Bugetul local

Pentru o mai bun nelegere a conceptului de buget local, trebuie avut n vedere
mai nti ceea ce simbolizeaz o unitate administrativ-teritorial, iar conform Legii
nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naional, unitile administrativ-teritoriale sunt comunele, oraele i judeele;
unitile administrativ-teritoriale de baz sunt oraele i comunele care cuprind una
sau mai multe localiti. Aducnd o completare, lucrarea Finane publice
coordonator Vcrel Iulian, caracterizeaz comunitile locale ca fiind colectiviti
umane, delimitate teritorial din punct de vedere politic i administrativ, care au
autoriti publice diferite de cele ale statului.
Bugetul local reprezint bugetul unitilor administrativ-teritoriale. Legea nr. 273 din
29 iunie 2006 privind finanele publice locale reglementeaz elaborarea
urmtoarelor bugete: bugetelor locale ale comunelor, oraelor, municipiilor,
sectoarelor municipiului Bucureti, judeelor i municipiului Bucureti; bugetelor
instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetele locale, dup caz;
bugetelor instituiilor publice finanate integral din venituri proprii; bugetului
mprumuturilor externe i interne, pentru care rambursarea, plata dobnzilor,
comisioanelor, spezelor i a altor costuri se asigur din bugetele locale i care
provin din: mprumuturi externe contractate de stat i submprumutate autoritilor
administraiei publice locale i/sau agenilor economici i serviciilor publice din
subordinea acestora; mprumuturi contractate de autoritile administraiei publice
locale i garantate de stat; mprumuturi externe i/sau interne contractate sau
garantate de autoritile administraiei publice locale; bugetului fondurilor externe
nerambursabile.
Veniturile i cheltuielile bugetelor prevzute anterior, cumulate la nivelul
unitii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, alctuiesc bugetul general al
unitii/subdiviziunii administrativ-teritoriale care, dup consolidare, prin eliminarea
transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar
public, n anul respectiv, n unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorial i starea
de echilibru sau dezechilibru.
Veniturile bugetare locale se constituie din:venituri proprii, formate din: impozite,
taxe, contribuii, alte vrsminte, alte venituri i cote defalcate din impozitul pe
venit; sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; subvenii primite de
la bugetul de stat i de la alte bugete; donaii i sponsorizri; sume primite de la
Uniunea European i/sau ali donatori n contul plilor efectuate i prefinanri.
Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se bazeaz pe constatarea,
evaluarea i inventarierea materiei impozabile i a bazei de impozitare n funcie de
care se calculeaz impozitele i taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate i a
veniturilor obinute din acestea, precum i pe alte elemente specifice, n scopul
evalurii corecte a veniturilor.

Donaiile i sponsorizrile se cuprind, prin rectificare bugetar local, n bugetul de

venituri i cheltuieli numai dup ncasarea lor.
n structura bugetelor locale exist dou seciuni att pe partea de venituri, ct i
pe partea de cheltuieli, acestea sunt seciunea de funcionare i cea de dezvoltare.
Conform Legii nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanele publice locale, seciunea
de funcionare este partea de baz, obligatorie, a bugetelor locale, cu excepia
bugetelor fondurilor externe nerambursabile i a bugetelor mprumuturilor externe
i interne, care cuprinde veniturile necesare finanrii cheltuielilor curente pentru
realizarea competenelor stabilite prin lege, precum i cheltuielile curente
respective, n timp ce seciunea de dezvoltare este partea complementar a
bugetelor locale, cu excepia bugetelor fondurilor externe nerambursabile, care
cuprinde veniturile i cheltuielile de capital aferente implementrii politicilor de
dezvoltare la nivel naional, regional, judeean, zonal sau local, dup caz.
Pentru a evidenia mai bine diferenele dintre cele dou seciuni, n tabelele nr.1 i
nr. 2 sunt prezentate veniturile i cheltuielile seciunii de funcionare, respectiv a
celei de dezvoltare.
(Manual)

2.3. BUGETELE LOCALE

Asigurarea autonomiei administrative potrivit principiului descentralizrii si
autonomiei locale nu se poate face fr existenta unui cadru legislativ si a
mecanismelor adecvate respectiv a instrumentelor necesare autoritilor locale
pentru ndeplinirea atribuiilor care le revin.
Cadrul legislativ este asigurat de ctre Legea administraiei publice locale, Legea
privind finanele publice si Legea privind finanele publice locale, precum i de o
serie de reglementari anuale aduse odat cu legea bugetar (legea bugetului de
stat).
ntre cele mai importante instrumente la ndemna autoritilor locale necesare in
vederea ndeplinirii atribuiilor ce le revin, un loc prioritar l ocupa bugetul local.
Potrivit Legii finanelor publice locale, nr. 189/1998 prin bugete locale se neleg
bugetele de venituri si cheltuieli ale unitilor admi-nistrativ-teritoriale... Fiecare
comuna, ora, municipiu, sector al capitalei, jude, respectiv municipiul Bucureti,
ntocmete bugetul local, in condiii de autonomie potrivit legii. Intre aceste bugete
nu exista relaii de subordonare", mai sintetic prin bugetul local se nelege actul in
care se nscriu veniturile si cheltuielile colectivitilor locale pe o perioada de un an,
adic bugetele unitilor administrativ teritoriale care au personalitate juridica.
Structura bugetelor locale este urmtoarea:

- bugetele proprii ale judeelor si al municipiului Bucureti administrate de Consiliile

judeene i municipiul Bucureti;
- bugetele proprii ale comunelor, oraelor, municipiilor si ale sectoarelor capitalei,
ce sunt administrate de primarii in calitate de ordonatori principali de credite.
n ara noastr, autonomia financiara a colectivitilor locale nu este nc deplina,
existnd raporturi de dependenta fata de bugetul de stat, mai ales cu privire la
partea de venituri. n componenta bugetului local, partea de venituri cuprinde, att
venituri proprii provenind din impozite, taxe si vrsminte de venituri cuvenite de la
contribuabilii persoane juridice de importanta locala si de la populaie, (acestea sunt
prevzute de actele normative ce se refera la impozitele si taxele locale si la modul
de stabilire a competentei consiliilor locale in domeniu) dar si venituri atribuite din
sume defalcate din unele venituri cuvenite, potrivit legii, bugetului de stat;
transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finanarea unor investiii de interes
general ce depesc perimetrul unor colectiviti locale sau pentru aciuni de
protecie sociala in instituii publice cu caracter naional sau regional (cmine de
btrni, casa de copii, scoli speciale, etc).
Cheltuielile ce se finaneaz din bugetele locale pentru realizarea aciunilor si
activitilor din competenta consiliilor locale, au la baz prevederi iegale i vizeaz:
- activitatea autoritilor executive si a serviciilor publice de subordonare locala;
- activitatea desfurat de instituiile social-culturale (nvmnt, cultur, religie,
asistenta sociala, indemnizaii, ajutoare)
- realizarea diverselor servicii (salubrizare, zone verzi, protecia mediului),
dezvoltare publica (reele de apa, canal, strzi, drumuri, trotoare, zone de
agrement) si locuine;
- activitatea de transporturi, agricultura si diverse aciuni economice.
- constituirea de fonduri de rezerva si pentru rambursri de mprumuturi si plai de
dobnzi.
Att veniturile ct i cheltuielile bugetelor locale trebuiesc corect dimensionate,
corect urmrite, dar mai ales prin buget s se ating finalitatea vizat de legiuitor n
ceea ce privete administraia public local.
2.3.1. Elaborarea proiectelor bugetelor locale
La elaborarea proiectelor bugetelor locale se au n vedere prevederile Legii privind
finanele publice locale i a celor rezultate din Legea privind administraia public
local, care stabilesc competenele ce revin consiliilor iocale pe linia stabilirii
surselor de venituri din impozite, taxe, i alte vrsminte, precum i sarcinile pe
linia finanrii instituiilor i serviciilor publice de subordonare local.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor Socaie (primarii i preedinii consiliilor

judeene i al Consiliului general al capitalei) vor stabili aciunile ce vor fi finanate
din bugetele locale, pe baz de programe care vor fi ntocmite de ctre instituiile i
serviciile publice de interes local, n scopul finanrii unor activiti, obiective,
proiecte, care vor constitui anexe la bugetul local.
Ordonatorii principali de credite trebuie s prezinte Direciilor Generale ale
Finanelor Publice Judeene, pn la 15 mai a fiecrui an, proiectele bugetelor locale
echilibrate. Direciile Generale ale Finanelor Publice Judeene, dup ce vor analiza
nivelul veniturilor prevzute ca posibil a se realiza pe teritoriul unei uniti
administrativ-teritoriale din informaiile deinute detrezoreriile operative i organele
fiscale teritoriale) i a nivelului de cheltuieli rezultate din programele instituiilor i
serviciilor publice ce urmeaz a fi finanate din bugetele locale, va depune la
Ministerul Finanelor Publice proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeului,
pn la 1 iunie ale fiecrui an.
Ministerul Finanelor Publice, dup examinarea propunerilor de acordare de sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat i de transferuri cu destinaie
special, cuprinse n aceste proiecte, cu acordul guvernului, va comunica pn la 1
iulie Direciilor Generale ale Finanelor Publice Judeene limitele sumelor defalcate i
a transferurilor, precum i criteriile de repartizare a acestora pe fiecare unitate
administrativ-terito--rial, jude n vederea definitivrii proiectelor bugetelor locale.
Limitele sumelor i criteriile de repartizare se transmit i Consiliilor judeene i
Consiliului general al capitalei.
Dup primirea limitelor maxime din sume defalcate i transferuri, ordonatorii
principali de credite ntocmesc noile propuneri de proiect de bugete locale i le
transmit Direciilor Generale ale Finanelor Publice Judeene, pn la 20 iulie.
Direcia General a Finanelor Publice Judeean dup confruntarea datelor primite
prin proiecte de la unitile administrativ teritoriale cu datele primite de la
Ministerul Finanelor Publice ntocmete proiectul de buget local pe ansamblul
judeului i l transmite Ministerului Finanelor Publice pn la data de 1 august a
fiecrui an.
2.3.2. Aprobarea bugetelor locale
Proiectele bugetelor locale elaborate n condiiile expuse mai sus, se prezint spre
aprobare consiliilor locale, judeene i Consiliului local al municipiului Bucureti, n
termen de 30 zile de ia intrarea n vigoare a legii anuale a bugetului de stat.Pe baza
bugetelor locale aprobate de consiliile locale i judeene, Direciile Generale ale
Finanelor Publice Judeene ntocmesc i transmit Ministerului Finanelor Publice
bugetele pe ansamblul fiecrui jude, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor i
cheltuielilor, grupate pe comune, orae, municipii i sectoare ale municipiului
Bucureti i bugetul propriu al consiliului judeean, pe structura clasificaiei
bugetare stabilit de Ministerul Finanelor Publice.Veniturile i cheltuielile prevzute

