Grupul de Acțiune Locală și implicația acestuia în

absorbția fondurilor europene

Masteranzi:

2019

1
 Cuprins

CAPITOLUL I. CADRUL INTERNAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A PROGRAMELOR DE

FINANȚARE EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ
1.1. Noţiuni generale
1.2. Cadrul legislativ
1.3.1. Principalele fonduri structurale și de coeziune
1.3.2. Domeniile de finanţare

CAPITOLUL II. CADRUL NAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A PROGRAMELOR DE

FINANȚARE EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ
2.1. Programe de aderare şi preaderare
2.2. Dezvoltarea mediului de afaceri din România prin asistența financiară a Uniunii Europene
în perioada 2014-2020
2.2.1. Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020
2.2.2. Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020
2.2.3. Acordul de parteneriat 2014-2020 cu România
CAPITOLUL III. ABSORBȚIA FONDURILOR EUROPENE PRIN GRUPUL DE ACȚIUNE
LOCALĂ ,,CETATEA BUCOVINEI”

3.1. Definirea Grupului de Acțiune Locală

3.2. Prezentarea Grupului de Acțiune Locală Cetatea Bucovinei
3.3. Apeluri de selecție lansate, încheiate și depuse la OJFIR Suceava

Bibliografie

2
 INTRODUCERE

Dezvoltarea mediului de afaceri din România începând cu anul 2000 a depins foarte mult de
statutul pe care țara noastră l-a avut în raport cu Uniunea Europeană. Parcurgerea etapelor
premergătoare aderării a fost un proces laborios și dificil pentru întreaga societate românească.
Începând cu anul 2000, data începerii etapei de preaderare a României, societatea
românească a ales traseul aderării la o uniune economică europeană în principal, care este structurată
pe o serie de standarde în diverse domenii și sectoare de activitate, inclusiv în mediul de afaceri.
Această nouă perspectivă a supus mediul de afaceri românesc la familiarizarea și apoi
adoptarea unor standarde europene, pentru a putea intra pe piața unică a Uniunii Europene. Pentru
atingerea acestui obiectiv, Uniunea Europeană a pus la dispoziția statului român pachete de sprijin
financiar nerambursabile care să fie accesate de administrația publică locală și centrală, dar și de
mediul de afaceri.
Pachetele de finanțare adresate mediului de afaceri au fost cele mai consistente intervenții
financiare în beneficiul dezvoltării economice a României, care, ele însele, au fost bazate pe
standarde, proceduri și metodologii de accesare, cu care agenții economici s-au familiarizat an de an.
Pachetele de finanțare s-au succedat pe perioade programatice (2000-2006; 2007-2013; 2014-2020).
După aderarea României la Uniunea Europeană, în calitate de stat membru cu drepturi
depline, putem constata că Fondurile Structurale de care a dispus și dispune România sunt cea mai
mare și mai atractivă sursă de finanțare a activităților economice în special și a dezvoltării
economice în general.
Obiectivul general al prezentei lucrări de cercetare este de a contribui la clarificarea
importanței prelucrărilor și previziunilor financiar-contabile în procesul de atragere a fondurilor
nerambursabile ale Uniunii Europene pentru mediul de afaceri românesc pe baza standardelor și
procedurilor de finanțare europene. Obiectivul general propus abordează una din problemele
importante cu care societatea și specialiștii în economie se confruntă, și anume înțelegerea cadrului
național și internațional de funcționare a programelor de finanțare europeană, și modul în care
trebuie abordate secțiunile financiar-contabile ale proiectelor, secțiuni de bază a cererilor de
finanțare.
Obiectivele specifice ale prezentei lucrări sunt următoarele:
1. Creșterea gradului de conștientizare a contextului internațional al apariției și
funcționarării fondurilor europene adresate mediului de afaceri din România
2. Creșterea gradului de informare cu privire la contextul național al funcționării fondurilor
europene adresate mediului de afaceri din România;
3. Prezentarea tehnică a necesităților de încadrare a unei investiții ecomomice în cadrul
politicilor regionale, naționale și internaționale ca și elemente de bază în punctarea unui
proiect investițional în grila de evaluare;
4. Prezentarea comparativă a modului de structurare și concepere a unei analize financiare
pentru un proiect de investiții finanțat prin fonduri europene nerambursabile.

Cuvinte cheie: Grupul de Acțiune Locală, Absorbția Fondurilor Europene, Uniunea Europeană.

3
 CAPITOLUL I. CADRUL INTERNAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A
PROGRAMELOR DE FINANȚARE EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ

1.1. Noţiuni generale

Ce sunt fondurile europene ? (Contextul European/Istoricul fondurilor europene)

