Capitolul II

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA TREZORERIEI STATULUI ÎN

ROMÂNIA

2.1. Principiile funcționării Trezoreriei Statului în România

Principiile care stau la baza funcţionării Trezoreriei Statului pot fi sintetizate plecând de la
funcţiile acestei instituţii în gestiunea financiară la nivel macroeconomic şi ţinând cont de faptul
că Trezoreria, deşi funcţionează asemănător unei bănci comerciale, nu îşi propune ca obiectiv
obţinerea de profit. Scopul său fundamental este, dimpotrivă, acela de efectuare a operaţiunilor de
încasări şi plăţi privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria publică, precum şi a altor
operaţiuni ale statului, în condiţii de siguranţă şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
În acest context, principiile funcţionării Trezoreriei Statului pot fi formulate astfel: 22
 Realitatea informaţiei. Până la organizarea Trezoreriei, informaţia cu privire la structura
veniturilor publice era deformată din cauza greşelilor de înregistrare a încasărilor pe subdiviziunile
clasificației bugetare, ca urmare a controlului insuficient asupra documentelor prin care se efectuau
vărsămintele către buget. Totodată, în cazul cheltuielilor publice, în condițiile inexistenţei unui
control riguros se efectuau plăți de casă ce nu concordau cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare
pentru care erau aprobate creditele bugetare. Astfel se efectuau, în multe situaţii, deturnări
importante de fonduri. Organizarea operațiunilor de încasări și plăți prin Trezorerie trebuie să
remedieze aceste deficiențe, asigurând concordanța evidențelor cu situația de fapt și o reflectare
mai fidelă a realității;
 Realizarea actului de control. Prin Trezorerie trebuie efectuat un control fiscal, din punctul
de vedere al încadrării corecte a veniturilor bugetare pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi al
altor criterii urmărite, şi un control preventiv asupra tuturor documentelor de plăţi, cu sau fără
numerar, privind execuţia pe fiecare componentă a sistemului bugetar;
 Universalitatea. Se referă la faptul că activitatea de trezorerie trebuie să se extindă la nivel
naţional. În acelaşi sens, în profil teritorial, Trezoreria trebuie să înfăptuiască execuția bugetară,
prin organele sale operative, atât la nivel județean cât şi local, pentru toate componentele
sistemului bugetar;
 Unicitatea presupune ca toate bugetele să se execute numai prin Trezorerie. De asemenea,
instituţiile publice au obligaţia de a-şi păstra disponibilităţile numai în conturi deschise aici, fiind
exclusă posibilitatea de a avea conturi şi la băncile comerciale. Excepţie fac numai disponibilităţile
virate pentru procurarea valutei și păstrarea acesteia, inclusiv a încasărilor în această monedă
provenite din activitatea proprie, donaţii sau sponsorizări. Unicitatea se referă și la metodologia
de lucru şi la mecanismele implementate, la documentele care circulă prin Trezorerie, la
obiectivele de control, la tehnica de prelucrare a datelor şi de elaborare a situaţiilor de sinteză,
ceea ce facilitează funcţionarea unitară a sistemului informaţional al Trezoreriei;
 Operativitatea informaţiei presupune că Trezoreria trebuie să asigure, prin sistemul
informaţional propriu, colectarea și furnizarea operativă de informaţii cu privire la execuţia

