New Microsoft Office Word Document 2

Digitalizarea în cadrul autorităților publice
Studiu de caz: Senatul României
1
2
Cuprins
Glosar termeni
Introducere…………………………………………………………………………………………………5-6
Partea I – Stadiul cunoaşterii în domeniul studiat……………………………………………7 - 24
1.1. – Importanţa şi relevanţa temei alese……………………………………………………..7 - 8
1.2. – Investigarea literaturii de specialitate………………………………………………….8 - 14
1.3. – Explicarea conceptelor ( din titlu ) sau a legislaţiei în domeniu……………………...14- 24
Partea II – Contribuţii personale…………………………………………………………….25 - 43

2.1. - Obiectivele şi metodologia cercetării………………………………………………....25 - 25
2.2. - Prezentarea generală a instituției……………………………………………………...25 - 30
2.3. – Prezentarea și analiza domeniului studiat – prezentarea rezultatelor cercetării și
discuții………………………………………………………………………………………30 - 40
2.4. – Propuneri……………………………………………………………………………..41 - 42
2.5. – Concluzii……………………………………………………………………………...42 - 43
Partea III – Bibliografie și anexe……………………………………………………………44 - 47
3
Glosar termini. Definiții
DGM – Model digital guvernamental

Interoperabilitate transfrontalieră – reprezintă abiliatea produselor, sistemelor sau proceselor
de a lucra împreună pentru realizarea unui scop comun.
Digitalizare - este procesul de transformare a informațiilor într-un format digital, în care
informația este organizată în biți. Rezultatul este reprezentarea unui obiect, imagine, sunet,
document sau semnal prin generarea unei serii de numere care descriu un set discret de puncte
sau probe.
4
Introducere
Am ales să cercetez și să analizez tema “Digitalizarea în cadrul autorităților publice. Studiu

de caz: Senatul României”, deoarece este un subiect destul de stringent ce necesită o analiză
mult mai amplă.
Așadar, lucrarea de față își propune să analizeze și să cerceteze prin intermediul surselor
bibliografie, dar și a părții de cercetare prin aplicarea unui chestionar, nivelul de digitalizare al
Senatului României, dar și deschiderea senatorilor cu privire la adoptarea unui astfel de sistem.
Scopul acestei lucrări de cercetare este acela de a afla în primul rând, gradul de încredere al
cetățenilor în Senatul României, capacitatea de adaptare la un sistem digitalizat, precum și
deschiderea și pregătirea senatorilor în ceea ce privește îmbrățișarea și adoptarea unui nou mod
de desfășurare a activității Camerei Senatului României.
Obiectivele tezei de licență sunt:
 Definirea și importanța temei alese;
 Consultarea și analizarea conceptelor pe baza literaturii de specialitate;
 Clarificarea prin explicație a conceptelor utilizate în teza de licență, dar și a celor
din literatura de specialitate și importanța acestora în ducerea la bun sfârșit a
cercetării de față;
 Concluziile și recomandările venite din partea celor 51 de respondenți la chestionar
cu privire la îmbunătățire activității autorităților publice.
Ipotezele care fundamentează cercetarea de față sunt clare concise și au rolul de a genera
rezultatele dorite, rezulatte ce vor fi oținute în urma completării cehstionarului.
Așadar, o primă ipoteză a lucrării de față este următoarea “Digitalizarea Senatului va
conduce la îmbunătățirea și calitatea activității autorității publice decât dacă activitatea curentă s-
ar desfășura în aceeași manieră de astăzi”.
Cea de-a doua ipoteză a cercetării este legată de “Deschiderea și adaptarea senatorilor la
noile tendințe în ceea ce privește fenomenul de digitalizare, va contribui semnificativ la
eficientizarea activității autorității publice și la o mai mare flexibilitate prin eliminarea
birocrației.”
5
Cea de-a treia ipoteză a cercetării este “Nivelul de încredere a cetățenilor în Senatul
României va crește prin oferirea unei transparențe decizionale și adoptarea unui sistem electronic
prin care atât senatorii, cât și cetățenii pot depune și urmări ședințele și dezbaterile publice
asupra unor probleme stringente din societate.”
Rezultatele preconizate în urma acestei cercetări vor oferi imaginea concretă a autorității
publice cercetate, respectiv Senatul României în ceea ce privește gradul de încredere pe care îl au
cetățenii în activitatea de legiferare, precum și deschiderea membrilor și adoptarea unui sistem
digitalizat. Totodată, rezultatele vor releva și o serie de păreri și recomandări venite din partea
respondenților, în chestionarul care va fi aplicat regăsindu-se două întrebări deschise și anume
“Ce soluții credeți că ar fi opportune pentru adoptarea digitalizării activității Senatului?” și
“Dacă ar fi să schimbați ceva în orgaizarea sau activitatea Senatului, ce anume ați schimba? “.
În rândurile ce urmează, voi face o trecere în revistă a lucrării, pe capitol. Așadar, în primul
capitol mă voi axa pe stadiul cunoștințelor dobândite, respective voi argument importanța temei
alese, voi prezenta amânunte cu privire la literature de specialitate folosită pe parcursul elaborării
lucrării și nu în ultimul rând, voi explica conceptele din titlu, dar și din legislația în domeniu.
Capitolul doi va conține contribuțiile personale, respectiv voi analzia studio de caz ales
prin intermediul metodologiei alese, bazându-mă pe o cercetare descriptivă. În primul subcapitol
voi trasa obiectivele și metodologia cercetării, în subcapitolul 2 voi prezenta la modul general
instituția aleasă, respective Camera Senatului României, urmează apoi prezentarea și analiza
domeniului studiat și prezentarea rezultatelor cercetării și discuții, propuneri și concluzii.
Capitolul trei și ultimul, va conține bibliografia și anexele, respectiv chestionarul ce va fi
aplicat pe un eșantion de 51 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.
6
Partea I – Stadiul cunoaşterii în domeniul studiat
1.1. – Importanţa şi relevanţa temei alese
Am ales să cercetez și să analizez tema “Digitalizarea în cadrul autorităților publice.

Studiu de caz: Senatul României”, deoarece este un subiect destul de stringent ce necesită o
analiză mult mai amplă.
Așadar, lucrarea de față își propune să analizeze și să cerceteze prin intermediul surselor
bibliografie, dar și a părții de cercetare prin aplicarea unui chestionar, nivelul de digitalizare al
Senatului României.
Ipoteza de la care plec este următoarea: evoluția fenomenului de digitalizare în cadrul
autorităților publice, în special digitalizarea Camerei Senatului, gradul de adaptare al actorilor
implicați în procesul de digitalizare și nivelul de percepere și încredere al populației în ceea ce
privește atât adaptarea la digitalizare, precum și aspectele negative ce țin de organizare și
funcționare a mecanismului legislativ în interiorul Camerei Senatului României.
Enunțul cauzal după care mă ghidez este: dacă există interes major în
digitalizareaautorităților publice, respectiv Camera Senatului, dacă cetățenii cunosc acest aspect,
cel al digitalizării instituției.
Scopul lucrării este acela de a cerceta și afla care este nivelul de încredere al cetățenilor în
autoritățile publice, respectiv Camera Senatului și capacitatea acesteia de adaptare la o
digitalizare a activității.
Obiectivele tezei de licență sunt:
 Definirea și importanța temei alese;
 Consultarea și analizarea conceptelor pe baza literaturii de specialitate;
 Clarificarea prin explicație a conceptelor utilizate în teza de licență, dar și a celor
din literatura de specialitate și importanța acestora în ducerea la bun sfârșit a
cercetării de față;
7
 Concluziile și recomandările venite din partea celor 51 de respondenți la chestionar

cu privire la îmbunătățirea activității autorităților publice și digitalizarea acestora,
în cazul lucrării de față, digitalizarea Senatului României.1
Ca și întrebări ale cercetării, majoritatea sunt închise, ultimele două din chestionar fiind
deschise, cu scopul de a afla părerea cât mai sinceră a respondenților. Întrebările pleacă de la
“Vârsta”, “Studii absolvite”, “Care este nivelul de încredere în Senatul României?”, “Considerați
că în momentul de față Senatul României are o activitate digitalizată funcțională?”, “Ce soluții
credeți că ar fi oportune pentru adoptarea digitalizării activității Senatului?”, “Dacă ar fi să
schimbați ceva în organizarea sau activitatea Senatului, ce anume ași schimba?”, “Pe o scală de
la 1 la 5, considerați că senatorii sunt deschiși la noile adaptări și înțeleg foarte bine conceptual
de digitalizare?”.
În concluzie, prin lucrarea de față doresc să aflu dacă, în momentul de față Camera
Senatului are o activitate digitalizată funcțională, cât de mult cred cetățenii că membrii Camerei
Senatului sunt deschiși la adaptare și înțeleg foarte bine conceptual de digitalizare și nu în
ultimul rând, am dorit să aflu ce soluții ar propune cetățenii pentru adoptarea digitalizării
instituției și ce schimbări ar propune ei pentru o mai bună funcționare a acesteia. Actul normative
mai prevede și posibilitatea senatorilor de a formula întrebări și interpelări prin mijloace
electronice. De asemenea, aplicația prevede și semnarea electronică a documentelor, deoarece
este importantă adaptarea activității Camerei Senatului.2
1.2. – Investigarea literaturii de specialitate
Pentru ralizarea lucrării, am consultat surse bibliografice de specialitate, precum și articole
și site-uri web relevante temei alese.
Problema analizată este cea a digitalizării activității în cadrul autorităților publice, în cazul
lucrării de față, am ales să analizez activitatea Camerei Senatului României. În sensul
digitalizării activității, s-a făcut un demers prin intermediul inițiativei Vicepreședintelui
1
N., Dholakia.; Dholakia, R.R.; Park, M. Internet and electronic markets: An economic framework for
understanding market-shaping infrastructures. In Global E-Commerce and Online Marketing: Watching the
Evolution; Dholakia, N., Fritz, W., Dholakia, R.R., Mundorf, N., Eds.; Quorum: Westport, CT, USA, 2002; pp. 31–
41;
2
I., Angell, ‘Winners and Losers in the Information Age’, 1996, Culture and Society, vol. 34, no. 1, pp. 81-85.
8
Senatului, Alina Ghorghiu, prin depunerea unui proiect de modificare a regulamentului