Fondurile europene sunt acele instrumente financiare elaborate de Uniunea Europeana
pentru România, în segmentul public şi privat, cu intenţia de a dezvolta anumite domenii şi  zone
pentru atingerea anumitor standarde de dezvoltare, atât economică, socială şi culturală.
Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale sunt instrumentele
financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi
sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. în termeni termeni
financiari, financiari, aceste instrumente instrumente ocupă al doilea loc ca pondere ca pondere în
bugetul în bugetul Uniunii Uniunii Europene, destinat politicilor europene.
Fondurile structurale au contribuit, încă de la înfiinţarea Comunităţii Oţelului şi a
Cărbunelui, la realizarea politicilor europene în domeniul economic şi social. Încă de la redactarea
Tratului de la Roma, documentul care a pus bazele viitoarei Comunităţi Europene, s-au făcut referiri
precise la nevoia de eliminare a disparităţilor economice dintre regiuni.(1957) În anul 1958 s-au
înfiinţat Fondul Social European şi Fondul European pentru Orientare şi Garantare în Agricultură1.
În anul 1975 după intrarea în Comunitate a Danemarcei, Irlandei şi a Marii Britanii s-a creat
Fondul European de Dezvoltare Regională. Este pentru prima dată când a apărut conceptul de
redistribuire între zonele bogate şi sărace ale Comunităţii2.
1986-1987: s-a introdus în Tratat conceptul de Coeziune socială şi economică, care a urmărit
să ajute ultimele state intrate (Spania şi Portugalia) pentru a face faţă provocărilor pieţei unice3.
În anul 1988, la iniţiativa lui Jacques Delors, preşedintele Comisiei Europene, s-au dublat
resursele financiare pentru fondurile structurale pe următorii ani. Astfel, ţările sărace au primit în
nouă ani aproximativ 154 mld euro. La sfărșitul anului1989, s-a revoluţionat sistemul de acordare a
fondurilor structurale4, prin introducerea principiului programării multi-anuale, stabilirea
obiectivelor prioritare şi punerea la punct a sistemului de parteneriate între statele membre. După
anii 90, șefii de stat au hotărât dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate. Prin accederea
Suediei şi Finlandei, regiunile puţin populate au început să primească fonduri(1995). Şefii de state şi
de guvern au hotărât la Berlin cea de-a doua reformă a fondurilor structurale, punând accent pe
ajutorarea grupurilor sociale şi a regiunilor dezavantajate(1999). Fondul
Social European (FSE) este principalul instrument financiar al Uniunii Europene care finanțează
ocuparea forței de muncă din statele membre și promovează coeziunea economică și socială.
Cheltuielile FSE se ridică la aproximativ 10% din bugetul total al UE.
1
www.fonduricomunitare.ro;
2
Ibidem;
3
Ibidem;
4
Fondurile Structurale ale UE dincolo de Agenda 2000: Reforma si implicatiile pentru actualele si viitoarele state
membre, ., Institutul European de Administratie Publicã, Maastricht, Olanda;
4
1.2. Cadrul legislativ
Dezvoltarea regională urmăreşte impulsionarea şi diversificarea activităţilor economice,
stimularea investiţiilor în sectorul privat, contribuţia la reducerea şomajului şi să conducă la
îmbunătăţirea nivelului de trai. Principiile strategice ale dezvoltării regionale vizează5:
a) la nivel naţional
- promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile ţării în vederea
îmbunătăţirii competitivităţii şi realizării unei creşteri economice permanente;
- promovarea unei dezvoltări armonioase spaţiale şi a reţelei de localităţi;
- creşterea capacităţii regiunilor (din punct de vedere instituţional, financiar, decizional) la
susţinerea propriului proces de dezvoltare;
- promovarea principiilor dezvoltării durabile;
- crearea şanselor egale în ceea ce priveşte accesul la informare, cercetare-dezvoltare,
educaţie şi formare continuă.
b) la nivel regional
- reducerea disparităţilor dintre regiuni, judeţe, mediu urban – mediu rural, zone centrale,
zone periferice etc;
- preîntâmpinarea apariţiei unor zone – problemă;
- coordonarea iniţiativelor de dezvoltare regională cu priorităţile naţionale şi orientările
Uniunii Europene;
- promovarea unor politici diferenţiate conform unor particularităţi zonale.
Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională, România a fost împărţită în opt
regiuni de dezvoltare. Acestea cuprind mai multe judeţe. Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi
administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord între consiliile
judeţene şi cele locale.
Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate şi promovate
de autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, în scopul asigurării unei dezvoltări socio-
economice durabile, prin valorificarea eficientă a potenţialului regional şi reprezintă o prioritate
naţională legiferată prin Legea nr.315/2004 şi alte acte normative.
Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt următoarele: diminuarea
dezechilibrelor regionale existente, preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre, îndeplinirea
criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi de acces la instrumentele financiare de
asistenţă (fonduri structurale şi de coeziune), corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de
dezvoltare şi stimularea cooperării interregionale care să contribuie la dezvoltarea economică.
Principiile care stau la baza elaborării şi aplicării politicilor de dezvoltare regională sunt6:
- descentralizarea procesului de luare a deciziilor conform principiului subsidiarităţii;
- parteneriatul între toţi actorii implicaţi în domeniul dezvoltării regionale;
- planificarea ca un proces de alocare a resurselor, în vederea atingerii unor obiective
stabilite;
- cofinanţarea ca fiind contribuţia financiară a diverşilor actori implicaţi în realizarea
programelor şi proiectelor de dezvoltare regională.
Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt 7: dezvoltarea
întreprinderilor, piaţa forţei de muncă, atragerea investiţiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea
sectorului IMM-urilor, îmbunătăţirea infrastructurii, calitatea mediului înconjurător, dezvoltarea
rurală, sănătate, educaţie, învăţământ, cultură.

5
www.fonduri-ue.ro
6
Legea 315/2004;
7
Ibidem;
5
 Legea 315/2004 privind dezvoltarea regională în România este cea care stabileşte modul de
implementare a politicii de dezvoltare regională.
Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul XVll al
Tratatului Uniunii Europene ce defineşte obiectivul politicii regionale: “reducerea disparităţilor
existente între nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămânerii în urmă a regiunilor mai
puţin dezvoltate sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale”. Acesteia li se adaugă8:
 Regulamentul nr. 1080/2006 privind Fondul European pentru Dezvoltare
Regională;
 Regulamentul nr. 1081/2006 privind Fondul Social European;
 Regulamentul nr. 1082/2006 privind cooperarea teritorială europeană;
 Regulamentul nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind Fondul European
pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune;
 Regulamentul nr. 1084/2006 privind Fondul de Coeziune;
 Regulamentul 1828/2006 cu privire la regulile de implementare a Regulamentului
Comisiei (CE) nr. 1083/2006 ce conţine prevederi generale cu privire la Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi
a Regulamentului Comisiei (CE) 1080/2006 cu privire la Fondul European de
Dezvoltare Regională.
1.2.1. Principalele fonduri structurale și de coeziune
Fondul European de Dezvoltare Regională - destinat reducerii dezechilibrelor între diferitele
regiuni ale UE. Este cel mai important fond structural în termeni de resurse, acordând ajutoare
financiare zonelor defavorizate, find astfel un important instrument de corecție a dezechilibrelor
regionale. Principiile alocării acestui fond sunt: concentrarea pe obiective și regiuni (pentru
maximizarea efectelor), parteneriatul între Comisia Europeană, statele membre UE si autorități
locale și regionale (pentru planificarea și punerea în practică a interventiei structurale), programarea
intervenției și adiționalitatea contribuției comunitare (care nu trebuie să se substituie celei
naționale). FEDR trebuie să contribuie la creșterea coeziunii economice și sociale și reducerea
disparităților regionale, prin sprijinirea dezvoltării și ajustării structurale a economiilor
regionale, inclusiv conversia regiunilor aflate în declin industrial și a regiunilor rămase în urmă,
cooperării frontaliere, transnaționale și interregionale.
În acest sens, FEDR va susține prioritățile Comunității, în special întărirea
competitivității și inovării, crearea de locuri de muncă pe termen lung și asigurarea dezvoltării
durabile.
Domenii de finanțare:
Cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, sprijinirea cercetării şi
dezvoltării în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătăţirea legaturilor dintre IMM-uri şi
universităţi şi centre de cercetare, dezvoltarea reţelelor şi centrelor de afaceri, sprijin pentru
furnizorii de servicii dedicate IMM-urilor prin noi instrumente de finanţare dedicate stimulării
antreprenoriatului şi inovaţiei;
Societatea informaţională, inclusiv dezvoltarea serviciilor şi aplicaţiilor locale, îmbunătăţirea
accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea eficienta a tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor;
Protecţia mediului, inclusiv investiţii legate de managementul deşeurilor, aprovizionarea cu apa,
tratarea apelor uzate, calitatea aerului, prevenirea poluării, reabilitarea zonelor contaminate,
promovarea biodiversitatii şi protejarea naturii, sprijin pentru IMM-uri pentru a promova metode