22
Belean, P., Anghelache, G., Trezoreria Statului. Organizarea, funcționarea și sistemul contabil, Editura Economică,
București, 2004, pp. 66-68.
Gestiunea Trezoreriei și a Datoriei Publice Finanțe și Bănci, 2019-2020
diferitelor componente ale sistemului bugetar public, în plan judeţean dar şi naţional, ca suport al
fundamentării de decizii privind execuția bugetară;
 Corelaţia totală a veniturilor şi cheltuielilor cu bugetul din care acestea fac parte. Acest
principiu impune ca veniturile încasate să fie vărsate în întregime bugetului din care fac parte, iar
cheltuielile, de asemenea, în totalitatea lor să fie suportate din bugetul unde au fost prevăzute,
regula generală fiind aceea că o cheltuială nu poate fi finanţată decât dintr-un singur buget. De
asemenea, ordonatorii de credite să nu efectueze plăţi direct din încasări, pentru a nu elimina
posibilitatea controlului fiscal asupra colectării veniturilor şi celui preventiv asupra efectuării
cheltuielilor, prin obligativitatea înregistrării în totalitate a încasărilor şi plăţilor. Acest principiu
funcţioneză corespunzător şi în cazul bugetelor fondurilor speciale şi veniturilor proprii ale
instituţiilor publice, putându-se efectua cheltuieli numai după ce s-au constituit, în prealabil,
fondurile necesare;
 Echilibrarea fluxurilor Trezoreriei. Obligativitatea Trezoreriei Statului de a-şi echilibra
intrările de fluxuri financiare cu ieşirile reprezintă regula care nu poate fi încălcată sub nicio formă,
întrucât această instituţie nu poate funcţiona cu cont descoperit. Fluxurile financiare de intrări
trebuie să acopere în întregime, în orice moment al exerciţiului financiar, plăţile. Dacă nu se
colectează suficiente resurse din impozite şi taxe pentru acoperirea plăţilor, se apelează la
completarea acestora prin diverse forme de împrumuturi. Sistarea sau amânarea plăților în contul
instituțiilor statului nu reprezintă o opțiune reală, urmare a consecințelor negative atât asupra
beneficiarilor direcți ai acestora (angajați din sectorul public, furnizori ai instituțiilor publice etc.)
cât și asupra economiei în ansamblul ei;
 Legalitatea presupune ca încasarea veniturilor, dar mai ales efectuarea cheltuielilor
bugetare să se facă numai cu respectarea dispoziţiilor legale, unităţile Trezoreriei neeliberând
sumele decât dacă au fost respectate toate procedurile privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea
sumelor. Cheltuielile bugetare au destinație precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările
conţinute în legi specifice și în legile bugetare anuale. De asemenea, nici o cheltuială nu poate fi
înscrisă în bugetele publice și nici angajată şi efectuată din aceste bugete dacă nu există baza legală
pentru respectiva cheltuială.

2.2. Organizarea și activitățile Trezoreriei Statului în România

Organizarea sistemului Trezoreriei Statului în România s-a realizat treptat, prin crearea
unui cadru legislativ adecvat cuprinzând Legea contabilității nr. 82/1991 23, Hotârârea Guvernului
nr. 78/199224 și Normele Metodologice de aplicare a acesteia, Ordonanța Guvernului nr. 66/1994
cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 128/1994 pentru aprobarea acesteia, 25
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 146/2002 și Legea nr. 201/2003 pentru aprobarea
acesteia.26

