Capitolul 3 Incetarea adoptie 3.

1 Desfacerea adoptiei
Adoptia inceteaza prin desfacere sau ca urmare a declararii nulitatii acesteia. Adoptia este nula, daca a fost incheiata in alt scop decat cel al ocrotirii interesului superior al copilului sau cu incalcarea orcaror conditi de fond sau de forma prevazute de lege. Cu toate acestea, instanta va putea respinge cererea de declarare a nuliatii adoptiei, daca va constata ca mentinerea adoptiei este in interesul celui adoptat. Actiunea n declararea nulitatii adoptiei apartine oricarei persoane interesate. Dupa dobndirea de catre adoptat a capacitatii depline de exercitiu, actiunea apartine numai acestuia. Cauzele privind declararea nulitatii adoptiei se judeca cu citarea: a adoptatorului sau, dupa caz, a familiei adoptatoare! b adoptatului care a dobndit capacitate deplina de exercitiu! c directiei n a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului sau, n cazul adoptiilor internationale, a "ficiului# Ac$iunea n constatarea nulit%$ii adop$iei este imprescriptibil%. &n principiu, nulitatea absolut% a adop$iei nu poate fi acoperit%. Cu toate acestea, instan$a va putea respinge cererea de declarare a nulit%$ii adop$iei, dac% va constata c% men$inerea acesteia este n interesul celui adoptat'ulitatea relativ% a adop$iei poate fi invocat% numai de c%tre persoanele ocrotite prin aceast% sanc$iune. (xist% n aceast% privin$% o excep$ie fa$% de dreptul comun, n sensul c% nulitatea relativ% poate fi invocat%, n cazul adop$iei, nu numai de persoanele lipsite de capacitate de exerci$iu sau de cele al c%ror consim$%mnt a fost viciat, ci )i de cele al c%ror consim$%mnt a lipsit. 'ulitatea relativ% a actului juridic al adop$iei poate fi acoperit% prin confirmarea expres% a actului sau prin ab$inerea persoanei ndrept%$ite de a invoca nulitatea. *i n cazul nulit%$ii relative, dac% men$inerea adop$iei este n interesul celui adoptat, instan$a va putea respinge cererea de anulare, cu att mai mult cu ct, pentru acela)i motiv, se poate respinge )i cererea de declarare a nulit%$ii absolute.+ Conform art. ,, coroborat cu art. - alin. ./ lit. a din lege, desfacerea adop$iei intervine ntrunsingur caz, anume atunci cnd adoptatorul sau p%rin$ii adoptatori au decedat )i s0a ncuviin$at o nou% adop$ie. &n aceast% situa$ie, adop$ia anterioar% se consider% desf%cut% pe data r%mnerii irevocabile a hot%rrii judec%tore)ti de ncuviin$are a noii adop$ii.

3.2 Procedura Desfacerea adoptiei presupune parcurgerea proceduri prevazute de lege pentru noua adoptie, in situatia in care adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat Daca numai unul dintre sotii adoptatori a decedat, adoptia nu se desface. 1n cazul in care adoptatorul sau familia adoptatoare are domiciliul in 2omania, iar adoptatul in strainatate, desfacerea adoptiei internationale este guvernata de legea nationala comuna sau, dupa caz, de legea domiciliului comun a sotilor adoptatori.

3.3 Efectele desfacerii adoptiei

# +

Capitolul 31 codul familiei, legea +-/4+556 Dreptul familiei, corneliu 7urianu editura C.8. 9ec: pag. /5#

desfacerea adoptiei conduce, pentru viitor ; din momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de incuviintare a noii adopti0 la incetarea efectelor sale, asfel cum acestea au fost analizate ma sus. 7otodata, din acelasi moment, se produc efectele noi adoptii.

