INCETAREA ADOPTIEI

Adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între un
adoptator şi unul sau mai mulţi adoptaţi, precum şi legături de rudenie între adoptat şi
rudele adoptatorului. Adopţia se face numai pentru protejarea intereselor superioare
ale copilului şi îşi produce efectele de la data pronunţării irevocabile a hotărârii
judecatoreşti, moment în care filiaţia dintre copil şi parinţii săi naturali încetează.
Incetarea adoptiei poate avea loc prin desfacere sau ca urmare a declararii nulitatii
acesteia.

1.NULITATEA ADOPTIEI
Adoptia este nula, daca a fosta incheiata in scop decat cel al ocrotirii interesului
superior al copilului sau cu incalcarea oricaror conditii de fond sau de forma prevazute
de lege.
Cu toate acestea, instanta va putea respinge cererea de declarare a nulitatii adoptiei,
daca va constata ca mentinerea adoptiei este in interesul celui adoptat.

Clasificarea nulitatiilor adoptiei.

Principalele criterii de clasificare si categorii de nulitati sunt:

a) in functie de felul interesului ocrotit, nulitatea poate fi absoluta sau relativa.

b) in functie de intinderea efectelor sale, nulitatea este totala. In ceea ce priveste
adoptia, consideram ca intotdeauna nulitatea este totala, nefiind posibila
desfiintarea numai a unor efecte ale adoptiei si mentinerea altora, dat fiind ca
insasi starea civila a celui adoptat este unica si indivizibila.
c) in functie de felul conditiei de valabilitate neindeplinita, nulitatea este de fond
si de forma.
Cea mai importanta clasificare a nulitatilor este aceea in nulitati absolute si
relative.

Nulitati absolute
Putem identifica urmatoarele cazuri de nulitate absoluta:
- adoptia de catre adoptator care nu indeplineste conditiile legale;
- lipsa consimtamantului persoanelor chemate de lege sa consimta la adoptie
(lipsa consimtamantului celui care doreste sa adopte, lipsa consimtamantului
copilului care a implinit 10 ani, lipsa consimtamantului parintilor firesti ai
copilului). In practica judecatoreasca s-a decis ca, desi adoptatorul nu si-a
exprimat consimtamantul la adoptie prin act authentic notarial, intrucat prin
comportarea sa ulterioara a putut suplini aceasta deficienta de ordin formal, nu
mai poate s-o invoce, cat timp din probele administrate rezulta ca a fost de
acord cu adoptia. De asemenea, s-a decis ca lipsa consimtamantul minorului
1
 atrage nulitatea absoluta a adoptiei care nu poate fi acoperita prin darea
ulterioara a cosimtamantului.(art.11 din Legea nr.273/2004)
- adoptia incheiata fara sa existe diferenta minima de varsta prevazuta de lege
intre adopatat si adopator.
Legea nr. 273/2004 Art.9. (1) Pot adopta numai persoanele care au capacitate
deplina de exercitiu si care sunt cu cel putin 18 ani mai in varsta decat cel pe care
doresc sa il adopte.
(2) Pentru motive temeinice, instanta judecatoresca poate incuvinta adoptia chiar
daca diferenta de varsta dintre adoptat si adoptator este mai mica de 18 ani, dar in
nci o situatie, mai putin de 15 ani.
- adoptia incheiata in conditiile in care nu exista un impediment la adoptie
( adoptia intre frati, intre soti sau a doi soti, adoptia unui copil de catre parintele
sau firesc, adoptia unui copil de catre doua persoane care nu sunt sot si sotie);
- adoptia care nu s-a realizat in interesul superior al copilului;
- adoptia fictiva incheiata in alt scop decat cel al protectiei copilului, prin abaterea
institutiei de la scopul sau social si familial.
- adoptia unei persoane majore care nu a fost crescuta in timpul minoritatii de catre
cel care a adoptat-o;
- nerespectarea formei autentice a declaratiei de consimtamant la adoptiei.

