UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAIE PUBLIC

PROGRAMUL DE STUDII: ADMINISTRATIE PUBLICA

REFERAT
DESCENTRALIZAREA
ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

Student : GINSCA
ELENA DANIELA

Suceava 2011

Descentralizarea in Administratia
Publica

CUPRINS
I . Descentralizarea in Administratia Publica
II. Descentralizarea
III.Descentralizare si federalis
IV Descentralizarea tehnica si descentralizarea administrative
V. Descentralizarea in administratia publica din Romania

I .Descentralizarea in Administratia Publica

Notiuni introductive
Centralizarea si decentralizarea reprezinta cele doua tipuri de solutii ale
problemei organizarii administrative de la nivelul oricarui stat,deci implicit si al
Romaniei.,cu diferente in ceea ce priveste structura statului.
In stiinta administratiei centralizarea si descentralizarea sunt notiuni care,initial,exprimau
tendintele politicii administrative,legate de evolutia istorica de regimul constitutional,de
cerintele practicii.Ulterior cenralizarea si descentralizarea au luat forme prin care se
concretizeaza.
Centralizarea concentreaza ansamblul sarcinilor administrative din teritoriul
national la nivelul statului,sarcini a caror indeplinire si-o asuma printr-o structura
administrativa ierarhizata si unificata.Prin descentralizare se renunta la aceasta
unitate,rezervandu-se,in special colectivitatilor locale sarcina de a-si rezolva problemele
si de a-si satisface intreresele lor specifice.
Autoritatile publice locale se pot afla fata de autoritatiile publice centrale sub
urmatoarele raporturi:regimul administrativ de centralizare,regimul de deconcentrare, si
cel de descentralizare administrativa.In toate cazurile,insa raporturile dintre autoritatile
centrale si cele teritoreale se caracterizeaza prin grade diferite de dependenta fata de
centru ,respectiv prin centralizare(concentrare),fie prin deconcentrare,fie descentralizare
admnistrativa,acestea fiind principii care domina organizarea administratiei publice.
Descentralizarea administratia consta in largirea sferei de atributii a servicilor si
agentilor autoritatii centrale(executive)de la nivel local,adica transferarea puterii de
decizie a puterii centrale catre reprezentantii sai locali mentinandu-se totodata stransa
dependenta si subordonare a acesteia din urma,sau mai concis,transmiterea catre agentii
locali ai statului a unei puteri de decizie mai mult sau mai putin intinse.
II.Descentralizarea
Noiunea descentralizrii are o accepiune larg i una restrns. n sens larg, prin
descentralizare se nelege orice transfer de atribuii din plan central n plan local. n sens
restrns, descentralizarea este legat de procedeul de realizare a acesteia, respectiv
descentralizatea teritorial prin transferul de atribuii ctre unitile administrativteritoriale, i descentralizarea pe servicii prin desprinderea unor servicii publice din
competena central sau local,dandu-se lor o organizare autonom.
Noua Lege cadru a descentralizrii nr. 195 din 22 mai 2006, definete descentralizarea
astfel: transferul de competen administrativ i financiar de la nivelul administraiei
publice centrale la nivelul administraiei publice locale sau ctre sectorul privat.
Atunci cand vorbim despre descentralizare trebuie sa avem in vedere ca aceasta
reprezinta,mai inainte de toate,repunerea completa a principiilor democratiei la baza
doctrinei filosofice si a structurilor statului ceea ce consideram ca este valabil si in cazul
statului roman,odata cu intrarea in vigoare a Constitutiei din 1991.In acest
context,descentralizarea semnifica acea organizare administrativa care admite
colectivitatilor umane sa se administreze ele insele sub controlul statului, ce le atribuie
personalitate juridica, si le permite constituirea unor autoritatii proprii dotandu-le cu
resursele necesare.Privita sub acest aspect,descentralizarea este acel sistem potrivit caruia

administrarea intereselor locale se realizeaza de catre autoritati liber alese de catre

