BUGETELE LOCALE

Curs2 STRUCTURA BUGETELOR LOCALE Bugetele locale cuprind dou capitole principale: veniturile i cheltuielile localitilor. In acest studiu cercetarea s-a axat asupra veniturilor urmnd ca tema cheltuielilor locale s fie aprofundat ntr-un material ulterior. Veniturile bugetelor locale Bugetele locale se constituie n principal din venituri realizate pe plan local i venituri primite de la nivel central. n afar de acestea o alt surs important care poate crete venitul realizat pe plan local o reprezint mprumuturile. 1. Veniturile proprii Veniturile proprii sunt veniturile pe care autoritile le realizeaz pe plan local. Nivelul i sursele acestor venituri sunt controlate, decise de ctre autoritile locale, n limitele legale prevzute. n Romnia principalele acte normative care reglementeaz veniturile proprii sunt Legea finanelor publice locale i Legea privind impozitele i taxele locale. Un alt aspect care definete veniturile proprii este acela c autoritile locale au n general libertate n privina modului n care sunt cheltuite. Se poate afirma c gradul de autonomie local a unei comuniti depinde n mare msur de ponderea veniturilor realizate pe plan local n raport cu alte resurse de venituri ale bugetelor locale. Ideal ar fi ca veniturile proprii s poat acoperi cheltuielile efectuate pentru satisfacerea nevoilor locale. Pentru aceasta ns competenele autoritilor locale trebuie corelate cu veniturile bugetelor locale. n realitate acest lucru se ntmpl foarte rar. n Romnia ponderea veniturilor proprii n cadrul veniturilor la bugetele locale a crescut n ultimii ani, n primul rnd ca urmare a modificrilor survenite n domeniul legislaiei care au permis descentralizarea mai multor surse de venituri. Astfel, n 1995 veniturile realizate pe plan local reprezentau 28% din totalul veniturilor bugetelor locale i au sczut n anii 1996 (22,61%), 1997 (18,95%), nregistrnd o uoar cretere n 1998 (24,73%) - anul apariiei noii legi a finanelor publice locale. n 1999, se fac simite din plin efectele noii legi, ponderea veniturilor proprii crescnd la 44,58%. n decursul anului 2000 exist o uoar scdere (36, 28%). Sistemul de impozitare local a suferit i el unele modificri, situaia mbuntinduse n general. Dac n primii ani, de dup adoptarea Legii taxelor i impozitelor locale (1994), acestea erau reduse din punctul de vedere al nivelului i frecvenei utilizrii, n 2001 situaia s-a schimbat n sensul c autoritile locale apeleaz tot mai mult la ele. Dup cum indic informaiile culese din pres, de multe ori se exagereaz n privina nivelului i tipului taxei aplicate, unele situaii fiind chiar anticonstituionale. Coninutul i structura bugetelor (1) Veniturile i cheltuielile se grupeaz n buget pe baza clasificaiei bugetare aprobate de Ministerul Finanelor Publice. (2) Veniturile sunt structurate pe capitole i subcapitole, iar cheltuielile, pe pri, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum i alineate i paragrafe, dup caz. (3) Cheltuielile prevzute n capitole i articole au destinaie precis i limitat. (4) Numrul de salariai, permaneni i temporari, i fondul salariilor de baz se aprob distinct, prin anex la bugetul fiecrei instituii publice. Numrul de salariai aprobat fiecrei instituii publice nu poate fi depit. (5) Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, n conformitate cu creditele de angajament i duratele de realizare a investiiilor. (6) Programele se aprob ca anexe la bugetele prevzute la art. 1 alin. (2).

(7) Fondurile externe nerambursabile i mprumuturile interne i externe se cuprind n anexe la bugetele locale i se aprob o dat cu acestea. (8) Veniturile bugetelor locale sunt prevzute n anexa nr. 1, iar cheltuielile acestora, n anexa nr. 2.

