Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” – IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR ş

FONDURI ŞI PROGRAME ALE UNIUNII EUROPENE


REFERAT

Coordonator: Student: Comăniţă V.Anca


Profesor Asist. Univ. Martin Adina Grupa FB 13

IAŞI
-2008-
CUPRINS

Capitolul 1. Rolul şi necesitatea fondurilor şi programelor Uniunii Europene..................2


Capitolul 2. Fonduri şi programe ale Uniunii Europene.......................................................3
Fondul European de Dezvoltare Regională....................................................4
Fondul Social European...................................................................................5
Fondul de Coeziune..........................................................................................8
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.......................10
Fondul European de Garantare Agricolă.....................................................11
Fondul european pentru Pescuit ...................................................................12
Programele operaţionale.................................................................................12
CONCLUZII............................................................................................................................15
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................16

2
CAPITOLUL 1. ROLUL ŞI NECESITATEA FONDURILOR ŞI PROGRAMELOR
UNIUNII EUROPENE

Ţările membre ale Uniunii Europene au nevoie de asistentă financiară pentru a putea
depăşi deficienţele structurale cu care se confruntă, pentru a-şi dezvolta competitivitatea şi
pentru a putea concura cu succes atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă. Acest tip asistenţă
oferită de Uniunea Europeană este foarte importantă mai ales datorită creşterii decalajelor
între regiuni şi ţări, aceste decalaje fiind antrenate de extinderea realizată la nivelul acestora.
Dincolo de ajutorul financiar pe care Uniunea Europeană îl oferă statelor membre prin
intermediul fondurilor şi programelor dezvoltate acestea îndeplinesc un rol important de a
deschide ţara şi economia spre circuitul Pieţei Unice Europene, acest obiectiv fiind de fapt
rostul aderării statelor europene la Uniune. Capacitatea de utilizare a resurselor, atât cele
proprii cât şi pe cele comunitare, se poate verifica prin participarea la complexul de programe
implemetate de comunitatea europeană în fiecare din ţările membre. În acelaşi timp fondurile
şi programele Uniunii Europene oferă soluţia necesară modernizării infrastucturii de transport
şi de mediu, produce o apropiere de cultura occidentală cu efecte benefice asupra pregătirii
practice, a managementului proiectelor, antrenarea abilităţilor deferitelor categorii sociale,
mai ales a tinerilor .
Politica actuală de dezvoltare economică şi socială a Uniunii se realizează prin
intermediul Fondurilor Structurale şi Fondului de Coeziune. Principiul care stă la baza unei
implementări cu succes a acestei politici este parteneriatul şi cooperarea dintre toţi actorii
implicaţi: administraţiile naţionale, regionale şi locale, societatea civilă, mediul de afaceri,
unităţi de cercetare şi dezvoltare.
Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea
economică a statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităţilor dintre
regiuni. Ele nu acţionează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuţii din partea
statelor membre implicate. Ele sunt co-finanţate în principal din resursele publice ale statului
membru, însă în multe domenii este necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta fiind
încurajată în cele mai multe cazuri.
Politica de Coeziune a Uniunii Europene are drept scop reducerea diferenţelor de
dezvoltare dintre regiuni, încurajarea unei dezvoltări echilibrate a întregului teritoriu al UE şi
promovarea egalităţii de şanse pentru toţi.

3
CAPITOLUL 2.FONDURI ŞI PROGRAME ALE UNIUNII EUROPENE

Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) sunt instrumente financiare pe care


