MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAII INTERNAIONALE
STIINE POLITICE SI ADMINISTRATIVE
CATEDRA RELAII INTERNAIONALE

Carp Cristina 203 Relaii Internaionale

Fondurile Structurale

Conductor tiinific:
lector universitar

Ilasciuc Andrei,

CHISINAU, 2016

Cuprins

Introducere .3
Analiza ...4
1.1 Definire Fondurile structurale ..5
1.2 Stabilirea bugetului este cel mai complex si de durata proces decizional
din UE.....................................................................................................5
1.3 Rolul si importanta Fondurilor Structurale.............................................9
1.4 Alocarea si accesarea Fondurilor Structurale.......................................13
Politica Regionala a Uniunii Europene..............................................14
Competitia...........................................................................................14
Competitivitate Regionala si Ocuparea fortei de munca......................15
Cooperarea Teritoriala Europeana........................................................16
Concluzia....................................................................................................19
Bibliografia ................................................................................................20

Introducere
Politica de coeziune a Uniunii Europene, dei este o politic veche de mai bine de
30 de ani, a suferit o serie de transformri n ceea ce privete nivelul obiectivelor
specifice cat i a instrumentelor prin care acestea au fost puse n practic i
alocrile financiare.Uniunea Europen este probabil cel mai important finanator
mondial ce acord statelor membre peste 40 de miliarde de euro anual prin
intermediul diferitelor programe i instrumente financiare.Fondurile Structurale
sunt generic, a doua investiie ca pondere, dup Politica Agricol Comun, din
bugetul Uniunii Europene. Pentru anul 2007, bugetul Comisiei Europene a alocat o
pondere mai mare obiectivelor coeziune economic i social, precum i creterea
competitivitii economice dec sectorului agricultur ce a fost , ca pondere, cea
mai mare investiie din bugetul Uniunii pentru o lung perioad de timp.
3

Prin intermediul Fondurilor Structurale sunt finanate proiecte care contribuie la

dezvoltarea zonelor mai puin avansate, prin investiii pentru coeziune economic i
social, n domenii precum dezvoltarea resurselor umane, a infrastrcuturii locale i
regionale, servicii sociale cat i servicii turistice.Scopul investiiilor ce au la baz
aceste fonduri este crearea de locuri de munc, creterea nivelului competitivitii
i mbuntirea calitii vieii pentru populaia rilor member ale Uniunii
Europene. Fondurile Structurale trebuie gestionate i direcionate nct s permit
apropierea decalajelor ntre regiuni i s nu le adanceasc.
Nota distinct pe care UE o realizeaz, n tot acest peisaj, const n atenia pe care
o acord faptului c nu toate regiunile se bucur de aceleai condiii economice,
geografice i sociale i, c urmare a acestei realiti, nu toate pot concura de pe
aceleai poziii. Actualitatea temei consta n faptul ca n zilele cotidiene orice stat
prin diverse metode sau prin anumite performatie are drept scop primordial
atragere ct mai multor investitii pentru dezvoltarea localitatii sau a statului.
Deasemenea fiecare stat din cadrul Uniunii Europene obiectivul acestor este
urmtorul prin intermediul fondurilor sa ndeplineasc angajamentele asumate i s
se ridice la nivelul care la pus drept scop. Totodata fondurile structurale pe ling
resursele financiare i ajutor de care se beneficiaza reprezint i o sursa de
renovarea, ridicarea nivelului de trai a statului. Prin urmare fondurile structurale
sunt actuale deoarece reprezint un scop major pentru fiecare stat nct oricare
dorit sa beneficieze de acetia, oricine indeplineste criteriile stabilite in Programul
cadru de implementare pentru fiecare domeniu major de interventie (Programele
cadru de implementare trebuie prezentate pe paginile de internet ale ministerelor in
care se afla Autoritatile de Management).
Concluzionind cele spune mai sus cu certitudine putem afirma ca fondurile
structurale reprezint n primul rind un avantaj major pentru orice stat din cadrul
Uniunii Europene, n mod special cele recent intregate n UE deoarece prin
intermediul fondurilor structurale acetia au posibilitatea de dezvoltare i atingerea
nivelului ca celelalte state din cadrul Uniunii Europene.

[1] C. Staiculescu, Solicitarea cu success a fondurilor

europene, Editie Martie, Ed. Forum, Bucuresti, 2006,

Actualitatea temei consta n faptul ca n zilele cotidiene orice stat prin diverse
metode sau prin anumite performatie are drept scop primordial atragere ct mai
multor investitii pentru dezvoltarea localitatii sau a statului. Deasemenea fiecare
stat din cadrul Uniunii Europene obiectivul acestor este urmtorul prin intermediul
fondurilor sa ndeplineasc angajamentele asumate i s se ridice la nivelul care la
pus drept scop. Totodata fondurile structurale pe ling resursele financiare i ajutor
4

de care se beneficiaza reprezint i o sursa de renovarea, ridicarea nivelului de trai

a statului. Prin urmare fondurile structurale sunt actuale deoarece reprezint un
scop major pentru fiecare stat nct oricare dorit sa beneficieze de acetia, oricine
indeplineste criteriile stabilite in Programul cadru de implementare pentru fiecare
domeniu major de interventie (Programele cadru de implementare trebuie
prezentate pe paginile de internet ale ministerelor in care se afla Autoritatile de
Management).
Concluzionind cele spune mai sus cu certitudine putem afirma ca fondurile
structurale reprezint n primul rind un avantaj major pentru orice stat din cadrul
Uniunii Europene, n mod special cele recent intregate n UE deoarece prin
intermediul fondurilor structurale acetia au posibilitatea de dezvoltare i atingerea
nivelului ca celelalte state din cadrul Uniunii Europene.

M. Vincze, Dezvoltare regionala si rurala, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2000, p. 39

1.1 Definitia Fondurilor Structurale (FS).

Fondurile Structurale sunt instrumente financiare nerambursabile
administrate de catre Comisia Europeana, al caror scop este sa acorde sprijin la
nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, in
principal, regiunilor mai putin dezvoltate, in scopul de a consolida coeziunea
economica si sociala in Uniunea Europeana (UE).