n bugetele locale se repartizeaz pe trimestre, n funcie de termenele legale de

plat a veniturilor i de perioada n care este necesar efectuarea cheltuielilor
potrivit programelor ntocmite de instituiile i serviciile publice locale, i se aprob
de ctre:
- Ministerul Finanelor Publice pentru sumele defalcate din veniturile bugetului de
stat i pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor
principali de credite, transmise de Direciile Generale ale Finanelor Publice Judeene
la Ministerul Finanelor Publice, n termen de 20 zile de la intrarea n vigoare a legii
bugetului de stat;
- de ctre ordonatorii principali de credite (primrii) ai bugetelor locale pentru
bugetele proprii i bugetele instituiilor i serviciilor publice subordonate, n termen
de 15 zile de la aprobarea sumelor repartizate de Ministerul Finanelor Publice.
Urmtoarea etap o constituie repartizarea creditelor bugetare, aprobate prin
bugetele locale, de ctre ordonatorii principali de credite pe unitile ierarhic
inferioare potrivit sarcinilor ce revin acestora i aprobarea efecturii cheltuielilor din
bugetele proprii, respectiv ordonatorilor secundari.La rndul su ordonatorii
secundari de credite repartizeaz creditele bugetare aprobate pe uniti ierarhic
inferioare ai cror conductori au calitatea de ordonatori teriari de credite.

2.3.3, Execuia veniturilor bugetelor locale

Se realizeaz cu ajutorul aparatului fiscal al fiecrei primrii, consiliu judeean i
cuprinde de asemenea 4 etape succesive i anume: aezarea, lichidarea, emiterea
titlului de percepere i perceperea propriu-zis a venitului (impozitului,
taxei).Aezarea impozitului, reprezint identificarea i dimensionarea (stabilirea)
materiei impozabile de care dispune o persoan juridic sau fizic i care este
supus impozitrii potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de venit.Lichidarea
const n determinarea cuantumului impozitului datorat de o persoan fizic i
juridic n funcie de mrimea (volumul) materiei impozabile, de cotele de impozit i
alte condiii prevzut de actul normativ care reglementeaz fiecare impozit n
parte.Emiterea titlului de percepere a impozitului, operaiune prin care se nscriu
ntr-un document (dispoziie) n baza cruia se autorizeaz perceperea impozitului
ca venit i care reprezint titlul executoriu de ncasare prin procedurile specifice
executrii silite, n cazul n care contribuabilul nu i achit din proprie iniiativ
obligaia fa de buget.Perceperea impozitului ce const n ncasarea efectiv a
acestuia n cuantumul i termenele stabilite, operaiune prin care se sting obligaiile
fiecrui contribuabil fa de buget, ncasarea realizndu-se de ctre unitile
trezoreriei statului.Execuia veniturilor bugetelor locale reprezint activitatea cea
mai complex deoarece, n funcie de volumul veniturilor ncasate se pot efectua
cheltuieli, chiar dac acestea sunt menionate expres n bugetul local. Din acest

