţie in ziua de….” (anexa 3), care se anexează la fila registrului de casă, după care se
predă compartimentului de decontări – contabilitate pentru înregistrare;
copia registrului de casă rămâne ca document justificativ la casier.
5. directorul adjunct al trezoreriei (şeful serviciului trezoreriei), împreună cu şeful
compartimentului Titluri şi certificate de trezorerie verifică zilnic operaţiunile de încasări
rezultate din vânzarea certificatelor de trezorerie înscrise în registrul de casă, cu cotorul
carnetului certificatelor de trezorerie;
6. sumele încasate la trezoreriile cu tezaur se păstrează în casa tezaur şi se utilizează la
efectuarea plăţilor în numerar de către instituţiile publice sau se depun în cont curent al
trezoreriei statului deschis la sucursala Băncii Naţionale a României, în cazul în care soldul
din tezaur este excedentar;
7. în cazul trezoreriilor fără tezaur, sumele se depun în contul trezoreriei statului
depus la o bancă comercială pentru efectuarea de cheltuieli. În cazul în care soldul contului
deschis la banca comercială depăşeşte plafonul cuvenit, diferenţa se virează în contul curent
al Trezoreriei statului deschis la sucursala BNR pe seama Direcţiei de Trezorerie si
Contabilitate Publica judeteana respectiv a municipiului Bucureşti şi a sectoarelor acestuia.
În cazul în care emisiunea de certificate de trezoreriei este dematerializată, încasarea
în numerar a contravalorii certificatelor de trezoreriei, verificarea operaţiunilor şi destinaţia
sumelor se efectuează potrivit mecanismului prezentat anterior, cu următoarea deosebire: în
locul certificatelor de trezoreriei casierul eliberează chitanţa – foaie de vărsământ care se
completează cu:
numele şi prenumele persoanei care face subscrierea, precum şi adresa exactă, seria şi
numărul documentului de identitate;
codul numeric personal;
la scopul plăţii se specifică: subscris …. Certificat de trezorerie a ….. lei valoarea
nominală;
data încasării şi data scadenţei;
Pagina 84 din 86
contul contabil în care se înregistrează subscrierea certificatelor de trezorerie.
4.2.3. Rascumpararea certificatelor de trezorerie si plata dobanzilor aferente acestora
Mecanismul răscumpărării certificatelor de trezorerie

Răscumpărarea reprezintă operaţiunea prin care unităţile trezoreriei statului
rambursează la scadenţă valoarea nominală a certificatelor de trezoreriei vândute către
persoanele fizice care au subscris la emisiunea de certificate de trezoreriei la aceeaşi unitate
de trezorerie.
O dată cu răscumpărarea la scadenţă a certificatelor de trezorerie, unităţile de
trezoreriei plătesc persoanelor respective şi dobânzile aferente.
Operaţiunea privind răscumpărarea certificatelor de trezoreriei şi plata dobânzilor se
efectuează prin ghişeele de casierie ale trezoreriei astfel:
1. Fiecare trezorerie va asigura, în ziua scadenţei emisiunii certificatelor de trezoreriei
sumele necesare în numerar la nivelul certificatelor de trezorerie vândute şi scadente la care
se adaugă şi sumele pentru dobânzile aferente;
Trezoreriile care au tezaur vor asigura în ziua scadenţei sumele în numerar păstrate în
casele de bani care se constituie din:
încasările din impozite şi taxe din ziua respectivă;
ridicări din contul deschis la banca comercială pentru efectuarea de cheltuieli;
redistribuiri la trezoreriile care înregistrează surplus de numerar, operaţiune care se
efectuează sub coordonarea Direcţiei Judeţene de Trezorerie si Contabilitate Publica
judetene;
aprovizionarea cu numerar direct din contul curent al trezoreriei de la BNR,
operaţiune care se efectuează de către Direcţia de Trezorerie si Contabilitate Publica
judeteana;
2. Răscumpărarea certificatelor de trezoreriei în formă materializată, nominale sau la
purtător, se efectuează de către casierul trezorier astfel:
titularul prezintă în ziua scadenţei la compartimentul ,,titluri şi certificate de
trezorerie” certificatul de trezorerie solicitând răscumpărarea acestuia;
salariatul primeşte certificatul de trezorerie şi verifică dacă este în forma iniţială de
cumpărare, adică fără ştersături şi adăugiri.
Certificatele de trezorerie care conţin modificări sau ştersături sunt respinse de la
răscumpărare;
Pagina 85 din 86
salariatul verifică elementele de identificare a certificatului de trezorerie cu cele