3.4 Desfiintarea adoptiei

Dupa cum am vazut, din structura adoptiei fac parte doua acte juridice: actul juridic al adoptiei, act de dreptul familiei si hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei, act de drept procesual civil, asfel ca nulitatea orcarea dintre acestea duce la desfiintarea adoptiei, caci nulitatea actului juridic al adoptiei lipseste de obiect hotararea de incuviintare, iar nulitatea hotararii antreneaza si ineficacitatea actului juridic al adoptiei./ 1ntrucat legea nu reglementeaza cauzele speciale care pot duce la nulitatea adoptiei se inpune concluzia ca aceasta este guvernata de reguluile privind nulitatea absoluta si relativa din dreptul comun. <olutia a fost adoptata si sub vechea reglemenentare, desi aceasta nu se referea expres la nulitatea, respectiv desfiintarea adoptiei, iar principalul argumesnt invocat in acest sens a fost lipsa unei prevederi deogatorii, asa cu exista in alte domenii. Cauzele ce determina nuliatatea adoptiei trebuie sa fie anterioare, sau cel mult contemporane cu hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei, asa cum sunt cauzele de nulitatea in dreptul comun6.

/., 'ulitatea adoptiei

'ulitatea adoptiei este sanctiunea care intervine in situatia nerespectarii cerintelor inpuse de lege pentru incheiarea adoptiei. Ca si in dreptul comun , cauzele care determina nulitatea trebuie sa fie anterioare sau cel putin contemporane cu hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei . 3.5.1. Felurile nulitatii la adopiei 'ulitatea adoptiei poate fi absoluta sau relativa, in raport de natura interesului ocrotit prin norma juridica incalcata. Daca interesul ocrotit este general, sanctiunea este nulitatea absoluta! dinpotriva, in cazul in care interesul este personal, individual, sanctiunea este nulitatea relativa.

='ulitatea absoluta
Articolul ,> din lege prevede c% adop$ia este nul% dac% a fost ncheiat% n alt scop dect cel al ocrotirii interesului superior al copilului sau cu nc%lcarea oric%ror condi$ii de fond )i de form% prev%zute de lege., Cu titlu de exemplu, sunt cazuri de nulitate a adop$iei: 0 lipsa consim$%mntului uneia dintre persoanele chemate de lege s% consimt% la adop$ie, duce la nulitatea acesteia! - adop$ia unei persoane majore care nu a fost crescut% n timpul minorit%$ii de adoptator! 0 lipsa condi$iilor cerute de lege n persoana adoptatorului! - rudenia n linie dreapt% )i colateral%! 0 adop$ia ntre so$i! - adop$ia a doi so$i sau fo)ti so$i! 0 nc%lcarea scopului adop$iei! 1n situatia incetarii adoptieica urmare a declararii nulitatii, acesteia, adoptatul redobandeste numele de famile avut inaninte de invuviintarea adoptiei.
/

Alexandru 9acaci, 3iorica0Claudia Dumitrache, Dreptul familiei, editia >, (ditura C.8.9ec: 9ucuresti +55?, pag. +6/ 6 Alexandru 9acaci, 3iorica0Claudia Dumitrache, Dreptul familiei, editia >, (ditura C.8.9ec: 9ucuresti +55?, pag. +66 , @egea +-/4+556 art.,>

Regimul juridic 'ulitatea absoluta a adoptiei poate fi invocat de orce persoana onteresata , inclusiv dde catre instanta din oficiu, in cursul uinui proces inceput. Dupa dobandirea deplina a capacitatii de exercitiu de catre adoptat, actiunea apartine numai acestiua. Actiunea este inprescriptibila . in principiu nulitatea absoluta a adoptiei nu poate fi acoperita. Cu toate acestea, instanta va putea respinge cererea de declarare a nulitati adoptiei, daca va consta ca mentinerea adoptiei este in interesul celui adoptat. ='ulitatea relativa 'ulitatea relativa a adoptiei intervine in situatia vicierii consintamantului. Avem in vedere: # eroarea! + dolul! / violenta. Ca deplina indreptatire s0a decis ca, ivirea unor neintelegeri intre parintii firesti si parintii adoptivi nu poate conduce la anularea adoptiei. 3iciul de consimtamant nu se prezuma, ci trebuie dovedit. Regimul juridic 'ulitatea relativa a adoptiei poate fi invocata numai de catre persoanele ocrotite prin instituirea acestei actiuni, actiunea se prescrie in termen de / ani. 'ulitatea relativa a adoptiei poate fi acoperita prin confirmare, expresa sau tacita.> Aarinti firesti ai copilului redobandesc drepturile si indatoririle parintesti daca instanta nu decide instituirea tutelei sau a altor msuri de protectie speciala a copilului, in conditiile legii.