motiv este foarte important ca veniturile s fie corect dimensionate, dar mai ales
operativ ncasate, utilizndu-se toate metodele legale n aceast operaiune.
2.3.3. Execuia cheltuielilor bugetelor locale
n execuia cheltuielilor bugetelor locale se parcurg de asemenea 4 faze procedurale
succesive pentru fiecare alocaie bugetar, etape prin care se urmresc respectarea
destinaiei i a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare
i care vizeaz angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata propriu-zis a
alocaiei.Angajarea cheltuielilor bugetare reprezint asumarea deciziei de angajare,
de ctre un ordonator de credite (conductorii instituiilor publice) asupra
cheltuielilor bugetare i care genereaz obligaia unei instituii publice de a efectua
pli pe seama creditelor deschise clin Bugetul de stat pentru livrarea de bunuri,
executarea de lucrri sau prestri servicii.Angajarea cheltuielilor i efectuarea
plilor nu pot avea loc dac acestea nu rezult dintr-un act legal - contracte,
comenzi, facturi prin care sunt stabilite obligaiile furnizorilor i ale beneficiarului i
fr a purta viza de control financiar preventiv a efului compartimentului financiar
contabil sau a nlocuitorului acestuia.Lichidarea reprezint operaiunea prin care se
verific i se constat realizarea furnizrii bunurilor, a execuiei lucrrilor i/sau a
serviciilor prestate n urma recepiilor efectuate, n funcie de care se stabilete
cuantumul sumelor ce urmeaz a fi achitate din creditul bugetar aprobat. Fiind o
operaiune posterioar realizrii livrrilor de mrfuri, lucrrilor executate i / sau
serviciilor prestate ctre o instituie de stat angajatoare a cheltuieliior bugetare,
lichidarea trebuie s aib la baz acte justificative - facturi, avize de nsoire,
procese verbale de recepie, situaii de lucrri, etc. prin care se determin
cuantumul (nivelul) plilor ce urmeaz a se efectua de ctre instituia public
beneficiar.Ordonanarea constituie actul de emitere, de ctre instituia public, a
ordinului de plat, prin care, pe baza evalurii realizate prin lichidare, se dispune
plata unei sume de bani din alocaia bugetar n favoarea unui ter, operaiune care
va fi deasemeni vizat de controlul financiar preventiv .Plata reprezint achitarea
efectiv de ctre instituia public a sumei datorate ctre furnizori sau creditori
pentru stingerea obligaiilor bneti fa de acetia pentru livrrile de mrfuri,
executarea de lucrri i/sau serviciile prestate.Finanarea cheltuielilor din bugetele
locale se asigur de ctre trezoreriile operative teritoriale pe baza deschiderilor de
credite de ctre ordonatorii principali de credite, ocazie cu care se verific
ncadrarea n limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locaie i potrivit
destinaiei stabilite n aport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziie
anterior i respectarea dispoziiilor legale care reglementeaz efectuarea
cheltuielilor respective.Efectuarea plilor de cas se face numai dac la baza
acestora stau documente justificative care s confirme primirea mrfurilor,
executarea lucrrilor, prestarea serviciilor, plata salariilor i a altor drepturi bneti,
plata obligaiilor bugetare - facturi, recepii, state de plat, ordin de plat, etc. i
care sunt prezentate trezoreriei nainte de ordonarea plii

Execuia bugetului local pe tot parcursul anului bugetar, este urmrit i analizat
periodic de ctre consiliile locale prin comisiile buget-finane, ordonatorii principali
(primarii) ntocmind conturile anuale de execuie a bugetelor locale, pe care le
supun spre aprobarea consiliilor locale pn 31 mai a anului urmtor, n urmtoarea
structur:
a) la venituri:
1. prevederi bugetare aprobate iniial,
2. prevederi bugetare definitive,
3. ncasri realizate.
c) ia cheltuieli:
1. credite aprobate iniial,
2. credite definitive,
3. pli efectuate.
Execuia de cas a bugetelor locale se efectueaz prin unitile teritoriale ale
trezoreriei statului unde se evideniaz n conturi distincte:
1. veniturile bugetare pe structura clasificaiei bugetare;
2. cheltuielile n limita creditelor bugetare aprobate i a destinaiei stabilite;
3. alte operaiuni financiare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de
acetia;
4. veniturile extrabugetare i cheltuielile dispuse de acetia. Stadiul execuiei
bugetului se raporteaz trimestrial i anual prin ntocmirea Drilor de seam
contabile, unde sunt reflectate detaliat realizarea veniturilor pe sursele de venituri
fa de prevederi i nivelul cheltuielilor i plilor nete de cas pe destinaii,
capitole, subcapitole, articole i alineate fa de creditele definitive aprobate.Drile
de seam contabile, semnate de ordonatorii principali de credite i compartimentul
financiar contabil dup ce n prealabil au fost vizate de trezoreriile teritoriale, se
depun ia Direciile Generale ale Finanelor Publice Judeene, care le centralizeaz i
ntocmete darea de seam pe ansamblul judeului i o trimite la Ministerul
Finanelor Publice.
(1. Mosteanu T.,- Buget i trezorerie public, Ed. Universitaria, Buc, 2003
2. Vcrel I., - Finane publice, EDP., Buc., 2000
3. Mosteanu T.,- Buget i trezorerie public, Ed. Style, Buc., 2000

4. Roman C., - Gestiunea financiar a instituiilor publice, Ed. Economic, Buc., 2000
5. Aristotel M.,U., - Organizarea i conducerea trezoreriei finanelor publice n
condiiile economiei de pia, Ed. Comphyus, Rm. Vlcea, 1996.)