Uniunea Europeană le foloseşte pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale dintre
regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.
Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin
Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083 din 11 iulie 2006, iar Cadrului Strategic
Naţional de Referinţă (CSNR) este documentul strategic de referinţă pentru programarea
acestora în România. Acest tip de document este elaborat de fiecare stat membru al UE,
conform noului acquis comunitar privind Politica de Coeziune. Prin acest document
se explicã modul în care vor fi implementate Instrumentele Structurale în România in
perioada 2007-2013. Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al
politicilor economice, de coeziune socială şi regională ale României, precum şi de a stabili
legăturile potrivite şi corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la
Lisabona, care stă la baza elaborării politicilor de dezvoltare economică, de coeziune şi de
creare a noi locuri de muncă. CSNR a fost elaborat pe baza Planului Naţional de Dezvoltare
(PND) 2007-2013 şi se implementează prin Programele Operaţionale.
Deoarece toate instrumentele financiare se folosesc conform unui sistem unic de
reguli, ele iau numele de fonduri structurale. Pentru perioada 2007-2013 o treime din bugetul
UE (aproximativ 840 miliarde euro ) va fi alocat Politicii de coeziune.
Fondurile Structurale şi de Coeziune contribuie la realizarea a trei obiective:
- convergenţă - adică sprijinirea regiunilor ramase în urmă din punct de vedere al
dezvoltării economice;
- competitivitate regională şi ocupare - sprijinirea regiunilor, altele decat cele rămase
în urmă ca dezvoltare, pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona
(strategie europeană cu orizont de timp 2010, pentru creştere economică şi locuri de
muncă);
- cooperare teritorială europeană - promovarea unei dezvoltări echilibrate a
întregului teritoriu al Uniunii, prin încurajarea cooperării şi a schimbului de bune
practici între toate regiunile UE.
România este eligibilă pentru două obiective: Convergenţă şi Cooperare teritorială
europeană. Ca stat membru al Uniunii Europene, România va beneficia în perioada 2007-
2013 de asistenţă financiară în cadrul obiectivelor de Convergenţă şi Cooperare teritorială

4
europeană ale Politicii de Coeziune Economică şi Socială a Uniunii şi în cadrul Politicii
Agricole Comune şi a Politicii de Pescuit Comune. Alocările financiare sunt de aproximativ
30 de miliarde de euro pe perioada 2007-2013.
Politicile Uniunii Europene sunt susţinute printr-o serie de fonduri şi programe.
Politica de coeziune este pusă în aplicare prin fondurile structurale (Fondul European de
Dezvoltare Regională şi Fondul Social European) şi Fondul de Coeziune. Politica Agricolă
Comună este finanţată prin Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală, iar Politica
Comună de Pescuit prin Fondul European pentru Pescuit.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)


Fondul European de Dezvoltare Regională este reglementat prin Regulamentul nr.
1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European şi este un fond
structural ce are drept obiectiv consolidarea coeziunii economice şi sociale în Uniunea
Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale. În acest scop, FEDR finanţează:
• ajutoare directe pentru investiţiile în întreprinderi (în special, IMM-uri) în vederea
creării de locuri de muncă durabile;
• infrastructuri legate, în special, de cercetare şi inovare, telecomunicaţii, mediu, energie
şi transporturi;
• instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.)
destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea între
oraşe şi regiuni;
• măsuri de asistenţă tehnică.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sprijină trei obiective de politică
regională:
- convergenţă;
- competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă;
- cooperare teritorială europeană.
În regiunile care se află sub incidenţa obiectivului „Convergenţă”, domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice,
precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile. Acţiunile întreprinse prin
FEDR curpind următoarele domenii:cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT), inovare şi
spirit antreprenorial, societate informaţională, mediu, prevenirea riscurilor, turism, cultură,
transporturi, energie, educaţie, sănătate.
Priorităţile obiectivului „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”
cuprind trei aspecte:

5
- inovare şi economia cunoaşterii: consolidarea capacităţilor regionale în materie de
cercetare şi dezvoltare tehnologică, stimularea inovării şi a spiritului antreprenorial şi
dezvoltarea ingineriei financiare, în special pentru întreprinderile legate de economia
cunoaşterii;
- mediu şi prevenirea riscurilor: reabilitarea terenurilor contaminate, stimularea
eficacităţii energetice, promovarea de transporturi publice urbane nepoluante şi
elaborarea de planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi
tehnologice;
- acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general.
În ceea ce priveşte obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, ajutorul furnizat prin
FEDR se concretizează în:
- dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere;
- stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterală între
regiunile maritime;
- consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională, prin realizarea de activităţi de conectare în reţea şi prin schimburi de
experienţă între autorităţile regionale şi locale.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritoriale, încearcând să atenueze problemele economice, sociale şi
ecologice cu care se confruntă mediile urbane. Zonele cu handicapuri geografice sau naturale
(regiunile insulare, zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei)şi zonele
ultraperiferice beneficiază de un tratament privilegiat.