Fondurile Structurale sunt folosite pentru a dezvolta planuri de colaborare

regionala pentru perioade de trei sau sase ani intre statele membre, fiind
coordonate de catre Comisia Europeana. Acestea permit o planificare pe termen
lung mai eficienta si o mai mare coerenta intre proiect.
1.2 Scurt istoric privind Fondurile Structurale.
Uniunea Europeana a avut anumite responsabilitati fata de domeniul
politicilor regionale. Aceste responsabilitati dateaza inca din 1957 cand, Tratatul de
la Roma, cerea Comunitatii Europene (CE) sa asigure o dezvoltare armonioasa,
prin reducerea disparitatilor intre regiuni si a gradului de inapoiere economica a
celor mai putin dezvoltate.Disparitatile se refera la nivelul venitului/locuitor, la
nivelul productiei si ocuparii fortei de munca, la rate diferite ale cresterii
economice. Uniunea Europeana a atribuit o importanta deosebita intaririi
coeziunii economice si sociale ale tarilor membre. Obiectivul Tratatului de la
Roma era reprezentat de crearea unei piete comune si de abordarea progresiva a
politicilor economice ale Statelor Membre, ca mijloace de realizare a unei extinderi
continue si echilibrate, a unei cresteri accelerate a standardelor de viata si a unor
relatii mai stranse intre Statele Membre. Totusi, pana pe la jumatatea anilor `70 nu
a fost adoptata nici o masura de politica adecvata. Insa, in acest interval, singurele
evenimente importante ar fi infiintarea in 1960 a Fondului Social European
(FSE), n 1962 a Ghidantei Agricole Europene cu Fondul de Garantare, iar n 1967
Comisia Europeana a decis infiintarea Directoratului General pentru Politica
Regionala.
In 1973, odata cu prima largire a Comunitatii Europene (include Marea
Britanie, Irlanda si Danemarca), politica regionala a devenit mult mai importanta.
Irlanda si Marea Britanie si-au indreptat atentia spre aceasta directie, astfel: Irlanda
a vazut in aceasta o cale pentru a-si depasi saracia si pozitia periferica, in vreme
ce

D. Johnson, C. Turner, European Business: Policy Challenges for the New Commercial
Environment, Ed. Routledge, London, 2000, p. 122

Marea Britanie a perceput-o ca pe o modalitate de a rezolva doua din

problemele sale si anume dezindustrializarea si contrabalansarea Politicii Agricole
Comune (PAC). Rezultatul acestui curent favorabil a fost crearea, n 1975, a
Fondului European pentru Dezvoltare Regionla (FEDR). Acestui fond i s-a alocat
mai putin de 5% din bugetul CE, iar aceste fonduri erau alocate conform unui
sistem de cote nationale, care urma ca fiecare stat membru sa primeasca un anumit
6

nivel garantat de sprijin.

Urmatoarea etapa a largirii CE se datoreaza Greciei in 1981 si mai tarziu

Spaniei si Portugaliei in 1986. Aceste state au adus cu ele o majorare importanta a
dezechilibrelor regionale in interiorul comunitatii. Grecia a negociat cu Comisia
Europeana introducerea unor instrumente economice specifice Sudului pentru a
contrabalansa presiunile economice si concurentiale datorate aderarii Spaniei si
Portugaliei, ambele cu o orientare economica similara a sectoarelor primare si
secundare ale economiei lor.
Prin Actul Unic European, intrat in vigoare in 1987 s-au stabilit obiective
comune in vederea realizarii pietei interne unice pana in 1992. Actul Unic
European creaza bazele unei politici reale de coeziune menite sa compenseze
constrangerile pietei unice pe care le resimt tarile meridionale si alte regiuni mai
putin favorizate. Adoptarea Programului Pietei Unice Europene in 1986 si
semnarea Actului Unic European au semnificat o noua era pentru politica de
coeziune economica si sociala din CE. Eliberarea barierelor in calea comertului si
libera circulatie a persoanelor, capitalului si serviciilor au fost insotite de
preocupari privind capacitatea regiunilor defavorizare de a face fata presiunilor
concurentiale ale pietelor. Actul Unic amendeaza Tratatul de la Roma prin
introducerea Titlului V, Articolele 130 a-e. Acesta are ca obiectiv incercarea de a
reduce disparitatile din ce in ce mai mari la nivelul dezvoltarii de-a lungul
Uniunii.Fraza relevanta din Tratat se refera la reducerea disparitatilor dintre
nivelele de dezvoltare ale diverselor regiuni si a ramanerii in urma a regiunilor
mai putin favorizate, inclusiv a zonelor rurale.(Articolul 130a).Ceea ce devine o
caracteristica importanta a Articolului 130 este faptul ca, acest articol infiinta cele
trei fonduri structurale avand scopul de a maximiza efectul crearii Pietei Unice si
de a suplimenta politicile economice ale statelor membre.
In comparatie cu anul 1975, fondurile distribuite prin FEDR au avut o
reprezentanta de 9% in 1987, fata de 5 % in 1975. Intre anii 1975 si 1988 toate
regiunile mai putin dezvoltate ale statelor membre au avut parte de asistenta
comunitara.
Adevarata revolutie in ceea ce priveste structura si functiunile politicilor
regionale din cadrul UE s-a petrecut insa abia in anul 1988, odata cu reforma
propusa in pachetul Delors I. Reforma din 1988 a avut ca scop coordonarea mai
eficienta a mijloacelor politicii regionale, iar aceasta a identificat cinci principii de
operare pentru Fondurile Structurale: concentrarea, parteneriatul, programarea,
aditionalitatea si monitorizarea. Efectul reformei din 1988 a fost cresterea
bugetului alocat politicilor regionale la 25% din bugetul total al CE.
Intrarea in vigoare a Tratatului Uniunii Europene a impus o noua revizuire a
Fondurilor Structurale, iar astfel scopul noilor reglementari a fost acela de a
7

consolida si imbunatati noile structuri, decat de a initia o alta reforma

fundamentala.