Principii, reguli i
responsabiliti
SECIUNEA 1
Principii i reguli bugetare
Principiul universalitii
Art. 7. - (1) Veniturile i cheltuielile se includ n buget n totalitate, n sume brute.
www.buget-finante.ro ian. 2011
(2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu
excepia donaiilor i sponsorizrilor, care au stabilite destinaii distincte.

Principiul transparenei i publicitii

Art. 8. - Procesul bugetar este deschis i transparent, acesta realizndu-se prin:
a) publicarea n presa local, pe pagina de internet a instituiei publice, sau
afiarea la sediul autoritii administraiei publice locale respective a proiectului de
buget local i a contului anual de execuie a acestuia;
b) dezbaterea public a proiectului de buget local, cu prilejul aprobrii acestuia;
c) prezentarea contului anual de execuie a bugetului local n edin public.

Principiul unitii
Art. 9. - (1) Veniturile i cheltuielile bugetare se nscriu ntr-un singur document,
pentru a se asigura utilizarea eficient i monitorizarea fondurilor publice locale.
(2) Se interzic reinerea i utilizarea de venituri n regim extrabugetar, precum i
constituirea de fonduri publice locale n afara bugetelor locale, dac legea nu
prevede altfel.

Principiul unitii monetare

Art. 10. - Toate operaiunile bugetare se exprim n moned naional.

Principiul anualitii
Art. 11. - (1) Veniturile i cheltuielile bugetare sunt aprobate, n condiiile legii, pe
o perioad de un an, care corespunde exerciiului bugetar.
(2) Toate operaiunile de ncasri i pli efectuate n cursul unui an bugetar n
contul unui buget aparin exerciiului corespunztor de execuie a bugetului
respectiv.

Principiul specializrii bugetare

Art. 12. - Veniturile i cheltuielile bugetare se nscriu i se aprob n buget pe surse
de provenien i, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dup natura lor
economic i destinaia acestora.

Principiul echilibrului
Art. 13. - Cheltuielile unui buget se acoper integral din veniturile bugetului
respectiv, inclusiv excedentul anilor precedeni.

Reguli bugetare
Art. 14. - (1) Este interzis efectuarea de pli direct din veniturile ncasate, cu
excepia cazurilor n care legea prevede altfel.
(2) Cheltuielile bugetare au destinaie precis i limitat i sunt determinate de
autorizrile coninute n legi speciale i n legile bugetare anuale.
(3) Nicio cheltuial nu poate fi nscris n bugetele prevzute la art. 1 alin. (2) i nici
nu poate fi angajat i efectuat din aceste bugete, dac nu exist baza legal
pentru respectiva cheltuial.
(4) Nicio cheltuial din fonduri publice locale nu poate fi angajat, ordonanat i
pltit dac nu este aprobat, potrivit legii, i dac nu are prevederi bugetare i
surse de finanare.
(5) Dup aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaii
asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminurii
veniturilor sau a majorrii cheltuielilor bugetare aferente exerciiului bugetar
pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.
(6) La elaborarea bugetelor prevzute la art. 1 alin. (2), ordonatorii de credite i
autoritile deliberative au obligaia s prevad distinct credite bugetare destinate
stingerii plilor restante la finele anului anterior celui pentru care se ntocmete
bugetul.

(7) n situaia n care gradul de realizare a veniturilor proprii programate n

bugetele prevzute la art. 1 alin. (2) n ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare
an, ordonatorii de credite fundamenteaz veniturile proprii pentru anul curent cel
mult la nivelul realizrilor din anul precedent. Gradul de realizare a veniturilor
proprii se stabilete potrivit metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului
administraiei i internelor i al ministrului finanelor publice, dup consultarea
prealabil a structurilor asociative ale autoritilor administraiei publice locale.
(8) Ordonatorii de credite au obligaia ca n execuia bugetelor prevzute la art. 1
alin. (2) s asigure achitarea plilor restante prevzute la alin. (6). Ordonatorii de
credite pot face noi angajamente legale, n limita prevederilor bugetare aprobate,
numai dup stingerea plilor restante nregistrate la finele anului anterior.