Fondul Social European (FSE)


Fondul Social European, reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului
Uniunii Europene şi al Parlamentului European, este unul dintre fondurile structurale ale UE,
creat pentru a reduce diferenţele cu privire la standardele de viaţă şi prosperitate în regiunile şi
statele membre ale UE şi, prin urmare, pentru a promova coeziunea economică şi socială.
FSE se dedică promovării ocupării forţei de muncă în UE. El ajută statele membre să
echipeze mai bine companiile şi forţa de muncă din Europa pentru a face faţă noilor provocări
mondiale. Pe scurt:
- finanţarea se acordă în toate regiunile şi statele membre, în special în cele mai
puţin dezvoltate economic;
- este un element cheie al strategiei europene pentru dezvoltarea şi ocuparea forţei
de muncă, având scopul de a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor UE ofrindu-le susţinere

6
pentru dezvoltarea abiltăţilor şi perspective mai bune pentru ocuparea unui loc de
muncă;
- în perioada 2007-2013, aproximativ 75 de miliarde de euro vor fi alocate
regiunilor şi statelor membre ale UE pentru a-şi realiza obiectivele.
Strategia pentru dezvoltarea şi ocuparea forţei de muncă este principala strategie a
Uniuni pentru asigurarea prosperităţii şi a bunăstării Europei şi a europenilor, în prezent şi în
viitor. În acest context, strategia europeană de ocupare a forţei de muncă determină
conlucrarea celor 27 de state membre pentru mărirea capacităţii Europei de a crea locuri de
muncă mai bune şi mai multe, pentru acţiuni de formare şi reconversie profesională, pentru
îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare şi pentru a înzestra oamenii cu abilităţile necesare
pentru ocuparea acestora. Strategia ghidează Fondul Social European, prin care banii europeni
ajută la realizarea acestor obiective.
Bugetul şi strategia FSE sunt negociate şi decise de către statele membre ale UE,
Parlamentul European şi Comisie. Pe această bază, statele membre împreună cu Comisia
Europeană planifică programe operaţionale pe o perioadă de şapte ani. Programele
operaţionale sunt apoi implementate printr-un număr mare de organizaţii, atât în sectorul
privat, cât şi în cel public. Aceste organizaţii cuprind autorităţi naţionale, regionale şi locale,
instituţii educaţionale şi de pregătire, organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) şi sectorul de
voluntariat, precum şi parteneri sociali, de exemplu sindicate şi comitete de întreprinderi,
asociaţii industriale şi profesionale şi companii particulare.
Finanţarea de către Fondul Social European este disponibilă prin regiunile şi statele
membre. Fiecare stat membru sau regiune convine împreună cu Comisia Europeană asupra
unui program operaţional pentru finanţarea de către FSE pentru perioada 2007-2013.
Programele operaţionale stabilesc priorităţile pentru intervenţia FSE şi obiectivele lor.
Posibilii participanţi la acţiunile FSE trebuie să contacteze Autoritatea de Gestionare a
fondului din propriul stat membru. Fondul Social European are la bază principiul cofinanţării
şi al gestionării partajate:
- cofinanţare deoarece sprijinul financiar al Uniunii Europene merge întotdeauna
împreună cu finanţarea publică sau privată; în funcţie de un număr de factori socio-
economici, cofinanţarea poate varia între 50 şi 85% din costul total al intervenţiilor.
- gestionare partajată deoarece liniile directoare pentru acţiunile FSE sunt elaborate la
nivel european, iar aplicarea la faţa locului este gestionată de către autorităţile
relevante, naţionale sau regionale, din fiecare stat membru; aceste autorităţi pregătesc
programe operaţionale, selectează şi monitorizează proiectele.
Fondul Social European sprijină două obiective:

7
- convergenţă;
- competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă .
În cadrul obiectivului „Convergenţă” sunt cuprinse toate regiunile UE cu un Produs
Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor sub 75% din media Comunităţii. Ţările şi regiunile
eligibile conform obiectivului „Convergenţă” vor primi peste 80% din finanţarea UE.
Obiectivul „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” acoperă toate
regiunile UE care nu sunt eligibile conform obiectivului „Convergenţă”
În Uniune, conform obiectivelor „Convergenţă” şi „Competitivitate regională şi
ocuparea forţei de muncă”, FSE va oferi sprijin pentru patru zone cheie de acţiune:
- sporirea adaptabilităţii muncitorilor şi întreprinderilor;
- îmbunătăţirea accesului la locurile de muncă şi participarea la piaţa muncii;
- întărirea incluziunii sociale prin combaterea discriminării şi facilitarea accesului la
piaţa muncii pentru persoanele dezavantajate;
- promovarea parteneriatului pentru reformă în domeniile ocupării forţei de muncă şi
incluziunii.
În regiunile mai puţin prospere şi în statele membre aflate sub influenţa obiectivului
„Convergenţă”, FSE va sprijini şi eforturile de extindere şi de îmbunătăţire a investiţiilor în
capitalul uman, în special prin îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi pregătire şi acţiunea
menită să dezvolte capacităţile instituţionale şi eficienţa administraţiilor publice la nivel
naţional, regional şi local.
Programele operaţionale pe care FSE le finanţează în România iau în considerare
complexitatea problematicii economice şi sociale, urmărind să apropie educaţia şi formarea
profesională, inclusiv studiile de doctorat şi cercetarea universitară de cerinţele pieţei muncii.
De asemenea, FSE sprijină adaptarea forţei de muncă la condiţiile economice în schimbare,
creşterea participării pe piaţa muncii şi modernizarea substanţială a administraţiei publice. Cu
un PIB pe cap de locuitor de mai puţin de 75 % din media UE-25, România este eligibilă în
cadrul obiectivului „Convergenţă”.
Având în vedere provocările cu care se confruntă România, programele operaţionale
FSE se focalizează pe două direcţii principale. Primul program operaţional se numeşte
„Dezvoltarea resurselor umane” şi urmăreşte dezvoltarea capitalului uman din România. Al
doilea program operaţional, „Dezvoltarea capacităţii administrative”, urmăreşte îmbunătăţirea
infrastructurii de servicii şi de politici publice cu scopul de a atinge obiectivele programului
operaţional „Dezvoltarea resurselor umane”.

8
Fondul de Coeziune
Fondul de Coeziune, reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului
Uniunii Europene, finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport
transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum şi proiecte care vizează
îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban,
dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.
Fondul de Coeziune contribuie la întărirea coeziunii economice şi sociale a
Comunităţii, în vederea promovării unei dezvoltări durabile (transport – reţele europene,
mediu, energie regenerabilă).
Acesta ajută statele membre cu un Produs Naţional Brut (PNB) pe cap de locuitor de
mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de
dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susţine acţiuni în
cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se află sub incidenţa aceloraşi reguli de programare, de
gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.
Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor ţări:
Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica
Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie,
deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea
Europeană cu 15 state membre.
Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii:
- reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes
european definite de Uniunea Europeană;
- mediu; în acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în
proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, dacă acestea prezintă
avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie
regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalităţii,
consolidarea transporturilor publice etc.
Suspendarea asistenţei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se
produce prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în cazul în care un stat
membru care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capăt situaţiei sau acţiunile
întreprinse se dovedesc a fi necorespunzătoare.

9
Fig. Nr.1 Obiective, fonduri structurale şi instrumente 2007-20131

Infrastructură, mediu şi
training
inovare, infrastructura
vocaţional,
investiţii de transport
angajare etc.
etc. energie
SM cu PIB
Toate SM şi toate regiunile
sub 90%

Principiile de programare ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune

Complementaritate: Acţiunile comunitare trebuie să fie complementare sau să


contribuie la operaţiunile naţionale corespondente.
Parteneriat: Acţiunile Comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare între
Comisie şi Statele Membre, împreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre,
cum ar fi autorităţi regionale şi locale, parteneri economici şi sociali. Parteneriatul trebuie să
acopere pregătirea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare. Statele
Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării.
Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de
Comisie. Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi
naţionale/regionale în cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor şi managementul lor
sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale.