Senatului. Documentul prevede ca prin interrmediul unei aplicații informatice, cele patru tipuri
de inițiatori ai unei propuneri legislative și anume, senatori, deputați, cetățeni și Guvern, să aibă
posibilitatea de a o depune și online pe adresa electronică a secretariatului instituției.
La începutul secolului 21, majoritatea statelor depind de calitatea și amploarea prezenței
lor în lumea digitală și de o rețea complexă de sisteme de informații care asigură buna
funcționare a mecanismului administrativ și sprijină dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii
publice.
Aceste sisteme determină în mare măsură procesul de implementare practică a politicii de
stat, pătrund aproape în întregul context în care a fost implicată, ele constituind baza evoluțiilor
inovatoare din cadrul autorităților locale. Drept urmare, multe sau chiar majoritatea guvernelor și
birourilor guvernamentale sunt deja echipate cu sisteme informaționale și demonstrează un grad
ridicat de participare digitală (Sondaj E-Guvernamental al ONU) și transparență (dinamica
creșterii deschiderii ministerelor și departamentelor 2016).
Într-un mediu digital în schimbare rapidă, statul trebuie să construiască un sistem complex
de cicluri de comunicații și feedback cu cetățenii. Cu toate acestea, rămân lumi digitale ale
guvernului și cetățenilor relativ separate unul de celălalt: statul poate rămâne în urma tendințelor
actuale în dezvoltarea tehnologiilor digitale, iar societatea poate subestima problemele protejării
suveranității digitale3.
În era cloud computing-ului, a datelor mari și a social media, există crearea unui model de
guvernare digitală (DGM), în care tehnologiile digitale ocupă o poziție centrală în administrația
publică și aduc culturi organizaționale formate în afara guvernului sfera sub influența
tehnologiilor informaționale pe Internet. Modelul guvernamental digital, care combină principiile
anarhismului și ciberautopianismului din primii ani ai internetului și, de asemenea, principii, care
stau la baza mișcărilor de protecție a datelor deschise și a drepturilor cetățenilor digitale, servește
ca bază pentru elaborarea recomandărilor practice în sfera a administrației publice, precum și a
luării deciziilor guvernamentale într-un tot mai mare și lume complexă a tehnologiei digitale.4
3
Idem, p.86.
4
S., Rizzello.; Spada, A., The Oversight of Behavioral Economics on Hayek’s Insights. In Hayek and Behavioral
Economics; Palgrave Macmillan: London, UK, 2013; pp. 301–303;
9
Era digitală modernă în dezvoltarea activității autorităților publice se bazează pe o serie de

modele guvernamentale apărute la începutul secolelor XIX și XX. Primul dintre acestea poate fi
considerat modelul Weber, construit în jurul managementului structurilor guvernamentale mari,
cu o ierarhie rigidă și a utilizării presei în principal.5
Acest model a stat la baza „administrării de stat a erei progresive” - modelul administrativ
occidental de la sfârșitul secolului XIX-începutul secolului XX, caracterizat prin idealizarea
serviciului public, izolarea acestuia de piața generală a muncii și elaborarea regulilor generale
coduri care limitează și reglementează funcțiile guvernamentale ale funcționarilor publici.6
De la începutul anilor 2000, un nou model de management a început să se răspândească
în lume, cu tehnologiile digitale în centrul său. Trecerea de la NPM la modelul guvernamental
digital nu este o simplă schimbare, ci mai degrabă o transformare radicală în limitele generale
de modernizare socială, care a devenit posibilă odată cu dezvoltarea internetului și o imersiune
calitativă a proceselor sociale în spațiul internet. Modelul guvernamental digital a vizat în
principal subiecte precum:
 Reintegrarea structurilor birocratice cu alinierea simultană a legăturilor orizontale atât în
departamentele guvernamentale, nivelurile de guvernare, cât și cu mediul extern al
acestora. O astfel de reintegrare a avut loc la un nou nivel tehnologic prin intermediul
crearea de noi mecanisme administrative de către administrația centrală care să reducă
costurile și funcțiile redundante și duplicatorii ale anumitor instituții administrative,
precum și prin simplificarea organizării administrației publice bazată pe unificarea și
standardizarea activității elementelor sale constitutive;
 Organizarea activității autorităților publice în spiritul holismului, orientată către nevoile
populației și practicarea serviciilor publice, a devenit o reproiectare finală a produsului
din punctul de vedere al clientului, crearea de instrumente integrate precum „o
fereastră“sau servicii electronice, modernizare sau flexibilitate operațională a structurilor
5
B., Bimber, ‘Information and Political Engagement in America: The Search for Effects of Information Technology
at the Individual Level’, 2001, Political Science Quarterly, vol. 54, no. 1, pp. 53-67;
6
M., Yildiz, ‘E-government Research: Reviewing the Literature, Limitations, and Ways Forward’, 2007,
Government Information Quarterly, vol. 24, no. 3, pp. 646-648;
10
guvernamentale, care în timp real pot rezolva sarcinile și răspund la abaterile de la

indicatorii stabiliți;
 Digitalizarea autorităților publice, atât în ceea ce privește acoperirea completă a
departamentelor guvernamentale, cât și în ceea ce privește introducerea pe scară largă a
livrării electronice a serviciilor, atunci când este posibil, prin achiziții publice centralizate
online sau noi forme de automatizare axate pe tehnologii zero-touch care nu necesită
intervenția unei persoane. Digitalizarea este, de asemenea, un stimulent esențial pentru
„descărcarea” radicală a administrației publice și transferul funcțiilor redundante către
structurile publice și comerciale. Ca urmare a dezvoltării unei astfel de administrații
tehnocratice, devine posibil să se treacă la un guvern mai deschis și la acces la regimuri
de informații publice.
Dezvoltarea guvernanței digitale în etapa actuală este un proces complex și pe mai multe
niveluri, a cărui considerație depășește aspectul pur tehnologic al DGM. Controlul digital este
posibil prin digitalizarea societății ca o adaptare culturală la realizările tehnologice cheie,
digitalizarea aparatului de stat și reintegrarea sa la nivel organizațional și financiar-bugetar,
convergența producției și consumului serviciilor publice în Lanțul „cetățean-stat”, în care
producătorul realizează feedback constant cu clientul-consumator.
Răspândirea tehnologiilor digitale și a internetului în anii 2000 a contribuit la curgerea
treptată a culturii organizaționale a internetului către guvern, care a format în cele din urmă baza
modelului guvernamental digital. Tehnologiile digitale au devenit un fel de canal pentru
schimbul de noi tipuri de cunoștințe profesionale și introducerea de dezvoltări inovatoare direct
în activitatea guvernului. Internetul a devenit prima tehnologie care a pătruns în viața de zi cu zi
a cetățenilor într-un ritm mai rapid decât în practica zilnică a birocrației.7
Mai mult, noile mișcări culturale s-au dezvoltat în jurul o serie de tendințe tehnologice, în
special, mișcarea codului sursă deschisă, mișcarea accesului deschis și mișcarea standardelor
deschise, culminând cu mișcarea pentru date deschise la mijlocul anilor 2000 (Grup ).
Reprezentanții acestei mișcări O'Reilly și Malamud au dezvoltat în 2007 principiile datelor
deschise care stau la baza MSC: accesibilitate, completitate, natură primară, viteză mare de
7
Idem, p. 650.
11
livrare, format care poate fi citit automat, natură nediscriminatorie, format neproprietar și
diseminarea datelor la condițiile unei licențe deschise. Inițiativele statului de promovare a datelor
deschise, de regulă, aveau trei obiective principale: creșterea transparenței activității ale
autorităților de stat și ale conducerii, îmbunătățirea calității serviciilor publice, stimularea
inovării în administrația publică. Dacă încercăm să generalizăm avantajele datelor deschise, care
rezultă din schimbul mai deschis și mai activ de date guvernamentale, ar trebui să vorbim despre
următoarele:
 Datele deschise contribuie la o practică mai largă de furnizare a serviciilor prin
intermediul aplicațiilor web: cetățenii activi și antreprenorii pot folosi tablouri de
informații brute ca resursă pentru crearea de noi seturi de date și pentru a dezvolta
aplicații mobile și web, aplicații web „mash-up” (combinarea datelor din o serie de surse
și crearea de instrumente unice bazate pe web, de exemplu, atunci când se aplică date
privind leasingul, cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare pe un serviciu Google
cartografic) prin accesarea arhivelor de date ale guvernului;
 Tehnologii de prelucrare în cloud a producției de date deschise și cunoștințe pe baza
rețelelor distribuite de analiști civili. Statul poate contribui la crearea unui număr mare de
analiști civili mobilizați prin diferite proiecte de crowdsourcing care poate extinde
semnificativ capacitatea analitică a statului prin deschiderea accesului public la bazele de
date guvernamentale în cadrul unei strategii de date deschise. Oferirea cercetătorilor la
datele brute ale guvernului permite utilizarea vizualizării datelor și servicii de
geolocalizare pentru a dezvolta noi abordări pentru rezolvarea unei game largi de
probleme socioeconomic;
 Transparența și responsabilitatea achizițiilor publice pe baza datelor deschise: cu cât mai
mulți oameni sunt conștienți de modul în care sunt organizate, de la ce sunt direcționate
bugetele federale, regionale și locale, precum și fondurile din surse extrabugetare, cu atât
mai puțin spațiu există este pentru corupție, legat de lobby-ul de către funcționarii
intereselor anumitor furnizori În consecință, resursele publice sunt cheltuite mai mult în
mod intenționat, profiturile sociale și economice sunt sporite și încrederea în guvern și
12
legitimitatea autorității publice în „sfera individului alegerea morală "este în creștere