3.6. Aspecte procedurale co une

1. Competenta Competenta pentru judecata in fond apartine tribunalului. <ub aspectul teritorial, este competent tribunalul de la domiciliul adoptatului, iar daca nu se poate determinase instanta competenta, cererea se judeca de catre 7ribunalul 9ucuresti. 2. Procedura 1n absenta unor norme procedurale speciale derogarii, se aplica dispozitiile din dreptul comun. Cauzele privind declararea nulitatii adoptiei se judeca cu citarea: # adoptatorului sau dupa caz familiei adoptatoare! + adoptatului care a dobandit capacitatea deplina de exercitiu! / directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, sau in cazul adoptiei internationale a oficiului. Copilul care a inplinit varsta de #5 ani este intodeauna ascultat.

3.! Efectele nulitatii adoptiei. Aroduce efecte nu numai pentru viitor, ci si pentru trecut. Cu toate acestea, unele efecte produse n trecut pot fi nlaturate: purtarea numelui, prestarea ntretinerii, etc. (fectele nulitatii adoptiei se produc privitor la: a Biliatia si rudenia prin adoptie ; se considera ca nu au existat nici n trecut! filiatia fireascas rudenia fireasca se considera ca au existat pentru trecut. b Drepturile si ndatoririle parintesti ; daca adoptatul este minor, parintii sai firesti redobndesc drepturile si ndatoririle parintesti.
>

Dan @upescu, Dreptul familiei editia a0130a, editura universul juridic 9ucuresti, +55? pag. +C#

c 'umele adoptatului ; acesta si reia numele avut nainte de ncheierea adoptiei. d Domiciliul si locuinta adoptatului ; acestea nu vor mai fi la adoptator dupa declararea nulitatii adoptiei. e "bligatia de ntretinere ; desi adoptia este declarata nula, n interesul adoptatului minor, prestatiile de ntretinere nu se restituie. f Cetatenia adoptatului ; copilul strain adoptat de un cetatean romn, n cazul nulitatii adoptiei, copilul care nu a mplinit #C ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean romn, daca domiciliaza n strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia n strainatate. Daca adoptatul a mplinit vrsta de #C ani sau fiind sub aceasta vrsta, domiciliaza n tarasi nu o paraseste, si mentine cetatenia romna dobndita prin adoptie ; nulitatea nu produce efecte asupra cetateniei n acest caz.Copilul romn adoptat de un cetatean strain, daca se declara nula adoptia, copilul care nu a mplinit #C ani este considerat ca nu a pierdut niciodata cetatenia romna. Arin urmare, daca fostul adoptat are #C ani, ramne cu cetatenia straina Adoptatorul are fata de copilul adoptat drepturile si indatoririle parintelui firesc fata de copilul sau. 1n cazul in care adoptatorul este sotul parintelui firesc al adoptatorului, drepturile si indatoririle parintesti se exercita de catre adoptator si parintele firesc casatorit cu acesta.C 1.Data la care se produc efectele nulitatii adoptiei 'ulitatea adoptiei produce efecte retroactiv, de la data invuviintarii ei. Cu toate acestea, unele efecte produse nu pot fi inlaturate pentru trecut, cum ar fi: # purtarea numelui! + cetatenia! / prestarea intretinerii! 6 ocrotirea minorului, s.a. 2.Filiatia si rudenia Biliatia si rudenia nascute din adoptie se considera ca nu au existat nici in trecut si nu vor exista nici in viitor! cele firesti se considera ca nu au incetat niciodata. 3.cetatenia Declararea nulitati adoptiei produce efecte asupra ceteteniei adoptatului. Asfel, in ceea ce priveste pe copilul strain adoptat de un cetatean roman, in cazul declararii nulitatii adoptiei, copilul care nu a inplinit varsta de #C ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman, daca domiciliaza in strainatate ori paraseste tara pentru a domicilia in strainatate. Arin urmare, daca adoptatul este major, sau minor fiind, nu paraseste tara, el pastreaza cetatenia romana. 2eferitor la copilul cetatean roman, adoptat de catre un cetatean strain, daca se declara nulitatea adoptiei, iar acest copil nu a inplinit varsta de #C ani, este considerat ca nu a pierdut nicodata cetatenia romana, iar daca adoptatul este major la data declararii nulitatii adoptiei, el ramane cu cetatenia straina. 4. Drepturile si indatoririle parintesti Daca fostul adoptat este minor, parintii firesti ai copilului redobandesc drepturile si indatoririle parintesti, daca instanta judecatoreasca nu decide instituirea tutelei sau a altor masuri de protectie sociala a copilului, in conditiile legii. Actele juridice cu caracter patrimonial incheiate de fostul adoptator cu terte persoane, in numele adoptatului, sau incheiate de adoptat, cu incuviintarea prealabila a fostului adoptator, nu sunt afectate de declararea nulitatii. 5. Drepturile si indatoririle fostului adoptat Bostul adoptat nu va mai avea facta de fostul adoptator drepturi si indatoriri de natura celor care caracterizeaza relati dintre copil si parintii firesti. 6. umele si prenumele fostului adoptat Bostul adoptat isi reia numele nterior adoptiei.
C

