FONDURILE

STRUCTURALE

Profesor coordonator:

Masterand:

Ioan Rus

Szasz Ferencz

Cuprins
POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL LA NIVELUL UE.................................................................2
Evoluia politicii de dezvoltare regional...............................................................................................2
Scurt istoric al fondurilor structurale i de coeziune............................................................................2
Reforma politicii de dezvoltare regional pentru 2007-2013...............................................................3
Baza legal a politicii de dezvoltare regional.............................................................................................4
Obiectivele politicii de coeziune..................................................................................................................5
Instrumentele financiare ale politicii regionale.....................................................................................6
Principiile asistenei...................................................................................................................................8
Documente de programare la nivel comunitar.....................................................................................9
FONDURILE STRUCTURALE SI DE COEZIUNE IN ROMANIA..................................................10
De la fondurile de pre-aderare la fondurile post-aderare..................................................................10
Oportuniti de finanare:................................................................................................................................11
POC 2014-2020, Actiunea 1.2.1 Intreprinderi nou-infiintate inovatoare.....................................................15
Activitati finantate...........................................................................................................................................15
Concluzii.........................................................................................................................................................19

POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL LA NIVELUL UE

Evoluia politicii de dezvoltare regional

De la intrarea n vigoare a Tratatului de la Maastricht privind Uniunea
European n noiembrie 1993, consolidarea coeziunii economice si sociale a
devenit, din punct de vedere oficial, unul dintre obiectivele Uniunii Europene, pe
lng nfiintarea pietei interne si a Uniunii Economice si Monetare. De-a lungul
istoriei integrrii europene postbelice s-a acordat tot mai mult important
coeziunii. ns, pe msur ce Uniunea se extindea, realizarea coeziunii economice
si sociale a devenit mai dificil, deoarece statele membre deveneau tot mai
eterogene.

Scurt istoric al fondurilor structurale i de coeziune

Fondurile structurale au contribuit, nc de la nfiinarea Comunitii Oelului i
a Crbunelui, la realizarea politicilor europene n domeniul economic i social.
1957. nc de la redactarea Tratului de la Roma, documentul care a pus bazele
viitoarei Comuniti Europene, s-au fcut referiri precise la nevoia de eliminare a
disparitilor economice dintre regiuni.
1958. S-au nfiinat Fondul Social European i Fondul European pentru Orientare
i Garantare n Agricultur.
1975. Dup intrarea n Comunitate a Danemarcei, Irlandei i a Marii Britanii s-a
creat Fondul European de Dezvoltare Regional. Este pentru prima dat cnd a
aprut conceptul de redistribuire ntre zonele bogate i srace ale Comunitii.
1986-1987. S-a introdus n Tratat conceptul de Coeziune social i economic,
care a urmrit s ajute ultimele state intrate (Spania i Portugalia) pentru a face
fa provocrilor pieei unice.
1988. La iniiativa lui Jacques Delors, preedintele Comisiei Europene, s-au
dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pe urmtorii ani. Astfel,
rile srace au primit n nou ani aproximativ 154 mld Ecu.
1989. S-a revoluionat sistemul de acordare a fondurilor structurale, prin
introducerea principiului programrii multi-anuale, stabilirea obiectivelor
prioritare i punerea la punct a sistemului de parteneriate ntre statele membre.
1992.efii de stat au hotrt dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate.
1993. Coeziunea a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune.
1995. Prin accederea Suediei i Findalndei, regiunile puin populate au nceput s
primeasc fonduri.
1999. efii de state i de guvern au hotrt la Berlin cea de-a doua reform a
fondurilor structurale, punnd accent pe ajutorarea grupurilor sociale i a
regiunilor dezavantajate