SECIUNEA a 2-a
Alte principii
Principiul solidaritii
Art. 15. - (1) Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unitilor
administrativ-teritoriale, precum i a persoanelor fizice aflate n situaie de extrem
dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezerv bugetar constituit n
bugetul local.
(2) Din fondul de rezerv bugetar constituit n bugetul local consiliile locale,
judeene sau Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, pot aproba
acordarea de ajutoare ctre unitile administrativ-teritoriale aflate n situaii de
extrem dificultate, la cererea public a primarilor acestor uniti
administrativteritoriale sau din proprie iniiativ.

Principiul autonomiei locale financiare

Art. 16. - (1) Unitile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare
suficiente, pe care autoritile administraiei publice locale le pot utiliza n
exercitarea atribuiilor lor, pe baza i n limitele prevzute de lege.
(2) Autoritile administraiei publice locale au competena stabilirii nivelurilor
impozitelor i taxelor locale, n condiiile legii.
(3) Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie s
afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autoritilor administraiei publice locale
n domeniul lor de competen.
(4) Sumele defalcate cu destinaie special se utilizeaz de ctre autoritile
administraiei publice locale n conformitate cu prevederile legale.

Principiul proporionalitii

Art. 17. - Resursele financiare ale unitilor administrativ-teritoriale trebuie s fie

proporionale cu responsabilitile autoritilor administraiei publice locale
stabilite prin lege.

Principiul consultrii
Art. 18. - Autoritile administraiei publice locale, prin structurile asociative ale
acestora, trebuie s fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor
financiare de la bugetul de stat ctre bugetele locale.
(http://www.buget-finante.ro/)

LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006

privind finantele publice locale
(actualizata pana la data de 1 iunie
2007)
EMITENT: PARLAMENTUL
RECTIFICAREA nr. 273 din 29 iunie
2006; ORDONANTA DE URGENTA nr.
46 din 23
mai 2007.
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. I Dispozitii generale

ART. 1 Obiectul legii

(1) Prezenta lege stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind
formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si
responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice
implicate in domeniul finantelor publice locale.
(2) Dispozitiile prezentei legi se aplica in domeniul elaborarii, aprobarii, executarii si
raportarii:

a) bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului

Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti;
b) bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale,
dupa caz;
c) bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;
d) bugetului imprumuturilor externe si interne, pentru care rambursarea, plata
dobanzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri se asigura din bugetele locale
si care provin din: imprumuturi externe contractate de stat si subimprumutate
autoritatilor administratiei publice locale si/sau agentilor economici si serviciilor
publice din subordinea acestora; imprumuturi contractate de autoritatile
administratiei publice locale si garantate de stat; imprumuturi externe si/sau interne
contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale;
e) bugetului fondurilor externe nerambursabile.

ART. 2
Definitii
In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum
urmeaza:
1. an bugetar - anul financiar pentru care se aproba bugetul; anul bugetar este anul
calendaristic care incepe la data de 1 ianuarie si se incheie la data de 31
decembrie;
2. angajament bugetar - actul prin care o autoritate publica competenta, potrivit
legii, afecteaza fonduri publice unei anumite destinatii, in limita creditelor bugetare
aprobate;
3. angajament legal - faza din procesul executiei bugetare, reprezentand orice act
juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice;
4. articol bugetar - subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor bugetare, determinata in
functie de caracterul economic al operatiunilor in care acestea se concretizeaza si
care desemneaza natura unei cheltuieli, indiferent de actiunea la care se refera;
5. autoritati ale administratiei publice locale - consiliile locale ale comunelor,
oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, consiliile judetene si
Consiliul General al Municipiului Bucuresti, ca autoritati deliberative, primarii,
primarii de sectoare si primarul general al municipiului Bucuresti, ca autoritati
executive;
(legea nr273 http://www.fsesudest.ro/)

Introducere:
Date fiind importana i complexitatea temei, studiul de fa i propune s ofere
oimagine de ansamblu asupra bugetelor locale, fr a avea pretenia s epuizeze
toate aspectele legate de acestea.
Una dintre temele prioritare ale actualei guvernri o constituie reforma
administraiei publice, un accent important fiind pus pe componenta financiar a
acesteia. Date fiind condiiile de austeritate n care funcioneaz autoritile locale
n acest moment n Romnia, echilibrarea bugetelor locale este un subiect actual i
care face obiectul a numeroase dezbateri. Exist un clivaj ntre comunitile care
realizeaz venituri proprii suficiente i cele care nu se descurc nici pentru
cheltuielile de ntreinere a
localitii. Reprezentanii primelor merg pn la soluii extreme cum ar fi eliminarea
procedurii echilibrrii bugetelor locale, iar cele din urm fac lobby pentru a obine
ct mai muli bani prin aceast modalitate. Aceast disput are loc pe dou paliere
de guvernare: de la nivel central la nivel judeean i de la nivel judeean la nivel
local.
(Studiul Bugetele locale ntre teorie i practic este realizat de Institutul pentru
PoliticiPublice din Romnia (IPP) )