8
http://www.fonduricomunitare.ro
6
durabile de producţie prin introducerea managementului de mediu eficient şi adoptarea tehnologiilor
de prevenire a poluării;
Susţinerea dezvoltării economice integrate la nivel regional şi local şi durabile prin mobilizarea
capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice, în special în domeniile: Cercetare şi
dezvoltare tehnologica, inovare şi antreprenoriat, sprijinirea
cercetării şi dezvoltării în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătăţirea legaturilor dintre IMM-uri
şi universităţi şi centre de cercetare, dezvoltarea reţelelor şi centrelor de afaceri, sprijin pentru
furnizorii de servicii dedicate IMM-urilor prin noi instrumente de finanţare dedicate stimulării
antreprenoriatului şi inovaţiei; Societatea informaţionala, inclusiv dezvoltarea serviciilor şi
aplicaţiilor locale, îmbunătăţirea accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea
eficienta a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
Domenii de intervenţie pentru Obiectivul „Cooperare teritorială europeană”:
1. Dezvoltarea activităţilor economice şi sociale transfrontaliere, prin strategii comune pentru
dezvoltarea teritoriala durabila (ex.: dezvoltarea IMM, turismului, culturii, infrastructurii pentru
sănătate, protecţia mediului);
2. Stabilirea şi dezvoltarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterala intre regiuni
maritime, prin finanţarea reţelelor şi a activităţilor ce conduc la dezvoltarea teritoriala integrata
(managementul apelor, accesibilitate, prevenirea riscurilor, reţele de cooperare ştiinţifică şi
tehnologica);
3. Promovarea lucrului în reţea (networking) şi a schimbului de experienţa între autorităţile locale şi
regionale, inclusiv programele de cooperare şi acţiuni ce implica studii, culegere de date,
monitorizarea şi analiza tendinţelor de dezvoltare în comunitate.
Fondul Social European - principalul instrument al politicii sociale a Uniunii Europene. Prin
intermediul său se acordă susținere financiară acțiunilor de formare și reconversie profesională ca și
celor vizând crearea de noi locuri de muncă. FSE trebuie sã contribuie la îndeplinirea priorităților
Comunității în ceea ce privește întărirea coeziunii economice și sociale, a asigurării unui nivel înalt
de ocupare și locuri de muncă mai multe și mai bune, prin îmbunătățirea oportunităților de angajare.
Acesta va trebui sã sprijine politicile naționale pentru obținerea unei ocupări depline a forței de
muncă, asigurarea calității și productivitatea muncii și promovarea incluziunii sociale, prin
asigurarea accesului la piața muncii a categoriilor dezavantajate și reducerea disparităților regionale
și naționale.
Domenii de finanțare:
– Promovarea includerii sociale şi a şanselor egale pentru toţi;
– Dezvoltarea educaţiei şi a formării continue;
– Promovarea unei forţe de muncă adaptabile şi calificate, sprijinirea inovaţiei în organizarea
muncii;
– Sprijinirea întreprinzătorilor şi a creării de locuri de muncă;
– Susţinerea potenţialului uman în cercetare ştiinţă şi tehnologie;
– Îmbunătăţirea participării femeilor pe piaţa muncii.
Domenii de intervenţie pentru Obiectivul „Convergență”:
1. Sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor;
2. Creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi
a persoanelor inactive, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de
participare pe piaţa muncii a
femeilor şi migranţilor
3. Sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării;

7
4. Reforma în domeniile ocupării şi incluziunii sociale, în particular prin promovarea dezvoltării
parteneriatelor şi a convenţiilor prin lucrul în reţea al actorilor relevanţi la nivel naţional, regional şi
local;
5. Extinderea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman (educaţie şi formare profesională);
6. Întărirea capacităţii instituţionale şi a eficientei administraţiilor publice şi serviciilor publice la
nivel naţional, regional şi local, pentru a putea implementa reforme, în special în domeniul
economic, social, al ocupării forţei de muncă, protecţiei mediului şi judiciar.
Fondul de Coeziune -contribuie la întărirea coeziunii economice și sociale a Comunității, în
vederea promovării unei dezvoltări durabile. Prin Fondul de coeziune se finanţează proiecte pentru:
– măsuri în domeniul mediului cum ar fi surse regenerabile de energie care promovează dezvoltarea
durabilă;
– reţele trans-europene, în special proiecte de interes european.
Domenii de intervenţie:
1. Reţelele trans-europene de transport;
2. Proiecte majore de infrastructură de mediu;
3. Domenii care se pot dezvolta durabil şi care prezintă beneficii evidente în ceea ce priveşte
protecţia mediului (eficienta energetică şi energie regenerabilă, sisteme de transport în afara
coridoarelor europene, căi ferate, transport fluvial şi maritim, sisteme de transport intermodal şi
interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban şi transport public ecologic).
Ce înseamna fond nerambursabil ?
Fondurile nerambursabile sunt acele subvenţii financiare care se acordă fără a mai fi
restituite înapoi integral sau parţial. Nu sunt credite, deci nu se percep dobânzi pentru acordarea lor.