Reforma politicii de dezvoltare regional pentru 2007-2013

n prezent, Uniunea European cu cele 25 de state membre numr 454 de
milioane de locuitori i cuprinde 254 de regiuni. Dar nu toi europenii se bucur
de aceleai avantaje n termeni socio-economici. Sunt dispariti accentuate ntre
statele membre i ntre regiuni. Cele mai dinamice 10 regiuni din UE au PIB-ul pe
cap de locuitor de cinci ori mai mare dect cele mai puin prospere regiuni din
UE. 2 Mai mult 61% din populaia celor 10 state membre care au aderat la 1 mai
2004 triete n regiuni n care se nregistreaz un nivel al PIBului/locuitor sub
50% din media EU25.
Extinderea Uniunii Europene la 27 de state membre genereaz provocri din
punct de vedere al competitivitii sale i a coeziunii interne. Se vor accentua
decalajele existente ntre statele membre i regiunile din acestea. Aceste decalaje
provin din deficientele structurale n factorii-cheie ai competitivitatii, si anume
dotarea inadecvata cu capital fizic si uman (cu infrastructuri si forte de munca),
insuficienta capacitatii de inovare, a sprijinului ntreprinderilor si a nivelului
scazut
de capital
de mediu (un mediu natural si/sau urban poluat).
Implementarea politicii de coeziune la nivelul Uniunii Europene presupune
reducerea decalajelor existente ntre regiuni n termeni de productie,
productivitate si ocupare. O crestere economica puternica n special n noile State
Membre, cele 10 care au aderat n mai 2004 plus Romnia si Bulgaria, poate fi un
impuls semnificativ pentru restul economiei Uniunii Europene largite.
Aadar, politica de coeziune are drept scop reducerea decalajelor existente ntre
regiunile din Uniunea Europeana. Pentru atingerea telului politicii de coeziune,
statele membre i regiunile au nevoie de ajutor financiar important n vederea
solutionarii diverselor probleme structurale raspndite si a realizarii
potentialului lor de crestere.
Exista disparitati semnificative ntre statele membre ale UE si regiunile sale,
acestea n afara diferentelor Produsului National Brut(PNB) fiind date de:

dotarile cu infrastructura,

calitatea mediului,

somaj si aptitudinile forsei de munca necesare pentru dezvoltarea viitoare,

marimea si diversitatea mediului de afaceri,

diferente n ceea ce priveste utilizarea noilor tehnologii.

Politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene este, nainte de

toate, o politica a solidaritatii. Scopul acesteia este sa promoveze un nalt nivel de
competitivitate si de ocupare a fortei de munca, oferind ajutor regiunilor mai
putin dezvoltate si celor care se confrunta cu probleme structurale. Se asigura
astfel o dezvoltare stabila si durabila a UE si o functionare optima a Pietei

Interne. Politica regionala se bazeaza n principal pe solidaritate financiara, adica

pe redistribuirea unei parti din bugetul comunitar realizat prin contributia
Statelor Membre catre regiunile si grupurile sociale mai putin prospere.
n acelai timp Uniunea se confrunt ca ansamblu cu provocarea rezultat n
urma potenialei accelerri a restructurrii economice n urmaglobalizrii,
deschiderii pieelor, revoluiei tehnologice, dezvoltrii economiei i societii
bazate pe cunoatere, mbtrnirii populaiei i creterii nivelului emigrrilor.
Pentru ndeplinirea obiectivelor stipulate n tratatul privind constituirea UE,
aciunile care vor fi finanate din bugetul UE alocat politicii de coeziune trebuie
s contribuie la promovarea creterii sustenabile, competitivitii i a gradului
de ocupare.
Politica de coeziune are un puternic caracter instrumental, iar prin fondurile sale
de solidaritate contribuie la ndeplinirea obiectivelor altor politici sectoriale ale
UE cum ar fi politica agricol comun, politica social, politica de protecie a
mediului. n plus, politica de dezvoltare regional este corela i cu politica de
extindere a UE, prin crearea fondurilor de pre-aderare Phare, ISPA i SAPARD.
La care au acces rile n curs de aderare i prin care este sprijinit tranziia
acestora la standardele UE.
Prin reducerea decalajelor existente ntre regiuni, politica de coeziune urmrete
mbuntirea funcionrii Pieei Unice Europene, precum i oferirea de
oportuniti economice menite s ajute persoanele s-i foloseasc cunotinele n
scopul consolidrii potenialului de cretere economic a UE spre beneficiul
tuturor. Acest lucru va genera o cretere a bunstrii cu avantaje asupra ntregii
economii europene.