Tot pt introducere!!!::::
Etapele procesului bugetar la nivel local
Pentru fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet,
respectiv municipiul Bucuresti, se intocmeste bugetul local, in conditii de autonomie si
nesubordonare.
In cadrul administratiilor locale, procesul bugetar cuprinde ansamblul actelor si
operatiunilor, care se succed in fiecare an, cu privire laelaborarea si aprobarea proiectelor de
bugete anuale, executia bugetelor aprobate, incheierea si aprobarea executiei precum si controlul
bugetar al fiecarui tip de buget. Durata anului bugetar si cele patru etape ale procesului bugetar
sunt comune intregului sistem bugetar romanesc. La realizarea procesului bugetar participa toate
organismele Ministerului Finantelor Publice cele judetene si locale cu unitatile subordinate,
cunoscute sub denumirea de ordonatori de credite bugetare.
Indiferent de unitatea
urmatoarele etape specifice:

administrative-teritoriala,

a) Elaborarea proiectului de buget;

procesul

bugetar

parcurge

b) Aprobarea bugetului;
c) Executia bugetara;
d) Incheierea executiei bugetare;
a) Elaborarea proiectelor bugetelor locale
Una dintre conditiile administratiei publice locale o reprezinta existenta unui buget
propriu, ca o certitudine a independentei totale sau partiale, a finantarii proprii[1].
In procesul de elaborare a bugetelor locale sunt antrenate toate organele locale cu
atributii pe linia finantelor publice locale: ordonatorii de credite, directiile generale ale finantelor
publice, consiliile locale.
Etapele privind examinarea si adoptarea bugetelor locale si calendarul acestora sunt
in ordine cronologica urmatoarele:
1.

Pana la data de 15 mai a fiecarui an, ordonatorii principali de credite

intocmesc si prezinta la Directiile generale ale finantelor publice si
Controlul financiar de stat proiecte de bugete echilibrate. Directiile
generale ale finantelor publice elaboreaza proiecte de bugete pana cel
tarziu la data de 1 iunie a fiecarui an;

2.

Pana la data de 1 iulie a fiecarui an, Ministerul Finantelor Publice

comunica Directiilor generale judetene limitele aprobate ale sumelor
defalcate din impozitul pe salarii si transferurile cu destinatie
speciala. Ministerul comunica totodata si criteriile de repartizare a
acestora pe unitatile administrativ-teritoriale in vederea definitivarii
proiectelor bugetelor de catre ordonatorii principali de credite;

3.

In baza comunicarilor primite, ordonatorii principali de credite

definitiveaza propunerile pentru proiectul de buget si le inainteaza, pana
la data de 20 iunie a fiecarui an, Directiilor generale judetene;

4.

Pana la data de 1 august a fiecarui an, Directiile generale depun proiectele

bugetelor locale pe ansamblul judatului ti al municipiului Bucuresti la
Ministerul Finantelor Publice.

b) Aprobarea proiectului bugetelor locale

In termen de maximum 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii pentru
aprobarea bugetului de stat pe anul respectiv, se impune si aprobarea proiectelor bugetelor
locale.

Competenta de aprobare revine consiliilor locale, consiliilor judetene si Consiliului

General al municipiului Bucuresti, dupa caz.
Cu 15 zile inainte de aprobare, proiectele se publica in presa locala sau se afiseaza la
sediul primariei.
Pe parcursul exercitiului bugetar, aceleasi autoritati pot aproba rectificarea bugetelor
locale, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a rectificarii bugetului de stat. La aceasta
rectificare se vor avea in vedere propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.
Aprobarea consta in pronuntarea asupra contestatiilor, urmata de votarea pe capitole,
subcapitole, articole si anexe, adoptarea proiectului in ansamblu.

c) Executia bugetara
Veniturile si cheltuielile anuale aprobate in bugetele locale se defalca pe trimestre in
functie de termenele de incasare a veniturilor, conform Codului Fiscal[2] si perioada in care este
necesara efectuarea cheltuielilor.
Dupa aprobarea bugetelor de catre organele locale, Directiile generale ale finantelor
publice ale judetelor si municipiului Bucuresti intocmesc si transmit Ministerului Finantelor
Publice bugetele pe ansamblu fiecarui judet si pe celelalte subdiviziuni(municipiu, oras,
comuna). Cuprinderea veniturilor si cheltuielilor in bugetele locale este in concordanta cu
structura clasificatiei bugetare.
Competenta realizarii creditelor bugetare pe institutii revine ordonatorilor principali
de credite.
Ordonatorii principali de credite bugetare sunt presedintii consiliilor judetene,
primarul general al municipiului Bucuresti, primarii municipiilor, oraselor, comunelor.
Calitatea de ordonatori secundari si tertiari o au conducatorii institutiilor sau
serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarui consiliu local, judetean si
Consiliul General al municipiului Bucuresti.
Transferurile de fonduri de la bugetul de stat catre bugetele locale se efectueaza, in
limitele prevazute de Ministerul Finantelor Publice, prin Directiile Generale ale finantelor
publice, la cererea ordonatorilor principali, in functie de necesitatile executiei bugetare[3].
Executia bugetului la partea de cheltuieli, presupune angajarea si efectuarea
cheltuielilor. Pe baza creditelor aprobate, ordonatorul principal dispune deschideri de credite,
dupa care pot fi efectuate plati.