(Kosorukova, 2017).
Statul trebuie să ajungă la noi condiții și să înceapă să folosească numeroase formate digitale
care pot fi citite de computer -CSV, XML, ZIP, JSON, GZ, XLS, XLSX, RDF, etc. În epoca
autorităților publice guvernanța digitală și guvernul trebuie să schimb mai activ de date deschise
atât între ele, cât și cu sectoarele corporative și civile, construind o rețea de seturi de date
interconectate, care sunt o sursă de activare a potențialului economic nedezvăluit. Crearea unui
mecanism de schimb de date între sistemele de informații de stat este o direcție importantă în
creșterea eficienței utilizării deschise date. În 2001, în Estonia a fost lansat un sistem inter-
departamental de comunicații electronice, iar în 2014, un sistem de cetățenie electronică care
susține o conexiune multilaterală între govern organizații și stocare de date distribuite pe mai
multe servere. Această abordare a permis evitarea cheltuielilor mari asociate sistemului de
conexiuni bilaterale și schimbului de cantități mari de date și, de asemenea, a redus riscul de
concentrare a datelor pe un singur server.8
În cadrul DGM, guvernul este privit ca un set de platforme de informare deschise care pot
fi ajustate rapid la obiectivele și obiectivele specifice ale anumitor organizații guvernamentale,
corporative sau civice. Creatorul modelului guvernamental ca platformă, O'Reilly (2011) se
referă la experiența de succes a creării DC Mobile Apps, un site de aplicații mobile în
management urban dezvoltat de departamentul tehnologic al guvernului Washington. Mai mult,
guvernul de la Washington a permis independența dezvoltatori pentru a dezvolta aplicații. O
astfel de cultură organizațională a guvernanței digitale este promovată de serviciul digital al
Guvernului Marii Britanii în structura Cabinetului de Miniștri.
Acest serviciu promovează ideea creării de programe software în domeniul administrației
publice care să permită ca serviciile publice în format digital să fie gratuite în mod implicit,
utilizează multe platforme de produse cu informații deschise, pentru a crea aplicații mobile,
folosind tehnici commune standarde care asigură coerența tuturor aplicațiilor.9
8
M., Chevallier ‘Internet Voting, Turnout and Deliberation: A Study’, 2009, Electronic Journal of e-Government,
vol. 7, no. 1, pp. 29-31;
9
Idem, p. 44.
13
Modelul digital guvernamental (DGM) asigură rolul activ al cetățenilor în producția de

servicii publice și îi tratează pe aceștia din urmă nu ca consumatori, ci mai degrabă ca
coproducători ai acestui bun. Ideea coproducerii serviciilor publice a devenit centrală în
paradigma guvernării digitale, bazată pe ideile de aglomerare și utilizarea conținutului
utilizatorului integrat în conceptul „Web 2.0. La nivel individual, acest lucru implică faptul că
cetățenii își asumă o responsabilitate din ce în ce mai mare. în producția și furnizarea serviciilor
publice.10
De exemplu, numărul tot mai mare de aplicații mobile din sfera asistenței medicale și
internetul permit unei persoane să efectueze auto-monitorizarea sănătății la domiciliu, să
transfere date către profesioniștii din domeniul medical și să adapteze procesul de tratament,
precum și produsele de sănătate la condițiile individuale și la caracteristicile umane. La nivel
colectiv, coproducerea serviciilor publice implică practicarea de aglomerare publică, de exemplu,
când sunt cetățenii notificați de guvern cu privire la problemele legate de gestionarea clădirilor
de apartamente, școli, clinici, transporturi publice și răspuns la situații de urgență.11
Un element integrant al dezvoltării ulterioare a modelului de guvernare digitală este
datele mari ca un set de tablouri de informații cu diferite grade de prelucrare și structurare
statistică, ca precum și metode de prelucrare a acestora care permit îmbunătățirea eficacității
deciziilor de conducere la diferite niveluri în sectoarele politice, administrative, corporative și
publice. În etapa actuală, datele mari sunt generate pe baza unui număr din ce în ce mai mare de
surse active și pasive, inclusiv clicuri pe internet, apeluri mobile și SMS, conținut de utilizator și
rețele sociale, precum și tranzacții de afaceri. Inovațiile în domeniul învățării automate, legate de
producerea, colectarea, stocarea și analiza unor cantități imense de date permite o nouă bază
tehnologică pentru a revizui conținutul și pentru a îmbunătăți eficiența fiecărei etape a
luarea deciziilor guvernamentale.12
1.3. – Explicarea conceptelor ( din titlu ) sau a legislaţiei în domeniu.
10
R. and Bailur, Heeks, ,S., ‘Analyzing e-Government Research: Perspectives, Philosophies, Theories, Methods,
and Practice’, 2007, Government Information Quarterly, vol. 24, no. 2, pp. 243-265.
11
C.E., Hinţea, ‘Reform and Management in Romania. Strategy and Structural Change’, 2011, Revista de cercetare
şi intervenţie socială, vol. 34, pp. 177-179;
12
Idem, p. 196.
14
În primul rând, cred că este necesar și important să explic conceptul de administrație

publică locală.
“Autoritate publică, orice organ de stat sau al unităţilor administra-tiv-teritoriale care
acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate
a.p., în sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, persoanele juridice de drept
privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un
serviciu public, în regim de putere publică.
AUTORITATE PUBLICĂ, este un organ al administraţiei de stat, care poate fi înfiinţată
prin lege: - ca un organ al puterii legislative (de ex.: o comisie permanentă sau temporară a
uneia din cele două Camere ale Parlamentului); - ca un organ al puterii executive (de ex.:
ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, ori serviciile
publice ale consiliilor judeţene sau locale); - ca un organ al puterii judecătoreşti (de ex.:
judecătoriile, tribunalele, curţile de apel, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).”13
Având în vedere faptul că fenomenul de digitalizare este din ce în ce mai prezent pe glob,
cât și în societatea din România, fenomenul de digitalizare ia amploare, iar societățile, cât și
autoritățile publice trebuie să se adapteze și să îmbrățișeze acest sistem.
Într-un raport privind guvernarea electronic, publicat de Comisia Europeană în anul 2019, a
evaluat utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în cadrul administrațiilor publice
locale, dar și nivelurile de interoperabilitate transfrontalieră și de interacțiune digital între
administrațiile locale și cetățeni ori întreprinderi atât în statele membre UE, cât și în opt state
terțe.
Performanța fiecărei țări a fost măsurată prin doi indicatori, respectiv Acces și Digitalizare.
În ceea ce privește gradul de acces, acesta descrie măsura în care mediul online este utilizat
la nivelul serviciilor administrative, în vreme ce Digitalizarea are în vizor nivelul de digitalizare
al ghișeelor administrației publice.
Conform datelor statistice, România a înregistrat un nivel peste mediu, respectiv 63%;
media UE 57% de utilizare a canalului online în serviciile administrative (Acces) și un nivel
scăzut, 40%; media UE 68% de digitalizare administrativă (Digitalizare).
13
https://legeaz.net/dictionar-juridic/autoritate-publica, accesată în data de 17.06.2020, ora 14:00.
15
În ceea ce privește “ghidarea utilizatorului”, Europa este cea mai avansată din acest punct
de vedere, iar acest lucru indică faptul că administrațiile publice locale prioritizează serviciile cu
scopul de a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor.
Însă, pentru a ajunge la un rezultat favorabil, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a
putea fi îmbunătățită securitatea serviciilor publice online, dar și pentru a spori nivelul de
tranparență, mobilitate transfrontalieră și disponibilitatea identificării electronice și a
documentelor electronice.14
Deși guvernarea digitașă are numeroase avantaje, totodată, aceasta vine la pachet și cu o
serie de riscuri, în special riscuri cibernetice. Prin urmare, pentru toată valoarea pe care o poate
oferi e-guvernarea, aceasta aduce riscuri în ceea ce privește securitatea cibernetică care trebuie
atenuată. Pentru a asigura securitatea cibernetică în zilele noastre este nevoie de structuri robuste
în partea din spate și tehnologii actualizate pe front-end.
Călătoria utilizatorului este descrisă de următoarele elemente:
 E-Guvernarea la locul potrivit:
Serviciile de e-guvernare sunt furnizate de o multitudine de administrații. Utilizatorii se
așteaptă ca acestea să fie accesibile prin câteva site-uri web familiare, de încredere și
centralizate;
 Informarea online: cetățenii și întreprinderile care trăiesc în lumea digitală așteaptă cel
puțin informații generale despre serviciile publice online;
 Aflați cum funcționează serviciile: utilizatorii potențiali și guvernamentali doresc să știe
la ce să se aștepte de la administrațiile publice și ce se așteaptă de la ele înainte și în
timpul serviciilor;
 Bazează-te pe e-guvernare sigură: utilizatorii de guvernare electronică doresc să aibă
încredere și să depindă de metodele de autentificare sigure și de securitatea site-urilor
web în general. Dispunerea de un identificator național (eID) care funcționează în mai
multe administrații și servicii crește ușurința de utilizare pentru utilizator;
14
Tallinn Ministerial Declaration on eGovernment, online available: http://ec.europa.eu/newsroom/document.cfm?
doc_id=47559, accesat în data de 17.06.2020, ora 20:30.
16
 Apel la asistență: utilizatorii doresc să aibă o bună disponibilitate de funcționalități clare

de asistență. Acest lucru oferă cetățenilor și întreprinderilor încrederea de a efectua
serviciile correct;
 Economisire a timpului: utilizatorii de guvernare electronică ar putea beneficia de
administrațiile publice care au utilizat datele colectate apoi pentru a profita de avantajele
principiului „O singură dată”;
 Înțelegeți cum sunt utilizate datele lor: cetățenii ar dori să înțeleagă cum sunt utilizate
datele lor. Transformarea Guvernului electronic necesită administrațiile publice să
implementeze date. servicii conexe întreprinderilor decât cele destinate cetățenilor.
Transparența modului în care serviciile funcționează este scăzută în demararea unei
proceduri de creanțe mici, a vieții de familie și a serviciilor legate de mutare și ceva mai
mare pentru antreprenori. Oferirea de transparență în acest domeniu va îmbunătăți
așteptările pe care utilizatorii le au cu privire la ceea ce trebuie să facă și la ceea ce se pot
aștepta de la aautoritățile lor publice.15
Exercițiul de evaluare a performanțelor îmbunătățește datele de referință la guvernarea
electronică cu date care formează surse suplimentare pentru a obține informații despre factorii
care pot influența inovația și caracteristicile cheie care afectează performanțele guvernării
electronice.
În acest scop, sunt definiți doi indicatori absolut ai performanțelor guvernamentale:
Penetrare și digitalizare - Penetrarea reflectă gradul în care este utilizat canalul online
pentru serviciile guvernamentale folosind datele Eurostat. Digitizarea surprinde gradul de
digitalizare al back-and-office-ului administrației publice. Este determinată folosind datele din
indicatorii de referință de guvernare electronică.
Contextul și caracteristicile unei țări vor influența politicile și strategiile sale de
guvernare electronică. Aici, sunt luate în considerare trei tipuri de caracteristici, la care ne
referim ca indicatori relativi ai unei țări:
15
European Commission (2016). The EU eGovernment Action Plan 2016-2020. Accelerating the digital
transformation of government. disponibil la http://eur-lex.europa.eu/legal- content/EN/TXT/?
uri=CELEX:52016DC0179, accesat în data de 17.06.2020, ora 21:00.
17
 Caracteristicile utilizatorului: aceste caracteristici includ elemente care permit cetățenilor