Baza legal a politicii de dezvoltare regional

Baza legal a politicii comunitare de dezvoltare regional este stabilit prin Titlul
XVll al Tratatului Uniunii Europene ce definete obiectivul politicii regionale:
reducerea disparitilor existente ntre nivelele de dezvoltare ale diferitelor
regiuni i a rmnerii n urm a regiunilor mai puin dezvoltate sau a insulelor,
inclusiv a regiunilor rurale. Acesteia li se adauga:

Regulamentul nr. 1080/2006 privind Fondul European pentru Dezvoltare

Regional

Regulamentul nr. 1081/2006 privind Fondul Social European

Regulamentul nr. 1082/2006 privind cooperarea teritoriala europeana

Regulamentul nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind

Fondul European pentru Dezvoltare Regional, Fondul Social European i
Fondul de Coeziune

Regulamentul nr. 1084/2006 privind Fondul de Coeziune

Regulamentul 1828/2006 cu privire la regulile de implementare a

Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1083/2006 ce conine prevederi
generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul
Social European i Fondul de Coeziune i a Regulamentului Comisiei (CE)
1080/2006 cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regional.

Obiectivele politicii de coeziune

Politica de coeziune este finanat din bugetul UE prin 3 instrumente structurale:
Fondul European de Dezvoltare Regional(FEDR), Fondul Social European(FSE)
i Fondul de Coeziune(FC). Cele trei instrumente financiare finaneaz
urmtoarele obiective:
Obiectivul 1. Obiectivul de convergen.
Vizeaz regiunile NUTS II cu un PIB/Capita mai mic dect 75% din media
comunitar. Alocarea financiar pentru acest obiectiv a crescut la aproximativ
81,54%, 251,163 mld. euro din alocarea pentru politica de coeziune. De asemenea
sunt eligibile a fi finanate sub acest obiectiv din Fndul de Coeziune, statele
membre ale cror PNB/capita este mai mic dect
90% din media
comunitar.Obiectivul urmrete accelerarea dezvoltrii economice n regiuni
mai puin dezvoltate prin investiii n infrastructur, capitalul uman, inovare i
dezvoltarea societii bazate pe cunoatere, protejarea mediului.
Obiectivul 2. Competitivitate regional i ocuparea forei de munc.
Regiunile care pot beneficia de finanri sub acest obiectiv sunt acelea care nu
sunt eligibile pentru a primi fonduri sub obiectivul de convergen. Acest
obiectiv este finanat doar din fondurile structurale, adic din FEDR i FSE.
Alocarea financiar este de 15,95% din bugetul politicii de coeziune i nsumeaz
49,127 mld.euro pentru perioada financiar 2007-2013. Aciunile care pot fi
finanate sub acest obiectiv sunt acelea care privesc dezvoltarea regiunilor
competitive, ocuparea forei de munc prin anticiparea schimbrilor economice
i sociale, prin creterea i mbuntirea calitii investiiilor n capitalul uman,
inovare i promovarea societii informaionale.
Obiectivul 3. Cooperare teritorial european.
Acest obiectiv urmrete creterea cooperrii ntre regiuni pe trei niveluri:
cooperare interregional ncurajarea schimbului de experien ntre zone din
UE, cooperare transfrontalier programe comune derulate de regiuni aflate la
granie i cooperare transnaional. Alocarea financiar pentru acest obiectiv este

de 7,75 mld. Euro, reprezentnd 2,52% din fondurile pentru politica de coeziune
i este finanat integral din FEDR.
Pentru perioada financiar 2007-2013, cadrul politicii va fi strns legat de
ndeplinirea obiectivelor nscrise n Agenda de la Lisabona dar i de Agenda de
la Goteborg.
Fig.1 Regiuni eligibilie 2007-2013 politica de coeziune

Regiuni eligibile sub obiectivul de convergenta

Regiuni eligibile sub obiectivul de

competitivitate regionala

Sursa: Comisia Europeana, 2006

Instrumentele financiare ale politicii regionale

Pentru perioada 2007-2013 o treime din bugetul UE (aproximativ 840 miliarde
euro) va fi alocat politicii de coeziune care va fi finantat prin trei instrumente
financiare:

Fondul European de Dezvoltare regional (FEDR)