cetatenii colectivitatilor respective,care au la dispozitie,conform normelor
constitutionale,mijloace financiare proprii si putere autonoma de decizie motive
pentru care se considera ca acest sistem raspunde ideii de libertate.
Descentralizarea este fenomenul opus centralizarii in care autoritatiile locale nu
mai sunt subordonate ierarhic celor locale ci au o anumita autonomie si putere de
legiferare,libera exprimare a electoratului bazat pe liberul exercitiu al drepturilor si
libertatilor cetateanului la nivel local.
Descentralizarea aministrativa reprezinta, in esenta recunoasterea personalitatii
juridice unitatilor administrativ-teritoriale si a colectivitatii locale, precum si a existentei
autoritatii locale,alese,care le reprezinta si care nu fac parte din sistemul autoritatilor
statale dar supuse unei forme de control stabilite de lege. Descentralizarea n
administratia publica este un regim juridic n care rezolvarea problemelor locale nu se
mai face de functionari numiti de la centru ci de catre cei alesi de corpul electoral. n
acest regim administrativ, statul confera unor autoritati publice si dreptul de exercitare a
puterii publice n unele probleme.Chiar dac legislaia actual a Romniei nu mai
prevede, n mod expres, instituia tutelei administrative aceasta exist i funcioneaz,
avnd unele trsturi specifice care se abat de la modelul clasic al acestei instituii.
n ce privete tutela administrativ, care exist i funcioneaz i n sistemul administrativ
din Romnia, sunt de reinut, n legtur cu gradul de descentralizare administrativ,
urmtoarele aspecte: ntruct controlul de tutel exercitat de prefect privete numai
legalitatea actelor administrative rezult c este vorba de o descentralizare mare.
Tot cu acelai grad poate fi cotat descentralizarea n Romnia i ca urmare a
faptului c organul de tutel (prefectul) nu poate anula actele ilegale ale autoritilor
autonome descentralizate, aceasta fcndu-se numai de instana de contencios
administrativ.
ntr-o descentralizare administrativa se pot rezolva n conditii mai bune interesele locale,
serviciile publice locale putnd fi conduse mai bine de catre autoritatile locale ntr-un
regim n care acestea nu au obligatia sa se conformeze ordinelor si instructiunilor de la
centru.Masurile si deciziile pot fi luate mai operativ de catre autoritatile locale iar
resursele materiale si financiare si chiar forta de munca pot fi folosite cu mai mare
eficienta si sa raspunda unor nevoi prioritare pe care autoritatile locale le cunosc mai bine
dect autoritatile centrale.
La momentul actual descentralizarea administratiei prezinta o serie de
particularitati dintre care unele pot fi considerate avantaje,iar altele dezavantaje:
Avantaje:
-gestionarea prin interese sau recunoasterea existentei problemelor de interes local de
catre puterea centrala;
-caracterul democratic al descentralizarii(alegerile locale,adevarata scoal de democratie);
-eficacitatea descentralizarii, ca forma de organizare a puterii,descentralizarea apare ca o
forma de organizarea a muncii.Din punct de vedere administrativ,dar si
economic,descentralizarea elibereaza administratia centrala de gestionarea sarcinilor
locale limitand puterile guvernantilor.
Dezavantaje:
-prezinta un anumit risc pentru unitatea nationala, poate sa agraveze inegalitatile intre
colectivitati,antreneaza o anumita ostilitate in ceea ce priveste autoritatea centrala;

-se favorizeaza anumite particularitatii locale in detrimentul interesului general;

-eficacitatea actiunii administrative este redusa datorita neprofesionalizarii alesilor locali.
Descentralizarea dministrativa depinde de:
a) numarul serviciilor publice date in competenta autoritatilor publice locale.
b)modurile cum sunt organizate autoritatile publice locale, i raporturile lor cu cele
centrale.
c)forma in care se exercita controlul special efectuat de autoritatea centrala- tutela
administrativa,etc.
III.Descentralizare si federalism
Limitele descentralizarii.Regimul descentralizarii are si el anumite limite cum
statul este unitar,dar descentralizat,sau federal.In statul federal,colectivitatile componente
care il alcatuiesc isi fundamenteaza competentele de la Constitutia federala;aceste
competente determina forma institutilor locale.In statul federal,colectivitatile care le
compun sunt asociate la exercitarea puterii centrale,ceea ce nu este cazul in statul unitar
descentralizat.In statul federal competentele se intind in domeniul legislativ si
judecatoresc,pe cand colectivitatile locale,care au un regim descentralizat,nu au
autonomie decat in domeniul administrativ.
In timp ce in statul federal, statele membre sunt suverane in ceea ce priveste
reglementarea materiilor pe care Constitutia le-a stabilit in competenta lor,colectivitatile
locale raman tot timpul sub controlul statului care verifica legalitatea activitatii lor.In
fruntea statului federal nu se afla simple autoritatii locale,ci o structura proprie oricarui
stat,legislativa,executiva si judecatoreasca,federalismul aparand ca un fenomen politic, in
timp ce descentralizarea este un fenomen administrativ.
Deosebirea intre federalism si descentralizare se face prin faptul ca elementul
esential al descentralizarii il constituie tutela administrativa,fenomen necunoscut in
raportul dintre statul federal si statele componente ale federatiei,iar acolo unde dispare
dreptul de control al statului(tutela administrativa)asupra colectivitatii locale,incepe
federalismul.