1
http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/cf/index_ro.htm

10
Adiţionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau
altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include atât fonduri UE cât
şi fonduri naţionale din surse publice sau private.
Compatibilitate: Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie în
conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum şi cu politicile şi acţiunile UE, inclusiv
regulile privind concurenţa, achiziţiile publice, protecţia mediului, promovarea egalităţii între
bărbaţi şi femei.
Programare: Acţiunea comună a UE şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe
o bază multianuală printr-un proces de organizare, luare de decizii şi finanţare bazat pe
formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete.
Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective prioritare; de
fapt, o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone, care au nevoie de sprijin
pentru dezvoltarea lor, iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se
confruntă cu dificultăţi în toată Uniunea Europeană, fără a satisface criterii geografice
speciale.

Fonduri Europene Adiţionale


Regulamentul nr. 1290/21 iunie 2005 al Consiliului Uniunii Europene creează cadrul
legal unic pentru finanţarea cheltuielilor aferente politicii agricole comune; acest regulament
instituie două noi fonduri: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul
European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR).
Începând cu 1 ianuarie 2007, FEGA şi FEADR înlocuiesc Fondul European pentru
Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), secţiunea Garantare şi respectiv Orientare şi
constituie împreună instrumentul financiar unic al Politicii agricole comune (PAC). FEGA
intervine pentru susţinerea pieţelor agricole, iar FEADR finanţează programele de dezvoltare
rurală.

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR)


Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare este un fond de postaderare, ce
aplică Politica Agricolă Comună, printr-o serie de măsuri, majoritatea legate de dezvoltarea
rurală, finanţând programele comunitare cu acest obiectiv.
FEADR finanţează, exclusiv în sistem de co-gestiune state membre şi Comunitate,
contribuţia financiară a Comunităţii la programele de dezvoltare rurală.

11
Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)
Fondul European de Garantare Agricolă este de asemenea un fond de post aderare
care aplică Politica Agricolă Comună prin susţinerea pieţelor agricole.
FEGA finanţează, în co-gestiune statele membre şi Comunitate, urmatoarele
cheltuieli:
- refinanţarea exporturilor produselor agricole către ţările terţe;
- măsuri de intervenţie pentru reglarea pieţelor agricole;
- plăţi directe către fermieri în cadrul politicii agricole comune;
- contribuţia financiară a Comunităţii la măsurile de informare şi promovare a
produselor agricole pe piaţa internă a Comunităţii şi în ţările terţe.
FEGA finanţează, în mod centralizat şi în conformitate cu legislaţia comunitară:
- contribuţia financiară a Comunităţii la măsuri veterinare specifice, măsuri de
inspecţie a produselor alimentare şi hranei animale, eradicarea bolilor animalelor şi controlul
programelor (măsuri veterinare) şi a măsurilor privind sănătatea plantelor;
- promovarea produselor agricole, fie direct de către Comisie sau prin organizaţii
internaţionale;
- măsuri, în conformitate cu legislaţia comunitară, de asigurare a conservării, colectării
şi utilizării resurselor genetice în agricultură;
- crearea şi menţinerea sistemelor informatice de contabilitate agricolă;
- sisteme de supraveghere agricolă;
- cheltuieli privind pieţele de peşte.

Pentru perioada 2007-2013, pentru FEGA şi FEADR sunt alocate peste 371 milioane
euro. FEGA şi FEADR sunt administrate de către Direcţia generală pentru Agricultură din
Comisia Europeană. În fiecare ţară, autorităţile naţionale competente selecţionează proiectele,
în parteneriat cu Comisia Europeană şi administrează creditele FEGA şi FEADR. Comitetele
de monitorizare formate din reprezentanţi la nivel regional, naţional şi comunitar sunt
responsabile pentru monitorizarea şi evaluarea intermediară a oricărei acţiuni.
Ca stat membru al Uniunii Europene, România, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor
şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) trebuie să ia toate măsurile necesare privind gestionarea şi
derularea fondurilor destinate finanţării Politicii Agricole Comune.
Contribuţia financiară a Comunităţii Europene constă în sume care se transferă
Guvernului României de către Comisia Europeană cu titlu de sprijin financiar nerambursabil,
în limita plafonului anual stabilit în conformitate cu cadrul financiar multianual în cazul
FEGA şi angajamentele bugetare comunitare pentru programele de dezvoltare rurală în cazul