înscrise în „Registrul pentru evidenţa certificatelor de trezorerie”, care trebuie să corespundă,
după care certificatul de trezorerie avizat de exactitate este transmis casierului trezoreriei;
casierul completează elementele pe verso ale certificatului de trezorerie, cu suma
absoluta a dobânzii acordate după care titularul semnează de primire a sumei nominale a
certificatului de trezorerie la care se adaugă şi dobânda aferentă, iar casierul semnează pentru
efectuarea plăţii şi concomitent înmânează suma beneficiarului;
pentru operaţiunea de răscumpărare se întocmeşte în zilele respective registrul de casă
distinct, adaptându-se formularul aflat în uz astfel: coloanele de „încasări” şi „plăţi” se
modifică în „plăţi pentru răscumpărare” şi „plăţi pentru dobânzi de la bugetul statului”.
Certificatele de trezorerie răscumpărate rămân la casier ca documente justificative de
plăţi.
La sfârşitul zilei, casierul încheie registrul de casă procedând astfel: determină totalul
coloanelor din registrul de casă; totalul plăţilor se scade din soldul disponibil aflat în casierie
la începutul zilei, aceasta trebuie să corespundă cu soldul casieriei de la sfârşitul zilei,
respectiv cu numerarul aflat în casierie.
După încheierea casieriei, casierul întocmeşte „Situaţia zilnică a răscumpărării
certificatelor de trezorerie (anexa 5), care împreună cu prima filă din registrul de casă,
întocmită pentru ziua respectivă, se transmite serviciului de contabilitate pentru înregistrarea
operaţiunilor în contabilitate.
Certificatele de trezorerie neprezentate de titulari la răscumpărare în ziua scadenta se
transforma in certificate de depozit. Acestea se răscumpără la trezoreria statului în
următoarele condiţii:
I certificatele de depozit prezentate, de catre titulari în maxim 30 de zile la data
expirării termenului de răscumpărare, sunt răscumpărate astfel:
se achită suma nominală plus dobânda aferentă perioadei subscrise;
pentru perioada de maximum 30 de zile, stabilită în ziua fixată pentru răscumpărare
(inclusiv) şi ziua prezentării la ghişeul casieriei (exclusiv) se calculează pentru suma
subscrisă, dobânda la vedere comunicată de Ministerul Finanţelor Publice. Dobânda se
calculează de către compartimentul „Titluri şi certificate de trezorerie” astfel:
VN  Nr. zile  cot a de dobanda
D= 360  100
unde: VN = valoarea nominală a certificatului de trezorerie;
Pagina 86 din 86
nr. zile = numărul de zile calculat de trezoreria statului din ziua

prevăzută pentru răscumpărare până în ziua prezentării la ghişeul trezoreriei
cota de dobândă = cota de dobândă stabilită şi comunicată de
către Ministerul Finanţelor Publice.
Exemplu:
Un certificat de trezorerie în valoarea nominală de 1.000.000 lei şi dobândă în sumă
de 150.000 lei are scadenţa de răscumpărare la data de 24 februarie ac titularul se prezintă
pentru răscumpărare în ziua de 12 martie 2003.
Rezolvare:
Se răscumpără de la titulari valoarea nominală a certificatelor de trezorerie în sumă de
1.000.000 lei şi se plăteşte şi dobânda de 150.000 lei care se suportă din bugetul de stat.
Pentru perioada 24 februarie 2003 (inclusiv) şi 12 martie 2003 (exclusiv), adică 16
zile se calculează dobânda la vedere de exemplu: cota de dobândă de 10% anual, după
formula:
1.000.000  16  10
 4.444 lei
D= 360  100
Suma de 4.444 lei se plăteşte titularului cu chitanţă, în care se menţionează că suma