Ceea ce aduce un element nou in politica regionala a Uniunii este Tratatul de

la Maastricht (sau Tratatul asupra Uniunii Europene- TUE), care introduce Fondul
de Coeziune (FC),formulat pentru a asigura reusita acestui tratat. Decizia pentru
infiintarea acestui fond s-a luat pentru a furniza o contributie financiara
proiectelor din domeniul protectiei mediului si retelelor trans-europene, in
domeniul infrastructurii in transport, (Articolul 130d). Tratatul de la Maastricht a
transformat coeziunea economica si sociala intr-unul dintre obiectivele prioritare
ale Comunitatii, alaturi de o uniune economica si monetara si o piata unica
europeana. Prin crearea de criterii pentru convergenta economica si bugetara a
Statelor Membre, TUE a impus un control mai riguros al deficiturilor publice.
Pentru tarile mai putin bogate, acest fapt a insemnat o politica bugetara stricta
coroborata cu investitii in infrastructura, necesare accelerarii procesului de
dezvoltare. Acesta a fost momentul in care Uniunea a decis crearea Fondului de
Coeziune cu scopul de a sprijini tarile membre mai putin dezvoltate sa se integreze
in Uniunea Economica si Monetara in cele mai bune conditii, prin cofinantarea
proiectelor de investitii din domeniile transport si mediu.
Cea mai recenta reforma a Uniunii Europene, a avut loc odata cu lansarea
propunerilor din pachetul Santer 2000, la 16 iulie 1997. Presedintele de atunci al
Comisiei Europene, Jacques Santer, si-a facut cunoscuta viziunea sa asupra
politicilor Uniunii pentru perioada 2000-2006 in documentul cunoscut si sub
numele de Agenda 2000. Aceasta perioada este considerata ca fiind una dintre cele
mai remarcabile din istoria Uniunii Europene. Agenda 2000 isi propune
mentinerea coeziunii economice si sociale prin intermediul unor Fonduri
Structurale mai eficiente.Comisia a decis ca eficienta si transparenta Fondurilor
Structurale vor fi mult imbunatatite daca cele sapte obiective vor fi reduse la numai
trei si daca managementul acestora va fi simplificat si descentralizat, insa asupra
Fondului de Coeziune s-a decis sa nu se faca nici o schimbare. Astfel, schimbarile
formale ale Agendei 2000 au fost urmatoarele:
-formele de asistenta s-au redus la trei obiective,
-numarul programelor de initiativa comunitara a scazut la patru,
-perioada de programare a crescut la 7 ani,
-sursele financiare au crescut la 195 euro (la preturile anului 1999),
-reglementarile juridice au devenit mai univoce, mai transparente prin
comasarea prevederilor, care apareau inainte in diferite documente,

-dezvoltarea rurala a fost declarata al doilea pilon al Politicii Agricole

Comune,
-in bugetul Politicii Agricole Comune apare separat sursa financiara
destinata dezvoltarii rurale.
Pentru perioada 2000-2006 cheltuielile pentru politicile structurale s-au
ridicat la 0,46% din Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii, ceea ce a insemnat 275
de miliarde de euro, la preturile din 1997 (spre comparatie intre 1993 si 1999 s-au
alocat 200 miliarde). La aceasta suma s-a mai adaugat si 45 de miliarde de euro
care au fost alocate pentru pregatirea pentru aderare a statelor candidate.
Intre anii 2000-2006 tarile membre s-au bucurat de patru tipuri de asistenta
structurala si de coeziune din bugetul Comunitar pentru:
-obiective initiate de statele membre,
-programe initiate de Comunitate,
-actiuni inovative si ajutor tehnic,
-intarirea coeziunii.
Iar pentru perioada anilor 2007-2013, Romania ca si stat membru al Uniunii
Europene va participa la executarea si elaborarea bugetului Uniunii, urmarind
perspectivele financiare pentru aceasta perioada precum si instrumentele financiare
pentru dezvoltarea regionala.
Se poate remarca ca cele mai complexe procese decizionale ale UE se refera
la discutarea si adoptarea bugetului Uniunii. Bugetul UE are un specific aparte in
comparatie cu alte bugete nationale, deoarece acesta nu este un mecanism global
de activitate a statelor membre, ci el se refera doar la cateva componente esentiale
pentru UE: dezvoltare sustenabila (competitivitate, coeziune), resurse naturale,
justitie si cetatenie, administratie, rolul global al Uniunii si compensatii. Asadar,
istoricul procesului in Uniunea Europeana cuprinde perioade in care dezbaterile se
concentrau doar pe agricultura si coeziune. De fapt, aceste doua preocupari au
reprezentat aproximativ 80% din bugetul anual al UE pentru anul 2006. Unele state
nu au fost de acord cu acest proces de negociere a bugetului, deoarece nu erau de
acord cu prevederile bugetare privind anumite componente din domeniul agricol
sau al coeziunii. Iar pentru a da un exemplu in acest sens, am ales cazul Poloniei
care
si-a permis sa negocieze dur la capitolul resurse naturale si coeziune, cu celelalte
state membre.
Bugetul UE se stabileste pentru o perioada de 7 ani, schitand un cadru de
9

aplicare pentru fiecare an calendaristic, astfel, in fiecare an bugetul UE este adaptat

conform cresterii si inflatiei economice. Iar din motivul precizat, structurile UE
abilitate in aceasta problema trebuie sa posede o capacitate distinctiva, pentru a
prevedea anumite procese economice, politice si sociale atat la nivelul Uniunii, cat
si la nivelul extern.