12
FEADR. În România implementarea financiară a celor două fonduri se va realiza prin
intermediul a două agenţii de plăţi: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
(APIA) pentru FEGA şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP)
pentru FEADR. Ambele sunt instituţii publice române cu personalitate juridică în subordinea
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
Efectuarea plăţilor lunare pentru cheltuielile finanţate din FEGA se vor efectua în
prealabil din fonduri naţionale mobilizate de la bugetul de stat sub forma pre-finanţării
urmând ca aceste sume să fie rambursate de către Comisia Europeană în a treia zi lucrătoare
din a doua lună care urmează celei în care s-a efectuat plata.
Finanţarea cheltuielilor pentru programele de dezvoltare rurală se efectuează folosind
resurse financiare de la bugetul de stat pentru partea de co-finanţare, de la Bugetul
Comunităţii Europene în conformitate cu angajamentele bugetare anuale şi din contribuţia
privată a beneficiarilor de proiecte în proporţiile stabilite după negocierea cu Comisia
Europeana şi adoptarea programului de dezvoltare rurală.

Fondului European pentru Pescuit (FEP)


Acest fond înlocuieşte din 2007 Instrumentul Financiar pentru Orientare în Pescuit şi
va implementa Politica Comună de Pescuit care se referă la asigurarea pe termen lung a
activităţilor de pescuit printr-o exploatare eficientă a resurselor acvatice, la dimensionarea
flotelor de pescuit, precum şi dezvoltarea şi îmbunătăţirea vieţii marine, a lacurilor şi zonelor
de coastă afectate de activităţile intensive de pescuit şi acvacultură.

Programele operaţionale2
Programele operaţionale sunt documente aprobate de Comisia Europeană care au ca
obiectiv implementarea priorităţilor sectoriale şi/sau regionale cuprinse în Planul Naţional de
Dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin Cadrul de Sprijin Comunitar.
1. Programul Operaţional de Transport (POT) – are ca obiectiv general promovarea
unui sistem de transport în România, care să faciliteze circulaţia rapidă şi eficientă, în condiţii
de siguranţă şi la standarde europene, a persoanelor şi bunurilor, la nivel naţional şi
internaţional.
2. Programul Operaţional de Mediu – are ca obiectiv global îmbunătăţirea standardele
de viaţă şi calitatea mediului punându-se accent în special pe respectarea acquis-ului
comunitar privind mediul şi urmăreşte reducerea decalajului dintre Uniunea Europeană şi

2
Revista Euroconsultanţă – Ghidul Firmei – Numărul 10, Octombrie, 2008, pag. 52

13
România în ceea ce priveşte respectarea standardelor de mediu, luând în considerare două
scopuri pe termen lung: asigurarea accesului general la utilităţile publice de bază şi
îmbunătăţirea calităţii mediului.
3. Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice
Obiectivul general al Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii
economice” (POS CCE) este de a îmbunătăţii productivitatea companiilor româneşti şi de a
reducere decalajul faţă de nivelul mediu al productivităţii în UE. Ţinta este o creştere anuală
medie a PIB pe persoană angajată de aproximativ 5,5%. În acest fel, până în 2015, România
va putea atinge 55% din productivitatea medie UE.
4. Programul Operaţional Regional(POR) are ca scop accelerarea creşterii economice
a regiunilor rămase în urmă. Obiectivul poate fi atins doar printr-o coordonare strânsă cu
acţiunile prevăzute pentru celelalte programe operaţionale. POR va acorda prioritate
regiunilor rămase în urmă, folosind resurse regionale şi locale. Principalul mijloc de sprijinire
a regiunilor este finanţarea diferenţiată, asfel încât cele rămase în urmă să primească
proporţional mai multe fonduri decât cele dezvoltate.
5. Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane(POS DRU) – are ca
obiective strategice îndeplinirea obiectivelor comune la nivel European, în ceea ce priveşte
participarea sporită pe piaţa muncii a unei forţe de muncă înalt calificate şi adaptabile,
îmbunătăţirea sistemului educaţional şi creşterea adaptabilităţii acestuia la cererea pieţei
muncii, promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii, creşterea adapabilităţii angajaţilor şi a
întreprinderilor, asigurarea calificărilor şi cunoştinţelor necesare integrării şi mobilităţii pe
piaţa muncii şi facilitarea dezvoltării economice, promovarea şi dezvoltarea tuturor formelor
de economie socială ca şi modalitate de asigurare a incluziunii sociale a personalelor care
aparţin grupurilor vulnerabile, minorităţilor etnice sau populaţiei Rroma.
6. Programul Operaţional pentru dezvoltarea capacităţii administrative
Obiectivul specific al acestui Program Operaţional este acela de a contribui la îmbunătăţirea
performanţei administraţiei publice din anumite sectoare care au un impact direct asupra
coeziunii economice şi sociale din România. Scopul programului operaţional este de a
îmbunătăţi funcţiile de management în administraţia publică.
7. Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică
Obiectivul Programului operaţional pentru asistenţă tehnică la nivel naţional este de a asigura
sprijin pentru coordonarea şi implementarea instrumentelor structurale în România.
Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României este de 17,264
miliarde Euro, din care 11,115 miliarde vor fi alocate pentru FS în cadrul obiectivului
Convergenţă.