să utilizeze canale online, cum ar fi nivelul de cunoștințe digitale ale cetățenilor și nivelul
general al utilizării TIC, adică varietatea de activități desfășurate de cetățeni care sunt
deja online;
 Caracteristici ale guvernului: Structura de guvernare determină acoperirea serviciilor
de guvernare electronică, investiții și eforturi depuse în practicile de inovare. Aceste
caracteristici includ calitatea acțiunilor guvernelor și deschiderea de date și informații;
 Caracteristici de context digital: aceste caracteristici acoperă unele dintre elementele
externe care pot influența o aplicație mai largă de e-guvernare: implementarea
infrastructurii în bandă largă și calitatea acesteia, digitalizarea întreprinderilor și
implementarea acestora canale de vânzare online.
Pentru a descrie aceste caracteristici, sunt utilizate diferite surse de date, pe lângă colectarea
de date de referință la guvernarea electronică.
Trei tipuri de țări pot fi identificate atunci când comparăm indicatorii absoluti și cei relativi:
 Țări slabe: Țări care au performanțe sub nivelul așteptărilor, în comparație cu țările cu
caracteristici similar;
 Țări medii: Țări care au performanțe conform așteptărilor, în conformitate cu tendințele
europene ale performanței;
 Țări mai performante: țări care au performanțe peste așteptări, în comparație cu țările
cu caracteristici similare.16
E-Guvernarea reprezintă o etapă esențială a reformei administrației publice, a
modernizării acesteia și presupune un proces de informatizare a sectorului public al cărui scop
este facilitarea interacțiunii dintre instituțiile publice și cetățeni prin intermediul aplicațiilor ce se
bazează pe tehnologia informației.
În principiu, E-Guvernarea este importantă deoarece contribuie la simplificarea
procedurilor birocratice, dar și a metodologiilor de lucru, în scopul îmbunătățirii accesului la
informații și a calității serviciilor publice la nivelul administrației publice centrale, pentru
16
Priisalu and Ottis, Personal control of privacy and data: Estonian experience, 2017, disponibil la
https://link.springer.com/article/10.1007/s12553-017-0195-1#Sec9, accesat în data de 17.06.2020, ora 21:30.
18
reducerea cheltuielilor, pentru combaterea corupției ori pentru întărirea capacității administrative
a instituțiilor publice. 17
Este evident faptul că Lumea noastră depinde în mod critic de capacitatea umană de a
menține un echilibru dinamic între digitalizarea masivă a vieții noastre și protecția identităților și
intereselor individuale.
Guvernul României, înainte de implementarea oricărei strategii, trebuie să implementeze
măsuri pentru extinderea infrastructurii necesare dezvoltării e-Guvernării în toate județele țării,
să se asigure că există o bună conexiune la internet în regiunile în care acesta nu este furnizat sau
este limitat, deoarece s-a constatat o corelație între procentul gospodăriilor care au acces la
internet, precum și procentul persoanelor care utilizează internetul cel puțin odată pe săptămână,
variabilă ce influențează într-un mod destul de semnificativ adoptarea e-Guvernării.
Pentru ca România să implementeze un sistem digital performant, este necesar ca
autoritățile publice să încheie acorduri cu anumite site-uri cu specific și interes actual cum ar fi o
detaliere a acordului încheiat cu FMI în scopul redresării economiei sau măsurile luate și
implementate de Guvern cu privire la criza economic etc.
În conformitate cu Regulamentul eIDAS, România a adoptat o lege specifică privind
serviciile de EID și de încredere pentru tranzacțiile electronice. Legea stabilește regimul juridic
al semnăturii electronice și al documentelor legale în formă electronică, precum și condițiile
pentru furnizarea de servicii de încredere.
Guvernul a adoptat proiectul de ordonanță de urgență privind accesibilitatea site-urilor
web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, care vizează stabilirea cerințelor
pentru accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public
pentru a le permite să fie mai ușor accesate de utilizatori, în special de către persoanele în vârstă
și persoanele cu dizabilități.18
De asemenea, România a înființat Consiliul Digital România, un grup de experți al cărui
obiectiv principal este consolidarea dezvoltării societății informaționale. Totodată, biroul virtual
17
https://www.apubb.ro/cep/wp-content/uploads/2013/10/Reforma-%C3%AEn-administra%C5%A3ia public
%C4%83.-Studiu-privind-e-Guvernarea-la-nivelul-Uniunii-Europene.pdf, accesat în data de 19.06.2020, ora 14:00.
18
https://joinup.ec.europa.eu/sites/default/files/inlinefiles/Digital_Government_Factsheets_Romania_2019.pdf ,
accesat în data de 19.06.2020, ora 14:30
19
de plăți al României (Ghiseul.ro) a fost modernizat cu un punct de acces eDelivery, care a

asigurat interconectarea Ghiseul.ro cu alte sisteme de informații pentru schimbul de date.
Platforma permite cetățenilor să efectueze plata electronică a amenzilor, impozitelor și a altor
obligații fiscale prin carduri bancare.
Strategia națională privind agenda digitală pentru România vizează direct sectorul TIC și
își propune să contribuie la creșterea economică și la creșterea competitivității. Se speră să se
realizeze atât prin acțiune directă, cât și prin sprijinirea dezvoltării TIC românești eficiente,
precum și prin acțiuni indirecte cum ar fi creșterea eficienței și reducerea costurilor sectorului
public în România, îmbunătățirea productivității sectorului privat prin reducerea barierelor
administrative în raport cu statul, îmbunătățirea competitivității forței de muncă din România și
nu numai. Strategia a fost dezvoltată în aliniere cu Agenda digitală pentru Europa ca un cadru de
referință pentru a defini o imagine de ansamblu asupra modului de stimulare a economiei digitale
pentru perioada 2014 - 2020. Drept urmare, unele dintre obiectivele stabilite de agenda digitală
europeană au fost luate și adaptate pentru a asigura alinierea dezvoltării TIC românești la nivelul
înregistrat de țările din regiune. Acest lucru a fost realizat pentru a stabili premisele integrării
României în termeni de TIC, pe piața unică digitală europeană.19
Ținând cont de cei șapte piloni care stau la baza Agendei Digitale pentru Europa 2014 -
2020, România a adaptat și definit patru domenii majore de acțiune care sunt urmărite ca parte a
unui ambițiu care să conducă la creșterea economică și să crească competitivitatea. Aceste patru
domenii de acțiune sunt rezumate după cum urmează:
 Domeniul de acțiune 1 - guvernare electronică, interoperabilitate, securitate cibernetică,
cloud Computing, Open Data, Big Data și Social Media sporesc eficiența și reduc
costurile sectorului public din România, având o administrație modernă.
 Domeniul de acțiune 2 - TIC în educație, sănătate, cultură și sprijin pe bază de e-
incluziune la nivel sectorial pentru a asigura investițiile în TIC pentru a crea un impact
pozitiv în contextul social;
19
M., Giebel, Digital divide, Knowledge and Innovations. J. Inf. Inf. Technol. Organ. 2013, 8, 24-26.
20
 Domeniul de acțiune 3 - Comerț electronic, cercetare și dezvoltare și inovare în domeniul

TIC se bazează pe avantajele comparative ale României regionale și sprijină creșterea
economică în sectorul privat.
 Domeniul de acțiune 4 - În bandă largă și servicii digitale Infrastructura asigură
incluziunea socială și oferă beneficii în toate celelalte domenii de acțiune.
Totodată, în primul trimestru al anului 2019, România a dezvoltat o politică care vizează
îmbunătățirea și promovarea disponibilității soluțiilor de comerț electronic în toată țara, în
conformitate cu orientările Comisiei Europene. Documentul a oferit o imagine de ansamblu
asupra stării de joc a dezvoltării comerțului electronic și a prezentat principalele direcții și
obiective strategice pentru viitor. Strategia a fost însoțită de un plan de acțiune, care a detaliat o
listă de acțiuni și termene pentru fiecare dintre obiectivele strategiei.
Principalele obiective stabilite pentru dezvoltarea soluțiilor de comerț electronic în România
sunt:
 Stimularea și coerența cadrului de reglementare pentru comerțul electronic;
 Informarea furnizorilor și furnizorilor de servicii online despre soluțiile de comerț
electronic;
 Consolidarea cadrului instituțional pentru soluțiile de comerț electronic.20
Ordonanța, emisă în iulie 2016, a introdus obligația autorităților publice, la cererea
cetățenilor, de a accepta documente în format electronic și de a refolosi orice date cu caracter
personal transmise anterior administrației publice. Ordonanța stipula noi reguli privind codul
sursă pentru sistemele TIC elaborate în baza unui contract de achiziție electronică. De asemenea,
ordonanța a instituit un CIO național în parteneriat cu Ministerul Comunicării și Societății
Informaționale și cu restul guvernului.
Guvernul României a adoptat la 21 decembrie 2018 proiectul ordonanței de urgență
privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul
public. Acest act de reglementare a urmărit să stabilească cerințe pentru accesibilitatea site-urilor
web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public pentru a le permite să fie mai
ușor accesate de utilizatori, în special de persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități. În
20
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/544-2001.php, accesat în data de 19.06.2020, ora 17:00.
21
acest fel, cetățenii vor putea beneficia de un acces mai larg la servicii din sectorul public prin
intermediul site-urilor web și al aplicațiilor mobile pentru a primi servicii și informații care le vor
face viața de zi cu zi mai ușoară și mai ușoară exercitarea drepturilor lor la nivel național și
european, în special dreptul la libera circulație și dreptul de a stabili și furniza servicii.
Voi prezenta, mai jos infrastructura guvernamentală digitală:
 Portaluri - portal de e-guvernare
Portalul servește ca un serviciu unic pentru serviciile publice centrale și locale și
formează online, încorporând totodată o platformă tranzacțională. Utilizatorii se pot înregistra la
servicii interactive și tranzacționale. Link-uri cu toate departamentele administrației centrale și
locale sunt de asemenea incluse în portal, precum și informații privind legislația și reglementările
referitoare la interacțiunea cu administrația publică.
Mai mult, un sistem Form Unique adună nouă servicii eServices pentru companii.
Serviciile eService sunt concepute pentru contribuitori mari și oferă acces unificat pentru
serviciile de guvernare electronică.
 Punct electronic de contact unic
Obiectivul portalului este de a permite regăsirea convenabilă a tuturor informațiilor,
procedurilor de lucru, precum și a unui set de forme interactive necesare furnizorilor de servicii
care doresc să își desfășoare activitatea în România. Mai mult, oferă informații despre
contextul național, obiectivele și beneficiile, autoritățile în cauză, legislația în domeniu și
modalitățile de finanțare.
Platforma a fost actualizată și relansată în 2016. Noua platformă permite ministerelor să
trimită documente și cereri către cetățeni, astfel încât cetățenii să nu fie nevoiți să meargă la
ghișeu pentru a le depune fizic. Platforma conține acum un set complet de formulare, proceduri
și legislație astfel încât cetățenii să fie la curent cu orice procedură sau serviciu public.
 Rețele - date.gov.ro
Portalul România data.gov.ro colectează toate seturile de date de la autoritățile publice și le
pune la dispoziție într-un singur loc central.
 Rețelele electronice ale comunităților locale (LCEN)
22
LCEN-urile conectează comunitățile locale (școli, oficii publice și biblioteci) la internet.