reprezintă dobânda la vedere pentru certificatele de depozit suportată din bugetul de stat.
II. certificatele de depozit prezentate de titulari în termen de peste 30 de zile de la data
expirării termenului de răscumpărare, sunt răscumpărate astfel:
la suma rezultată din valoarea nominala a certificatului de trezorerie şa care se adaugă
dobânda aferentă perioade de subscriere, se calculează dobânda la termen pentru perioada de
depozit, adică de la data scadenţei pentru răscumpărarea certificatelor de trezorerie (inclusiv)
până în ziua prezentării la ghişeul trezoreriei (exclusiv);
dobânda se calculează pe baza formulei şi modul stabilit mai sus, pentru care se
întocmeşte fişa de calcul (anexa 4) de către compartimentul de control şi evidenţa
cheltuielilor, iar la trezoreria municipiilor de către compartimentul „Titluri şi certificate de
trezorerie”;
la efectuarea operaţiunii de răscumpărare, casierul înscrie pe verso certificatului de
trezorerie (depozit) dobânda aferentă sumei subscrise pentru care titularul semnează de
primire a sumei.
Pentru dobânda acordată la termen se întocmeşte dispozitie de plata pe numele
titularului, în care se înscrie numărul certificatului de depozit, cota de dobândă, suma
Pagina 87 din 86
cuvenită, se semnează de casier, aceasta se suportă din bugetul de stat, potrivit noilor
reglementări.
la sfârşitul zilei, compartimentul titluri şi certificate de trezorerie, întocmeşte „Situaţia
certificatelor de trezorerie răscumpărate la scadenţă” şi a certificatelor de trezorerie devenite
certificate de depozit, conform anexei 5, care o dată cu jurnalul de casă întocmit
pentru ziua respectivă, se transmite compartimentului decontări-contabilitate pentru
înregistrare.
4.2.4. Raportarea realizarii emisiunilor certificatelor de trezorerie
Direcţiile de Trezorerie si Contabilitate Publica judeţene şi a municipiului Bucureşti,

inclusiv trezoreriile sectoarelor acestuia sunt obligate să raporteze la Unitatea de
Management a Trezoreriei Statului din Ministerul Finanţelor Publice situaţia certificatelor de
trezorerie vândute către populaţie. În acest scop se efectuează următoarele raportări
(electronic cu ajutorul programelor informatice si pe suport de hartie):
zilnic: trezoreriile operative raportează situaţia certificatelor vândute populatiei, pana
la ora 1400 conform anexei nr. 3; Direcţiile de Trezorerie judeţene şi a municipiului
Bucureşti, inclusiv a sectoarelor, transmit situatia centralizata a certificatelor de trezorerie
vandute la nivel de judet la Ministerul Finantelor Publice, pana la ora 900 a doua zi pentru
realizările din ziua precedenta, conform anexei nr. 6.
periodic:
situaţia definitivă a vânzării certificatelor de trezorerie la închiderea emisiunii (anexa
7). Trezoreriile operative transmit la Direcţiile de Trezorerie judetene situaţia respectivă pana
la ora 1500 din ziua încheierii emisiunii. Direcţiile de Trezorerie judetene transmit situatiile
centralizatoare la nivel de judet , la Ministerului Finanţelor Publice (anexa 7) a doua zi, la
orele 1000.
Situaţia definitivă a răscumpărării la scadenţa a certificatelor de trezorerie (anexa 9).
Trezoreriile operative transmit această situaţie în ziua încheierii răscumpărării la ora 14 00, iar
Direcţia de Trezorerie a doua zi la ora 1000.
3. trimestrial: la bilanţul contabil întocmit pentru activitatea trezoreriei statului se
anexează situaţia certificatelor de trezorerie aflate în sold (anexa 8).
Pagina 88 din 86
CONCLUZII
Lucrarea îşi propune să realizeze derularea şi înregistrarea constantă a activităţii