1.2 Stabilirea bugetului este cel mai complex si de durata proces decizional din
UE.
Un alt aspect al bugetului UE se refera la faptul ca, bugetul se constituie din
venituri vamale, impozite agricole, contributia proportionala a statelor membre din
PIB-ul acestora si o proportie specificata din evaluarea TVA (Taxa pe Valoarea
Adaugata) in statele membre. Acest lucru face ca bugetul respectiv sa aiba un
specific total diferit fata de bugetele clasice. Astfel, dezvoltarea si coeziunea
regionala sunt elemente esentiale in procesul de stabilire a prevederilor bugetare
multianuale. Conform dezvoltarii regionale si a dezechilibrelor existente, bugetul
comunitar poate fi mai mic sau mai mare, cu un deficit mai mare sau mai mic,
putin sau mai mult fraudat.
Uniunea Europeana tinde sa solutioneze probleme mari, prin intermediul
unor costuri rezonabile, incurajand dezvoltarea durabila, armonioasa si
echilibrata, contribuind la cresterea ocuparii fortei de munca, la protejarea
mediului si a egalitatii de sanse.
Toate aceste schimbari fundamentale sunt sustinute de catre Uniunea
Europeana care acorda suport financiar tarilor candidate prin instrumentele
structurale de pre-aderare care au un rol esential in acest proces.
Asadar, ajutoarele de pre-aderare au fost prezentate de catre Comisia
Europeana in cadrul documentului intitulat Agenda 2000.Agenda 2000 avea
menirea de a aduce imbunatatiri sistemului de implementare si folosire a
Fondurilor Structurale Europene, devenind astfel unul din primele documente
care au stabilit principalele directii si cereri ale UE in ceea ce priveste politica de
dezvoltare regionala Conform acestui document, integrarea tarilor candidate in
cadrul politicilor structurale cuprinde mai multe etape. Acestea ar fi:

[3] C. Parlog, Dezvoltare regionala si integrare europeana, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2003, p. 225

1.Pana in anul 2000 a continuat cooperarea financiara si tehnica cu tarile

Europei Centrale si de Est, inceputa in 1989 prin intermediul programului PHARE,
10

ale carui obiective au fost reorientate in functie de perspectivele de aderare.

-Programul Special de pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

SAPARD este acordat pentru imbunatatirea zonelor deficitare si pentru
o dezvoltare a agriculturii.
-Instrumentul Structural de pre-Aderare ISPA este acordat pentru
infrastructura de mediu si transport.
2.In prezent, urmeaza punerea in aplicare a Fondurilor Structurale si a Fondului
de Coeziune, dupa ce Uniunea Europeana a acceptat Romania ca si stat membru al
acesteia.Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune prevazute pentru perioada
2007-2013 sunt urmatoarele:
-Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) care este destinat
reducerilor dezechilibrelor intre diferite regiuni ale Uniunii Europene;
-Fondul Social European (FSE) care este principalul instrument al politicii
sociale a Uniunii Europene;
-Fondul de Coeziune (FC) trebuie sa contribuie la intarirea coeziunii
economice si sociale a Comunitatii Europene, in vederea promovarii unei
dezvoltari durabile.
Pe langa aceste fonduri mai exista doua Actiuni Complementare, respectiv:
-Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) este
actiunea complementara destinata politicii agricole comune a Uniunii
Europene. Este destinat imbunatatirii eficientei structurilor de productie,
procesare si marketing al produselor agricole si forestiere si dezvoltarii
potentialului local in zonele rurale. Este corespondentul Fondului SAPARD
si are ca obiective sustinerea pietei produselor agricole si promovarea
restructurarii agriculturii comunitare.
-Fondul European pentru Pescuit (FEP) este actiunea financiara
complementara destinata politicii comunitare din domeniul pescuitului, care
sprijina masuri pentru cresterea competitivitatii sectorului piscicol, in
conditiile asigurarii unui echilibru durabil intre resurse si capacitatea de
exploatare.
Fondurile Structurale nu constituie o sursa unica de finantare in cadrul
bugetul Uniunii, ci fiecare fond acopera zona sa tematica specifica. Ele finanteaza
programe de dezvoltare regionala multianuale trasate impreuna de regiuni, State
Membre si Comisie, pe baza orientarii propuse de Comisie pentru intreaga Uniune
11

Europeana.
Aceste fonduri pun in aplicare politica actuala de dezvoltare economica si
sociala a Uniunii Europene. Reusita acestei politici este parteneriatul dintre toti cei
implicati: administratiile nationale, regionale si locale, societatea civila, mediul de
afaceri, unitati de cercetare si dezvoltare.O dezbatere mai amanuntita asupra
acestor fonduri structurale, atat a fondurilor structurale de pre-aderare, cat si a
fondurilor structurale de post-aderare, o voi prezenta in capitolul dedicat acestor
fonduri.

1.3 Rolul si importanta Fondurilor Structurale.

Economia romaneasca se confrunta inca cu probleme structurale destul de
serioase, iar din acest motiv este nevoie de strategii coerente si unitare care sa aiba
ca obiectiv programarea si urmarirea politicilor de dezvoltare nationala.
Principalele obiective avute in vedere de Uniunea Europeana prin acordarea
Fondurilor Structurale nerambursabile sunt: dezvoltarea institutionala, investitii
pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare, investitii in coeziunea economica
si sociala. Asadar, aceste obiective contribuie in permanenta la realizarea
coeziunii economice si sociale, la pregatirea implementarii acquis-ului comunitar,
precum si la pregatirea mecanismului institutional pentru punerea in practica a
politicilor Uniunii Europene.
Prin Fondurile Structurale sunt finantate proiecte care contribuie la
dezvoltarea zonelor mai putin avansate, mai putin dezvoltate. Scopurile urmarite
prin finantarea proiectelor din aceste fonduri vizeaza, in principal, promovarea
unei dezvoltari durabile a ansamblului economic si social al Uniunii, pentru a se
asigura imbunatatirea nivelului de trai al cetatenilor. Un aspect important este acela
ca valoarea acestor fonduri va fi mult mai mare decat a fost pana acum. Romania
are nevoie de programele structurale, atat pentru a recupera decalajul existent fata
de tarile membre ale UE, cat si pentru o dezvoltare de lunga durata, iar aceste
fonduri structurale care vor finanta masuri de politica regionala, trebuie sa fie
gestionate si directionate, incat sa permita apropierea decalajelor dintre regiuni si
nu sa le adanceasca.