Dan @upescu, Dreptul familiei editia a0130a, editura universul juridic 9ucuresti, +55? pag. +C+ 'adia Cerasela Anitei, Dreptul Bamiliei, editura 8amangiu 9ucuresti +5#+, pag. +6,

<olutia va fi aceiasi pentru si copiii adoptatului, daca au avut nume comun cu el. Apreciem ca schimbarea se produce si in ceea ce priveste prenumele pe care fostul adoptat l0a dobandit in uram cererii adoptatorului sau familiei adoptatoare, in sensul ca revine la prenumele avut anterior incuviintarii adoptiei. 1nprejurarea ca, pentru schimbare prenumelui fostului adoptat si0a exprimat acordul, nu constitue ; in opinia noastra0 un motiv de pastrare a numenlui dobandit prin adoptie. !.Domiciliul si locatia fostului adoptat Domiciliul si locuinta fostuli adoptat nu va mai fi la fostul adoptator. ".#$ligatia legala de intretinere Declararea nulitatii adoptiei lipseste de temei obligatia de intretinere care a existat intre adoptator si adoptat. Drept urmare, aceasta inceteaza. Ae cale de consecinta, acelasi efect se propaga in privinta peroanelor devenite rude prin adoptie, intre care, potrivit legii, exista aceiasi obligatie. %.&ocatia succesorala Drmare adeclararii nulitatii adoptiei dispare vocatia sucesorala reciproca dintre fostul adoptat si succesorii sai, pe de o parte, si adaptator si rudele acestiua pe de alta parte. 7otodata reapare vocatia sucesorala derivata din filiatia si rudenia fireasca.?