desfăşurate în Trezorerie şi să evidenţieze urmatoarele aspecte:
Trezoreria Finanţelor Publice are un rol foarte important în cadrul finanţelor publice,
determinat în primul rând de atribuţiile ei principale. Întreaga execuţie bugetară se realizează
prin trezorerie, volumul operaţiunilor ajungând la cifre importante ce pun în evidenţă rolul
trezoreriei.
Rolul Trezoreriei Finanţelor Publice este pus în evidenţă de operativitatea circuitelor
realizate prin fluxurile de intrare şi de ieşire, precum şi de posibila cunoaştere, previzionare,
urmărirea echilibrului acestora în execuţie, pentru a avea în permanenţă disponibilităţi. Prin
trezorerie se asigură exercitarea în mai bune condiţii a atributelor Ministerului Finanţelor
Publice şi unităţile sale teritoriale, ca urmare a reorganizării şi îmbunătăţirii structurii
aparatului financiar-fiscal.
Importanţa Trezoreriei este marcată şi de faptul că prin aceasta se realizează la nivel
central de către Ministerul Finanţelor Publice gestionarea datoriei publice interne şi externe,
lansarea şi rambursarea împrumuturilor contractate şi plata dobânzilor.
Trezoreria Statului in Romania, fata de Trezoreriile publice din tarile dezvoltate are
atributii mai restranse, acest fapt reprezinta tot atatea posibilitati reale de diversificare,
multiplicare si amplificare a acestora, dintre care amintim:
diversificarea formelor si tehnicilor pentru lansarea imprumuturilor de stat;
permanentizarea eliberarii certificatelor de trezorerie la purtator; sub aceasta forma
acestea ar putea face obiectul tranzactiilor pe piata valorilor mobiliare, ceea ce ar favoriza
amplificarea si accelerarea circulatiei capitalurilor financiare;
diversificarea tehnicilor lansarii emisiunilor bonurilor de tezaur, dupa sistemul
practicat si in alte tari (mecanismul plafonului, al coeficientului de trezorerie, rezervelor
obligatorii, emisiunea bonurilor in raport cu nivelul resurselor);
diversificarea instrumentelor de interventie a statului in economie prin intermediul
bugetului propriu al Trezoreriei Statului care ar trebui mai bine structurat si consolidat.
Crearea Trezoreriei Statului in Romania a contribuit mult la imbunatatirea sistemului

informational privind executarea componentelor sistemului bugetar. De de o ameliorare
evidenta a informatiei operativ – financiar –contabile se va putea vorbi in termeni reali numai
Pagina 89 din 86
in contextul introducerii pe scara larga a infrastructurii tehnice performante la nivelul

standardelor internationale privind operatiunile de incasari si plati.
Pagina 90 din 86

Rolul Activitatii Trezoreriei Statului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rolul Activitatii Trezoreriei Statului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rolul activitatii trezoreriei statului si mecanismele moderne utilizate

Finanţele publice ale României reprezintă un sistem complex de relaţii

ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA TREZORERIEI FINANŢELOR

1.1. Necesitatea înfiinţării Trezoreriei Statului

Măsurile întreprinse după anul 1989 pentru trecerea la economia de piaţă, au

Datorită schimbărilor intervenite în organizarea şi funcţionarea sistemului bancar în

Premisele înfiinţării Trezoreriei Statului

2. schimbarea concepţiilor privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare

Importanţa organizării Trezoreriei Statului

1.2. Sistemul de organizare şi funcţionarea Trezoreriei Statului

Organizarea in Romania a Trezoreriei Statului, ca un sistem integrat, centralizat la

Guvernului nr. 78 din 15.02.1992, Normele metodologice date in aplicarea acesteia, a

Finantelor Publice a Muncipiului Bucuresti, efectueaza, in mod practic, operatiunile propriu-

bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetului local si cele de de disponibil pe numele

municipale-resedinta de judet si Directiei Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului

Figura 1.1 - Schema organizatorică generală a sistemului Trezoreriei în România.