12

Scopul primordial al politicilor structurale si de coeziune ale UE il

reprezinta contributia la reducerea disparitatilor economice si sociale.Politicile
structurale si de coeziune sustin politicile nationale si regionale, in regiunile cele
mai slab dezvoltate economic si pe pietele de forta de munca cu probleme.
Necesitatea aparitiei acestor politici a reprezentat-o constatarea unor
disparitati majore persistente intre nivelurile de dezvoltare dintre unele regiuni ale
Uniunii. Politica de coeziune economica si sociala a devenit o prioritate in ultimii
ani si reprezinta o politica a solidaritatii.Scopul acesteia este sa promoveze un
inalt nivel de competitivitate si ocupare a fortei de munca, oferind ajutor regiunilor
mai putin dezvoltate si celor care se confrunta cu probleme structurale. Prin
promovarea coeziunii, UE incurajeaza dezvoltarea armonioasa, echilibrata si
durabila atat din punct de vedere economic, cat si al resurselor de munca, de
protectie a mediului si de promovare a sanselor egale. In vederea implementarii
politicii de coeziune economica si sociala, Comisia Europeana a creat un set de
instrumente financiare (Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune) cu ajutorul
carora sa se sustina financiar eforturile regionale si nationale.
In ceea ce priveste Fondurile Structurale si de Coeziune este necesara o
perspectiva de ansamblu, unitara, asupra intregului tablou al dezvoltarii socialeconomice a tarii si, totodata, o imbunatatire a managementului acestor fonduri.
Absortia fondurilor este o conditie necesara, dar nu si suficienta, deoarece este
foarte important sa identificam si sa dezvoltam factorii ce pot asigura premisele
utilizarii cu succes a fondurilor structurale. Iar ce ar ajuta in vederea gestionarii cu
succes a acestor fonduri ar fi calitatea administratiei publice, calitatea
parteneriatelor si capacitatea de inovare.
La fel de important este sa se puna accentul si pe asigurarea unei mai bune
informari, a unei transparente asupra indicatorului reprezentand capacitatea de
absortie a fondurilor. Este nevoie de o mai buna informare, deoarece pe latura
cererii se observa dificultati ale potentialilor beneficiari ai fondurilor structurale de
a formula proiecte de finantare coerente, fezabile, fapt ce denota o necesitate acuta
a continuarii si imbunatatirii activitatilor de informare.
Impactul fondurilor structurale trebuie analizat in contextul dezvoltarii
economice de ansamblu, deoarece indiferent cat de bine vor fi gestionate aceste
fonduri, daca strategia economica de dezvoltare de ansamblu nu va integra aceasta
perspectiva a utilizarii fondurilor, aceasta nu va fi de succes
Fondurile structurale sunt menite sa ajute dezvoltarea proiectelor de
investitii viabile, prin intermediul carora sa se ajunga la cresteri de calitate si de
productivitate. Astfel, cresterea consumului din productia interna va depasi
cresterea importurilor, ceea ce va avea, pe termen mediu, efecte extrem de benefice
asupra echilibrelor macroeconomice.
In schimb, absortia Fondurilor Structurale este un criteriu de monitorizare al
13

Romaniei. In caz ca esuam lamentabil sa cheltuim banii oferiti de Uniune, Comisia

Europeana are dreptul sa sanctioneze tara noastra, mergand chiar pana la
suspendarea unor beneficii de stat-membru.
1.4 Alocarea si accesarea Fondurilor Structurale.
Pentru a putea avea o privire de ansamblu si a putea intelege mecanismul de
acordare a Fondurilor Structurale trebuie sa cunoastem contextul care le genereaza.
Dupa cum se stie, Fondurile Structurale sunt alocate doar Statelor Membre, prin
intermediul politicii regionale a acesteia.
Actul Unic European (AUE 1986) a introdus prima titulatura pentru
desemnarea notiunii de coeziune economica si sociala si a creat premisele pentru o
politica regionala bazata pe solidaritate.
Astfel, Politica Regionala a UE ne vorbeste despre Solidaritate.
Solidaritatea este astfel conceputa incat sa asigure la nivelul comunitatii asistenta
pentru ca cele mai dezavantajate regiuni sa depaseasca handicapurile pe care le au.
In perioada 2000-2006, o treime din bugetul comunitatii, realizat din contributiile
statelor membre (213 miliarde euro) a fost cheltuit prin intermediul acestei politici,
adica redistribuit catre regiunile care aveau nevoie de aceste fonduri pentru a se
dezvolta.Uniunea Europeana si Statele Membre, prin intermediul propriilor
strategii de ajutor financiar isi vor continua eforturile intreprinse pentru reducerea
decalajelor in dezvoltare, pentru sprijinirea zonelor industriale aflate in declin,
pentru diversificarea activitatilor in mediul rural si pentru imbunatatirea zonelor
urbane alterate.
Politica regionala este de asemenea tangibila: rezultatele ei pot fi cu
usurinta observate de catre cetatenii europeni, care beneficiaza in mod direct de
asistenta. Ea contribuie la imbunatatirea vietii celor care traiesc in aceste regiuni,
prin cresterea fondurilor pe care autoritatile publice le au la dispozitie pentru a
asigura noi infrastructuri si pentru a ajuta companiile private sa devina din ce in ce
mai competitive. Multe din autostrazile, aeroporturile sau retelele de cale ferata
au fost construite sau renovate cu fonduri provenind in buna parte din fondurile
structurale, cu conditia ca proiectele sa respecte intotdeauna standardele europene
de mediu. IMM-urile (Industriile Mici si Mijlocii) sunt infiintate si sprijinite in
parcurgerea primilor ani de existenta in zonele aflate in declin. Sistemele
informationale patrund in cele mai izolate zone rurale. Noi facilitati in domeniul
educatiei, al sanatatii, chiar si al petrecerii timpului liber sunt create in suburbiile
reabilitate. Toate acestea reprezinta exemple tangibile care arata cetatenilor de
rand cum contribuie UE la cresterea calitatii vietii lor.
Necesitatea promovarii unei dezvoltari echilibrate prin reducerea
disparitatilor dintre diferite regiuni, precum si sprijinirea celor mai putin dezvoltate
spre recuperarea diferentelor, a fost observata chiar din preambulul Tratatului de la
Roma (1957). Astfel, in 1962, in momentul atingerii unui conses in privinta
14