1.3.2. Domeniile de finanţare

14 domenii pot fi finanţate din fondurile structurale şi de coeziune ale UE:
 Cercetare şi dezvoltare tehnologică
 Informatizarea societăţii
 Transport
 Energie
 Protecţia mediului şi prevenirea riscului
 Turism
 Cultură
 Regenerare urbană şi rurală
 Suport pentru companii şi antreprenori
 Acces la locuri de muncă stabile
 Incluziune socială pentru persoane defavorizate
 Dezvoltarea capitalului uman
 Investiţii în infrastructura socială, inclusiv cea de sănătate şi educaţie
 Promovarea dezvoltării parteneriatului

Agricultura şi pescuitul sunt domenii sprijinite distinct de Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală (FEADR).

8
 CAPITOLUL II. CADRUL NAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A
PROGRAMELOR DE FINANȚARE EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ
Dezvoltarea mediului economic în România cu sprijinul pachetului de finanțare structural
oferit de Uniunea Europeană s-a făcut în mai multe etape, în funcție de perioadă și de statutul
României în raport cu Uniunea Europeană.Aceste etape, ce pot fi analizate comparativ sunt în număr
de trei:
 2000-2006 prin Programele Phare CES (buget estimativ de aproximativ 1 miliard euro);
 2007-2013 prin Programele Operaționale Regionale și Programele Operaționale
Sectoriale;
 2014-2020 prin aceleași programe.

2.1. Programe de aderare şi preaderare

Perioada 2000 – 2006 – Programul PHARE

Programul PHARE este unul din cele trei instrumente de preaderare finanțate de Uniunea
Europeană în procesul de asistență acordată țărilor din Centrul și Estul Europei. Aceste programe se
adresează statelor aflate în proces de aderare și de a deveni stat membru al Uniunii Europene.
Programul Phare a fost creat inițial pentru a oferi asistență tehnică și financiară Poloniei și Ungariei.
Însăși denumirea PHARE înseamnă de fapt Pologne et Hongrie – Aide a Restructuration
Economique. Acest program, suba această denumire a fost uzitat și în România.
Obiectivele Programului de ajutor financiar PHARE au fost trei:
1. întărirea administrațiilor și instituțiilor publice pentru a funcționa eficient în interiorul
Uniunii Europene;
2. apropierea de acquis-ul comunitar și reducerea necesității perioadelor de tranziție.
Acquis-ul comunitar reprezintă legislația extinsă a Uniunii Europene ce este obligatorie
pentru toate statele membre și aflate în proces de aderare sau pre-aderare.
3. promovarea coeziunii economice și sociale.
Perioada 2007 – 2013 – Programul Operațional Regional și Programele Operaționale Sectoriale
Întreaga perioadă de finanțare 2007-2013 a fost structurată și fundamentată pe Planul
Național de Dezvoltare (2007-2013), care nu a fost o strategie de dezvoltare a României, ci mai
degrabă un instrument de prioritizare a investițiilor publice în scopul de a genera dezvoltare. Acest
document a fost întocmit pe baza Politicilor de Coeziune Economică și Socială ale Uniunii
Europene. În cadrul acestui document, au fost aprobate șase priorități naționale de dezvoltare:
 Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere;
 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;
 Protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
 Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și a incluziunii sociale și întărirea
capacității administrative;
 Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;
 Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării.9
Pe baza acestor priorități au fost constituite mai târziu, programele operționale ca și bază a
intervenției financiare a Uniunii Europene în România. Toate aceste operațiuni au fost corelate cu
Capitolul 21 de negociere “Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale”, închis de
altfel de către autorităile române în 23 septembrie 2014.
9
Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, decembrie 2005 - http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Doc_prog/PND_2007_2013/1_PND_2007_2013%28Ro.%29.pdf
9
 Pentru a putea accesa programele structurale europene, și pentru atingerea obiectivelor de
dezvoltare regională, România a adoptat în 1998 Legea nr. 151 care a permis constituirea a 8 regiuni
de dezvoltare, prin asocierea voluntară a județelor. În baza acestei legi au fost constituite NUTS
(Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică). Regiunile de dezvoltare ale României se
încadreză în nivelul de statistic NUTS II conform standardelor create de Uniunea Europeană.
Tabel nr. 2.1. Structura regiunilor de dezvoltare din România
NUTS II NUTS III Suprafața totală Populația la 1 iulie
NUTS I la 31 dec 2003 2004 (număr de
Regiune de dezvoltare Județe (km2) 10 persoane)11

Bacău, Botoșani,
Regiunea Nord Est Iași, Neamț, 36.850 3.738.601
Suceava, Vaslui

Brăila, Buzău,
Regiunea Sud Est Constanța, Galați, 35.762 2.850.318
Tulcea, Vrancea

Argeș, Călărași,
Dâmbovița,
Regiunea Sud Muntenia Giurgiu, Ialomița, 34.453 3.342.042
Prahova,
Teleorman

Dol, Gorj, Mehedinți,

Regiunea Sud Vest Oltenia Olt, Vâlcea
29.212 2.317.636
România
Arad, Caraș-
Regiunea Vest România Severin, 32.033 1.939.514
Hunedoara, Timiș

Bihor, Bistrița
Năsăud, Cluj,
Regiunea Nord Vest Maramureș, Satu
34.160 2.738.461
Mare, Sălaj

Alba, Brașov,
Regiunea Centru Covasna, Harghita, 34.100 2.539.160
Mureș, Sibiu

Ilfov, Municipiul
Regiunea București Ilfov 1.821 2.207.596
București

Sursa: Legea 151 din 1998

Pentru perioada 2007-2013, în baza Planului Național de Dezvoltare au fost lansate

următoarele programe operaționale:
 POSCCE – Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice;
 POR – Programul Operațional Regional;
 POS DRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
 POS M – Programul Operațional Sectorial Mediu;
 POS DCA – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative;
 POP – Programul Operațional Pescuit;