23
Legea nr. 82/24 decembrie 1991 Legea Contabilității, publicată în Monitorul Oficial nr. 265/27 decembrie 1991.
24
Hotărârea Guvernului nr. 78/15 februarie 1992 privind organizarea și funcționarea trezoreriei finanțelor publice,
publicată în Monitorul Oficial nr. 30/28 februarie 1992.
25
Ordonanța Guvernului nr. 66/24 august 1994 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria
statului, publicată în Monitorul Oficial nr. 243/30 august 1994 și aprobată prin Legea nr. 128/14 decembrie 1994,
publicată în Monitorul Oficial nr. 350/19 decembrie 1994.
26
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 146/31 octombrie 2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate
prin trezoreria statului, publicată în Monitorul Oficial nr. 824/14 noiembrie 2002 și aprobată prin Legea nr. 201/16
mai 2003 publicată în Monitorul Oficial nr. 351/22 mai 2003.
15
Gestiunea Trezoreriei și a Datoriei Publice Finanțe și Bănci, 2019-2020
Sistemul Trezoreriei Statului este organizat ca un sistem integrat, cuprinzând o unitate
centrală, la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, și unități descentralizate în profil teritorial.
Unități ale Trezoreriei funcționează la nivel de municipii (inclusiv municipiul București), orașe,
comune și sectoare ale municipiului București, iar coordonarea activității acestora este asigurată,
la nivel de județ, prin Trezoreriile din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice
sau administrațiilor județene ale finanțelor publice (în județele în care nu funcționează direcții
regionale).
Într-o exprimare generalizatoare, activitatea Trezoreriei Statului constă în administrarea
cât mai eficientă și în condiții de siguranță a fondurilor financiare publice. Potrivit legislaţiei în
vigoare (Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și Legea nr. 273/2006 privind finanțele
publice locale)27, fondurile financiare publice care formează, în prezent, sistemul bugetar al
României sunt constituite din:
a) bugetul de stat;
b) bugetul asigurărilor sociale de stat;
c) bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti,
judeţelor şi Municipiului Bucureşti;
d) bugetele fondurilor speciale;
e) bugetul trezoreriei statului;
f) bugetele instituțiilor publice autonome;
g) bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;
h) bugetele instituțiilor publice finantațe integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale și bugetele locale, după caz;
i) bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale
căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice;
j) bugetul împrumuturilor externe și interne pentru care rambursarea și plata dobânzilor și
altor costuri se asigură din bugetele locale;
k) bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Toate aceste fonduri ce compun sistemul bugetar se regăsesc, generic, sub denumirea de
buget general consolidat.28 Cerinţele şi regulile execuţiei bugetare fac ca Trezoreria Statului să
administreze, însă, şi fonduri ale altor entităţi decât cele publice (agenţi economici, persoane
fizice etc.), precum şi resursele financiare atrase pe calea împrumuturilor de stat interne sau
externe, pentru refinanţarea şi finanţarea datoriei publice şi a deficitului bugetar.
O categorie aparte de resurse gestionate de Trezoreria Statului este cea desemnată, în
literatura de specialitate,29 prin sintagma generică “resurse de trezorerie”. Acestea se formează în
contextul efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi în conturile deschise la Trezorerie și presupun
deopotrivă redistribuirea disponibilităţilor acumulate în aceste conturi, cât şi angajarea temporară
a unor împrumuturi pe termen scurt prin vânzarea de înscrisuri sau titluri de stat, în scopul
echilibrării curente a operaţiunilor de trezorerie publică.30 Astfel, apare o diferenţă între noţiunea

27
Lege nr. 500/11 iulie 2002 privind finantele publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 597/13 august 2002; Legea
nr. 273/29 iunie 2006 privind finanțele publice locale publicată în Monitorul Oficial nr. 618/18 iulie 2006.
28
Pentru o reflectare mai fidelă a dimensiunii efortului financiar public, procesul de consolidare presupune nu doar
simpla agregare a veniturilor și cheltuielilor reflectate în diferitele bugete publice, ci și eliminarea transferurilor
specifice produse între acestea, evitându-se astfel dublele înregistrări.
29
Filip, Gh., Finanţe publice, Editura Junimea, Iaşi, 2002, p. 172.
30
idem, p. 172.
16
Gestiunea Trezoreriei și a Datoriei Publice Finanțe și Bănci, 2019-2020
de resurse ale bugetului general consolidat şi cea de resurse de trezorerie, care de cele mai multe
ori este esenţială în înţelegerea mecanismului de funcţionare a Trezoreriei Statului.
Subsumate sarcinii generice de gestiune a fondurilor financiare publice, activităţile
Trezoreriei Statului sunt diferenţiate, în mod concret, în raport cu nivelul organizatoric la care
acestea se derulează. Dacă unitatea centrală are mai mult atribuţii de sinteză și de îndrumare
metodologică, în cadrul trezoreriilor teritoriale predomină atribuţiile de ordin operativ.
La nivel central, în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, funcționează Direcția
Generală de Trezorerie și Datorie Publică precum și Direcția Generală Trezorerie și
Contabilitate Publică, aflate în subordinea unor secretari de stat coordonatori.
Direcția Generală de Trezorerie și Datorie Publică este organizată, în acord cu
principiile moderne de structurare a unei unități de gestiune a datoriei publice și lichidităților, pe
patru departamente aflate în subordinea unui director general al instituției, respectiv: Front
Office, Middle Office, Back Office și Unitatea de Management a Trezoreriei Statului (Figura
2.1).