Punctele de acces public au fost create în fiecare zonă acoperită de rețele. Obiectivele sunt de a
reduce decalajul digital rural-urban, de a stimula utilizarea TIC în școli și de a facilita
interacțiunea dintre cetățeni și administrație. Rețeaua a cuprins 255 de comunități rurale și orașe
mici din toată România, care vizează 1,7 milioane de cetățeni români (10% din zonele rurale
românești).21
 Schimb de date
Nici o infrastructură specială în acest domeniu nu a fost raportată până în prezent.
 Serviciile eID și Trust
Sistemul național integrat pentru includerea și actualizarea informațiilor referitoare la
înregistrările personale Sistemul național integrat pentru includerea și actualizarea informațiilor
aferente înregistrările personale au fost aprobate la 1 martie 2011, cu o perioadă de implementare
de 19 luni. Crearea unui astfel de sistem presupunea emiterea și gestionarea de documente de
identitate în conformitate cu legislația română și cu recomandările UE.
Proiectul, prin implementarea IT, a vizat o serie de progrese:
 Emite diverse certificate, cum ar fi cartea de identitate, certificatul de stare civilă,
pașaportul, înmatricularea mașinii și înregistrarea online;
 Comunicarea către diverse instituții publice și autorități cu privire la datele de identitate
ale anumitor persoane;
 Identificați modificările care apar în evidența persoanelor pe baza actualizărilor de date;
 Furnizați datele registrului local pentru evidența persoanelor, la cererea instituțiilor și
autorităților centrale și locale.
 eProcurement - Sistemul național de e-procurare
România are o platformă centrală de e-achiziții electronice care este sub responsabilitatea
Agenției pentru Agenda Digitală. Toate autoritățile contractante române trebuie să publice
avizele lor în cadrul procedurilor de achiziții publice și a tuturor întreprinderilor
21
https://www.ndi.org/sites/default/files/029_ww_onechamber_0.pdf, accesat în data de 19.06.2020, ora 21:00.
23
care vizează furnizarea de produse sau servicii unei autorități publice trebuie să acceseze
platforma.
Acest sistem simplifică procedurile atât pentru furnizori cât și pentru agențiile de
achiziții. Sistemul este unicul punct național pentru transmiterea anunțurilor privind achizițiile
publice în Jurnalul Oficial al UE (denumit OJS eSender). Mai mult, oferă servicii interactive și
tranzacționale dedicate susținerii a 20% din totalul publicului
achiziţie. În martie 2017, România a lansat un proiect de integrare a serviciului eCertis în
eProcurement, finanțat prin Programul CEF.
 eInvoicing - facturarea electronică în România
Operatorii economici sunt liberi să își aleagă furnizorul de servicii preferat pentru a trimite
facturi electronice autorităților contractante. În prezent, nu există o abordare comună sau o
legislație specifică referitoare la utilizarea facturilor electronice de către autoritățile publice. Nu
există platforme centralizate pentru procesarea facturilor electronice în România.
 ePayment - Oficiul Virtual de Plăți
Proiectul Biroului Virtual de Plăți (Ghiseul Virtual de Plati) are ca scop facilitarea
interacțiunii cetățenilor cu Administrația Publică, permițând plata electronică a amenzilor,
impozitelor și a altor obligații fiscale prin carduri bancare. Noi tipuri de plăți către
În sistem au fost adăugate stat, cum ar fi obligațiile fiscale legate de veniturile din salarii
(dacă este cazul) și veniturile din: activități comerciale; profesii liberale; drepturi pentru
proprietate intelectuala; concesionarea utilizării bunurilor; transfer de valori mobiliare;
operațiuni de cumpărare / vânzare la termen a monedei pe bază contractuală; activități agricole;
și transfer de proprietăți imobiliare.22
22
https://joinup.ec.europa.eu/sites/default/files/inline-files/Digital_Government_Factsheets_Romania_2019.pdf,
accesat în data de 19.06.2020, ora 23:00.
24
Partea II – Contribuţii personale

2.1. - Obiectivele şi metodologia cercetări
Digitalizarea este un fenomen aflat în plină ascensiune, deoarece, odată cu trecerea
anilor, vremurile s-au schimbat, cererea și oferta la fel, iar nevoia continua de adaptare a condus
la identificarea unor soluții cât mai fiabile și la rapide cu scopul de a implementa un sistem
digital cât mai eficient.
Lucrarea de față a fost construită pe baza unui instrumentar metodologic menit să o
integreze la nivelul cercetării empiriceo plajă cât mai largă de observație, analiză și cunoaștere
25
sistematică a temei cercetare. Obiectivul central al metodei alese este descrierea, iar instrumentul
de cercatare utilizat este chestionarul.
Chestionarul a fost construit pe baza unei documentări amănunțite cu privire la
modalitatea de organizare a activității Camerei Senatului, dar și a predispoziției senatorilor de a
se adapta și de a îmbrățișa fenomenul de digitalizare.
Referitor la regulile de construcție de construcție a chestionarului, acesta a fost construit
într-o manieră obiectivă, transparent, nu s-au făcut presupuneri despre respondent, întrebările au
o formulare clară și ușor de înțeles, ușor de înțeles pentru toate nivelurile de educație și s-au
evitati elementele care conțin mai mult de o întrebare pe articol. Întrebările care alcătuiesc
chestionarul sunt atât închise, cu variante de răspuns, cât și deschise cu scopul de a oferi
respondenților, libertatea de a formula și emite păreri cu privire la activitatea digitalizată a
Camerei Senatului, adaptabilitatea senatorilor cu privire la adoptarea unei activități digitalizate,
dar și asupra gradului de încredere pe care îl au în instituție
Modul de adminisitrare a chestionarului a fost sub formă computerizată, segmentul de
vârsta vizat a fost cuprins între 18 ani și 65 de ani, un alt indicator important fiind și cel legat de
nivelul de studii absolvite de cătrerespondenți, de la perosane fără studii până la persoane cu
studii doctorale.
2.2. - Prezentarea generală a instituției
România angajează o legislatură bicamerală pentru a-și deservi populația de 23 de
milioane de oameni care ocupă aproximativ 240.000 de kilometri pătrați (92.000 de km2). În
timp ce România a moștenit un sistem unicameral din epoca comunistă, teama unei reînvieri
autoritare a dus la crearea unei legislaturi bicamerale. Cu toate acestea, o dezbatere serioasă a
stârnit această problemă. Cei care au favorizat o legislatură unicamerală au subliniat eficiența
structurală. Cu toate acestea, unii dintre susținătorii unicamerali nu au fost considerați adevărați
democrați de către public. Drept urmare, susținerea lor pentru unicameralism a creat în mod
inadvertent o reacție de sprijin pentru o legislatură bicamerală. Acești legiuitori români care au
favorizat bicameralismul au afirmat că o legislatură cu două camere ar contracara mai eficient
excesele ramurilor executive.
26
Susținătorii bicameralismului au prevalat, iar pe 20 mai 1990, alegătorii români au ales

un Senat de 143 de membri și o Cameră a Deputaților la fel de puternică de 328 de membri.
Ambele case servesc termeni de patru ani prin reprezentare proporțională. Unii critici afirmă că
asemănările din puterea celor două case și natura reprezentării lor au produs stagnarea
legislativă. Aceștia remarcă faptul că, dacă blocajul politic și greutățile economice continuă,
publicul deja sceptic își va pierde credința în noua legislatură. Alți critici susțin că Senatul este
inutil, întrucât componența și capacitatea legislativă sunt prea similare cu Camera Deputaților.
Așadar, România este o republică constituțională, cu un sistem parlamentar democratic
multipartit. Parlamentul bicameral (Parlamentul României) este format din Senat (Senat) și
Camera Parlamentului. Deputații (Camera Deputaților). Camera Deputaților și Senatul sunt aleși
din patru în patru ani prin vot universal, egal, direct, secret și exprimat în mod liber.
Camerele actuale au fost alese pe baza votului uninominal. Alegerile parlamentare din
2016 vor avea loc după noi reguli, în urma modificării legii electorale din 2015: deputații și
senatorii vor fi aleși într-un sistem de reprezentare proporțională cu lista partidelor, folosit ultima
dată la alegerile din 2004. Se renunță astfel la sistemul de vot uninominal, considerat nepotrivit
pentru viața politică românească.23
În prezent, structura Camerei Senatului este următoarea:
 Președinte;
 Biroul permanet;
 Grupuri parlamentare;
 Comisii parlamentare;
 Serviciile Senatului
Președintele Senatului este ales prin vot secret prin intermediul buletinelor de vot pe care
sunt inscrise numele și prenumele tuturor candidaților propuși de către grupurile
parlamentare, fiecare grup putând face doar o singură propunere. Președintele este desemnat
în momentul în care, la primul tur de scrutin, a primit votul majorității senatorilor. În cazul în
care un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se otrganizează un al doilea tur de
23
http://parlament.ro/, accesat în data de accesat în data de 19.06.2020, ora 23:20.
27
scrutin la care participă primii candidați clasați, respectiv cei care au obținut cel mai mare
punctaj în urma voturilor. Președintele Senatului este ales pe durata mandatului acestei
Camere.
În ceea ce privește Biroul permanet, acesta este compus din Președintele Senatului care
îndeplinește și funcția de președinte a Biroului permanent, patru vicepreședinți, patru
secretari și patru chestori.
Biroul permanent se convoacă din oficiu de președintele Camerei Senatului ori la
solicitarea a unui număr de cel puțin cinci membri a unui grup parlamentar, ori a cel puțin
șapte senatori independenți.24
Sistemul electoral
Metoda votului este sistemul mixt proporțional, candidații care obțin peste 50% din
voturi câștigă alegeri. În ceea ce privește sistemul proporțional, locurile sunt distribuite mai
întâi la nivel de județ și apoi la nivel național. Dacă o partidă are dreptul la mai multe locuri
decât cele disponibile în județ, se creează astfel locuri suplimentare în județ și locuri
exagerate. Vârsta la care a permis să se prezinte la alegeri: 33 de ani.
Durata mandatului unui senator este de 4 ani.
SISTEMUL SESIUNILOR
A - SESIUNI ORDINARE
 Două sesiuni obișnuite pe an:
 Prima din februarie până în iunie,
 Al doilea din septembrie până în decembrie.
B - SESIUNI EXTRAORDINARE
 La cererea președintelui României,
 Din biroul permanent al fiecărei camere,
 Cel puțin o treime din deputați sau senatori.
C - SESIUNI CĂTRE DREPT
24
https://www.senat.ro/default.aspx?Sel=56D57EF4-EAFD-4D42-94CD-3A0324DBA0A2 , accesat în data de
19.06.2020, ora 23:30.
28
 în termen de 24 de ore de la declanșarea unei agresiuni armate;