3.". Pro#le e pri$ind procedura de %udecata a cererilor pri$ind nulitatea si desfacerea adoptiei
3.".1 atura procedurii <pre deosebire de procedura incuviintarii adoptiei, procedura nulitatii si cea a desfacerii adoptiei este o procedura contencioasa supusa, in principiu, dreptului comun in materie, afara de cazurile in care se prevede altfel prin dispozitii speciale. 3.".2 Competenta instantei Cererile privitoare la nulitatea sau la desfacerea adoptiei urmeaza aceleasi regului de competenta ca si cele pentru incuviintarea adoptiei, in sensul ca cererile se vor judeca in prima instanta de catre tribunalele in a caror circumscriptie se afla domiciliul copilului! daca nu se poate determina instanta competenta, cererea se judeca, de catre 7ribunalul 9ucuresti. Avand in vedere faptul ca domiciliul copilului adoptat este la parintii adoptatorii sau la acela dintre acestea la care copilul locuieste, inseamna, ca de regula acestea coencid. Arin urmare faptul ca, abstract, competenta solutionarii cererii privind nuluitatea sau desfacerea adoptiei se stabileste dupa aceiasi regula ca si incuviintarea adoptiei, nu inseamna ca, practic, tribunalul care a incuviintat adoptia va fi intodeauna competent sa judece si cererea privind nulitatea sau desfacerea adoptiei.

3.".3. 'udecarea cererii () compunerea completului. 1nstanta solutioneaza cererea pentru incuviintarea adoptiei in complet constituita din doi judecatori. <e pune problema de a stabili care este compunereea completului in cazul judecarii cererilor privind nulitatea sau desfacerea adoptiei.
?

Dan @upescu, Dreptul familiei editia a0130a, editura universul juridic 9ucuresti, +55? pag. +C+0+C6

Asfel avand in vedere principiul simetriei, s0ar putea considera ca aceste cereri se solutioneaza tot in complet format din doijudecatori, prin derogare de la dreptul comun. Consideram insa, intemeiata opinie in sensul ca aceste cerei se solutioneaza in complet constituit dintr0un judecator, potrivit regulii generale privind compunerea instntei. 1n acest sens, se poate invoca argumentul &e'ceptio sunt strictissi e interpretations() conform caruia textele de exceptie trebuie sa0si gaseasca aplicatie doar in ipotezele la care se refera, neputand fi extinse prin analogie si la alte ipoteze. Arin urmare, in lipsa unei precizari exprese, cererile privind nulitatea si desfacerea, trebuie solutionate in complet alcatuit din judecator unic. *) Participarea procurorului. Eudecarea cererii de incuviintare a adoptiei se face cu participarea procurorului. 1n literatura juridica s0a pus problema daca participarea procurorului este obligatorie si la solutionarea cererilor privind nulitatea si desfacerea adoptiei. <0a aratat ca prevederile art.#C alin. .# se pot aplica prin asemanare si in aceste cazuri. <0a exprimat insa si o opinie contrara, in sensul ca participarea procurorului la judecarea cauzelor avand ca obiect nulitatea sau desfacerea adoptiei nu este obligatorie, ci facultativa, dat fiind ca normele juridice care reglementeaza participarea procurorului la incuviintarea adoptiei nu pot fi extinse prin analogia dreptului. 1ntr0adevar, participarea procurorului in cauzele civile este obligatorie numai in masura in care legea prevede expres aceasta, regula fiind aceea a participarii facultative. C) Persoanele care tre$uie citate. Daca adoptatul este inca minor, in tacerea legi, apreciem ca trebuie citata Comisia pentru protectia copilului, de la domiciliul acestuia si, daca este cazul, la solutionarea cererii pentru desfacerea adoptiei, ar urma sa fie citati si parintii firesti ai copilului. D) Pro$ele. 1nstanta va solutiona cererea cu administrarea probelor potrivit dreptului comun, avand in vedere caracterul contencios al cererii. 3.".4. Caile de atac. Aroblema daca hotararile pronuntate de tribunalele in prima instanta sunt sau nu uccesibile de a fi atacate cu apel a generat vii dezbateri in literatura juridica. 1ntr0adevar hotararile date in cauzele avand ca obiect incuviintarea adoptiei nu sunt supuse apelului#5. 1nstantele judecatoresti romne sunt exclusiv competente sa judece procesele privind ncuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne, ncredintarea n vederea adoptiei si ncuviintarea adoptiei daca cel ce urmeaza a fi adoptat are domiciliul n 2omnia si este cetatean romn sau strain fara cetatenie.## <0a aratat ca, intrucat textul se refera doar la cererile care au ca obiect incuviintarea adoptiei, iar, suprimarea cailor de atac nu se poate face decat printr0o dispozitie expresa a legi, vor fi aplicabile regulile prevazute de 7itlul 13 .Apelul si 7itlul 3 .caile exterioare de atac ale C. Aroc. Civ. Arin urmare, sentinta tribunalului este supusa apelului la curtea de apel, iar decizia curtii de apel poate fi atacata cu recurs la curtea suprema de justitie. Ae de alta parte insa, s0a considerat ca, atat in cazul actiunilor in nulitate, cat si cele privind desfacerea adoptiei singura cale ordinara de atac este recursul. 1n acest sens, au fost invocate urmatoarele argumente: a institutia juridica a adoptiei are o procedura specifica, avand in principal un caracter necontencios, cu un regim juridic complex, de care ar trebui sa se tina seama nu doar la incuviintarea adoptiei, ci si la solutionarea cererilor care au ca obiect nulitatea sau desfacerea adoptiei. Argumentul este discutabil, deoarece cererea de incuviintare a adoptiei are caracter
#5 ##