Figura 2.1. Organizarea Direcției Generale de Trezorerie și Datorie Publică

În activitatea sa, Direcţia Generală de Trezorerie și Datorie Publică realizează:

 administrarea contului curent general al Trezoreriei Statului deschis la Banca Națională a
României, pe baza unei convenții cu aceasta;
 contractarea și rambursarea datoriei publice, precum și administrarea riscurilor aferente
portofoliului datoriei publice guvernamentale;
 contractarea și garantarea de împrumturi de stat de pe piața financiară internă și externă;

17
Gestiunea Trezoreriei și a Datoriei Publice Finanțe și Bănci, 2019-2020

 elaborarea contului general al datoriei publice a statului şi proiectului de lege referitor la

acest cont, precum și a unor rapoarte periodice privind datoria publică a României;
 punerea în circulaţie, prin Banca Naţională a României, pe bază de convenţie, a unor
instrumente financiare specifice;
 derularea de operațiuni de încasări și plăți în numele statului sau al corespondenților săi,
ca participant direct al Sistemului național de plăți;
 administrarea transferurilor de lichidităţi legate de cooperările economice, barter şi
clearing etc.

Figura 2.2. Organizarea Direcției Generale Trezorerie și Contabilitate Publică

Direcția Generală Trezorerie și Contabilitate Publică (Figura 2.2) este responsabilă de

realizarea următoarelor activități:
 organizează și urmărește execuția operativă a bugetului general consolidat, pe
componentele sale, și stabilește măsurile necesare pentru încasarea veniturilor și limitarea
cheltuielilor, pentru încadrarea în deficitul bugetar aprobat;
 aprobă deschiderea de credite bugetare și realizează repartizarea lor pentru ordonatorii
principali de credite finanțați din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetul asigurărilor pentru șomaj și bugetul fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate;
 derulează operaţiuni de încasări şi plăţi în numele statului și corespondenților săi, ca
participant direct al Sistemului naţional de plăţi;
 organizează și conduce contabilitatea operațiunilor din fondurile statului (care privesc:
veniturile și cheltuielile bugetului Trezoreriei Statului; plasamentele financiare efectuate
de BNR din contul curent general al Trezoreriei Statului și depozitele atrase de la instituțiile