Institutul Național de Statistică – situația la 31 decembrie 2013

10

Institutul Național de Statistică – situația la 1 iulie 2014

11

10
  POS T – Programul Operațional Sectorial Transport;
 POS AT – Programul Operațional Sectorial Asistență Tenică;
 PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Programele de finanțare pentru mediul de afaceri fac parte din POSCCE, POR, POP, PNDR.
Având în vedere că la data realizării acestei lucrări, Pachetul de finanțare structural 2007-2013 (care
are ca și perioadă de implementare încă doi ani, adică până în 2015) este pe final, se vor detalia doar
măsurile de finanțare (exemplificativ) din cadrul POS CCE – Programul Operațional Sectorial
Creșterea Competitivității Economice. Acest program a grupat o mare diversitate de măsuri de
finanțare/intervenție.
După prezentarea acestui program, se vor trece în revistă noile măsuri de finanțare pentru
mediul economic pentru perioada 2014-2020. Aceste programe sunt încă nelansate la momentul
realizării acestei lucrări.
POSCCE – Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice care
finanțează:
 extinderea capacității de producție;
 modernizarea întreprinderilor;
 acordă sprijin financiar pentru accesul instituțiilor publice și Imm-urilor la Internet și
servicii conexe;
 sprijin financiar pentru achiziționarea de hardware și software;
 extinderea și modernizarea rețelelor de transport, distribuție și furnizare a energiei
electrice, gazelor naturale și petrolului, în scopul reducerii pierderilor.
Bugetul POSCCE pentru întreaga perioadă 2007-2013 este de 2.284.675.277
euro.Beneficiarii acestor măsuri de finanțare sunt diferiți în funcție de specificul fiecărui program.
Ca și categorii generale, aceștia pot fi:
 IMM-uri și întreprinderi mari;
 Operatorii economici ce activează în sectorul energetic (sector strategic);
 Furnizorii de rețele de comunicații electronice;
 Alții în funcție de program.
La data de 30 iunie 2015, Guvernul României a prezentat un raport cu stadiul absorbției
fondurilor structurale și de coeziune pentru fiecare program operațional. Astfel, POSCCE
înregistrează o rată de absorbție de 58,16% adică o sumă de 1,475 miliarde de euro. Această rată de
absorbție este mică având în vedere durata scurtă până la finalizarea perioadei de programare
(finalul anului 2015) și a valorii contractelor semnate de finanțare (proiecte aflate în implementare)
adică de 3,042 miliarde euro.12

2.2. Dezvoltarea mediului de afaceri din România prin asistența financiară a Uniunii
Europene în perioada 2014-2020
Documentele de bază pentru dezvoltarea mediului de afaceri în perioada 2014-2020 sunt
următoarele:
1. Acordul de Parteneriat 2014-2020 cu România;
2. Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020;
3. Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare.

Ministerul Fondurilor Europene – Stadiul absorbției Fondurilor Structurale și de Coeziune pe fiecare Program
12

Operațional la 30 iunie 2015, http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/rezultate/std_abs/

Raportare_PO_30.iunie.2015.pdf
11
Cele trei documente fac o radiografie a mediului economic românesc, a tuturor particularitățile care
pot genera dezvoltare sau blocaje în asigurarea dezvoltării economice a României. Pe baza lor au
fost dezvoltate prioritățile perioadei 2014-2020, principalele domenii de intervenții.

2.2.1. Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020

Strategia Națională pentru Competitvitate 2014-2020 este un document elaborat de
Ministerul Economiei. Acest document a fost realizat printr-un efort inter-instituțional la care au
participat mai multe ministere (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației
Naționale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice).
Strategia Națională pentru Competitivitate izvorăște din dezideratul de a construi pe baze
strategice un viitor mai bun pentru economia românească și pentru români în general. Prin
viziunea, prioritățile și obiectivele propuse, acest document strategic oferă o soluție pentru
dezvoltarea economică a României pe termen scurt și mediu, soluție care să permită depășirea
obstacolului de a valorifica un potențial competitiv recunoscut pe piață, dar incomplet pus în
valoare pentru a crea valoare adăugată și prosperitate sau ceea ce se mai numește ”capcana țărilor
cu venituri medii”13.
Strategia Națională pentru Competitivitate identifică 10 sectoare economice cu potențial de
specializare inteligentă (tabelul 2.2)

Tabel nr. 2.2 Sectoarele economice cu potențial de specializare inteligentă

Domenii de specializare Tehnologia
Eco-nano-
inteligentă din Strategia CDI informațiilor Energie,
tehnologii
2014-2020 și a mediu și
Bioeconomia și Sănătate
comunicațiil schimbări
materiale
or, spațiu și climatice
Direcții de politică industrială avansate
securitate

Turism și
Rol √ √ √
ecoturism
economic
important și Textile și pielărie √
cu influență
asupra Lemn și mobilă √
ocupării
Industrii creative √ √

Industria auto și
√ √
componente

Tehnologia
Dinamica informațiilor și √
competitivă comunicațiilor

Procesarea
alimentelor și a √ √ √
băuturilor

Inovare, Sănătate și produse √ √

dezvoltare farmaceutice
tehnologică

Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020, iunie 2014, Ministerul Economiei

13

12
și valoare
adăugată

Energie și
management de √ √
mediu

Bioeconomie
(agricultură,
silvicultură,
pescuit și √ √ √ √
acvacultură),
biofarmaceutică și
biotehnologii

Sursa: Strategia Națională pentru Competitivitate

Domeniile de investiții în perioada 2014-2020 sunt structurate și pe județe, fiecăruia dintre

acestea fiindu-i stabilită o specializare economică.Specializarea economică este evidențiată de
sectoarele cu cel mai mare excedent comercial (în 2012), în care intră primul sector și următoarele
trei dacă soldul pozitiv al balanței comerciale reprezintă cel puțin 50% din excedentul cel mai
mare14(tabelul 2.3).
Tabel nr. 2.3.Specializarea Județeană pe sectoare economice
Regiunea de
Sectoare economice
dezvoltare

Nord-Est Bacău (produse de lemn, pluta şi împletituri din nuiele; materii textile si articole din acestea;
încălţăminte, pălării, umbrele și articole similare)

Botoşani (materii textile şi articole din acestea)

Iaşi (maşini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)