- universalitatea. Se referă la faptul că activitatea de trezorerie se extinde la nivel

Prezentarea activităţilor desfăşurate de Trezoreria Statului

- asigurarea evidenţei contabile privind tranzacţiile derulate din fondurile statului;

- organizarea la toate trezoreriile din judeţ a activităţii de lansare a emisiunilor de

În ceea ce priveşte regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale acestea au

1.3. Funcţiile Trezoreriei Statului

Funcţiile Trezoreriei Statului sunt astăzi influenţate de diversificarea şi complexitatea

Analiza funcţiilor de bază ale trezoreriei.

Funcţia de casă a Trezoreriei implică doua aspecte:

realizând, astfel, gestionarea disponibilităţilor băneşti ale sectorului public şi integrarea

Funcţiile moderne ale Trezoreriei Statului.

1.4. Politica statului privind trezoreria finanţelor publice

Încă de la începutul perioadei de tranziţie, în cadrul procesului de restructurare a

refinanţarea deficitului bugetar, lansarea împrumuturilor de stat şi plasarea disponibilităţilor

cont de prevederile Memorandumului de politică economică convenit cu Fondul Monetar

FLUXURILE FINANCIARE PRIVIND ÎNCASAREA VENITURILOR

2.1. Încasarea veniturilor bugetare şi extrabugetare prin Trezorerie

2.1.1. Veniturile bugetului de stat

2.1.2. Încasarea veniturilor bugetare de la agentii economici,

Încasarea veniturilor bugetare este operaţia ce constă în primirea de către trezorerie, a

depune suma şi primeşte chitanţa

Figura 2.2. – încasarea veniturilor prin plata din cont

5- Trezoreria Judeteana - înregistrează încasarea sumei în contul

Figura 2.3. – Incasarea veniturilor bugetare de la agenţi economici ce au

Înainte de depunerea efectivă a sumei, plătitorul se prezintă la ghişeul

încasarea veniturilor bugetare se realizează prin transmiterea electronica a ordinelor de plată

Instituţiile publice sunt finanţate:

datoriilor pe care le au către buget. Depunerea numerarului trebuie să se facă conform

Figura 2.4. – Incasarea veniturilor proprii instituţiilor publice

Instituţia adresă de Trezorerie Casierie

trimite numerar/cec/ordin de plată Instituţia

trimite numerar/cec/ordin de plată

c) plata electronică a creanţelor bugetare

Suplimentar, primariile trebuie sa ofere si posibilitatea consultarii debitelor datorate

Dacă nu se respectă termenele, se aplică majorări de întârziere prevăzute de

D. Încasarea veniturilor bugetare prin executare silită

2.1.3. Amânarea, esalonarea si restituirea veniturilor bugetare

Agenţii economici şi contribuabilii pot solicita, în anumite situaţii, amânarea sau

Dacă rezolvarea este favorabilă, aprobarea de eşalonare sau amânare a plăţii

prevăd reglementările în vigoare şi nu au de compensat cu alte impozite şi taxe datorate au

Figura 2.6. – Solicitarea restituirii veniturilor bugetare

cerere aprobată, ordin de

Agent economic ADMINISTRAŢIA

Direcţiile de metodologie şi administrare a veniturilor statului şi direcţia de

2.2.1 Sistemul de deschidere si repartizare a creditelor din bugetul public

Efectuarea cheltuielilor institutiilor publice reprezinta un proces pe care il parcurg