18
Gestiunea Trezoreriei și a Datoriei Publice Finanțe și Bănci, 2019-2020
de credit pentru echilibrarea acestuia; împrumuturile externe guvernamentale și pentru
finanțarea deficitului bugetului de stat sau refinanțarea datoriei publice; cheltuielile pentru
cofinanțarea asistenței financiare nerambursabile de la Comunitatea Europeană, contribuția
României la bugetul comunitar, ajutoare de stat, plăți în contul creditelor garantate etc.);
 stabilește modul de organizare și funcționare a Trezoreriilor teritoriale și îndrumă
activitatea acestora;
 elaborează și administrează bugetul de venituri și cheltuieli al Trezoreriei Statului;
 elaborează bilanţul general al Trezoreriei Statului şi contul de execuţie al bugetului
Trezoreriei Statului;
 elaborează contul general anual de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurărilor
sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale precum şi proiectele de lege referitoare la
aceste conturi de execuţie;
 inițiază proiecte de acte normative și avizează propuneri de modificare sau completare a
legislației în vigoare în domeniile care au legătură cu activitatea sa, inclusiv cu privire la
ținerea contabilitățiim instituțiilor publice etc.
Unitățile Trezoreriei Statului de la nivel de judeţe şi municipiul Bucureşti sunt organizate
ca structuri specializate în cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice sau
administrațiilor județene ale finanțelor publice (Figura 2.3). Acestea se subordonează Direcției
Generale Trezorerie și Contabilitate Publică (din punct de vedere metodologic, al organizării și al
raportărilor) și Direcției Generale de Trezorerie și Datorie Publică (din punctul de vedere al
repartizării fondurilor din bugetul Trezoreriei Statului și al derulării operațiunilor cu titluri de stat
destinate populației). Ca organe de specialitate, aceste unități exercită, în mod curent, controlul
asupra eliberării sumelor în numerar sau prin virare din contul instituţiilor publice; verifică
existenţa bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate în condiţiile legii, respectarea limitelor
creditelor bugetare deschise şi repartizate, precum şi a destinaţiei acestora. Activitatea acestor
direcţii se referă și la:
 organizarea şi coordonarea unităţilor de trezorerie din subordine, inclusiv luarea de măsuri
pentru îmbunătăţirea activităţii acestora;
 organizarea execuţiei pe bugete, fonduri speciale şi venituri proprii, pe baza conturilor
deschise potrivit normelor metodologice;
 administrarea conturilor curente ale trezoreriilor judeţene şi a municipiului Bucureşti
deschise la sucursalele judeţene ale Băncii Naţionale a României, prin intermediul cărora
se asigură efectuarea operaţiilor de decontare între trezoreriile locale (inclusiv ale
sectoarelor municipiului Bucureşti) şi băncile comerciale corespondente;
 gestionarea conturilor corespondente ale trezoreriilor din subordine;
 elaborarea bilanţului trezoreriei şi a altor lucrări de sinteză privind execuţia bugetară,
conturile de trezorerie etc., pe care le raportează operativ şi periodic Ministerului
Finanţelor Publice;
 asigurarea centralizării operaţiunilor derulate prin conturile bugetare, conturile instituţiilor
publice şi ale agenţilor economici;
 organizarea la toate trezoreriile din judeţ a activităţii de lansare a emisiunilor de certificate
de trezorerie, asigurând funcţionarea casieriilor, instruirea pesonalului;
 asigurarea funcţionării în bune condiţii a sistemului informaţional la nivelul fiecărei

19
Gestiunea Trezoreriei și a Datoriei Publice Finanțe și Bănci, 2019-2020
trezorerii, pe baza căruia are loc execuţia bugetară;
 colaborarea cu direcţiile de specialitate din cadrul Direcţiei generale, pe baza programelor
stabilite în acest scop pentru furnizarea datelor privind încasarea veniturilor bugetare atât
pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, cât şi pe persoanele juridice;
 dispunerea măsurilor pentru asigurarea încheierii exerciţiului financiar în activitatea de
trezorerie a statului la nivelul judeţului;
 analizarea activităţii trezoreriilor operative din subordine şi elaborarea raportului de
analiză;
 coordonarea şi organizarea activităţii compartimentelor casierie-tezaur în ceea ce priveşte
asigurarea numerarului necesar efectuării plăţilor, redistribuirea soldului de casă şi
stabilirea plafoanelor de casă;
 verificarea și analizarea periodică a activităţii trezoreriilor locale din subordine;
 examinarea funcţionării sistemului informaţional, a bazei tehnice de dotare şi formularea
de propuneri pentru eliminarea neajunsurilor rezultate;
 încheierea de convenţii cu instituțiile de credit pentru încasarea de venituri bugetare etc.

Figura 2.3. Organizarea Trezoreriei Iași ca structură în cadrul Direcției Generale Regionale a
Finanțelor Publice Iași

La nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi comunelor

funcţionează Trezoreriile operative organizate ca servicii sau birouri ce sunt în subordinea