Farieta Avram, Biliatia. Adoptia nationala si internationala, editura A@@ 9(CG, 9ucuresti +55# pag. +,+0+,6 @egea +-/4+556 art. ># alin. .+

necontencios, dar cererea privind nulitatea sau desfacerea adoptiei are un caracter contencios. Ae de alta parte, suprimarea unei cai de atac nu se poate justifica numai prin caracterul necontencios al cererii, ci ratiunea rezida in specificul materiei respective, scopul urmarit de legiuitor este acela de asigura cu o mai mare celeritate solutionarea anumitor cauze. b este de neconceput, pe plan juridic si logic, ca pentru desfintarea unei hotarari sa se foloseasca o cale de ata in plus fata de hotararea de baza .de incuviintarea a adoptiei . Aractic se invoca principilu simetriei. Dar acesta nu este un principiu absolut, dinpotriva sunt si alte situatii in care se intalneste o asemenea solutie. Daca avem in vedere nulitatea adoptiei, nu trebuie omis faptul ca, in realitate, ceea ce se ataca este operatiunea juridica, bazata pe consimtamantul persoanelo prevazute de lege si care inbraca haina unei hotarari judecatoresti. <e poate, deci concepe, fara nici un inpediment de ordin logic sau juridic, ca hotararea prin care instanta desfinteaza sau desface adoptie, sa fie supusa atat apelului cat si recursului. c in sfarsit, se invoca anumite dificultatti care s0ar crea in practica daca s0ar admite calea de atac a apelului, iar recursul ar fi judecat de Curtea <uprema de Eustitie, desi in competenta materiala a instantei supreme nu intra asemenea cauze. 1n ceea ce priveste, consideram ca aceasta argumentare se bazeaza pe confuzie in ceea ce priceste obiectul cererii privind nulitatea sau desfacerea adoptiei. "r, actiunea in nulitatea sau desfacerea adoptiei nu are ca obiect insasi hotararea de incuviintare a adoptiei care, in principiu, nu poate fi desfiintata decat pe calea recursului, ci insasi operatiunea juridica a adoptiei. (ste adevarat ca, in cazul nuliatatii, unele motive de nulitatea ar putea fi invocate chiar pe calea recursului inpotriva hotararii prin care se incuviinteaza adoptia. 1n concluzie, apreciem ca argumentele invocate in sensul ca, in materia nulitati si a desfacerii, singura cale ordinara de atac ar fi recursul nu sunt de natura sa justifice neaplicarea dreptului comun si abaterea de la principiul potrivit caruia suprimarea unei cai de atac trebuie expres prevazute de lege.#+

#+

Farieta Avram, Biliatia. Adoptia nationala si internationala, editura A@@ 9(CG, 9ucuresti +55# pag. +,60+,>