In ceea ce priveste regimul acestei nulitati, sunt aplicabile dispozitiile dreptului

comun, in sensul ca nulitatea absoluta a adoptiei poate fi invocate oricand si de
catre orice persoana care invoca un interes in legetura cu nulitatea adoptiei pe care
o invoca.

Cazuri in care intervin nulitati relative

Nulitatea relativa a adoptiei intervine in urmatoarele cazuri:

- vicii de consimtamant;
- lipsa consimtamantului sotului celui care adopta.
Potrivit dreptului comun pot fii considerate vicii de consimtamant numai eroarea,
dolul si violenta (art. 953 C. civ.) in cazul adoptiei nu si leziunea deoarece leziunea nu
se intalneste decat in cazul actelor patrimoniale, in timp ce adoptia este o operatiune
juridica personal-nepatrimoniala.
In ceea ce priveste eroare (art.954 C. civ.), dat fiind ca legea nu distinge, apreciem
ca poate constitui viciul de consimtamant nu numai eroarea asupra identitatii fizice a
adoptatului, dar si eroarea asupra unor insusiri esentiale.
De asemenea, dolul (art.960 C. civ) poate constitui viciu de consimtamant ori de
cate ori se refera la un element principal, esential, fara de care consimtamantul
adoptiei nu s-ar fi dat. Dolul nu se presupune, ci trebuie intotdeaua dovedit. Fiind
vorba de acte unilaterale cu caracter personal nepatrimonial, dolul este viciul de

2
consimtamant chiar daca provine de la un tert care nu participa la perfectarea
operatiunii juridice a adoptiei.
Violenta (art. 955-958 C. civ) este in principiu posibila fie sub forma violentei
fizice fie a violentei psihice, in practica nu s-a intalnit situatii in care sa se invoce
acest viciu de consimtamant la adoptie.
Nulitatea relativa a adoptiei poate fi invocata numai de catre cel a carui
consimtamant a fost viciat si poate fi acoperita, potrivit dreptului comun. In ceea ce
priveste calcularea termenului de prescriptie a actiunii in nulitate relativa, in lipsa unei
dispozitii speciale sunt aplicabile prevederile Decretului nr. 167/1958 in sensul ca
termenul de prescriptie este de 3 ani (art.3).

Adoptia fictiva

Adoptia fictiva este o creatie a doctrinei si a jurisprudentei. La prima vedere,

adoptia fictiva, este o forma a simulatiei prin care se creaza numai aparent raporturi
juridice de rudenie, cand in realitate nu se doreste realizarea efectelor care decurg din
esenta adoptiei, ci doar obtinerea unor efecte secundare. Adoptia fictiva in practica
judecatoreasca s-a decis ca este lovita de nulitate absoluta, adoptia incheiata numai in
scopul de a crea adoptatului vocatia succesorala la mostenirea adaptatorului; in
ipoteza in care din probele administrate ar rezulta imprejurari care sa releve ca
drepturile si indatoririle parintesti nu au trecut efectiv asupra celui care a adoptat si ca
adoptia este pur formala, fiind conceputa doar ca o cale frauduloasa pentru a obtine
reducerea pensiei de intretinere datorata propriului copil, instanta, in baza rolului ei
activ, trebuie sa puna in discutia partilor mijloacele legale de desfintare a adoptiei
respective incheiate in scopul fraudarii legii.(exemple)

Efectele nulitatii adoptiei

In ceea ce priveste rudenia prin adoptie. Se considera ca nu au existat niciodata
raporturi de rudenie civila intre adoptat si descendentii sai, pe de-o parte, si adaptator
si familia acestuia din urma, pe de alta parte. De asemenea se considera ca niciodata
copilul nu a iesit din familia sa de origine si deci nu s-au rupt legaturile de rudenie cu
parintii sai firesti si cu rudele acestora.
Drepturile si indatoririle parintesti. Parintii firesti ai copilului redobandesc
drepturile si indatoririle parintesti ca urmare a faptului ca reinvie legaturile de rudenie
fireasca.
Numele adoptatului. Copilul adoptat va reveni la numele de familie avut
inainte de incheierea adoptiei.
Obligatia de intretinere. Efectul retroactiv al nulitatii adoptiei nu se intinde si
asupra prestatiilor de intretinere, dat fiind caracterul succesiv, periodic al acestuia, cat
timp obligatia a fost executata benevol.