20
Gestiunea Trezoreriei și a Datoriei Publice Finanțe și Bănci, 2019-2020
unităților judeţene ale Trezoreriei Statului. Prin aceste unităţi teritoriale se derulează operaţiuni
curente privind:
 bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, fondurile speciale, prin
conturile de venituri, cheltuieli, respectiv de disponibilităţi;
 instituţiile publice, prin conturile de disponibilităţi ale acestora;
 regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale, prin conturile deschise la trezorerii;
 agenţii economici, prin conturile de disponibilităţi ale acestora;
 certificatele de trezorerie şi/sau depozit (plasare prin subscripţie publică, răscumpărare la
scadenţă, transformare certificate de trezorerie în certificate de depozit).
Activitatea unităților Trezoreriei Statului presupune conlucrarea acestora cu instituțiile
publice, regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale, dar și cu agenții economici privați
și populația, în cazuri particulare.
Instituţiile publice cu personalitate juridică, indiferent de sistemul de finanţare şi de
subordonare, sunt obligate să aibă conturi de cheltuieli și/sau disponibilități deschise la trezoreriile
operative în scopul efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi. Deschiderea conturilor se face în
funcţie de domiciliul fiscal, respectiv la unităţile Trezoreriei Statului în a căror rază sunt înregis-
trate fiscal.
De la această regulă fac excepţie instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de
ordonatori principali şi secundari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de
stat şi bugetelor fondurilor speciale, instituţiile publice autonome cu sediul în municipiul Bucureşti
și Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin
Trezoreria Municipiului Bucureşti.
În vederea efectuării cheltuielilor, instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi
de subordonare, au obligaţia de a prezenta unităţilor Trezoreriei Statului la care au conturile
deschise bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi repartizat pe trimestre în condiţiile legii. La
decontarea sumelor în numerar sau prin virament din conturile instituţiilor publice pentru
efectuarea cheltuielilor, unităţile Trezoreriei Statului verifică existenţa bugetelor de venituri şi
cheltuieli ale instituţiilor respective aprobate în condiţiile legii, urmărind respectarea limitei
creditelor bugetare deschise şi repartizate sau a disponibilităţilor de fonduri, după caz, şi a
destinaţiei acestora, precum şi alte obiective stabilite prin reglementările legale în vigoare.
Din conturile de cheltuieli sau de disponibilităţi ale instituţiilor publice deschise la
Trezoreria Statului se pot elibera sume pentru efectuarea de plăţi în numerar numai pentru
cheltuieli de personal sau pentru alte drepturi (burse, ajutoare, indemnizații etc.) cuvenite unor
persoane fizice care nu au conturi deschise la bănci. În cazuri deosebite, se pot aproba plăți în
numerar și pentru cheltuieli urgente aferente achiziționării de bunuri, executării de lucrări sau
prestării de servicii către instituțiile publice. Eliberarea de numerar se face pe bază de cecuri
pentru ridicarea de numerar.
Pentru operaţiunile în numerar, instituţiile publice organizează activitatea de casierie,
astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă, cu respectarea
dispoziţiilor legale în vigoare şi în limita plafonului de casă stabilit de către unităţile Trezoreriei
Statului pentru fiecare instituție publică. Astfel, instituțiile publice pot, prin casieriile proprii, face
plăți în numerar și încasa sume achitate în numerar reprezentând venituri ale bugetului de stat,