dezvoltarii unei politici agricole comune, a fost creat Fondul European pentru
Orientare si Garantare Agricola (FEOGA). In 1964, FEOGA a fost impartit in
doua sectiuni principale - una de Orientare si alta de Garantare - care contribuie la
implementarea unei politici sustinute de reforme in agricultura si la promovarea
unor noi forme de dezvoltare rurala.
Politica Regionala a Uniunii Europene se confrunta cu trei mari
provocari:
Competitia din ce in ce mai acerba odata cu liberalizarea comertului.
Firmele se localizeaza acolo unde gasesc conditii propice pentru a le creste
nivelul de competitivitate. Daca regiunile doresc sa dezvolte sectorul
afacerilor pe teritoriul propriu, atunci ele trebuie sa fie suficient de 'echipate'
pentru a oferi infrastructura si serviciile la un nivel calitativ superior
Societatea informationala si revolutia tehnologica contribuie la cresterea
gradului de flexibilitate a oamenilor, companiilor si teritoriilor. Existenta
retelelor de telecomunicatii presupune ca oamenii, indiferent de locatie, pot
avea acces la Know-how, inovare si instruire de o calitate superioara
Extinderea reprezinta atat o oportunitate, cat si o provocare pentru
Uniunea Europeana
Regulile privind accesarea fondurilor europene au suferit mai multe
modificari, in speranta ca, schimbarile vor avea ca rezultat cheltuirea unor fonduri
mult mai semnificative. Astfel,vechile obiective (1 - sprijinirea dezvoltarii in
zonele mai putin prospere, 2 - reconversia economica si sociala a regiunilor cu
dificultati structurale si 3 - dezvoltarea resurselor umane), au fost reorganizate
incepand cu 2007 in doar trei obiective:
1.Convergentasprijina regiunile ramase in urma din punctul de vedere al
dezvoltarii economice.
Obiectivul Convergenta este destinat sa imbunatateasca conditiile de
crestere economica si factorii care contribuie la o reala convergenta pentru statele
membre si regiunile cele mai putin dezvoltate din Uniunea Europeana. Acest
obiectiv se refera la 84 de regiuni situate in 17 state membre, cu alte cuvinte 154
de milioane de locuitori al caror PIB pe cap de locuitor este sub 75% din media
comunitara. Intr-un sistem de suspendare progresiva a ajutorului, Obiectivul
M. Birsan, Integrarea economica europeana, volumul 1, Ed. Carpatica, Cluj-Napoca, 1995, p. 97

15

Convergenta include, de asemenea, alte 16 regiuni care numara 16,4

milioane de locuitori al caror PIB depaseste cu putin pragul, ca urmare a efectului
statistic al extinderii Uniunii Europene. Sumele alocate obiectivului se ridica la
282,8 miliarde de euro, ceea ce reprezinta 81,5% din suma totala, repartizata dupa
cum urmeaza: 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidenta obiectivului
'Convergenta', 14 miliarde pentru regiunile care se afla in etapa de suspendare
progresiva a ajutorului, iar 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se aplica
in cazul a 15 state membre.

2.Competitivitate Regionala si Ocuparea fortei de munca (sprijinind regiuni,

altele decat cele ramase in urma ca dezvoltare).
Obiectivul Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca este
destinat sa consolideze competitivitatea si atractivitatea regiunilor, precum si
capacitatea de ocupare a fortei de munca, printr-o abordare duala. Aceasta consta
in introducerea de programe de dezvoltare pentru a ajuta regiunile sa anticipeze si
sa fie favorabile schimbarilor economice stimuland inovarea, societatea bazata pe
cunoastere, spiritul antreprenorial si protectia mediului si imbunatatind
accesabilitatea. Cea de-a doua latura a abordarii duale o constituie cresterea
numarului si calitatii locurilor de munca prin adaptarea fortei de munca si prin
efectuarea de investitii in materie de resurse umane. Intr-o Uniune Europeana cu
27 de state membre, aceasta situatie este valabila pentru 68 de regiuni, ceea ce
reprezinta 314 milioane de locuitori. Din cele 68 de regiuni, 13 (cu alte cuvinte 19
milioane de locuitori) sunt in etapa de instituire progresiva a ajutorului.Suma de 55
de miliarde de euro, din care 11,4 miliarde sunt acordate pentru regiunile aflate in
etapa de instituire progresiva a ajutorului, reprezinta ceva mai putin de 16% din
alocarea totala. Acest obiectiv se aplica regiunilor din 19 state membre.
3.Cooperarea Teritoriala Europeanapromoveaza o dezvoltare echilibrata
a intregului teritoriu comunitar, prin incurajarea cooperarii si schimbului de bune
practici intre toate regiunile UE, organizat pe trei axe: cooperare trans-frontaliera,
transnationala si inter-regionala.
Obiectivul 'Cooperare teritoriala europeana' este destinat sa intareasca
cooperarea transfrontaliera datorita unor initiative locale si regionale realizate in
comun, sa consolideze cooperarea transnationala prin actiuni menite sa favorizeze
dezvoltarea teritoriala integrata si sa stimuleze cooperarea inter-regionala, precum
si schimbul de experienta. Suma de 8,7 miliarde de euro (care reprezinta 2,5% din
bugetul total consacrat acestui obiectiv) este repartizata dupa cum urmeaza: 6,44
miliarde pentru cooperarea transfrontaliera, 1,58 miliarde pentru cooperarea
16

transnationala si 445 de milioane pentru cooperarea inter-regionala[53].