CURS 3 Elaborarea si aprobarea bugetelor locale Etape fundamentale al bugetului local

Asigurarea autonomiei administrative potrivit principiului descentralizrii si autonomiei locale nu se poate face fr existenta unui cadru legislativ si a mecanismelor adecvate respectiv a instrumentelor necesare autoritilor locale pentru ndeplinirea atribuiilor care le revin. Cadrul legislativ este asigurat de ctre Legea administraiei publice locale, Legea privind finanele publice si Legea privind finanele publice locale, precum i de o serie de reglementari anuale aduse odat cu legea bugetar (legea bugetului de stat). ntre cele mai importante instrumente la ndemna autoritilor locale necesare in vederea ndeplinirii atribuiilor ce le revin, un loc prioritar l ocupa bugetul local. Potrivit Legii finanelor publice locale, nr. 189/1998 prin bugete locale se neleg bugetele de venituri si cheltuieli ale unitilor admi-nistrativ-teritoriale... Fiecare comuna, ora, municipiu, sector al capitalei, jude, respectiv municipiul Bucureti, ntocmete bugetul local, in condiii de autonomie potrivit legii. Intre aceste bugete nu exista relaii de subordonare", mai sintetic prin bugetul local se nelege actul in care se nscriu veniturile si cheltuielile colectivitilor locale pe o perioada de un an, adic bugetele unitilor administrativ teritoriale care au personalitate juridica. Structura bugetelor locale este urmtoarea: - bugetele proprii ale judeelor si al municipiului Bucureti administrate de Consiliile judeene i municipiul Bucureti; - bugetele proprii ale comunelor, oraelor, municipiilor si ale sectoa relor capitalei, ce sunt administrate de primarii in calitate de ordonatori principali de credite. n ara noastr, autonomia financiara a colectivitilor locale nu este nc deplina, existnd raporturi de dependenta fata de bugetul de stat, mai ales cu privire la partea de venituri. n componenta bugetului local, partea de venituri cuprinde, att venituri proprii provenind din: impozite, taxe si vrsminte de venituri cuvenite de la contribuabilii persoane juridice de importanta locala si de la populaie, (acestea sunt prevzute de actele normative ce se refera la impozitele si taxele locale si la modul de stabilire a competentei consiliilor locale in domeniu) d dar si venituri atribuite din: sume defalcate din unele venituri cuvenite, potrivit legii, bugetului de stat; transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finanarea unor investiii de interes general ce depesc perimetrul unor colectiviti locale sau pentru aciuni de protecie sociala in instituii publice cu caracter naional sau regional (cmine de btrni, casa de copii, scoli speciale, etc). Cheltuielile ce se finaneaz din bugetele locale pentru realizarea aciunilor si activitilor din competenta consiliilor locale, au la baz prevederi legale i vizeaz: - activitatea autoritilor executive si a serviciilor publice de subordonare locala; - activitatea desfurat de instituiile social-culturale (nvmnt, cultur, religie, asistenta sociala, indemnizaii, ajutoare) - realizarea diverselor servicii (salubrizare, zone verzi, protecia mediului), dezvoltare publica (reele de apa, canal, strzi, drumuri, trotoare, zone de agrement) si locuine;

- activitatea de transporturi, agricultura si diverse aciuni economice. - constituirea de fonduri de rezerva si pentru rambursri de mprumuturi si plai de dobnzi. Att veniturile ct i cheltuielile bugetelor locale trebuiesc corect dimensionate, corect urmrite, dar mai ales prin buget s se ating finalitatea vizat de legiuitor n ceea ce privete administraia public local.