21
Gestiunea Trezoreriei și a Datoriei Publice Finanțe și Bănci, 2019-2020
bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale şi veniturile
proprii ale instituţiilor publice.
În plus, instituţiile publice pot deschide, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, conturi
escrow la bănci agreate de instituții finanțatoare interne sau externe, pentru încasarea de venituri,
în lei sau în valută, prevăzute în acordurile de finanțare cu acestea. Deci, instituţiile publice pot
efectua, în anumite situații, operaţiuni de încasări şi plăţi în lei sau valută și prin conturi deschise
la instituții de credit selectate.
În ceea ce priveşte regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale, acestea au
conturi deschise la unităţile Trezoreriei Statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal. Prin aceste
conturi se derulează:
 operaţiunile de încasări, reprezentând transferurile şi subvenţiile alocate acestora de la
bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale şi de la alte bugete;
 operaţiuni ce vizează utilizarea lor potrivit destinaţiilor aprobate prin lege.
Relaţiile dintre instituţiile publice şi agenţii economici (cu capital de stat sau privat) legate
de achiziţionarea de bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrări au generat obligaţia ca
şi agenţii economici să deschidă conturi la unităţile Trezoreriei Statului în a căror rază aceştia
sunt înregistraţi fiscal. Astfel, prin aceste conturi de disponibilităţi ale agenţilor economici se
realizează încasarea contravalorii bunurilor, serviciilor sau lucrărilor. Sumele existente în aceste
conturi pot fi utilizate, în ordine, pentru:
1) achitarea drepturilor de natură salarială, prin transferul sumelor aferente în conturile
deschise la instituții de credit, cu excepţia impozitelor şi contribuţiilor aferente acestora;
2) achitarea obligaţiilor către bugetul de stat şi celelalte bugete;
3) virarea sumelor rămase disponibile în conturile deschise la bănci sau utilizarea lor pentru
efectuarea de plăți către furnizori sau creditori cu conturi deschise la Trezoreria Statului
sau instituții de credit.
Prin intermediul unităţilor teritoriale ale Trezoreriei Statului se realizează şi operaţiunea
de plasare a emisiunilor de certificate de trezorerie prin vânzarea acestora populaţiei. Totodată,
trezoreriile operative sunt cele care asigura şi rambursarea acestora subscriitorilor, precum şi
transformarea certificatelor de trezorerie în certificate de depozit, dacă este cazul.
Pentru disponibilităţile existente în depozitele la termen ale instituţiilor publice finanţate
integral din venituri proprii, sau pentru cele existente în conturile la vedere sau la termen ale
agenţilor economici, Trezoreria Statului acordă dobânzi la un nivel de rată a dobânzii stabilit de
Ministerul Finanţelor Publice. Această rată a dobânzii este fixată în corelaţie cu obiectivele
politicii monetare a Băncii Naţionale a României şi ale Guvernului. În cazul certificatelor de
trezorerie trezorerie transformate în certificate de depozit, dobânda este plătită subscriitorilor de
către trezoreriile operative, însă aceasta este suportată din bugetul de stat.

2.3. Bugetul Trezoreriei Statului

Bugetul Trezoreriei Statului este un document în care sunt evidenţiate veniturile şi

cheltuielile proprii sistemului trezoreriei. Acesta este elaborat, administrat şi executat de către
Ministerul Finanţelor Publice și aprobat de către Guvern. De asemenea, în timpul anului, bugetul
Trezoreriei Statului poate fi modificat prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Finanţelor Publice.

22
Gestiunea Trezoreriei și a Datoriei Publice Finanțe și Bănci, 2019-2020
În conținutul bugetului se regăsesc:
A) La partea de venituri:
 dobânzile încasate la împrumuturile acordate pentru finanțarea temporară a deficitelor
bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat, acoperirea golurilor de casă ale
bugetelor locale și ale bugetelor fondurilor speciale, răscumpărarea la scadență sau înainte
de scadență a titlurilor de stat emise pentru finanțarea sau refinanțarea datoriei publice;
 dobânzile încasate la plasamentele financiare efectuate pe seama disponibilităților în lei,
din contul curent general al Trezoreriei Statului și disponibilităților în valută, la instituțiile
de credit și alte instituții financiare;
 dobânzile încasate de la Banca Națională a României pentru disponibilitățile în lei rămase
în contul curent general al Trezoreriei Statului, deschis la aceasta;
 dobânzile şi penalităţile de întârziere pentru neplata la termen a creanțelor bugetului
Trezoreriei Statului;
 comisioanele percepute pentru operaţiunile şi serviciile prestate de Trezorerie;
 alte venituri.
B) La partea de cheltuieli:
 dobânzile plătite pentru disponibilitățile păstrate de către diferite entități publice și private
în conturi la vedere sau sub formă de depozite la Trezoreria Statului;
 dobânzile plătite la disponibilitățile în valută;
 comisioanele percepute la decontarea operaţiunilor prin contul curent general al
Trezoreriei Statului de catre BNR şi/sau agentul său mandatat pentru administrarea
sistemului de plăţi;
 comisioanele plătite către diferite instituții de credit, pentru diferite operațiuni și servicii
prestate pentru Trezoreria Statului;
 alte cheltuieli.
Conținutul bugetului Trezoreriei Statului ne arată că acesta nu trebuie confundat cu un
buget obișnuit de venituri și cheltuieli al unei instituții publice, prin care se asigură resursele
necesare funcționării instituției și se detaliază destinațiile acordate lor, prin cheltuielilor aprobate.
De altfel, cheltuielile pentru funcționarea unităților Trezoreriei Statului nici nu sunt cuprinse în
acest buget. Începând cu anul 2016, cheltuielile de capital și cele de funcționare (cheltuielile cu
materiale şi servicii pentru întreţinerea şi funcţionarea Trezoreriei şi a sistemelor informatice ale
acesteia, taxe poştale, cheltuielile cu transportul şi asigurarea numerarului şi valorilor, paza
sediilor şi chirii, cheltuielile cu întreţinerea, funcţionarea şi asigurarea mijloacelor de transport al
numerarului şi valorilor, cheltuielile de publicitate) ale Trezoreriei sunt asigurate integral din
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului Trezoreriei Statului, ca diferenţă între
veniturile încasate şi plăţile efectuate, se reportează în anul următor şi se utilizează pentru
acoperirea cheltuielilor aferente acestui an. Pentru neplata la termen a ratelor şi dobânzilor
scadente la împrumuturile acordate din contul curent general al Trezoreriei Statului pentru
finanţarea temporară a deficitelor bugetare se datorează majorări şi penalităţi de întârziere
prevăzute de reglementările legale privind executarea creanţelor bugetare.
La sfârşitul anului bugetar se întocmesc bilanţul general al Trezoreriei Statului (Anexa 2.1)
şi contul de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli (Anexa 2.2). Contul de execuţie indică