 în termen de 24 de ore de la o declarație de război sau o mobilizare;
 în termen de 48 de ore de la stabilirea stării de asediu sau de urgență.
În ceea ce privește Puterea Legislativă, aceasta se prezintă astfel:
1) Inițiativă legislativă
Senatorii au inițiativă legislativă comună cu Guvernul, deputații și cel puțin 100.000 de
cetățeni cu drept de vot și aparținând cel puțin ¼ din județele țării (5.000 de semnături vor fi
colectate în fiecare județ, precum și în orașul București) (cetățenii nu au nicio inițiativă privind
legislația bugetară și internațională, amnistii și grațieții).
2) Dreptul la modificare
Da.
3) Procedura legislativă
a) Depunerea proiectelor
Sunt primite pentru prima dată la Camera Deputaților: proiecte și proiecte de lege ale
membrilor privați, destinate să ratifice tratatele și acordurile internaționale, măsurile legislative
rezultate din implementarea lor, proiectele de lege organice privind serviciul public de radio-TV,
Avocatul Poporului, Consiliul legislativ, crearea unor organisme de administrare independente,
incompatibilități cu privire la membrii Guvernului, prevederi electorale, de apărare sau de
jurisdicție, obligații militare. Alte proiecte sau proiecte de lege ale membrilor privați vor fi
transmise Senatului în primul rând.25
b) Procedura naveta
Prima cameră informată în materie decide în termen de 45 de zile. Acest termen se
prelungește la 60 de zile pentru anumite texte complexe. După expirarea termenului, textul este
considerat adoptat.26
25
https://www.senat.ro/default.aspx?Sel=4C19AA9A-01DD-42F1-927A-AF36B019CDC4#, accesat în data de
20.06.2020, ora 08:00.
26
https://www.senat.fr/senatsdumonde/english/romania.html, accesat în data de 20.06.2020, ora 10:00.
29
Textele adoptate sunt trimise celeilalte camere. Când a doua cameră la care s-a făcut referire
modifică textul, dispozițiile modificate sunt trimise înapoi la prima cameră, care va decide
definitiv într-o procedură de urgență.
Legile organice sunt adoptate de majoritatea membrilor din fiecare cameră, iar legile ordinare
de majoritatea membrilor prezenți.
c) Promulgare și dezbatere nouă
Președintele României promulgă proiectul de lege în termen de 20 de zile de la primirea sa.
Înainte de promulgare, președintele poate solicita o dată Parlamentului să reexamineze
proiectul de lege.
Termenul de promulgare se reduce apoi la 10 zile.
d) Competența Consiliului legislativ
Consiliul legislativ este un organ consultativ al Parlamentului. Oferă consultanță cu privire la
proiectele de acte normative în vederea armonizării, unificării și coordonării legislației. Păstrează
registrul oficial al legislației române.
Activarea legislației
a) Numai legea ordinară
Ordonanțele devin nule dacă nu au fost ratificate de Parlament în termenul fixat, în cazul în
care statutul de împuternicire o va solicita.
b) Ordonanțe expediate
Guvernul poate adopta ordonanțe rapide cu un motiv specific, pentru situații extraordinare
numai în care normele nu pot fi suspendate.
Ordonanțele expediate vor intra în vigoare numai în momentul în care au fost aduse în
Parlament. Dacă Camerele nu stau în ședință, acestea trebuie să fie convocate în termen de 5 zile
de la depunerea sau trimiterea. Dacă Camera informată în această privință nu ia o decizie cu
privire la ordonanță într-un termen maxim de 30 de zile de la depunerea acesteia, aceasta este
considerată ca fiind adoptată și este trimisă celeilalte camere, care va decide, de asemenea,
printr-o procedură de urgență. Ordonanțele expediționale care conțin norme precum legile
organice sunt aprobate cu majoritatea deputaților și senatorilor.
30
Ordonanțele expediționale nu pot fi adoptate cu privire la legile constituționale și nu pot fi în

detrimentul sistemului instituțiilor fundamentale ale statului, drepturilor, libertăților și
îndatoririlor furnizate de Constituție, drepturilor electorale și nici nu au ca scop măsuri de
confiscare a unor proprietăți publice.27
2.3. – Prezentarea și analiza domeniului studiat – prezentarea rezultatelor cercetării
și discuții
Scopul lucrării este acela de a cerceta și afla care este nivelul de încredere al cetățenilor în
autoritățile publice, respectiv Camera Senatului și capacitatea acesteia de adaptare la o
digitalizare a activității.
Lucrarea de față a fost construită pe baza unui instrumentar metodologic menit să o
integreze la nivelul cercetării empiriceo plajă cât mai largă de observație, analiză și cunoaștere
sistematică a temei cercetare. Obiectivul central al metodei alese este descrierea, iar instrumentul
de cercatare utilizat este chestionarul.
Chestionarul a fost construit pe baza unei documentări amănunțite cu privire la
modalitatea de organizare a activității Camerei Senatului, dar și a predispoziției senatorilor de a
se adapta și de a îmbrățișa fenomenul de digitalizare.
Chestionarul are un număr de 9 întrebări atât închise, cât și două deschise și a fost aplicat pe
un eșantion de 50 de persoane, de gen masculin și feminin, cu un nivel de studii de la mediu spre
superior.
Întrebările chestionarului sunt următoarele:
1. Numele și prenumele?;
2. Ce vârstă aveți;
3. Sex?;
4. Studiile absolvite?;
5. Care este nivelul de încredere în Senatul României?;
6. Considerați că în momentul de față Senatul României are o activitate digitalizată
funcțională?;
27
Idem
31
7. Pe o scală de la 1 la 5, considerați că senatorii sunt deschiși la noile adaptări și înțeleg

foarte bine conceptual de digitalizare?;
8. Ce soluții credeți că ar fi opportune pentru adoptarea digitalizării activității Senatului?;
9. Dacă ar fi să schimbați ceva în organizarea sau activitatea Senatului, ce anume ași
schimba?
În urma centralizării răspunsurilor, s-au înregistrat următoarele rezultate:
La întrebarea unu, respectiv Numele și prenumele, au răspuns un număr de 51 de persoane,
atât femei, cât și bărbați, însă ponderea respondenților a fost mai mult masculină decât feminină,
acest lucru putând fi interpretat că bărbații par să fie mult mai interesați de fenomenul
digitalizării decât femeile, chiar și de activitatea Camerei Senatului României.
La întrebarea numărul doi, respectiv Ce vârstă aveți?, au fost următoarele segmente de
vârstă:
 18 – 25 de ani;
 25 – 35 de ani;
 35 – 45 de ani;
 45 – 65 de ani.
Ce vârstă aveți?
6
5
3 4
2
0%
0
1 0 0 0 0%
0
60% 38% 2%
1 2 3 4 5
În urma completării chestionarului, a rezultat un procent de 60,0%, ocupat de segmentul de

vârstă cuprins între 18 – 25 de ani, un rezultat destul de mare, ceea ce denotă un interes mai mare
32
în rândul populației tinere cu privire la fenomenul de digitalizare, dar și o curiozitate asupra

componenței și activității desfășurate de Camera Senatului.
Un procent de 38% este ocupat de segmentul de vârstă cuprins între 25-35 de ani, categoria
35 – 45 de ani, cu un procent de 2%, categoria de vârstă cuprinsă peste 45 - 65 de ani
înregistrând un rezultat de 0%, semnificând faptul că persoanele care se încadrează în această
categorie nu au luat parte la acest studiu.
Întrebarea numărul trei face referire la genul respondenților prin întrebarea “Sex?”
Maculin 38.30%
Feminin 61.70%
Chart Title
Maculin Feminin
La întrebarea numărul patru “Studiile absolvite?”, au fost următoarele variante de răspuns:

 Fără studii;
 Școala generală;
 Liceu;
 Universitare;
 Postuniversitare;
 Doctorat
Rezultatele înregistrate variază, respectiv a reieșit fapul că 42% dintre respondenți la
întrebare au studii liceale, 38% au studii universitare și doar un procent de 20% au studii
postuniversitare.
33
Studiile absolvite?
Fără studii
Scoala generala
19% Liceu
Universitare
40% Postuniversitare
Doctorat
40%
La întrebarea numărul cinci “Care este nivelul de încredere în Senatul României?”, aceasta
este o întrebare scalată, de la 1 la 5 unde 1 reprezintă nivelul cel mai scăzut de încredere, iar
numărul 5, nivelul cel mai ridicat.
În urma completării chestionarului, au rezultat următoarele:
Chart Title
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
Gradul de încredere Procentaj

1 – foarte puțin 14%
2 – puțin 8.0%
3 – destul de mult 44%
4 - mult 18%
34
5 – foarte mult 16%
44% s-au arătat destul de încrezători în Senatul României, un procent de 18% au

încredere multă, 16% foarte multă, un procent de 14% au foarte puțină, iar 8% au încredere
puțină în Senatul României.
Întrebarea numărul șase “Considerați că în momentul de față Senatul României are o
activitate digitalizată funcțională?” a fost construită cu scopul de a afla dacă cetățenii consider că
Senatul are o activitate digitalizată funcțională.
“Pe o scală de la 1 la 5, considerați că senatorii sunt deschiși la noile adaptări și înțeleg foarte
bine conceptul de digitalizare?”
Gradul de deschidere Procentaj

1 - foarte mic 12.0%
2 - mic 20%
3 - mare 32%
4 - destul de mare 28%
5 - foarte mare 8%
Conform rezultatelor obținute, un procent de 32% consideră că senatorii au un grad de

deschidere mare cu privire la noile adaptări lși digitalizare, 28% dintre respoindenți au fost de
părere că senatorii au un grad destul de mare, 20% sunt de părere că gradul este mic de adaptare,
iar 12% consideră gradul este foarte mic de adaptare a senatorilor la noile adaptări și nu înțeleg
foarte bine conceptul de digitalizare.
35
Pe o scală de la 1 la 5, considerați că senatorii sunt deschiși la noile adaptări și

înțeleg foarte bine conceptual de digitalizare?
35.00%
30.00%
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
1 2 3 4 5
8. Ce soluții credeți că ar fi oportune pentru adoptarea digitalizării activității Senatului?