IV. Descentralizarea tehnica si descentralizarea administrativa

Descentralizarea se exprima prin 2 forme:
-descentralizare teritoriala si descentralizare tehnica.
Descentralizarea teritoriala administrativa
-are ca obiect colectivitatile locale(teritoriale) si presupune existenta unei comunitati de
interese intre cetatenii unei unitati administrativ-teritoriale si recunosterea colectivitatii
locale ca si dreptul acesteia de a-si rezolva ele insele problemele locale.
Colectivitatea centrala poate fi considerata descentralizata in momentul in care
indeplineste urmatoarele conditii:
a)colectivitatea locala este dotata cu personalitate juridica;
b)recunoasterea existentei problemelor locale in mod distinct de problemele
nationale;
c)colectivitatea locala dispune de autoritati locale proprii,alese;

d)colectivitatea locala este supravegheata de autoritatiile statale numai printr-o

forma de control specific,stabilit prin lege.
Prezenta descentralizarii la nivel local presupune existenta unor resurse materiale proprii
cum ar fi patrimoniul,un corp de functionari alesi care sa gestioneze necesarul politic,cat
si o autonomie financiara care sa inglobeze anumite surse proprii si un buget propriu.
Descentralizarea teritoriala nu presupune in fapt o independenta a colectivitatilor
locale fata de stat,deoarece autoritatile locale prin tutela administrativa sub control
jurisdictional, isi exercita dreptul de a supraveghea activitatea colectivitatilor locale,prin
o anumita forma de control asupra persoanelor din functiile autoritatii locale cat si asupra
actelor adoptate sau emise de catre aceste autoritati.
Descentralizarea tehnica
-are ca obiect serviciile publice administrative ale statului si presupune acoradrea unei
anumite autonomii unui serviciu public determinat,caruia i se confera personalitate
juridica.
Descentralizarea tehnica se realizeaza prin constituirea unor institutii publice sau a
unor institutii de utilitate publica care au dobandit personalitate juridica si care au la baza
proprietatea privata a statului ori a unor persoane fizice sau juridice.Descentralizarea
servicilor publice implica personalitate juridica si existenta unui control de tutela,deci in
astfel de situatie,serviciile publice ale administratiei publice centrale nu pot fi servicii
descentralizate ci doar servicii deconcentrate ale acestora.Deconcentrarea servicilor
publice este o forma a centralizarii si se afla in opozitie cu descentralizarea tehnica,deci
serviciile publice ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei
centrale de specialitate nu pot fi definite ca servicii descentralizate,ci doar ca servicii
deconcentrate.
V.Descentralizarea in administratia publica din Romania
Problematica regimului juridic al instituiilor (centralizare descentralizare) n
administraia public din Romnia este legat de modul de organizare i funcionare a
autoritilor administraiei publice centrale i locale i a raporturilor dintre acestea. n
administraia public a unui stat nu se poate vorbii de existena unui singur regim
administrativ, centralizator sau descentralizator, ci de coexistena acestora, predominnd
unul sau altul n diverse etape de organizare i funcionare a statului.La nivelul
administratiei locale trebuie avuta in vedere o descentralizare totala pentru a putea vorbi
de descentralizare,astfel trebuie sa se tina seama de descentralizarea politic,
administrativ si fiscal,dar mai ales de descentralizarea teritorial ce ar trebui sa
cuprinda dezvoltarea regionala.
Administratia publica in Romania se divide in administratie de stat si
administratie de stat autonoma,in consecinta ea este centralizata si deconcentrata, in cazul
structurarii administratiei statului si descentralizata, in cazul administratiei publice din
unitatile administartiv-teritoriale.
Descentralizarea administrativa in Romania are la baza, in afara autonomiei
organizatorice si functionale si o autonomie patrimoniala si financiara sustinuta de
contributiile localnicilor la taxe si impozite.
Principiul descentralizarii admministratiei publice locale este fundamentata in a
doua sectiune a capitolului 5 din Titlul 3 din Constitutia Romaniei.Acest fapt este sustinut