- Fondul European de Dezvoltare Regional - destinat reducerii dezechilibrelor
ntre diferitele regiuni ale UE. Este cel mai important fond structural n termeni
de resurse, acordnd ajutoare financiare zonelor defavorizate, find astfel un
important instrument de corectie a dezechilibrelor regionale. Principiile alocrii
acestui fond sunt: concentrarea pe obiective si regiuni (pentru maximizarea
efectelor), parteneriatul ntre Comisia European, statele membre UE si
autorittile locale si regionale (pentru planificarea si punerea n practic a
interventiei structurale), programarea interveniei si aditionalitatea contributiei
comunitare (care nu trebuie s se substituie celei nationale). FEDR trebuie s
contribuie la cresterea coeziunii economice si sociale si reducerea disparittilor
regionale, prin sprijinirea dezvoltrii si ajustrii structurale a economiilor
regionale, inclusiv conversia regiunilor aflate n declin industrial si a regiunilor
rmase n urm, cooperrii frontaliere, transnationale si interregionale.
n acest sens, FEDR va sustine priorittile Comunittii, n special ntrirea
competitivittii si inovrii, crearea de locuri de munc pe termen lung si
asigurarea dezvoltriimdurabile.
Domenii de finantare:

inovare, cercetare-dezvoltare, antreprenoriat;

creare de noi locuri de munc;

investiii;

turism;

mediu prevenire accidente ecologice;

infrastructur;

educaie;

asisten tehnic;

servicii de sprijin pentru afaceri i crearea de fonduri de garantare

Fondul Social European(FSE)

- Fondul Social European - principalul instrument al politicii sociale a Uniunii
Europene. Prin intermediul su se acord susinere financiar actiunilor de
formare si reconversie profesional ca si celor viznd crearea de noi locuri de
munc. FSE trebuie s contribuie la ndeplinirea priorittilor Comunittii n ceea
ce priveste ntrirea coeziunii economice si sociale, a asigurrii unui nivel nalt
de ocupare si locuri de munc mai multe si mai bune, prin mbunttirea
oportunittilor de angajare. Acesta va trebui s sprijine politicile nationale pentru
obtinerea unei ocupri depline a fortei de munc, asigurarea calittii si
productivitatea muncii si promovarea incluziunii sociale, prin asigurarea
accesului la piata muncii a categoriilor dezavantajate si reducerea disparittilor
regionale si nationale.
Domenii de finantare:

Promovarea includerii sociale i a anselor egale pentru toi;

Dezvoltarea educaiei i a formrii continue;

Promovarea unei fore de munc adaptabile i calificate, sprijinirea

inovaiei n organizarea muncii;

Sprijinirea ntreprinztorilor i a crerii de locuri de munc;

Susinerea potenialului uman n cercetare tiin i tehnologie;

mbuntirea participrii femeilor pe piaa muncii.

Fondul de Coeziune
- Fondul de Coeziune -contribuie la ntrirea coeziunii economice si sociale a
Comunittii, n vederea promovrii unei dezvoltri durabile.
Prin Fondul de coeziune se finaneaz proiecte pentru:
msuri n domeniul mediului cum ar fi surse regenerabile de
energie care promoveaz dezvoltarea durabil;

reele trans-europene, in special proiecte de interes european.

Principiile asistenei
Principiile de programare ale fondurilor structurale
Complementaritate: aciunile comunitare trebuie s fie complementare cu cele
naionale corespondente.

Parteneriat: aciunile comunitare trebuie realizate printr-o strns consultare

ntre Comisie i Statele Membre, mpreun cu autoriti i organisme numite de
Statele Membre, cum ar fi autoriti regionale i locale, parteneri economici i
sociali. Parteneriatul trebuie s acopere pregtirea, finanarea, monitorizarea i
evaluarea asistenei financiare. Statele Membre trebuie s asigure asocierea
partenerilor relevani la diferite stadii ale programrii.
Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de
Comisie. Principalele prioriti ale programului de dezvoltare sunt definite de
autoriti naionale/regionale n cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor
i managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiv a autoritilor naionale
i regionale.
Adiionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate nlocui cheltuieli structurale publice
sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetul programelor pot include att
fonduri UE ct i fonduri naionale din surse publice sau private.
Compatibilitate: Operaiunile finanate de Fonduri Structurale trebuie s fie n
conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum i cu politicile i aciunile UE,
inclusiv regulile privind concurena, achiziiile publice, protecia mediului,
eliminarea inegalitilor, promovarea egalitii ntre brbai i femei.
Multianualitate: aciunea comun a Comunitii i Statelor Membre trebuie s fie
implementat pe o baz multianual printr-un proces de organizare, luare de
decizii i finanare bazat pe formularea de strategii integrate i coerente multianuale i definirea de obiective concrete.
Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe cteva obiective
prioritare; de fapt, o mare parte a acestora acoper un numr limitat de zone,
care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rmase sunt
dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunt cu dificulti n toat
Uniunea European, fr a satisface criterii geografice speciale.