Neamţ (produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe)

Suceava (produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele)

Vaslui (maşini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)

Sud-Est Brăila (mijloace de transport, materii textile si articole din acestea, metale comune șiarticole
din acestea)

Buzău (materii textile și articole din acestea, metale comune şi articole din acestea)

Constanţa (mijloace de transport, produse vegetale, animale vii şi produse animale)

Galaţi (metale comune și articole din acestea)

Tulcea (mijloace de transport)

Vrancea (materii textile ți articole din acestea)

Institutul Național de Statistică, martie 2013

14

13
Regiunea de
Sectoare economice
dezvoltare

Sud Argeş (mijloace de transport)

Călăraşi (metale comune și articole din acestea; produse vegetale)

Dâmboviţa (maşini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de

reprodus; metale comune și articole din acestea; animale vii și produse animale)

Giurgiu (animale vii și produse animale)

Ialomiţa (produse ale industriei chimice și ale industriilor conexe; materii textile și
articoledin acestea)

Prahova (produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele)

Teleorman (produse alimentare, băuturi, tutun; aparate de înregistrat sau de reprodus)

Sud-Vest Dolj (mijloace de transport)

Gorj (materiale plastice, cauciuc și articole din acestea)

Mehedinţi (mijloace de transport)

Olt (metale comune și articole din acestea)

Vâlcea (materiale plastice, cauciuc și articole din acestea)

Vest Arad (mijloace de transport)

Caraş-Severin (mijloace de transport; maşini, aparate și echipamente electrice; aparate

deînregistrat sau de reprodus; metale comune și articole din acestea)

Hunedoara (maşini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de

reprodus; produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele)

Timiş (maşini, aparate si echipamente electrice; încălţăminte, pălării, umbrele și

articolesimilare; mijloace de transport)

Nord-Vest Bihor (încălţăminte, pălării, umbrele și articole similare; maşini, aparate și

echipamenteelectrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)

Bistriţa-Năsăud (maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau

dereprodus)

Cluj (mărfuri și produse diverse; încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare)

Maramureş (mărfuri și produse diverse)

Satu Mare (mărfuri și produse diverse; materiale plastice, cauciuc și articole din acestea)

Sălaj (metale comune și articole din acestea)

Centru Alba (produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele)

14
 Regiunea de
Sectoare economice
dezvoltare

Braşov (mijloace de transport)

Covasna (materii textile şi articole din acestea; animale vii și produse animale)

Harghita (mărfuri şi produse diverse; materii textile și articole din acestea; produse delemn,
pluta şi împletituri din nuiele)

Mureş (produse ale industriei chimice ți ale industriilor conexe)

Sibiu (maşini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de

reprodus;mijloace de transport)

Sursa: Strategia Națională pentru Competitivitate

Această specializare județeană este acceptabilă, însă nu este foarte eficientă. Unitățile
administrative atât de reduse reprezintă totuși o vulnerabilitate în ceea ce privesc conceptualizarea
domeniilor și a ariilor de intervenție. Reforma administrativă nu a fost finalizată, astfel că nivelul
actual de descentralizare este insuficient, ceea ce duce la o adoptare doar formală a principiului
subsidiarității.
Există o dihotomie între abordarea de sus în jos (nivel național spre local) și cea de jos în sus
(nivel local spre nivel național). Toate aceste lucruri identifică necesitatea unor direcții comune de
acțiune cu strategiile de dezvoltare regională în scopul obținerii unui impact maxim. Este necesară
aplicarea „Teoriei celor trei C”:
 Concentrarea – depășirea diferențelor de densitate;
 Conectarea teritoriilor – depășirea factorului de distanță;
 Cooperarea – depășirea factorului de divizare.15
Comisia Europeană a propus în 2011 calcularea unui Indice al Competitivității Regionale
(ICR)16. În acest sens a fost propusă o metodologie de calcul care ca premisă ideea competitivității
economice ca un complex de factori care concentrează printre altele: valorificarea creativă și
inovativă a potențialului regional, realizarea unui sistem de conexiuni la nivel teritorial prin
conexiunile intra și inter-industriale pe lanțuri de valoare, valorificarea patrimoniului cultural și
natural, utilizarea la maxim a potențialului de cercetare și dezvoltare.Strategia Națională pentru
Competitivitate identifică 5 Priorități strategice de dezvoltare (tabelul 2.4):

Tabel nr. 2.4. Priorități strategice de dezvoltare

Prioritatea 1 Îmbunătăţirea mediului de reglementare

Prioritatea 2 Acţiuni parteneriale între mediul public şi mediul privat

Prioritatea 3 Factori şi servicii suport

Prioritatea 4 Promovarea celor 10 sectoare de viitor

Prioritatea 5 Pregătirea Generaţiei 2050 şi provocări societale

15
Comisia Europeană 2009 – Cartea verde privind coeziunea teritorială și dezbaterile privind viitoarea reformă a
politicii de coeziune
16
Comisia Europeană 2011 – A New Regional Competitiveness Index: Theory, Methods and Findings, Working Paper
no.2/2011
15
 Sursa: Strategia Națională pentru Competitivitate

În cadrul Priorității 4– Promovarea celor 10 sectoare de viitor - documentul strategic

identifică 10 domenii care vor fi principalele domenii finanțate în următorii 10 ani. Sectoare
propuse:
 Turism şi ecoturism
 Textile şi pielărie
 Lemn şi mobilă
 Industrii creative
 Industria auto şi componente
 Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor
 Procesarea alimentelor şi a băuturilor
 Sănătate şi produse farmaceutice
 Energie şi management de mediu
 Bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică şi
biotehnologii17