Elaborarea proiectelor bugetelor locale

La elaborarea proiectelor bugetelor locale se au n vedere prevederile Legii privind finanele publice locale i a celor rezultate din Legea privind administraia public local, care stabilesc competenele ce revin consiliilor locale pe linia stabilirii surselor de venituri din impozite, taxe, i alte vrsminte, precum i sarcinile pe linia finanrii instituiilor i serviciilor publice de subordonare local. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor Socaie (primarii i preedinii consiliilor judeene i al Consiliului general al capitalei) vor stabili aciunile ce vor fi finanate din bugetele locale, pe baz de programe care vor fi ntocmite de ctre instituiile i serviciile publice de interes local, n scopul finanrii unor activiti, obiective, proiecte, care vor constitui anexe la bugetul local. Ordonatorii principali de credite trebuie s prezinte Direciilor Generale ale Finanelor Publice Judeene, pn la 15 mai a fiecrui an, proiectele bugetelor locale echilibrate. Direciile Generale ale Finanelor Publice Judeene, dup ce vor analiza nivelul veniturilor prevzute ca posibil a se realiza pe teritoriul unei uniti administrativ-teritoriale din informaiile deinute de trezoreriile operative i organele fiscale teritoriale) i a nivelului de cheltuieli rezultate din programele instituiilor i serviciilor publice ce urmeaz a fi finanate din bugetele locale, va depune la Ministerul Finanelor Publice proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeului, pn la 1 iunie ale fiecrui an. Ministerul Finanelor Publice, dup examinarea propunerilor de acordare de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat i de transferuri cu destinaie special, cuprinse n aceste proiecte, cu acordul guvernului, va comunica pn la 1 iulie Direciilor Generale ale Finanelor Publice Judeene limitele sumelor defalcate i a transferurilor, precum i criteriile de repartizare a acestora pe fiecare unitate administrativ-terito--rial, jude n vederea definitivrii proiectelor bugetelor locale. Limitele sumelor i criteriile de repartizare se transmit i Consiliilor judeene i Consiliului general al capitalei. Dup primirea limitelor maxime din sume defalcate i transferuri, ordonatorii principali de credite ntocmesc noile propuneri de proiect de bugete locale i le transmit Direciilor Generale ale Finanelor Publice Judeene, pn la 20 iulie. Direcia General a Finanelor Publice Judeean dup confruntarea datelor primite prin proiecte de la unitile administrativ teritoriale cu datele primite de la Ministerul Finanelor Publice ntocmete proiectul de buget local pe ansamblul judeului i l transmite Ministerului Finanelor Publice pn la data de 1 august a fiecrui an. Legea finanelor publice locale nr. 189/1998 enun ca principii care stau la baza elaborrii, aprobrii i execuiei bugetare: autonomia local, echilibrul, realitatea, anualitatea i publicitatea. - principiul autonomiei locale Este cel descris i de Legea administraiei publice locale. - principiul universalitii bugetare Potrivit acestui principiu, veniturile i cheltuielile publice trebuie s figureze n bugetul local cu sumele lor totale, brute, nici un venit i nici o cheltuial neputndu-se realiza

n afara cadrului bugetar. Deoarece obinerea veniturilor publice determin anumite cheltuieli, este necesar ca veniturile respective s se nscrie n buget cu produsul lor brut, iar cheltuielile cu cifra lor total, iar nu direct diferena dintre acestea, pentru a se putea cunoate i controla suma exact a cheltuielilor publice. - principiul echilibrului bugetului Presupune ca veniturile s acopere integral cheltuielile prevzute n bugetul local. n situaia n care veniturile nu acoper cheltuielile, deficitul bugetului local urmeaz s fie acoperit din mprumuturi contractate de autoritile publice locale i din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prevzute prin legea bugetului de stat. - principiul realitii bugetare Potrivit acestui principiu trebuie avute n vedere variantele cele mai prudente n realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor bugetare, pentru a se evita eventualele dezechilibre care ar putea aprea pe parcursul execuiei bugetare. - principiul unitii bugetare Presupune necesitatea ca toate veniturile i cheltuielile bugetare s fie nscrise ntrun singur document, i anume bugetul local.Institutul pentru Politici Publice Consiliile locale ale sectoarelor Municipiului Bucureti exercit aceast atribuie numai pe baza mputernicirii exprese date prin hotrre a Consiliului General al Municipiului Bucureti - principiul anualitii bugetare Implic aprobarea bugetului local de ctre autoritile publice locale competente n fiecare an, perioada de un an fiind cea pentru care acestea acord autorizaia de a se ncasa veniturile i de a se efectua cheltuielile aprobate prin buget. - principiul publicitii bugetului Presupune aducerea la cunotina opiniei publice a acestuia. Astfel, proiectul bugetului local se public n presa local sau se afieaz la sediul primriei nainte cu 15 zile de a fi supus aprobrii consiliului local. Dezbaterea se face n edin public, primarul putnd cere consultarea cetenilor prin referendum n problemele privind bugetul local. De asemenea, hotrrea prin care se aprob bugetul trebuie adus la cunotin public, n condiiile Legii administraiei publice locale, ca orice alt hotrre cu caracter normativ. CURS4