Documente de programare la nivel comunitar

Liniile strategice comunitare privind coeziunea reprezint

Liniile strategice la nivel comunitar n domeniul economic, social i al

cooperrii teritoriale

Cadrul de intervenie a fondurilor structurale

Modalitatea de transpunere a prioritilor CE n vederea promovrii unei

dezvoltri echilibrtae, armonioase i durabile

FONDURILE STRUCTURALE SI DE COEZIUNE IN ROMANIA

Alocarea Fondurilor Structurale i de Coeziune:
Suma total a Fondurilor Structurale i de Coeziune alocate Romniei este de
19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezint Fonduri
Structurale n cadrul Obiectivului Convergen, 6,552 miliarde Euro sunt
alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate
Obiectivului Cooperare Teritorial European (inclusiv transferurile la
Instrumentul pentru Asisten de Pre-Aderare - IPA i Instrumentul European de
Vecintate i Parteneriat - ENPI).
Tabelul financiar al CSNR prezint defalcarea pe Programe Operaionale a sumei
totale corespunztoare contribuiei Fondurilor Structurale din cadrul
Obiectivului Convergen i Fondului de Coeziune, care se ridic la suma total
de 19,213 miliarde Euro.

De la fondurile de pre-aderare la fondurile post-aderare

Fig.2 Fonduri preaderare-postaderare

INSTRUMENTE
PREFONDURI POST-ADERARE
Phare Coeziune Economic i Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR)
Social
Fondul Social European (FSE)
Phare
(CES)Cross Border Cooperation Obiectivul Cooperare Teritorial
(CBC) Programe de Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR)
ISPA
Fondul de Coeziune (FC)
SAPARD
Fondul European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural
(FEADR)
Diferene fonduri preaderare i fonduri post-aderare

Creterea semnificativ a fondurilor;

Baze legale i scopuri diferite;

Managementul descentralizat al programelor;

Principii solide de parteneriat i structuri pentru programare,

management i implementare.

Exist un set unic de norme care reglementeaz cele 5 fonduri structurale i de investi ii
europene (ESIF):

Fondul european de dezvoltare regional (FEDER)

Fondul social european (FSE)
Fondul de coeziune
Fondul european agricol pentru dezvoltare rural (FEADR)
Fondul european pentru pescuit i afaceri maritime (FEPAM)

Scopul acestor norme este de:

a stabili o legtur clar cu Strategia Europa 2020

a mbunti coordonarea
a garanta o punere n aplicare coerent
a facilita ct mai mult accesul la aceste fonduri pentru beneficiarii poteniali.

rile UE administreaz fondurile n mod descentralizat, prin gestiune partajat. Site-urile

consacrate acestor fonduri ofer informaii suplimentare cu privire la finanarea disponibil
i la procedura de depunere a candidaturii.

Oportuniti de finanare:
PNDR 2020: Submasura 4.1 - Investitii in exploatatii agricole - NOU
Termen
limita:
- 30 octombrie 2015
- PNDR 2020: Submasura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri - NOU
Termen
limita:
- 30 octombrie 2015
- POS Capital Uman 2014-2020 AP1 si AP2: Masuri integrate pentru tinerii
inactivi - APEL NELANSAT
Termen

limita:
- Apel nelansat
- POS Capital Uman 2014-2020 AP2 DMI 2.2: Prevenirea si corectarea fenomenului de
parasire timpurie a scolii -APEL NELANSAT
Termen
limita:
- Apel nelansat
- POS Capital Uman 2014-2020 AP3 DMI 3.1: Romani antreprenori in Europa - APEL
NELANSAT
Termen
limita:
- Apel nelansat
- POS Capital Uman 2014-2020 AP1 DMI 1.1: Educatie initiala pentru o viata
sanatoasa - APEL NELANSAT
Termen
limita:
- Apel nelansat
- POSCCE 2014-2020 Operatiunea 1.1.1: Clustere de inovare - APEL NELANSAT
Termen
limita:
- Apel nelansat
- POSCCE 2014-2020 Operatiunea 1.2.1: Intreprinderi nou infiintate inovatoare - APEL
NELANSAT
Termen
limita:
- Apel nelansat
- POSCCE 2014-2020 Operatiunea 1.1.1: Investitii pentru departamentele de CD ale
intreprinderilor - APEL NELANSAT
Termen
limita:
- Apel nelansat