Coeficientii maximi de cofinantare pentru fiecare obiectiv sunt:
Convergenta: intre 75% si 85%;
Competitivitate si ocuparea fortei de munca: intre 50% si 85%;
Cooperare teritoriala europeana: intre 75% si 85%;
Fiecare Stat Membru isi stabileste propriile obiective strategice de
dezvoltare pentru a caror realizare se elaboreaza un Plan National de Dezvoltare
(PND), in colaborare cu actorii economici si sociali relevanti. Statul Membru si
Comisia
Europeana discuta asupra continutului Planului National de Dezvoltare si, pe
baza acestuia, definesc cea mai adecvata repartizare a fondurilor nationale si
comunitare necesare implementarii lui. Documentele pentru Agricultura si Pescuit
sunt Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala, respectiv Planul National
Strategic pentru Pescuit si Acvacultura.
Din cele cinci instrumente structurale: Fondul de Coeziune si patru Fonduri
Structurale: (Fondul European de Dezvoltare Regionala - FEDR, Fondul Social
European - FSE, Fondul European de Orientare si Garantare in Agricultura FEOGA, sectiunea Orientare si Instrumentul Financiar de Orientare in domeniul
Pescuitului IFOP), politica de coeziune este structurata din 2007 pe trei fonduri
structurale (FEDR, FSE si Fondul de Coeziune). Pentru a simplifica lucrurile,
fondurile pentru agricultura si pescuit au fost transferate catre politicile aferente,
respectiv Politica Agricola Comuna si Politica in domeniul Pescuitului. Totodata,
Fondului de Coeziune ii vor fi aplicate aceleasi reguli ca si Fondurilor Structurale
(ex. programare multianuala, aprobarea proiectelor etc.).
Fondurile alocate din instrumentele structurale vor ajunge la beneficiarii
finali, fie prin plata directa de la Autoritatea de Certificare si Plata din cadrul MFP
(Ministerul Finantelor Publice), in cazul proiectelor de transport si mediu, fie, in
cazul celorlalte Programe Operationale, indirect prin unitatile de plata infiintate pe
langa Autoritatile de Management.
Autoritatea de Certificare si Plata este responsabila de certificarea sumelor
cuprinse in declaratiile de cheltuieli, transmise la Comisia Europeana si de
primirea fondurilor transferate Romaniei din Fondul European de Dezvoltare
Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC).
Sumele din contributia nationala pentru Programele Operationale sunt
incluse, in functie de natura lor, in bugetul M.F.P, in bugetele Autoritatilor de
Management sau in bugetele administrativ teritoriale care au calitatea de
17

beneficiari. Prin bugetul M.F.P se distribuie sumele reprezentand cofinantare

publica de la bugetul de stat, sumele pentru pre-finantare, sumele necesare
continuarii finantarii proiectelor in cazul in care fondurile comunitare sunt
indisponibile temporar, sumele necesare pentru transferul de fonduri.
Unitatile administrativ-teritoriale, respectiv operatorii economici de
subordonare locala, in calitate de beneficiari, vor prinde in bugetele proprii
sumele pentru cofinantare locala si pentru cheltuieli neeligibile, pentru
implementarea proiectelor.Trebuie sa amintim ca sumele necesare pre-finantarii
sau cofinantarii directiilor prioritare de asistenta tehnica din Programele
Operationale si finantarii cheltuielilor neeligibile, vor figura in bugetele
ordonatorilor principali de credite, avand un rol de Autoritati de Management.
Propunerile de credite bugetare, pentru asigurarea acestor sume, sunt
stabilite pe baza proiectelor aprobate si a estimarii cuantumului proiectelor care
urmeaza sa se aprobe. Creditele bugetare aprobate si neutilizate, se redistribuie la
propunerea motivata a autoritatilor publice locale.
Beneficiarul unui proiect cofinantat din instrumente structurale trebuie sa
pastreze in conditii bune toate documentele aferente proiectului si sa asigure
accesul la acestea pentru institutiile de control si audit, pentru serviciile Comisiei
Europene si Curtii Europene de Conturi. Beneficiarul va restitui intreaga suma pe
care a primit-o pentru implementarea proiectului, daca nu a respectat aceste
conditii.
Repartizarea fondurilor pe regiuni de dezvoltare s-a realizat conform
obiectivului POR (Programul Operational Regional) 2007-2013 privind sprijinirea
unei dezvoltari echilibrate a tuturor regiunilor Romaniei, invers proportional cu
nivelul de dezvoltare al regiunilor. In acest sens, regiunile si zonele mai slab
dezvoltate au primit fonduri mai mari, pentru a se preveni cresterea disparitatilor
economice si sociale deja existente intre regiuni.
Pentru o distribuire corecta s-au folosit ca indicatori Produsul Intern Brut
pe cap de locuitor, ajustat cu un coeficient al densitatii populatiei. Procentual,
alocarile financiare pe regiuni se situeaza intre minim 8,86% pentru Regiunea
Bucuresti Ilfov (cea mai dezvoltata regiune a Romaniei) si 16,32% pentru
Regiunea Nord Est, evaluata ca fiind cea mai saraca.
Alocarile financiare pe Programul Operaional Regional (POR) stabilite
procentual pe regiuni, axe si domenii in cadrul sedintei Comitetul de Monitorizare
a Programului Operational Regional (CM POR) nu au un caracter definitiv. Pe
parcursul implementarii programului si in urma evaluarilor intermediare,
Comitetul de Monitorizare a POR poate aproba realocarea in cazul anumitor axe
si/sau domenii de interventie pentru zonele care au o capacitate slaba de absortie a
fondurilor.
18

M. Vincze, Dezvoltare regionala si rurala, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2000,
p. 39

Programul Operational Regional 2007-2013 contribuie alaturi de celelalte

Programe Sectoriale la realizarea obiectivului general al Strategiei Nationale
Regionale, si anume la diminuarea disparitatilor intre Regiunile Romaniei.
Programul Regional este finantat in perioada 2007-2013 din Bugetul de Stat si
cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala FEDR.
Programele Operationale (PO) sunt documentele ce identifica, pentru
fiecare obiectiv strategic din CSNR (Cadrul Strategic National de Referinta), axele
prioritare si domeniile de interventie, furnizand detalii despre finantarea nationala
publica si privata si cofinantarea de la Uniunea Europeana.
Programul Operaional Regional include 6 axe prioritare de dezvoltare:
-cresterea competitivitatii economice;
-dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport regionale si locale,
respectiv reabilitarea si modernizarea drumurilor judetene, a strazilor din interiorul
oraselor si a centurilor ocolitoare cu statut de drum judetean;
-protejarea si imbunatatirea calitatii mediului,
-dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si combaterea
discriminarii sociale;
-dezvoltarea capacitatii administrative,
-dezvoltarea regionala dezvoltarea
productivitatii in sectorul agricol.