La întrebarea aceasta, respondenții au avut răspunsuri variate, unele mai complexe, cu soluții
oferite altele au fost de tip recomandare. În tabelul de mai jos, voi atașa răspunsurile primate în
urma datelor colectate, respectiv:
Implicarea unor Eliminarea birocratiei Site/platforma prin Calmitate
persoane specializate care poate urmari
in acest domeniu oricine sedinte
Lobby pentru Votare electronică Unde un cetățean Informarea/educarea
digitalizare român să-și poată membrilor Senatului
administra digital o în privința importanței
cerere către o utilizării şi a modului
instituție publică și de utilizare
transmisă în format
PDF prin mail
Nu stii Folosind dispozitive x Generarea automată
inteligente de documente pre-
completate
(3x) O bună funcționare a Dobandirea Un proiect de lege
36
platformei pe care majoritatii in senatul bine structurat în acest

aceștia lucreaza Romaniei de catre sens și multă
partidul National implicare din partea
Liberal persoanelor
competente
Promovarea a tot ceea Aparatură cât mai În primul Nu reprezinta un
ce înseamnă performantă rând,aplicarea unui subiect de interes
digitalizare! curs comun a
Senatului pentru
înțelegerea și
exersarea activității pe
plan digital.Dupa
toate
acestea,evaluarea din
partea unei
multitudini a
digitalizarii cu idei
concrete si in final
punerea sau
depunerea in aplicare
a activității in acest fel
Fonduri suplimentare x În primul rand trebuie Desemnarea unei
pentru digitalizare si sa se update-ze ei la instituții care va fi
crearea unor softuri tehnologia actuala... responsabila pentru
noi pentru o Sunt foarte antici și în implementarea
accesibilitate mai gândire și în strategiei digitale,
bună modalitatea de amendarea legii
desfășurare a privind semnătura
activității lor. electronica,
Nu stiu Colaborarea temeinica Deschiderea spre Vot
37
cu Autoritatea acest concept

Națională privind
Digitalizarea
României
Arhivare corecta in Discutii libere și Securitatea datelor Sprijinul ADR
format electronic, pareri din partea mai
utilizarea mesajelor multor categorii
via e-mail/mesaj text sociale de oameni
telefon pt comunicate,
propuneri etc,
implementare
platforma centrala de
colectare a tuturor
informatiilor
Nu Promovarea tinerilor Mai mult de 12 clase In primul rand această
de valoare in măsură poate spori
Parlament raportul calitativ al
acestora, însă consider
că momentan o astfel
de activitate este
foarte greu de adoptat
in măsurile in care
fondurile pentru astfel
de lucruri necesita
îmbunătățiri.
Pregatirea Prezenta activa pe Nu cunosc
profesionala a rețelele de socializare
angajatilor
Implementarea unui x
soft adecvat
Implicare In primal rand
38
implicare si dorința de
a aduce întreg
sistemul la un nivel
mediu de dezvoltare.
Să poată accesa toată Discuții
lumea
Au alte treburi mai
importante de făcut
decat administrarea
unor fonduri într un
spațiu inutil
9. Dacă ar fi să schimbați ceva în organizarea sau activitatea Senatului, ce anume ași

schimba?
Având în vedere faptul că această întrebare este deschisă, respondenții au oferit răspunsuri
variate cu privire la ce anume ar schimba în organizarea sau activitatea Senatului. În tabelul de
mai jos, voi expune răspunsurile primite în urma completării chestionarului și anume:
Nu stiu Formatul prea încărcat Senatul ar functiona si Nu am ce schimba,
al site-ului cu mai putini membri totul este perfect
Modul de cooperare Numar mai mic de Nimic, momentan Momentan nimic
senatori
As introduce mai mult Nu răspund Modul de abordare a x
tineret problemelor si
implicarea până la
sfârșit in rezolvarea
problemelor
Multe! Nu as accepta Numărul senatorilor Activitatea lor sa fie L-as face mai mic,
în primul rand toți vizibilă, indiferent de mai putini senatori
babaci pe post de partidul politic
senatori. Cei care nu
cunosc operativitate
39
pc-ului și al modului
de transmitere a
informațiilor în
mediul online. M-aș
acsa pe informațiile
documentate și
corecte din teriotorii
și as pune accent pe
acest lucru. Dacă
fiecare din senatori ar
face ceva pentru
teritoriul lui, zona lui,
cu siguranță lucrurile
vor avea o ascensiune
pozitiva.
Transparenta Persoanele incapabile Experienta in politica Majoritatea
ce nu-și pot exercita nu mă califica pentru Parlamentara
corect atribuțiunile a da astfel de sfaturi
dar dupa parerea mea
ar trebui sa se lucreze
pe partea de
organizare
Nu răspund Sunt multe aspecte Mai multa Tot
care pot fi transparenta in
îmbunătățite activitate
Pe cei care ocupa Persoanele false, Probabil mai multa Nimic
funcția de senator, proprile interese implicare din partea
care nu au perspectiva tuturor și alegerea
și care țin totul pe loc. unor oameni
competenți de aceasta
40
funcție.
Nu sunt prea bine Eliminarea birocrației. Tot
informat politic
Transparenta și Comunicarea In ceea ce privește
comunicarea cu activitatea senatorilor,
oamenii implicit organizarea,
cei care nu sunt activi,
ar trebui demiși
Consider că Tara Oameni
activitatea trebuie
îmbunătățită pentru a
garanta o evoluție
bună a țării, găsirea de
fonduri europene și
sprijinirea tinerilor
este un lucru foarte
important pentru a
spori economia tarii.
Personalul fara
pregatire profesionala
Orientările
Mai multa comunicare
Nu ma pricep
Durata medie de completare a chestionarului a fost între 1 min și 60 de minute, cea mai mare
perioadă de completare a chestionarului.
2.4. – Propuneri
Având în vedere faptul că România se află pe ultimul loc din Europa cu privire la
adoptarea instrumentului de digitalizare, sunt de părere că este nevoie de o instruite mult mai
mare a tuturor funcționarilor publici., iar în cazul nostrum al tuturor membrilor ce compun
Camera Senatului României, deoarece sistemul electronic actual este încă învechit, iar multe
persoane ngajate în cadrul autorităților publice, respectiv a Senatului României, nu s-au adaptat
41
încă la noile metode de comunicare și de lucru, respective utilizarea într-un mod cât mai frecvent
a sistemului de lucru digitalizat.
Una dintre cauzele pentru care România încă nu reușește să se adapteze și să
implementeze un sistem digital performant ar fi lipsa unui buget clar stabilit și conturat, un
buget de investiție care să urmărească creșterea calității activităților autorităților publice,
respectiv și a Senatului, deoarece, pe parcursul lucrării am încercat să expun cauzele și efectele
negative cu privire la sistemul greoi de gestionare a activității autoritășilor publice, precum și
simplificarea și eliminarea birocrației, ceea c ear conduce în mod sigur la performanța sistemului
de activitate, cetățenii find mulțumiți și entuziasmați de faptul că nu mai sunt nevoiți să se
deplasese până la secretariatul Senatului României, ori a oricărei autorități publice pentru a
depune documente, respectiv proiecte legislative sau sesizări cu privire la anumite problem
contingente ale societății.
Seria de propuneri în ceea ce privește digitalizarea Camerei Senatului este diversă,
mizându-se foarte mult pe eliminarea birocrației, dar și a numărului de senatori. O propunere
oportună pentru simplificarea și eliminarea birocrației este introducerea unui sistem de vot
electronic, dar și aplicarea unui curs comun a Senatului pentru înțelegerea și exersarea activității
pe plan digital.
Totodată, pentru ca nivelul de încredere în Camera Senatului să sporească, este nevoie de
o transparentizare a activității și a deciziilor pe care le iau senatorii, astfel încât cetățenii să poată
fi la current cu toate propunerile, interpelările și rezultatele la care au ajuns demnitarii cu privire
la anumite subiecte stringente ale societății.
De asemenea, pentru o bună funcționare, dar și o fluidizare a informațiilor, ar fi necesară
alocarea unor fonduri suplimentare pentru digitalizare si crearea unor softuri noi pentru o
accesibilitate mai bună.
În ceea ce privește activitatea senatorilor, pe lângă oferirea de transparență la nivel de
proiecte legislative dezbătute și adoptate, aș vedea util și aș recomanda, sesiuni de dezbatere
online astfel încât cetățenii care doresc să participe virtual la ședințe și să fie la current cu tot
ceea ce se discută, să o poată face. Totodată, aș miza chiar și pe posibilitatea cetățenilor de a
42
transmite întrebări în timp real prin intermediul unei aplicații digitale, senatorii fiind nevoiți
astfel să și ofere un răspuns prompt la întrebările relevante.
O altă recomandare este cea de documentare temeinică în teritoriu și colectarea
problemelor cu care se confruntă cetățenii din anumite zone ale țării, precum și a informațiilor de
la nivel local și central, cu scopul de a fi la curent cu realitatea cotidiană și de a putea realize și
adopta legi care să fie în folosul cetățenilor României.
Voi trece în revistă și câteva recomandări în ceea ce privește site-ul Camerei Senatului
României, deoarece informațiile care apar online trebuie să fie foarte bine structurate, cât mai
concise și cu un limbaj comun astfel încât să fie pe înțelesul tuturor cetățenilor.
Formatul actual al site-ului etse unul destul de încărcat, puțin greu de urmărit și tocmai de
aceea aș sugera o reconstruire și o reorganizare a site-ului într-o maniera cât mai clară și mai
calitativă din punct de vedere al modalității de prezentare a informațiilor.
2.5. - Concluzii
În lucrarea de față, am dorit să aflu care este situația actuală a autorităților publice cu
privire la fenomenul de digitalizare, în special Camera Senatului României și cât de deschiși sunt
senatorii în momentul în care este nevoie să se utilizeze și să se implementeze un sistem digital
care să eficientizeze și să ușureze activitatea.
Lipsa de profesionalism, vizarea unor domenii pe care senatorii nu au expertiză, însă emit
propuneri legislative, ori neimplicarea acestora așa cum se cuvine în tot ceea ce semnifică
activitatea de legiferare, toate aceste aspecte conduc la un dezechilibru la nivel de organizare și
un proces greoi în ceea ce privește redactarea, dezbaterea și adoptarea proiectelor de lege.
În ceea ce privește adapatarea Camerei Senatului la digitalizare, în urma chestionarului
aplicat pe un eșantion de 51 de respondenți, dintre care 60% sunt femei, iar 40% bărbați, a reieșit
faptul că este necesară implicarea unor persoane specializate în domeniu. De asemenea, este
necesar ca autoritățile publice, respectiv și Camera Senatului României să colaboreze într-o
manieră cât mai temeinică și eficientă cu Autoritatea Națională privind Digitalizarea României,
acest lucru putând conduce la o dechidere mai mare spre acest concept din partea senatorilor, dar
43
și gândirea și implementarea unor măsuri în ceea ce privește securitatea cibernetică și protejarea