- POSCCE 2014-2020 Operatiunea 1.2.1: Proiecte CDI pentru Spin-off-uri si Start-up-uri

inovatoare - APEL NELANSAT
Termen
limita:
- Apel nelansat
- POSCCE 2014-2020 Operatiunea 1.1.4: Atragerea de personal cu competente avansate
din strainatate pentru consolidarea capacitatii CD - APEL NELANSAT
Termen
limita:
- Apel nelansat
- LIFE+ Cerere de propuneri 2014
Termen
limita:
- 15 septembri e 2014 proiecte pentru asistenta tehnica
- 10 octombrie 2014, prima faza, si aprilie 2015 faza a doua proiecte integrate
- 6 octombrie 2014 proiecte traditionale
- 29 octombrie 2014 proiecte pregatitoare
- 30 septembri e 2015 proiecte pe capacitate administrativa
- PROGRAMUL ERASMUS+: Apel national pentru propuneri de proiecte 2014
Termen
limita:
- Termene valabile in 2015:
4 martie si 30 aprilie pentru proiecte de mobilitate si parteneriate strategice, 4 februarie, 30
aprilie si 1 octombrie pentru proiectele de tineret,
26 februarie pentru Aliantele cunoasterii si Aliantele competentel or sectoriale, 3 aprilie si 2
septembrie pentru dezvoltarea capacitatii institutionale in domeniul tineretului , 26
februarie pentru Actiuni Jean Monnet, 22 ianuarie pentru Actiuni in domeniul sportului
- EUROPA CREATIVA 2014-2020
Termen
limita:
- Variabila
- PROGRAMUL ORIZONT 2020

Termen
limita:
- Variabila

Fonduri structurale cu termen limita

Programe de finantare

Termen limita

POCA: Cererea de proiecte IP 1/2015 Sprijin pentru actiunile din Strategia

pentru consolidarea administratiei publice 2014 2020

25 iunie 2015

POC 2014-2020 1.1.1 Investitii pentru departamentele de CD ale

intreprinderilor

august 2015

POC 2014-2020 121 Intreprinderi nou-infiintate inovatoare

august 2015

POC 2014-2020 1.1.1 Clustere de inovare

august 2015

POC 2014-2020 1.1.1 Proiecte de investitii pentru institutii publice CD/

universitati

august 2015

POC 2014-2020 1.1.4 Atragerea de personal cu competente avansate din

strainatate

august 2015

POC 2014-2020 1.2.3 Parteneriate pentru transfer de cunostinte

august 2015

POC 2014-2020 1.2.1 Intreprinderi inovatoare de tip start-up si spin-off

PNDR 2014-2020 4.1: Investitii in exploatatii agricole

30

octombrie

2015
30
PNDR 2014-2020 6.1: Sprijin privind instalarea tinerilor fermieri

2015
31

POC 2014-2020: Schema de ajutor de stat pentru investitiile in CDI

decembrie

2020
31

POC 2014-2020: Schema de minimis pentru start-up-uri si spin-off-uri

octombrie

decembrie

2020

POC 2014-2020, Actiunea 1.2.1 Intreprinderi nou-infiintate

inovatoare

POC 2014-2020: AP 1, Actiunea 1.2.1

Stimularea cererii intreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate de
intreprinderi individual sau in parteneriat cu institutele de CD si universitati, in scopul
inovarii de procese si de produse in sectoarele economice care prezinta potential de
crestere
Prioritate de investitii PI 1b
Promovarea investitiilor in C&I, dezvoltarea de legaturi si sinergii intre intreprinderi,
centrele de cercetare si dezvoltare si invatamantul superior
Status: LANSAT
Depunere incepand cu: 27.06.2015
Buget: 107.000.000 lei