Aprobarea bugetelor locale

Proiectele bugetelor locale elaborate n condiiile expuse mai sus, se prezint spre aprobare consiliilor locale, judeene i Consiliului local al municipiului Bucureti, n termen de 30 zile de ia intrarea n vigoare a legii anuale a bugetului de stat. Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale i judeene, Direciile Generale ale Finanelor Publice Judeene ntocmesc i transmit Ministerului Finanelor Publice bugetele pe ansamblul fiecrui jude, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor, grupate pe comune, orae, municipii i sectoare ale municipiului Bucureti i bugetul propriu al consiliului judeean, pe structura clasificaiei bugetare stabilit de Ministerul Finanelor Publice. Veniturile i cheltuielile prevzute n bugetele locale se repartizeaz pe trimestre, n funcie de termenele legale de plat a veniturilor i de perioada n care este necesar efectuarea cheltuielilor potrivit programelor ntocmite de instituiile i serviciile publice locale, i se aprob de ctre:

- Ministerul Finanelor Publice pentru sumele defalcate din veniturile bugetului de stat i pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, transmise de Direciile Generale ale Finanelor Publice Judeene la Ministerul Finanelor Publice, n termen de 20 zile de la intrarea n vigoare a legii bugetului de stat; - de ctre ordonatorii principali de credite (primrii) ai bugetelor locale pentru bugetele proprii i bugetele instituiilor i serviciilor publice subordonate, n termen de 15 zile de la aprobarea sumelor repartizate de Ministerul Finanelor Publice. Urmtoarea etap o constituie repartizarea creditelor bugetare, aprobate prin bugetele locale, de ctre ordonatorii principali de credite pe unitile ierarhic inferioare potrivit sarcinilor ce revin acestora i aprobarea efecturii cheltuielilor din bugetele proprii, respectiv ordonatorilor secundari. La rndul su ordonatorii secundari de credite repartizeaz creditele bugetare aprobate pe uniti ierarhic inferioare ai cror conductori au calitatea de ordonatori teriari de credite.

Execuia veniturilor bugetelor locale

Se realizeaz cu ajutorul aparatului fiscal al fiecrei primrii, consiliu judeean i cuprinde de asemenea 4 etape succesive i anume: -aezarea, -lichidarea, -emiterea titlului de percepere i -perceperea propriu-zis a venitului (impozitului, taxei). Aezarea impozitului, reprezint identificarea i dimensionarea (stabilirea) materiei impozabile de care dispune o persoan juridic sau fizic i care este supus impozitrii potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de venit. Lichidarea const n determinarea cuantumului impozitului datorat de o persoan fizic i juridic n funcie de mrimea (volumul) materiei impozabile, de cotele de impozit i alte condiii prevzut de actul normativ care reglementeaz fiecare impozit n parte. Emiterea titlului de percepere a impozitului, operaiune prin care se nscriu ntr-un document (dispoziie) n baza cruia se autorizeaz perceperea impozitului ca venit i care reprezint titlul executoriu de ncasare prin procedurile specifice executrii silite, n cazul n care contribuabilul nu i achit din proprie iniiativ obligaia fa de buget. Perceperea impozitului ce const n ncasarea efectiv a acestuia n cuantumul i termenele stabilite, operaiune prin care se sting obligaiile fiecrui contribuabil fa de buget, ncasarea realizndu-se de ctre unitile trezoreriei statului. Execuia veniturilor bugetelor locale reprezint activitatea cea mai complex deoarece, n funcie de volumul veniturilor ncasate se pot efectua cheltuieli, chiar dac acestea sunt menionate expres n bugetul local. Din acest motiv este foarte important ca veniturile s fie corect dimensionate, dar mai ales operativ ncasate, utilizndu-se toate metodele legale n aceast operaiune. CURS 5

Execuia cheltuielilor bugetelor locale

n execuia cheltuielilor bugetelor locale se parcurg de asemenea 4 faze procedurale succesive pentru fiecare alocaie bugetar, etape prin care se urmresc respectarea destinaiei i a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare i care vizeaz angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata propriu-zis a alocaiei.