2.2.2. Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020

Strategia Națională de CDI 2014-2020 este strâns legată de Europa 202018 și mai ales de
inițiativa „O Uniune a inovării19 ca și element principal de dezvoltare și implementare a
Programului Horizon 202020.
Aceste documente dezbat în detaliu situația setorului cercetării și inovării la nivel european.
Concluziile referitoare la acest sector în România, mai ales în interacțiunea sa cu dezvoltarea
economică și pe baza standardelor europene este că România nu are destui cercetători. Lipsește
masa critică de resurse umane petru dezvoltarea unor domenii promițătoare și, în mod special,
pentru cercetarea și inovarea interdisciplinară. Numărul de cercetători din mediul de afaceri este în
scădere, iar marile companii cu filiale în România sunt tot mai reticiente în a investi în laboratoare
sau centre de cercetare proprii pe teritoriul României. Aceste lucruri, în ciuda numărului mare de
institute naționale de cercetare – dezvoltare, a centrelor de cercetare, a universităților. 21
Conform Comisiei Europene, principala provocare pentru România este competitivitatea sa
scăzută22. Pratic, în perioada 2014-2020 România își propune crearea unui mediu stimulativ pentru
inițiativa sectorului privat prin mai multe mecanisme:
 Credite fiscale:
o Adoptarea procedurilor pentru deducerile fiscale de 50% asociate cheltuielilor de
cercetare-dezvoltare;
o Îmbunătățirea reglementărilor privind contabilitatea cercetării, în scopul de a
înlesni definirea și înregistrarea activităților CD private;
o Campanie de comunicare a instrumentelor fiscale disponibile operatorilor privați.
17
Strategia Națională pentru Competitivitate – Prioritatea 4: Promovarea celor 10 sectoare de viitor
18
Europe 2020 - http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm.
19
Innovation Union – A Europe 2020 Initiative - http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm.
20
Horizon 2020 – The EU Framework Programme for Research and Innovation -
http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/
21
Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020
22
European Commission, Research and Innovation performance in EU Member States and Associated countries.
Innovation Union progress at country level, Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2013, p. 226.
16
  Fonduri de capital de risc și de garantare:
o Crearea, în cadrul unei scheme de ajutor ”de minimis” a unui fond de investiții cu
capital de pornire (”seed capital”) destinat antreprenorilor cu idei inovatoare,
precum și a unui fond de investiții cu capital de risc (”venture capital”) și de
creștere (”growth capital”) destinat ”start-up” – urilor inovatoare;
o Crearea, în cadrul unei scheme de ajutor de minimis, a unui sistem de credite
(micro-credite, credite pentru capital de lucru, credite pentru investiții de
dezvoltare) cu dobânzi subvenționate în favoarea IMM-urilor inovatoare;
o Crearea unui sistem de garanții individuale, pentru acoperirea riscului tehnologic,
în favoarea IMM-urilor inovatoare.
 Gestiunea proprietății intelectuale:
o Adoptarea legii invențiilor de serviciu într-o formă care să încurajeze inovarea în
sectorul privat și, în mod special, localizarea activităților CDI în România;
o Instituirea unui program de acțiuni de sprijin indirect pentru cercetare, precum
pregătirea cercetătorilor și inginerilor în problematica drepturilor industriale și a
proprietății intelectuale;
o Dezvoltarea, în instituțiile publice, a capacității de comercializare în domeniul
inovării;
o Facilitarea accesului la servicii de sprijin și comercializare în domeniul inovării;
o Încurajarea obținerii și valorificării proprietății intelectuale.23
Un alt concept important adus de Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare
2014-2020 este specializarea inteligentă care prespune:
 Stimularea unui anumit tip de comportament economic, cu ambiții și orientări regionale
sau globale;
 Înțelegerea impactului social al științei, tehnologiei și al activităților economice în
sectoarele relevante;
 Cercetarea și dezvoltarea interdisciplinară.
Domeniile de specializare inteligentă pentru perioada 2014-2020, identificate pe baza
potențialului lor științific și a relevanței comerciale sunt următoarele:
 Bioeconomia – domeniul poate beneficia de marele potențial al agriculturii, corelate cu
dezvoltarea industriei alimentare locale, tot mai active și care, prin alinierea la
standardele europene, are un nivel tot mai mare de calitate. Un alt domeniu al
Bioeconomiei este domeniul farmaceutic, sectorul horticol, forestier, zootehnic și
piscicol, valorificarea biomasei și a biocombustibililor;
 Tehnologia informaţiei şia comunicaţiilor, spaţiu şi securitate – dezvoltarea de software,
de tehnologii pentru Internet, calculul de înaltă performanță, dezvoltarea de aplicații
spațiale dedicate sau integrate, tehnologiile și infrastructurile spațiale, misiuni spațiale
proprii, securitatea societală bazată pe dezvoltarea de tehnologii, produse, capacități de
cercetare și sisteme pentru securitatea locală și regională, securitate cibernetică,
securitatea internă a cetățeanului;
 Energie, mediu şi schimbări climatice–reducerea dependenței energetice a României prin
valorificarea superioară a combustibililor fosili, diversificarea surselor naționale
(nucleară, regenerabile, curate), transport multifuncțional (”smart grids”) și mărirea
eficienței la consumator, de asemenea, implementarea conceptului de ”oraș inteligent”.

Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020

23

17
  Eco-nano-tehnologii şi materiale avansate–industria de echipamente agricole, investiții
în cercetare pentru combustibili, materiale noi și/sau reciclate, nano-tehnologiile în
general.

2.2.3. Acordul de parteneriat 2014-2020 cu România

Documentul oficial și esențial care va face posibilă împlementarea unui nou pachet de
finanțare prin fondurile structurale între România și Uniunea Europeană este Acordul de Parteneriat
2014-2020 cu România. Acest document a fost semnat în 6 august 2014.Semnarea sa, este rezultatul
unui proces amplu de negociere a structruii și a modului de finanțare pentru următoarea perioadă
programatică.
În cadrul Acordului de Parteneriat, s-a făcut următoarea alocare pe programe de finanțare
(tabelul 2.5)24:
Tabel nr. 2.5. Alocarea bugetelor pe programe de finanțare pe 2014-2020
Program Fonduri ESI Alocare (EURO)

PO dedicat infrastructruii de FEDR + FC 2.483.527.507

anvergură 6.934.996.977

PO dedicat capitalului uman FSE + YEI 4.326.838.744

PO dedicat capacității administrative FSE 553.191.489

PO dedicat competitivității FEDR 1.329.787.234

PO dedicat asistenței tehnice FEDR 212.765.960

PO Regional FEDR 6.700.000.000

PNDR FEADR 8.015.663.402

FMAOP EMFF 168.421.371

Total 30.725.192.684

Sursa: Acordul de Parteneriat cu România 2014-2020

O altă defalcare utilă este pe obiectivele tematice și fonduri (tabelul 2.6):