economiei

rurale

si

cresterea

Alocarea Fondurilor Europene se face de catre Comisia Europeana pentru asi finanta politicile interne si externe. Politica Agricola Comuna (PAC) este
sustinuta de aproximativ 50% din bugetul Uniunii Europene, prin fonduri specifice
pentru agricultura si dezvoltare rurala, in vreme ce Politica de Coeziune (PC) are
alocata aproximativ o treime din bugetul Uniunii Europene, adica 308 miliarde de
euro, pentru perioada 2007-2013. Pentru urmatorii 7 ani (2007-2013), Romania a
pregatit o serie de documente strategice si operationale pentru a stabili prioritatile
de dezvoltare ale Romaniei si pentru a defini alocarea fondurilor comunitare pe
fiecare obiectiv in parte.
In incheierea acestui prim capitol as putea afirma ca Fondurile Structurale,
19

precum si Fondul de Coeziune sunt menite sa ajute dezvoltarea proiectelor de

investitii viabile, prin intermediul carora sa se ajunga la cresteri de calitate si de
productivitate. In felul acesta, cresterea consumului din productia interna va depasi
cresterea importurilor, ceea ce va avea, pe termen mediu, efecte extrem de benefice
asupra echilibrelor macroeconomice. Prin aceste Fonduri Structurale sunt
sustinute investitiile in infrastructura, educatie, cercetare, dezvoltarea IMM-urilor,
investitii in agricultura sau masuri pentru dezvoltarea zonelor rurale.
Concluzia
n concluzie pot afirma ca Fondurile Strcuturale ale Uniunii Europene finanare a
proiectelor de investiii din fondurile structurale europene reunete probleme
comune att mediului public (Uniunea European, guvernarea naional, regional
sau local) ct i mediului privat (beneficiari, sistem bancar, etc.) a finanrii
proiectelor de investiii din Fonduri Structurale Europene, cu o semnificaie major
n derularea de noi investiii strategice att pe plan naional ct i pe plan european.
Deasemenea prin fondurile structurale ale UE au drept scop prin intermediul
ajutorului financiar statul ce beneficiaza de fondurile structurale sa implementezez
n diverse proiecte care mai apoi sa aduc un anumit profit statului. O problem
actuala reprezint absorbtia sczut ce atrage dup sine riscul dezangajrii a 2/3
din suma alocat Romniei; presuspendarea a patru programe operaionale
(transport, regional, creterea competitivitii economice i dezvoltarea resurselor
umane) i riscul implicit al suspendrii acestoradin cauza neregulilor majore n
sistemele de gestionare i control. Consecinele acestor probleme sistemice ale
gradului sczut de absorbie se traduc prin dezangajri pe fonduri (sume nefolosite
rentoarse la bugetul UE) i riscuri de suspendare a unor programe operaionale. n
acest context, performana asupra cheltuirii fondurilor europene poate avea impact
pentru urmtorul exerciiu financiar la nivelul UE (2014-2020) i pentru alocrile
aferente. Obiectivele de dezvoltare a Statelor ce benificiaza de fondurile structurale
U.E prin intermediul fondurilor europene pot fi puse sub semnul ntrebrii pe
termen lung, odat cu lipsa unor reforme n administrarea eficient i asigurarea
controlului eficace asupra cheltuirii acestor fonduri.

20

Bibliografia
https://www.google.ru/search?
biw=1242&bih=585&q=fondurile+europene+referat&oq=fondurile+europene+ref
erat&gs_l=serp.3..0i7i30i19l2j0i19j0i8i30i19.5304.5304.0.6213.1.1.0.0.0.0.133.13
3.0j1.1.0....0...1c.1.64.serp..0.1.132.V0Hy4cpTyRk
{ 14.05.2016}
http://www.scrigroup.com/finante/ASPECTELE-GENERALE-ALEFONDURI83898.php (14.05.2016)
http://www.creditefinanciare.ro/fonduri_structurale (14.05.2016)
http://www.ier.ro/Conferinte/sinteza_FS-29-01-08.pdf(14.05.2016)
http://www.finantare.ro/pag1,Politica-regionala-a-Uniunii-Europene,id2.html (14.05.2016)
http://www.finantare.ro/pag1,Politica-regionala-a-Uniunii-Europene,id2.html (14.05.2016)
http://www.finantare.ro/pag1,Politica-regionala-a-Uniunii-Europene,id2.html (14.05.2016)
http://www.finantare.ro/pag1,Politica-regionala-a-Uniunii-Europene,id2.html (14.05.2016)
http://www.finantare.ro/stire-5067-S_au-alocat-fondurile-structurale-pe-regiuni.html (15.05.2016)
https://www.cec.ro/index.php?id=467&L=0 (15.05.2016)
http://www.aor.ro/documente/Prezentare%20Cristian%20David.pdf (15.05.2015)
http://www.creditefinanciare.ro/fonduri_structurale (15.05.2016)
http://www.stpse.ro/atasamente/074_Politica%20de%20dezvoltare%20regionala.pdf (15.05.2016)

http://www.ucv.ro/hotarari/Rel_referat_de_oportunitate_servicii_de_publicitate_INCESA.pdf (15.05.2016)

principiile operationalizarii a fondurilor structurale in uniunea europeana

www.scrigroup.com(15.05.2016)
Consultant polonez pe fonduri structurale: Pentru anumite linii de finantare, proiectele in Polonia pot fi
depuse integral online - EuROfonduri - HotNews.ro (15.05.2016)
Ec
Fondul Social European referat nfiinare, modificare i dizolvare firme(15.05.2016)

21

22