14
Tabel nr.1 Fonduri specifice programelor operaţionale3

Autoritate de Fondul
Program Operaţional Organism Intermediar
Management alocat
Agenţia Naţională pentru
Întreprinderi Mici şi Mijlocii,
Ministerul Educaţiei şi Tineretului,
PO pentru Creşterea Ministerul Economiei şi Ministerul Comunicaţiilor şi
FEDR
Competitivităţii economice Finanţelor Tehnologiei Informaţie, Ministerul
Economiei şi Finanţelor,
Autoritatea Naţională pentru
Turism

Programul Operaţional pentru FEDR,


Ministerul Transporturilor
Transport FC

Programul Operaţional pentru Ministerul Mediului şi Agenţiile Regionale pentru FEDR,


Mediu Apelor Protecţia Mediului FC
Ministerul Dezvoltării,
Programul Operaţional Agenţiile de Dezvoltare Regională,
Lucrărilor Publice şi FEDR
Regional MIMMCTPL
Locuinţelor

Programul Operaţional pentru Ministerul Muncii, Agenţia Naţională pentru Ocuparea


Dezvoltarea Resurselor Solidarităţii şi Egalităţii de Forţei de Muncă FSE
Umane Şanse Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Programul Operaţional pentru


Ministerul Internelor şi
Dezvoltarea Capacităţii FSE
Reformei Administrative
Administrative

Programul Operaţional pentru Ministerul Economiei şi


FEDR
Asistenţă Tehnică Finaţelor

CONCLUZII

3
http://europa.eu/generalreport/ro/2007/rg25.htm

15
Realizarea cu adevărat a unei Uniuni Europene şi a Pieţei Unice , acest obiectiv fiind
de fapt rostul aderării la Uniunea Europeană, presupune o liniarizare a statelor şi economiilor
naţionale, membre din toate punctele de vedere, acest fapt presupunând alinierea statelor mai
defavorizate la standerdele şi nivelul celor dezvoltate pe plan economic.
Dezvoltarea şi combaterea deficienţelor la nivelul acestor state reprezintă scopul
urmărit în cadrul Uniunii Europene. Aceste deziderate nu pot fi realizate decât prin
intermediul ajutorului acordat de Comunitate, asistenţa oferită concretizându-se în ansamblul
fondurilor şi programelor comunitare. Astfel fondutile sişi programele îndeplinesc un rol
important, acela de a deschide ţările şi economiile naţionale la Piaţa Unică Europeană.

BIBLIOGRAFIE

16
Gillbert Gorning, Rusu Ioana Eleonora – Dreptul Uniunii Europene – Ediţia a- ‫׀׀‬-a, Editura
C.H. Beck, Bucureşti, 2007
Oprea dumitru, Meşniţă Gabriela – Fonduri Europene pentru România, în perioada 2007-
2013 – Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2008
Revista Finanţe Publice şi Contabilitate – Numărul 10, Octombrie, 2008
Revista Euroconsultanţă – Ghidul Firmei – Numărul 7, Iulie ,2008
Revista Euroconsultanţă – Ghidul Firmei – Numărul 10, Octombrie, 2008
http://europa.eu/generalreport/ro/2007/rg25.htm
http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/allprogrammes/index_en.html
http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/prord/sf_en.htm
http://www.finantare.ro
http://www.mfinante.ro/fonduriUE
www.HouseofEurope.ro
www.StructuralFunds.ro
www.google.com

17