de dispozitiile art.120,alin(1) din Constituia Romaniei,conform careia:Administratia

publica din unitatile administtrativ teritoriale se intemeiaza pe principiul descentralizarii
autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice.
Acest text pune in evidenta recunoasterea constitutionala a dublei acceptiuni a
unitatilor administrativ teritoriale,pe de o parte comuna,orasul si judetul,potrivit
art.3(alin3)sunt unitati teritoriale ale statului,delimitate prin lege,in care sunt implantate
servicile deconcentrate ale administratiei de stat,iar pe de alta parte,recunoasterea ca
entitati teritoriale distincte a comunelor,oraselor,municiilor care reprezinta primul nivel al
realizarii autonimoei locale si a judetelor(art.121 si 122),intelese ca grupari teritoriale ale
colectivitatii locale de baza,care se afla la cel de-al doilea nivel al admistratiei publice
locale.
Din prevederile constituionale rezult elementele specifice descentralizrii
administrative care caracterizeaz i n prezent administraia public din Romnia.Se
are in vedere rezolvarea problemelor locale care intereseaz comuna, oraul sau judeul
si este dat n competena autoritilor i funcionarilor publici alei de corpul electoral.
Aceste autoriti locale au o competen material general, dreptul i obligaia de a
rezolva toate problemele care intereseaz unitatea administrativ-teritorial respectiv.De
asemenea, persoanele care alctuiesc aceste autoriti (consilierii locali, consilierii
judeeni, primarii) sunt alei de ctre locuitorii localitii sau judeului respectiv.
n privina raporturilor acestor autoriti cu autoritile centrale, precum i a
raporturilor dintre ele este de subliniat faptul c nsi Constituia prevede c
administraia public din unitile administrativ-teritoriale se ntemeiaz pe principiul
,,autonomiei locale, deci pe inexistena unei subordonri a acestor autoriti fa de
autoritile locale.Un element specific descentralizrii administrative il eprezinta
imposibilitatea autoritii centrale de a anula actele autoritilor locale descentralizate, iar
acest lucru este prevzut n actuala legislaie a Romniei. Nici o autoritate a
administraiei publice centrale, oricare ar fi ea, nu are competena s emit, s modifice
sau s suspende un act adoptat sau emis de consiliul local, consiliul judeean sau de
primar.
In Romania un element de baza al reformei administratie publice il reprezinta
descentralizarea,acest lucru ar putea duce la intarirea puterii si rolului administratiei
publice locale in gestionarea servicilor publice.Prin descentralizare se urmareste cresterea
calitatii serviciilor publice oferite cetatenilor prin o mai buna,rapida gestionare si
rezolvare a problemelor si nevoilor cetatenesti.
Legea nr.215/2001 dezvolta si detaliaza principiile constitutionale,precizand ca
autonomia locala este administrativa si financiara,ea priveste organizarea si functionarea
administratiei publice locale,reprezentand,totodata,dreptul si capacitatea efectiva a
autoritatii administrateiei publice locale de a gestiona,in nume propriu si sub
responsabilitatea lor,o parte impostanta a treburilor publice,in interesul colectivitatii pe
care le reprezinta.Constitutia Romaniei si Legea administratie publice locale 215/2001
stabilesc ca administratia publica locala este o structura a dministratiei publice datorita
faptului ca isi atrage forta de vointa a alegatorilor locali, constituita din autoritati
administrative autonome alese,sub controlul de legalitate al autoritatilor statului.

BIBLIOGRAFIE
__________________________________________________________________

1.Corneliu Manda-Stiinta Administratiei,Editia a-2a,Editura Lumina

Lex,2007,pag.138-148.
2.Constituia Romniei,Republicata,Editura Themis Cart,2006-Titlul 3.