Angajarea cheltuielilor bugetare reprezint asumarea deciziei de angajare, de ctre un ordonator de credite (conductorii instituiilor publice) asupra cheltuielilor bugetare i care genereaz obligaia unei instituii publice de a efectua pli pe seama creditelor deschise clin Bugetul de stat pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrri sau prestri servicii. Angajarea cheltuielilor i efectuarea plilor nu pot avea loc dac acestea nu rezult dintr-un act legal - contracte, comenzi, facturi prin care sunt stabilite obligaiile furnizorilor i ale beneficiarului i fr a purta viza de control financiar preventiv a efului compartimentului financiar contabil sau a nlocuitorului acestuia. Lichidarea reprezint operaiunea prin care se verific i se constat realizarea furnizrii bunurilor, a execuiei lucrrilor i/sau a serviciilor prestate n urma recepiilor efectuate, n funcie de care se stabilete cuantumul sumelor ce urmeaz a fi achitate din creditul bugetar aprobat. Fiind o operaiune posterioar realizrii livrrilor de mrfuri, lucrrilor executate i / sau serviciilor prestate ctre o instituie de stat angajatoare a cheltuieliior bugetare, lichidarea trebuie s aib la baz acte justificative - facturi, avize de nsoire, procese verbale de recepie, situaii de lucrri, etc. - prin care se determin cuantumul (nivelul) plilor ce urmeaz a se efectua de ctre instituia public beneficiar. Ordonanarea constituie actul de emitere, de ctre instituia public, a ordinului de plat, prin care, pe baza evalurii realizate prin lichidare, se dispune plata unei sume de bani din alocaia bugetar n favoarea unui ter, operaiune care va fi deasemeni vizat de controlul financiar preventiv . Plata reprezint achitarea efectiv de ctre instituia public a sumei datorate ctre furnizori sau creditori pentru stingerea obligaiilor bneti fa de acetia pentru livrrile de mrfuri, executarea de lucrri i/sau serviciile prestate. Executia plati de cheltuieli din bugetele locale consta in eliberarea si utilizarea resurselor banesti in vederea realizarii actiunilor social culturale, de asistenta sociala si servicii publice. In prima executie partii de cheltuieli a bugetului local si distribuie resurse banesti pt acoperirea de personal pt procurarea de materiale a unor servicii pt plata unor utilitati, reparatii investitii. Legea defineste creditele bugetare ca fiind suma aprobata prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate in cursul exercitiului bugetar si/sau din exercitii anterioare pentru actiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanta si efectua plati din buget pentru celelalte actiuni. Deci creditele aprobate la partea de cheltuieli in bugetul local sunt limite maxime ce nu pot fi depasite. Raspunderea operatiunlior de plata este in sarcina si felul compartimentului financiarcontabil in limita fondurilor disponibile, instrumentele de plata trebuie sa fie insotite de doc justificative care trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata cu exceptia bunurilor si executarea serviciilor si alte asemenea conform angajamentelor legale incheiate. Instrumentele de plata se semnaza de contabil si de seful compartimentului financiar contabil. Plata cheltuielilor comune si ale institutiilor publice la care compartimentele financiar contabile are un nr de personal mai mare de 5 persoane se realizeaza de catre ordonatorul de credite si de persoana inputernicita cu atributi financiar- contabile cu respectarea metodologiei. Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plati in avans pana la 30 % in conditiile disponibilitatilor legale... In practica executiei platilor de cheltuieli a bugetului local se utilizeaza sau sunt mijloace de modificare a destinatiei creditelor bugetare si anume:

-virarile de credite -transferarea de credite bugetare -suplimentarea de cr. Bg -anularea 1. virarile de credite bugetare sunt operatiuni prin care se diminueaza credeitele bugetrae de la subdiviziuni ale claasificatiei bugetare unde sunt disponibilitati si se angajeaza corespunzator , acele subdiviziuni unde fondurile bugetare sunt insuficiente 2. transferurile de credite bugetare este o alta modalitate de realizarea a modificarii creditelor bugetare si care se efectueaza cu ocazia transferurilor de atributii catre administratia publica locala. Asfel ca in situatiile in care in timpul executarii bugetare pe baza dispozitiilor legale au loc actiuni, sarcini in finantarea aut APL, MFP este autorizat sa introduca modificarile corespunzatoare cu rol si structura bugetului statului fara efectuarea cheltuielilor bugetare. 3. Susplimentarea creditelor bugetare este operatiune prin care se acorda sume in plus pt finantarea unor actiuni sau sarcini care in timpul executiei bugetare sa constatat ca sunt mai complexe si mai costisitoare decat sa estimat initial sau finantarea unor sarcini sau activitati noi intervenite in timpul executiei bugetare si cu privire la care sa decis ca trebuie sa fie efectuate. C.L, C.J. C. GEN. Al municipiului bucuresti pot aproba modificarea bugetului in timp de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legi de modificare a bugetului statului precum si ca urmare a unor propuneri fundamentatea a ordonatorilor principali de credite... 4. Anularea creditelo bugetare se poate intalni in situatie neutilizari creditelor de catre ordonatorii de credite. Finanarea cheltuielilor din bugetele locale se asigur de ctre trezoreriile operative teritoriale pe baza deschiderilor de credite de ctre ordonatorii principali de credite, ocazie cu care se verific ncadrarea n limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locaie i potrivit destinaiei stabilite n aport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziie anterior i respectarea dispoziiilor legale care reglementeaz efectuarea cheltuielilor respective.