datelor cu character personal.
O altă concluzie la care s-a ajuns în urma cercetării este aceea că este necesară o arhivare
corectă în format electronic, utilizarea mesajelor via e-mail/mesaj text pe telefon pentru
comunicate, propuneri etc., implementare a unei platforme central de colectare a tuturor datelor
și informațiilor din teren și din solicitările venite din partea cetățenilor.
În ceea ce privește partea de recomandări, acestea ua fost variate, unele mai complexe,
altele mai simple, însă marea majoritate a respondenților au pus accentual pe transparentizarea
activității Senatului României, precum și eliminarea birocrației și o comunicare mai eficientă a
senatorilor, precum și a funcționarilor publici pentru ca cetățenii să poată înțelege mecanismul de
funcționare a autorității public și să aibă garanția faptului că problemele lor sunt dezbătute și că
se încearcă găsirea unor soluții potrivite pentru ei și pentru societate.
În încheiere, dorescă să menționez faptul că scopul cercetării a fost atins prin intermediul
eșantionului pe care a fost aplicat chestionarul, cei 51 de respondenți oferind răspunsuri și soluții
diverse cu privire la digitalizarea activității Senatului României.
Recomandările mele cu privire la adoptarea mecanismului de digitalizare a activității din
cadrul Senatului sunt următoarele: transparentizarea activității autorității și posibilitatea de
participare public a cetățenilor la dezbateri, crearea unei platform online în care să poată fi
adresate întrebări în timp real de către cetățenii României cu privire la problemele actuale ale
societății, precum și comentarii cu privire la anumite proiecte de lege și nu în ultimul rând, o
implicare mare din partea decidenților, seriozitate și professionalism.
44
Bibliografie și Anexe
Surse bibliografice:
1. Dholakia, N.,.; Dholakia, R.R.; Park, M. Internet and electronic markets: An economic
framework for understanding market-shaping infrastructures. In Global E-Commerce
and Online Marketing: Watching the Evolution; Dholakia, N., Fritz, W., Dholakia, R.R.,
Mundorf, N., Eds.; Quorum: Westport, CT, USA, 2002;
2. Giebel, M., , Digital divide, Knowledge and Innovations. J. Inf. Inf. Technol. Organ.
2013;
3. Rizzell, S., ; Spada, A., The Oversight of Behavioral Economics on Hayek’s Insights. In
Hayek and Behavioral Economics; Palgrave Macmillan: London, UK, 2013;
45
Publicații
4. Angell, I., , ‘Winners and Losers in the Information Age’, 1996, Culture and Society, vol.
34, no. 1;
5. Bailur, R. and, Heeks, S., ‘Analyzing e-Government Research: Perspectives,
Philosophies, Theories, Methods, and Practice’, 2007, Government Information
Quarterly, vol. 24, no. 2;
6. Bimber, B., , ‘Information and Political Engagement in America: The Search for Effects
of Information Technology at the Individual Level’, 2001, Political Science Quarterly,vol.
54, no. 1;
7. Chevallier, M., ‘Internet Voting, Turnout and Deliberation: A Study’, 2009, Electronic
Journal of e-Government, vol. 7, no. 1;
8. European Commission (2016). The EU eGovernment Action Plan 2016-2020.
Accelerating the digital transformation of government. disponibil la http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52016DC0179, accesat în data de
17.06.2020, ora 21:00.
9. Hinţea, C.E., ‘Reform and Management in Romania. Strategy and Structural Change’,
2011, Revista de cercetare şi intervenţie socială, vol. 34;
10. Priisalu and Ottis, Personal control of privacy and data: Estonian experience, 2017,
disponibil la https://link.springer.com/article/10.1007/s12553-017-0195-1#Sec9, accesat
în data de 17.06.2020, ora 21:30;
11. Tallinn Ministerial Declaration on eGovernment, online available:
http://ec.europa.eu/newsroom/document.cfm?doc_id=47559, accesat în data de
17.06.2020, ora 20:30
12. Yildiz, M., ‘E-government Research: Reviewing the Literature, Limitations, and Ways
Forward’, 2007, Government Information Quarterly, vol. 24, no. 3;
Surse web
13. http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/544-2001.php, accesat în data de
19.06.2020, ora 17:00
46
14. http://parlament.ro/, accesat în data de accesat în data de 19.06.2020, ora 23:20.

15. https://joinup.ec.europa.eu/sites/default/files/inlinefiles/Digital_Government_Factsheets_
Romania_2019.pdf, accesat în data de 19.06.2020, ora 14:30
16. https://joinup.ec.europa.eu/sites/default/files/inlinefiles/Digital_Government_Factsheets_
Romania_2019.pdf, accesat în data de 19.06.2020, ora 23:00
17. https://www.apubb.ro/cep/wp-content/uploads/2013/10/Reforma-%C3%AEn-administra
%C5%A3ia public%C4%83.-Studiu-privind-e-Guvernarea-la-nivelul-Uniunii-
Europene.pdf, accesat în data de 19.06.2020, ora 14:00.
18. https://www.ndi.org/sites/default/files/029_ww_onechamber_0.pdf, accesat în data de
19.06.2020, ora 21:00
19. https://www.senat.fr/senatsdumonde/english/romania.html, accesat în data de 20.06.2020,
ora 10:00.
20. https://www.senat.ro/default.aspx?Sel=4C19AA9A-01DD-42F1-927A-
AF36B019CDC4#, accesat în data de 20.06.2020, ora 08:00.
21. https://www.senat.ro/default.aspx?Sel=56D57EF4-EAFD-4D42-94CD-
3A0324DBA0A2, accesat în data de 19.06.2020, ora 23:30.
47

New Microsoft Office Word Document 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

New Microsoft Office Word Document 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Digitalizarea în cadrul autorităților publice

Studiu de caz: Senatul României

Studiu de caz: Senatul României

Studiu de caz: Senatul României

Partea II – Contribuţii personale…………………………………………………………….25 - 43

Partea III – Bibliografie și anexe……………………………………………………………44 - 47

Studiu de caz: Senatul României

Glosar termini. Definiții

DGM – Model digital guvernamental

Studiu de caz: Senatul României

Am ales să cercetez și să analizez tema “Digitalizarea în cadrul autorităților publice. Studiu

Studiu de caz: Senatul României

Studiu de caz: Senatul României

Partea I – Stadiul cunoaşterii în domeniul studiat

1.1. – Importanţa şi relevanţa temei alese

Am ales să cercetez și să analizez tema “Digitalizarea în cadrul autorităților publice.

Studiu de caz: Senatul României

 Concluziile și recomandările venite din partea celor 51 de respondenți la chestionar

Studiu de caz: Senatul României

Senatului, Alina Ghorghiu, prin depunerea unui proiect de modificare a regulamentului

Studiu de caz: Senatul României

Era digitală modernă în dezvoltarea activității autorităților publice se bazează pe o serie de

Studiu de caz: Senatul României

guvernamentale, care în timp real pot rezolva sarcinile și răspund la abaterile de la

Studiu de caz: Senatul României

Studiu de caz: Senatul României

legitimitatea autorității publice în „sfera individului alegerea morală "este în creștere

Studiu de caz: Senatul României

Modelul digital guvernamental (DGM) asigură rolul activ al cetățenilor în producția de

Studiu de caz: Senatul României

În primul rând, cred că este necesar și important să explic conceptul de administrație

Studiu de caz: Senatul României

Studiu de caz: Senatul României

 Apel la asistență: utilizatorii doresc să aibă o bună disponibilitate de funcționalități clare

Studiu de caz: Senatul României

 Caracteristicile utilizatorului: aceste caracteristici includ elemente care permit cetățenilor

Studiu de caz: Senatul României

Studiu de caz: Senatul României

de plăți al României (Ghiseul.ro) a fost modernizat cu un punct de acces eDelivery, care a

Studiu de caz: Senatul României

 Domeniul de acțiune 3 - Comerț electronic, cercetare și dezvoltare și inovare în domeniul

Studiu de caz: Senatul României

Studiu de caz: Senatul României

LCEN-urile conectează comunitățile locale (școli, oficii publice și biblioteci) la internet.

Studiu de caz: Senatul României

Studiu de caz: Senatul României

Partea II – Contribuţii personale

Studiu de caz: Senatul României

Studiu de caz: Senatul României

Susținătorii bicameralismului au prevalat, iar pe 20 mai 1990, alegătorii români au ales

Studiu de caz: Senatul României

Studiu de caz: Senatul României

 în termen de 24 de ore de la declanșarea unei agresiuni armate;

Studiu de caz: Senatul României

Studiu de caz: Senatul României

Ordonanțele expediționale nu pot fi adoptate cu privire la legile constituționale și nu pot fi în

Studiu de caz: Senatul României

7. Pe o scală de la 1 la 5, considerați că senatorii sunt deschiși la noile adaptări și înțeleg

În urma completării chestionarului, a rezultat un procent de 60,0%, ocupat de segmentul de

Studiu de caz: Senatul României

în rândul populației tinere cu privire la fenomenul de digitalizare, dar și o curiozitate asupra

La întrebarea numărul patru “Studiile absolvite?”, au fost următoarele variante de răspuns:

Studiu de caz: Senatul României

Gradul de încredere Procentaj