Obiectivul urmarit prin sustinerea finantarii acestui tip de proiect este de a stimula
inovarea in intreprinderi nou-infiintate inovatoare, care dezvolta produse si/sau procese
noi sau substantial imbunatatite in scopul productiei si comercializarii. Specificul acestui
tip de proiect consta in valorificarea unor rezultate de cercetare-dezvoltare sau idei
brevetate, ca baza de pornire pentru dezvoltarea acelor produse (bunuri sau servicii),
procese, tehnologii identificate de aplicant ca fiind cerute de piata pe baza de pre-contracte
ferme detinute de aplicant.
Activitatile din cadrul proiectelor realizate de intreprinderile nou-infiintate inovatoare se
finanteaza cu100% din costurile eligibile pe perioada in care beneficiarul indeplineste
conditiile de intreprindere nou-infiintata inovatoare.
Solicitantul are personalitate juridica si este constituit conform legislatiei relevante in
vigoare, inregistrat in Romania sau intr-un stat membru UE.

Activitati finantate

A. Activitatile de cercetare industriala se vor realiza direct de aplicant sau prin achizitia
unui serviciu de cercetare si vor consta, de exemplu, in: elaborarea, realizarea,
experimentarea modelului sau solutiei noi pentru produs/ metoda/ sistem/
tehnologie/ serviciu nou sau substantial imbunatatit, conform definitiei de la art.8,
lit.(i), din schema de ajutor de stat privind Finantarea activitatilor de cercetaredezvoltare si inovare (CDI) si a investitiilor in CDI prin programul operational
competitivitate(POC).

B. Activitatile de dezvoltare experimentala se vor realiza direct de aplicant sau prin

achizitia unui serviciu de cercetare si vor consta, de exemplu, in: dobandirea,
combinarea, modelarea si utilizarea unor cunostinte si competente relevante
existente de ordin stiintific, tehnologic, de afaceri si altele, cu scopul de a dezvolta
produse, procese sau servicii noi sau imbunatatite conform definitiei de la art.8, lit.
(j), din schema de ajutor de stat privind Finantarea activitatilor de cercetaredezvoltare si inovare (CDI) si a investitiilor in CDI prin programul operational
competitivitate (POC).

C. Activitatile de inovare se vor realiza direct de aplicant sau prin achizitia unui
serviciu de inovare si vor consta in:

obtinerea, validarea si protejarea brevetelor si altor active

necorporale;

detasarea de personal cu inalta calificare (personalul detasat

de la o organizatie de cercetare care efectueaza activitati de cercetare-dezvoltare si

inovare intr-o functie nou creata in cadrul intreprinderii beneficiare, fara sa se inlocuiasca
alti salariati in intreprinderea beneficiara. La sfarsitul perioadei de detasare, personalului
detasat i se va asigura dreptul de a reveni la angajatorul anterior) conform definitiei de la
art.8, lit. (q) si (r), din schema de ajutor de stat privind Finantarea activitatilor de
cercetare dezvoltare si inovare (CDI) si a investitiilor in CDI prin programul operational
competitivitate (POC).
servicii de consultanta in domeniul inovarii: servicii de

consultanta, asistenta in ceea ce priveste transferul de cunostinte, achizitia, protectia si

valorificarea activelor necorporale, utilizarea standardelor si a reglementarilor care le
contin conform definitiei de la art.8, lit.(s) din schema de ajutor de stat privind
Finantarea activitatilor de cercetaredezvoltare si inovare (CDI) si a investitiilor in CDI
prin programul operational competitivitate (POC).
servicii de sprijinire a inovarii pentru: inchirierea de spatii de

lucru, acces la banci de date si biblioteci tehnice, studii de piata, utilizarea de laboratoare
pentru testari/experimentari, etichetarea, testarea si certificarea calitatii conform
definitiei de la art.8, lit.(t) din schema de ajutor de stat privind Finantarea activitatilor
de cercetare-dezvoltare si inovare (CDI) si a investitiilor in CDI prin programul
operational competitivitate (POC).
inovare de proces conform definitiei de la art.8, lit.(v) din

schema de ajutor de stat privind Finantarea activitatilor de cercetare-dezvoltare si

inovare (CDI) si a investitiilor in CDI prin programul operational competitivitate
(POC).