3
 Actiunea in declararea nulitatii adoptiei apartine oricarei persoane interesate. Dupa
dobandirea de catre adoptat a capacitatii depline de exercitiu, actiunea apartine numai
acestuia. (art. 57 din Legea nr. 273/2004).

2. DESFACEREA ADOPTIEI
Interesul superior al copilului trebuie asigurat nu numai la momentul incuviintarii
adoptiei de catre instanta judecatoareasca ci si ulterior, cand adoptia isi produce
efectele. Acest principiu este prevazut in legislatia noastra in art. 2 lit.a din Legea nr.
273/2004. Desfacerea adoptiei ca masura prin care incetau pentru viitor efectele
adoptiei, atunci cand adoptia a fost incheiata fara consimtamantul parintilor firesti ai
adoptatului, precum si ori de cate ori desfacerea adoptiei era in interesul celui adoptat.

Cauzele de desfacere a adoptiei

Adoptia poate fi desfacuta daca aceasta este in interesul superior al copilului.
In cazul in care parintele adaptator in viata nu se mai ocupa de cresterea si
educarea copilului, nu mai exista afectiunea si atasamentul firesc dintre ei, instanta
poata sa dispuna desfacerea adoptiei fata de acest parinte, daca este in interesul
copilului; adoptia ramane totusi in fiinta fata de parintele adaptator decedat.
Art. 55 din Legea nr.273/2004 Adoptia se desface in cazul prevazut la art. 7
alin. (3) lit. a Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), poate fi incuvintata o
noua adoptie atunci cand:
a) adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat; in acest caz, adoptia
anterioara se considera desfacuta pe data ramanerii irevocabile a hotararii
judecatoresti de incuviintare a noii adoptii;

Instanta judecatoreasca este cea competenta sa judece cererile pentru constatarea

nulitatii anularea sau desfacerea adoptiei. S-a decis ca imprejurarea, ca adaptatorii au
divortat si ca atare, nu se mai inteleg sau comportarea necorespunzatoare a
adaptatorului si, in general, raporturile oricat de degradate dintre fostii soti nu justifica
in sine desfacerea adoptiei.
Din continutul textului mentionat rezulta ca atata timp cat adoptatul este copil,
desfacerea adoptiei nu se poate realiza decat daca se face dovada, orice mijloc de
proba, ca aceasta este in interesul superior al copilului. Per a contrario rezulta ca, in
situatia in care adoptatul este major, desfacerea adoptiei nu mai este conditionata de
interesul superior al celui adoptat.

Efectele desfacerii adoptiei

Spre deosebire de nulitate, care in principiu produce efecte retroactive, desfacerea
adoptiei are efecte pentru viitor, de la data ramanerii irevocabile a hotararii
judecatoresti.
4
 In acest sens :

- filiatia si rudenia rezultate din adoptie inceteaza si reapar raporturile de filiatie

si rudenie fireasca ;
- daca cel adoptat este inca minor, ca urmare a desfacerii adoptiei inceteaza
drepturile si indatoririle parintesti ale adaptatorilor fata de copilul in cauza, iar
parintii firesti redobandesc drepturile si obligatiile parintesti, daca instanta nu
decide o alta masura de protectie a copilului in conditiile legii ;
- adoptatul pierde numele de familie al adaptatotului si redobandeste numele avut
inainte de incunvintarea adoptiei;
- obligatia de intretinere intre adoptat si adoptator inceteaza.

Natura procedurii privind nulitatea si desfacerea adoptiei

Spre deosebire de procedura incuviintarii adoptiei, procedura nulitatii si cea a
desfacerii adoptiei este o procedura contencioasa supusa, in principiu dreptului
comun in materie C. proc. civ. afara de cazurile in care se prevede altfel prin
dispozitii speciale.