Ordonatorul de credite dispune plati privind salariile, achizitionarea de materii,

materiale, executari de lucrari sau plti pentru serviciile prestate de terti. Platile trebuie sa aiba la
baza documente justificative, iar acestea trebuie sa aiba viza de control preventive intern, prin
care se atesta respectarea dispozitiilor legale privind incadrarea in creditele bugetare aprobate si
in destinatia lor.
In situatiile bine justificate pot fi efectuate plati in avans in limita a 30%.
Executia de casa a bugetelor locale se realizeaza prin unitatile teritoriale ale
trezoreriei, unde se deschid conturi distincte pentru:

Venituri bugetare pe structura clasificatiei bugetare;

Cheltuieli in limita creditelor bugetare aprobate si a destinatiei stabilite;

Alte operatiuni financiare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de

acestia;

Venituri extrabugetare si cheltuielile dispuse din acestea pe institutii

publice locale si categorii de resurse.

d) Incheierea executiei bugetare

Concretizarea modului de gestionare a bugetului ce efectueaza prin intocmirea la
finele anului bugetar, a contului de executie bugetara. Acesta reflecta finalitatea operatiunilor de
executare a veniturilor si cheltuielilor bugetare si conduc la determinarea modului in care,
executivul, prin institutiile publice din structura si subordinea sa a respectat incadrarea in
venituri, cheltuieli aprobate de consiliul local.
Promovarea principiilor autonomiei, legalitatii si solidaritatii in raporturile dintre
autoritatile administratiei centrale si locale, pe de-o parte si dintre Consiliile judetene si cele
municipale, orasenesti si comunale, pe de alta parte, atrage anumite particularitati procesului
bugetar specific administratilor publice locale. Acestea influenteaza sistemele operational,
decisional, si cele ce privesc responsabilitatile bugetare.
Principalele particularitati pot fi considerate urmatoarele:
a)Autoritatile administratiei publice locale au dreptul de a stabili si modifica
impozitele si taxele locale numai in limitele prevederilor legilor, emise de
autoritatile centrale;
b) Daca bugetele locale nu se pot echilibra prin veniturile proprii, se apeleaza la
autoritatile centrale pentru:
- a acorda cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

- a transfera sume din bugetul de stat sau fonduri speciale sau a le garanta
imprumuturi externe.
c)Date fiind primele doua particularitati, proiectul bugetelor administratiilor judetene
si administratiilor locale se definitiveaza numai dupa discutarea si cooperarea cu
Ministerul Finantelor Publice si Serviciile descentralizate ale acestuia in teritoriu
privind cote, transferuri, subventii;
d) Metodologia de elaborare, executie si incheiere a bugetelor locale se aproba de
catre Guvern la propunerea Ministerului Finantelor Publice si acestea sunt
supravegheate de serviciile descentralizate, in teritoriul, ale aceluiasi minister;
e)Proiectele bugetelor nu pot fi publicatesi nici aprobate de autoritatilor locale decat
dupa ce s-a aprobat bugetul statului intr-un interval de 30 de zile;
f)

Responsabilitatea stabilirii, urmaririi si incasarii veniturilor bugetelor locale

revine autoritatilor executive ale administratiilor publice locale prin
compartimentele fiscale specializate ale acestora, in timp ce responsabilitatea
angajarii cheltuielilor si efectuarii platilor bugetare revine ordonatorilor de credite
principali, secundari, tertiari, fiecare dupa bugetul propriu;

g)Posibilitatea formarii unui fond de rulment pastrat intr-un cont separate deschis la
Trezorerie, care se poate forma numai din excedentele bugetare anuale dupa ce sau regularizat transferurile cu bugetul de stat. Acest fond se poate utilize pentru:
- acoperirea golurilor de casa pe seama decalajelor dintre incasarea veniturilor
si efectuarea cheltuielilor anului curent;
- finantarea unor investitii in competenta autoritatii locale;
- dezvoltarea serviciilor locale in interesul colectivitatilor locale.
h.) Proiectele bugetelor locale se publica sau se afiseaza la primarie, locuitorii putand
face contestatii in termen de 15 zile care sunt analizate de autoritatile locale
inainte de aprobarea bugetului.

[1] POPESCU. N, Finante publice, Editura Economica, 2004, pag 71

[2] Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal
[3] MORARU. D, Finante publice, Editura Economica 2003, pag 72