Efectuarea plilor de cas se face numai dac la baza acestora stau documente justificative care s confirme primirea mrfurilor, executarea lucrrilor, prestarea serviciilor, plata salariilor i a altor drepturi bneti, plata obligaiilor bugetare - facturi, recepii, state de plat, ordin de plat, etc. i care sunt prezentate trezoreriei nainte de ordonarea plii Execuia bugetului local pe tot parcursul anului bugetar, este urmrit i analizat periodic de ctre consiliile locale prin comisiile buget-finane, ordonatorii principali (primarii) ntocmind conturile anuale de execuie a bugetelor locale, pe care le supun spre aprobarea consiliilor locale pn 31 mai a anului urmtor, n urmtoarea structur: a) la venituri: 1. prevederi bugetare aprobate iniial, 2. prevederi bugetare definitive, d 3. ncasri realizate. e c) ia cheltuieli: 1. credite aprobate iniial, 2. credite definitive, 3. pli efectuate. Execuia de cas a bugetelor locale se efectueaz prin unitile teritoriale ale trezoreriei statului unde se evideniaz n conturi distincte: 1. veniturile bugetare pe structura clasificaiei bugetare;

2. cheltuielile n limita creditelor bugetare aprobate i a destinaiei stabilite; 3. alte operaiuni financiare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de acetia; 4. veniturile extrabugetare i cheltuielile dispuse de acetia. Stadiul execuiei bugetului se raporteaz trimestrial i anual prin ntocmirea Drilor de seam contabile, unde sunt reflectate detaliat realizarea veniturilor pe sursele de venituri fa de prevederi i nivelul cheltuielilor i plilor nete de cas pe destinaii, capitole, subcapitole, articole i alineate fa de creditele definitive aprobate. Drile de seam contabile, semnate de ordonatorii principali de credite i compartimentul financiar contabil dup ce n prealabil au fost vizate de trezoreriile teritoriale, se depun ia Direciile Generale ale Finanelor Publice Judeene, care le centralizeaz i ntocmete darea de seam pe ansamblul judeului i o trimite la Ministerul Finanelor Publice.

Principiile executiei bugetare Executia bugetara reprezinta o etapa prin care sistemul bugetar isi realizeaza functiile de interventie ale autoritatilor publice la nivel central sau local. Pentru a fi eficient, bugetul local trebuie sa respecte anumite principii cu impact asupra executiei bugetare. 1. Respectarea structurii clasificatiei bugetare (armonizata cu cea din UE) 2. Creditele bugetare sa fie aprobate pe durata exercitiului bugetar cu precizarea situatiilor cand acestea il depasesc. 3. Imposibilitatea majorarii cheltuielilor de personal pe baza de viramente de credite bugetare (a se vedea si principiul european al suficientei). 4. Virarea de la un capitol la altul a creditelor bugetare si de la un program la altul se realizeaza pe baza de documente justificative, de organele competente (ordonatorii de credite) si doar inainte de angajarea cheltuielilor. 5. In cadrul aceluiasi capitol bugetar, inclusiv intre programele din acelasi capitol, virarile de credite bugetare sunt realizate in functie de competenta fiecarui ordonator principal de credite si doar inaintea angajarii cheltuielilor. 6. Propunerile privind virarea de credite bugetare insotite de justificari, detalieri se realizeaza pana la finele anului bugetar pentru un anumit capitol sau un anumit program, eventualele suplimentari fiind de competenta ordonatorilor de credite. 7. Virarile de credite bugetare in conditiile de la pct 4 si 5, de la un capitol la altul sau in cadrul aceluiasi capitol, se pot realiza doar incepand cu trimestrul 3 al anului curent, motivatia fiind aceea de a asigura stabilitate, dar si flexibilitate, adica armonizat cu prevederile bugetului european.