STUDIU COMPARATIV

PRIVIND INCETAREA ADOPTIEI

INTRE 6 TARI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

Revocarea adoptiei

Deoarece revocarea adoptiei este in legatura directa cu tipul de adoptie existent,

putem evidentia ca in tari ca Belgia si Franta, revocarea adoptiei este mentionata si
permisa, referire facandu-se doar la adoptia simpla. Legislatia portugheza, desi
recunoaste adoptia simpla (partiala), si prin definitie aceasta este temporara,
precizeaza ca adoptia partiala nu poate fi revocata. Pentru restul tarilor (Finlanda,
Grecia si Spania), intrucat este vorba doar de adoptia totala, revocarea nu este
permisa.
5
 Sunt foarte rare cazurile in care se desface adoptia din punct de vedere legal in
Belgia, in situatia in care au loc dificultati de adaptare, in general datorate perioadei de
adolescenta, are loc o separare temporara. Serviciile sociale de protectia copilului
intervin la fel cum se intervine in orice situatie in care se considera ca un copil este in
“dificultate”, fara a conta daca copilul este adoptat sau nu. Se incearca reconcilierea si
doar daca aceasta esueaza se ajunge pe cai legale la revocarea adoptiei partiale.
In Franta, revocarea adoptiei poate fi determinata doar de cauze foarte grave.
Revocarea poate fi facuta la cererea adoptatului, in situatia in care are peste 15 ani sau
a persoanei sau familiei adoptive. Daca copilul adoptat este mai mic de 15 ani, cererea
de revocare poate fi facuta fie de catre familia biologica, sau in lipsa lor, sau de un alt
membru al familiei largite, atunci cand sunt motive intemeiate. Odata revocarea
acceptata de catre tribunal, efectele adoptiei inceteaza.
In Finlanda, nu este acceptata revocarea adoptiei. Sunt totusi facute mentiuni
despre revocare in ceea ce priveste adoptia internationala (153/1985 - sect. 37 - 43).
Revocarea unei adoptii incheiata in alt stat poate sa fie recunoscuta in Finlanda numai
daca la momentul revocarii, copilul adoptat si parintii adoptivi domiciliau sau erau
cetateni ai statului respectiv. De asemenea, revocarea facuta in alt stat trebuie
obligatoriu validata in Finlanda. Revocarea este facuta de catre Curtea de Apel
Helsinki, care poate insa si sa refuze revocarea adoptiei daca aceasta contravine
politicilor publice finlandeze.
In Grecia, o adoptie poate fi anulata daca instanta sau autoritatile elene constata
fraude, coercitii sau ilegalitati. Revocarea adoptiei poate fi ceruta fie de copilul
adoptat daca a implinit varsta de 12 ani, fie de persoana sau familia adoptiva. Cand
adoptia, in care nu este implicat un parinte biologic, este desfacuta, custodia copilului
minor revine statului, prin Institutia Publica de Protectie Rezidentiala. Desi nu sunt
precizate serviciile alternative, copilul si/sau familia adoptiva poate beneficia de orice
serviciu existent oferit de catre serviciile publice in functie de zona unde locuieste si
tinand cont de aria de dezvoltare, varsta si situatie in care se gaseste copilul si familia
adoptiva.
In Portugalia, desi exista diferente clare privind efectele legale ale adoptiei partiale
si totale, este practic imposibila revocarea adoptiei, fie ea si simpla.
Revocarea adoptiei in Spania nu este posibila. Cu toate acestea, in situatia
adoptiilor internationale, in cazul in care se constata necesitatea intreruperii
plasamentului copilului la familia adoptiva, autoritatea centrala spaniola va autoriza
autoritatea locala pentru protectia minorului in vederea asigurarii unei masuri de
protectie adecvate. In acest sens, institutia centrala similara din tara de origine a
copilului va fi informata si masura va fi luata cu aprobarea acesteia.

6
7