D. Activitati pentru introducerea in productie a rezultatelor cercetarii-dezvoltarii vor

consta in principal in:

achizitia de utilaje, instalatii si echipamente strict necesare pentru introducerea

rezultatelor cercetarii in ciclul productiv. Max. 50% din valoarea totala eligibila a
proiectului poate fi alocata acestor activitati.

achizitia de active necorporale necesare pentru introducerea rezultatelor cercetarii in

ciclul productiv altele decat cele initiale pentru eligibilitatea aplicatiei (brevete, licente).

Valoarea eligibila pentru achizitia de active necorporale pentru introducerea in productie

poate fi de max. 10% din valoarea totala a punctului D (cheltuieli pentru introducerea in
productie a rezultatelor).

activitati de realizare (si comercializare) a produsului (bun sau serviciu) sau

procesului, din care pot face parte de exemplu, urmatoarele activitati:
elaborarea documentatiei de introducere in fabricatie/ de punere in functiune/ de operare/
de aplicare, etc ;
pregatirea de fabricatie/ de punere in functiune/ de operare (experimentari, testari,
incercari, analize etc);
revizuirea documentatiei tehnice de introducere in fabricatie/ punere in functiune/
operare/ aplicare, etc;
punerea in fabricatie/ functiune/ operare/ aplicare (executarea si/sau exploatarea seriei
zero a produsului ori a instalatiei-pilot;
exploatarea rezultatului cercetarii /obiectului inventiei prin realizarea lui pe scara larga;
(realizarea de servicii noi/ semnificativ imbunatatite pentru clienti, ca urmare a aplicarii
modelului/ procedeului/ procesului/ metodei inovative);
comercializarea rezultatelor de catre detinatorul de drepturi care este si producator.
Durata maxima admisa a unui proiect este de 24 luni.
Bugetul alocat competitiei este de 107 mil.lei.
Asistenta financiara nerambursabila pe proiect: max. 4.500.000 lei (echivalentul in lei a 1
milion euro) pentru regiunea Bucuresti-Ilfov si max. 6.750.000 lei (echivalentul in lei a 1,5
milioane euro) pentru celelalte regiuni ale Romaniei.
Ajutorul pentru intreprinderile nou-infiintate inovatoare se acorda o singura data si numai
pe perioada in care beneficiarul indeplineste conditiile de intreprindere nou-infiintata
inovatoare si anume: sa fie intreprindere mica nelistata la bursa si nu distribuie profitul.
Intreprinderile care au beneficiat de asistenta financiara pentru intreprindere nou creata
inovatoare prin operatiunea O233 Promovarea inovarii in cadrul intreprinderii a Axei 2
POS-CCE in perioada de programare 2007-2013, nu sunt eligibile.
Deschiderea aplicatiei competitii.research.ro pentru inregistrarea propunerilor de proiecte
va incepe cu data de 27 iunie 2015. Termenul limita pentru inregistrare: 45 zile de la
deschiderea aplicatiei de depunere proiecte.

Concluzii
Ce hartii sunt necesare pentru depunerea unui proiect?

Documentele necesare depind de tipul de proiect:

Analiza economico-financiara;

Analiza de risc;

Studiul de fezabilitate;

Proiectul tehnic, acolo unde este cazul;

Autorizatia de constructie;

Aviz de mediu;

Evaluarea strategica de mediu;

Documente de confirmare a cofinantarii;

Detalii privind contributia in natura;

Titlul de proprietate/ Act de concesiune;

Documente contabile ale firmei;

Cazierul fiscal al persoanei autorizate sa depuna cererea de finantare

si al persoanei responsabile de proiect;

Adeverinta ca solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (obtinuta de la

Administratia Financiara)

Cum se obtine finantarea?

Pasul 1: Beneficiarii eligibili completeaza cererea de finantare si anexele solicitate
de Autoritatea de Management.
Pasul 2: Cererea de finantare este transmisa Organismului Intermediar /
Autoritatii de Management.
Pasul 3: Se verifica conformitatea administrativa a cererii de finantare, in
conformitate cu procedurile interne ale fiecarei AM.
Pasul 4: Dupa verificarea conformitatii administrative urmeaza verificarea
eligibilitatii proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt prezentate in
Programul Complement si trebuie aprobate de catre Comitetul de Monitorizare.
Pasul 5: Evaluarea tehnica si financiara a proiectului.
Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de
Monitorizare.
Pasul 7: Aprobarea proiectului si semnarea contractului de finantare