Titlul temei de control:

Sistemul bugetar public național

Sistemul bugetar public național este alcătuit dintr-un ansamblu de bugete distincte,
elaborate, aprobate și executate în condiții de autonomie.
În literatura noastră juridică, bugetul public național a fost definit ca fiind ,,planul
financiar al statului prin care sunt prevăzute veniturile și cheltuielile pentru o perioada
determinata de timp."
Legiuitorul defineşte conceptul de sistem bugetar ca fiind un „sistem unitar de bugete
care cuprinde bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr.500/2002 şi bugetele locale”.
Acelaşi act normativ defineşte şi conceptul de buget general consolidat, care
reprezintă ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate
pentru a forma un întreg. Bugetele componente ale sistemului bugetar sunt considerate ca
fiind consolidate după ce s-au eliminat transferurile intervenite între ele, operaţiune care
generează consolidarea bugetului general (sau altfel spus a sistemului bugetar).
Principii bugetare
În legislația națională sunt reglementate următoarele seturi de principii ( reguli )
generale aplicabile tuturor bugetelor:
 principiul universalității: este un principiu care obligă veniturile și cheltuielile
bugetare să fie incluse în buget în sumă brută, totală. Principiul urmărește facilitarea
controlului financiar și interzicerea compensației între cheltuieli și venituri proprii;
 principiul publicității: rolul acestui principiu este de a conferii sistemului bugetar
un caracter deschis și transparent;
 principiul unității: veniturile și cheltuielile bugetare sunt înscrise într-un singur
document, în sumă globală, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor
publice;
 principiul anualității: în România veniturile și cheltuielile bugetare se aprobă pe o
perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar și se suprapune cu anul calendaristic;
 principiul specializării bugetare: se referă la structurarea veniturilor și cheltuielilor
după o abordare unitară;
 principiul unității monetare: conform acestui principiu toate operațiunile bugetare
se exprimă în moneda națională;
  principiul echilibrului bugetar: acest principiu prevede ca veniturile publice să
acopere cheltuielile publice, ceea ce înseamnă că bugetul trebuie să fie echilibrat, respectiv
balansat;
 principiul neafectării veniturilor bugetare: acest principiu presupune
depersonalizarea veniturilor bugetare care servește la acoperirea cheltuielilor publice privite
în ansamblul sau. Potrivit acestui principiu nu este permisa perceperea unui venit public
pentru finanțarea unei anumite cheltuieli publice, ce se stabilesc pe baza nevoilor sociale
identificate, în funcție de utilitatea lor, de oportunitatea și eficiența acestora.
Principii specifice bugetelor locale: principiul solidarității, principiul autonomiei
locale financiare, principiul proporționalității, principiul consultării.
În plus, în calitatea României de stat membru al U.E., trebuie avute în vedere și
principiile specifice funcționării bugetului general al CE.
Există două mari sisteme bugetare. Pe de o parte, bugetele publice de interes naţional
(reglementate de Legea nr.500/2002), iar pe de altă parte bugetele publice de interes local
(reglementate de Legea nr. 273/2006). Aceste două mari ansambluri bugetare distincte între
ele putem spune că reprezintă subsisteme ale sistemului bugetar public naţional care operează
pe întreg teritoriul ţării, atât la nivel central (prin bugetele ce aparţin statului), cât şi la nivel
local (prin bugetele ce aparţin unităţilor administrativ-teritoriale).
Așadar, sistemul bugetar public naţional este format din:
a. Subsistemul bugetar public central
Subsistemul bugetar public central este primul şi cel mai important ansamblu de
bugete publice compus din bugetele ce aparţin statului, toate intrând sub incidenţa Legii nr.
500/2002 privind finanţele publice. Potrivit acestui act normativ, el este format din:
a) bugetului de stat - este documentul elaborat și administrat de Guvern și aprobat de
Parlament, prin lege, cuprinzând veniturile și cheltuielile aprobate prin legea bugetară anuală;
b) bugetului asigurărilor sociale de stat - este documentul ce se întocmește distinct de
bugetul de stat și se aproba de Parlament prin lege separată, fiind administrat și gestionat de
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale;
c) bugetelor fondurilor speciale - se întocmesc în vederea finanțării anumitor
obiective și acțiuni necesare în perioada considerată, pentru care se instituie prelevări
obligatorii pe baza unor legi speciale;

2
 d) bugetului trezoreriei statului - este documentul în care sunt inscrise veniturile și
cheltuielile trezoreriei privind activitatea desfășurata de aceasta în scopul îndeplinirii
funcțiilor sale;
e) bugetelor instituţiilor publice autonome - include veniturile și cheltuielile
instituțiilor publice centrale, care nu sunt subordonate nici unei alte instituții de drept public.
f) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale - include veniturile și
cheltuielile instituțiilor publice centrale, care nu sunt subordonate nici unei alte instituții de
drept public și care primesc subvenții de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat
și bugetele fondurilor speciale în completarea fondurilor proprii;
g) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii - sunt
documentele în care sunt prevăzute și aprobate anual veniturile și cheltuielile instituțiilor
publice centrale, care nu sunt subordonate nici unei alte instituții de drept public;
h) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat
şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri public - este documentul
în care sunt prevăzute și aprobate veniturile provenind din credite externe sau garantate de
stat și a căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice.;
i) bugetului fondurilor externe nerambursabile - este documentul în care sunt
prevăzute și aprobate veniturile provenind din credite externe sau garantate de stat care nu
trebuie rambursate.
b. Subsistemul bugetar public local
Bugetele locale, care cuprind bugetele unităţilor administrativ teritoriale cu
personalitate juridică (comune, oraşe, municipii, sectoare ale Municipiului Bucureşti, judeţe,
respectiv Municipiul Bucureşti), se întocmesc în condiţii de autonomie, fapt ce stimulează
inițiativa locală în realizarea veniturilor și satisfacerea cerințelor sociale locale.
Astfel, ca urmare a unei puternice descentralizări, organele locale au dreptul de a
dimensiona prevederile bugetare de cheltuieli în raport cu nevoile proprii, în corelare cu
resursele bugetare pe care le vor putea realiza din impozitele, taxele şi celelalte venituri
stabilite de legea bugetară, efectuând controlul social asupra modului de utilizare a fondurilor
alocate. Noua lege a înlăturat transferurile ce se admiteau între bugetele locale, iar
excedentele bugetare obţinute de unităţile administrativ-teritoriale nu pot fi utilizate pentru
alte bugete locale sau pentru necesităţile bugetului de stat, ci rămân la dispoziţia respectivelor
unităţi administrativ-teritoriale sub forma fondurilor de tezaur şi a fondurilor de rezervă.

3
 În cazul în care bugetele locale nu-si pot acoperi cheltuielile din venituri proprii
stabilite în conformitate cu legea, acestea pot beneficia de transferuri de fonduri bănești de la
bugetul de stat.
Potrivit Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, subsistemul bugetar public
local este format din:
- bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului
Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti;
- bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale, după
caz;
- bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
- bugetului împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata
dobânzilor comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se asigură din bugetele locale şi care
provin din: împrumuturi externe contractate de stat şi sub împrumutate autorităţilor
administraţiei publice locale şi/sau agenţilor economici şi serviciilor publice din subordinea
acestora; împrumuturi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi
garantate de stat; împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau garantate de
autorităţile administraţiei publice locale;
- bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Bibliografie:
1. Oneț C., Drept Financiar I - Suport de curs pentru învăţământul la distanţă;
2. Legea nr. 500 / 2002 privind finanţele publice;
3. Legea nr. 273 / 2006 privind finanțele publice locale.