23
Gestiunea Trezoreriei și a Datoriei Publice Finanțe și Bănci, 2019-2020
rezultatul ce se reportează în anul următor. Bilanţul general al Trezoreriei Statului împreună cu
contul anual de execuţie al bugetului Trezoreriei Statului se prezintă pentru aprobare Guvernului,
până la data de 1 iulie a anului următor celui de execuţie.

Anexa 2.1. BILANȚUL GENERAL

al Trezoreriei Statului încheiat la data de 31 decembrie N

Denumirea posturilor de bilanţ Solduri la

începutul 31 decembrie N
anului N
A. Disponibilităţi bănești și casa
B. Alte active
C. Deficite, din care:
- Sectorul „Administrația publică centrală”
- Sectorul „Bugetul asigurărilor sociale de stat”
- Sectorul „Bugetul fondului national unic de asigurări
sociale de sănătate”
TOTAL ACTIV
A. Disponibilităţi și depozite în conturi deschise la
Trezoreria Statului
B. Conturi de decontare și alte pasive
C. Excedente, din care:
- Sectorul „Administrația publică centrală”
- Sectorul „Administrația publică locală”
- Sectorul „Bugetul asigurărilor sociale de stat”
- Sectorul „Bugetul asigurărilor pentru șomaj”
- Sectorul „Bugetul fondului national unic de asigurări
sociale de sănătate”
TOTAL PASIV

Anexa 2.2. CONTUL DE EXECUŢIE

a bugetului Trezoreriei Statului la data de 31decembrie N
Capitol/ Denumirea veniturilor şi Prevederi Prevederi Încasări
Subcapitol/Paragraf cheltuielilor inițiale definitive realizate/
Titlu/Articol Plăți
Alineat efectuate
VENITURI
I. Venituri curente
C. Venituri nefiscale
C1. Venituri din proprietate
Venituri din dobânzi
C2.Vânzări de bunuri și servicii

24
Gestiunea Trezoreriei și a Datoriei Publice Finanțe și Bănci, 2019-2020
Amenzi, penalități și confiscări
Diverse venituri
CHELTUIELI
a) Clasificația funcțională
Partea I – Servicii publice generale
Autorități publice și acțiuni externe
Tranzacții privind datoria publică și
împrumuturi
b) Clasificația economică
Cheltuieli curente
Titlul II Bunuri și servicii
Materiale și prestări de servicii cu
caracter funcțional
Titlul III Dobânzi
Dobânzi la depozite și disponibilități
păstrate în contul Trezoreriei Statului
EXCEDENT

25