Tabelul nr. 2.6. Defalcarea bugetelor pe tematici pentru perioada 2014-2020

Tematică Total Euro

1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării 1,066,927,655

2 Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, 531,914,894
precum și îmbunătățirea utilizării și a calității acestora

3 Sporirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a 3,116,885,497

sectorului agricol (pentru FEADR) și a sectorului pescuitului și
acvaculturii (pentru EMFF)

4 Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate 3,897,186,096

Rezumat Acordul de Parteneriat cu România 2014-2020
24

18
 sectoarele

5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a 2,014,946,099

prevenirii și gestionării riscurilor

6 Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficienței 4,971,125,541

resurselor

7 Promovarea unui transport durabil și eliminarea blocajelor din 6,132,463,679

cadrul infrastructurilor rețelelor majore

8 Promovarea sustenabilității și a calității locurilor de muncă și 2,228,599,960

sprijinirea mobilității lucrătorilor

9 Promovarea incluziunii sociale, precum și combaterea sărăciei și a 3,408,091,244

oricărei forme de discriminare

10 Investiții în educație, instruire și învățământ vocațional pentru 1,654,073,699

competențe și învățare pe tot parcursul vieții

11 Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a 797,021,277

părților interesante și o administrație publică eficientă

Asistență tehnică 799,962,726

TOTAL 30,619,198,367

Sursa: Acordul de Parteneriat pentru România 2014-2020

Prin analiza ultimilor zece ani de evoluție economică putem trasa mai multe concluzii:
 Competitivitatea mediului de afaceri românesc poate crește prin dezvoltarea în principal a
unor activități din cadrul priorităților de finanțare;
 Rolul deosebit de important pe care îl va juca innovarea, cercetarea și dezvoltarea pentru
mediul de afaceri, și orientarea unor bugete nerambursabile și rambursabile pentru mediul de
afaceri care va aborda aceste tematici;
 Specializarea pe regiuni și chiar pe județe, ca și bază de plecare a clusterelor economice.
Propunerile de afaceri în domeniile prezentate vor avea cele mai mare șanse de reușită;
 Orientarea economică profundă a priorităților de finanțare pe perioada 2014-2020. Acest lucru
va determina o presiune pe creșterea analizelor și fundamentărilor financiare ale proiectelor
pentru a demonstra contribuția fiecărui proiect la indicatorii de rezultat ai programului.

19
 Capitolul III. Absorbția Fondurilor Europene prin Grupul de Acțiune
Locală ,,Cetatea Bucovinei”

3.1. Definirea Grupului de Acțiune Locală

Un Grup de Acțiune Locală (acronim GAL) este o formă de parteneriat constituit într-un

teritoriu rural care reunește reprezentanți ai sectoarelor public, privat și ai societății civile din
teritoriul respectiv, creat cu scopul de a implementa metodele LEADER (acronim din franceză :
Liaison entre actions de développement de l'économie rurale) de dezvoltare rurală. Dimensiunea și
populația teritoriului acoperit de un GAL sunt variabile, astfel încât o asemenea secțiune
transversală multisectorială a unei comunități locale poate cuprinde între 5.000 și 150.000 de
locuitori.25

O astfel de structură este finanțată în baza unei bugetări prin intermediul Fondului European
Agricol pentru Dezvoltare Rurală(acronim FEADR), scopul fiind participarea la cofinanțarea
proiectelor de tip Leader din arealul de acoperire. GAL-urile elaborează o strategie de dezvoltare
rurală (acronim SDR) locală integrată și sunt responsabile de implementarea acesteia.

3.2. Prezentarea Grupului de Acțiune Locală Cetatea Bucovinei

În contextul LEADER, „teritoriu” este definit ca o zonã omogenã, limitată ca dimensiune,

dar având suficientă capacitate şi consecvenţă pentru a elabora şi aplica strategii de dezvoltare
viabile. Astfel, teritoriul reprezintã o grupare de comunităţi locale care împãrtãşesc o identitate
comună, bazată pe un sentiment de apartenenţă la acelaşi mediu natural şi cultural.

În acest context, teritoriul acoperit de Asociația Grupul de Acțiune Locală „Cetatea

Bucovinei” aparține din punct de vedere administrativ județului Suceava, fiind o zonă continuă,
uniformă din punct de vedere al datelor geografice și economice și care include în componența sa 2
orașe mici (cu o populație mai mică de 20.000 locuitori): Milișăuți și Cajvana și 10 comune din
partea de nord-est a județului: Șcheia, Ilișești, Moara, Bălăceana, Todirești, Stroiești, Pârteștii de
Jos, Dărmănești, Botoșana, Comănești.26

Teritoriul vizat este unul omogen, coeziv din punct de vedere social, caracterizat prin tradiţii
comune, identitate locală, nevoi şi aşteptări comune. Numărul total de locuitori cuprinşi în
teritoriului microregiunii Asociatiei Grupul de Actiune Locală “Cetatea Bucovinei”, conform datelor
25
https://ro.wikipedia.org
26
http://galcetateabucovinei.ro
20
oficiale furnizate de INS – Recensământul populatiei si locuintelor din anul 2011 este
de 50.955 locuitori. Densitatea populaţiei este 111.68 locuitori/km², mai ridicată în mediul urban.

3.3. Măsurile din cadrul SDL GAL CETATEA BUCOVINEI27

M1 - Sprijin pentru constituirea si promovarea formelor asociative in teritoriul ”GAL

Cetatea Bucovinei” – 7.500 EURO.

M2 - Investiții în active fizice în agricultură și în sectorul de prelucrare a produselor

alimentare în teritoriul ”GAL Cetatea Bucovinei” – 484.229 EURO.

M3 - Sprijin pentru constituirea si promovarea formelor asociative in teritoriul ”GAL

Cetatea Bucovinei” – 6.000 EURO.

M4 - Investitii pentru dezvoltarea teritoriul LEADER al ”GAL Cetatea Bucovinei” –

625.469 EURO

M5 - Investiții în crearea și dezvoltarea de activități non-agricole in teritoriul ”GAL Cetatea

Bucovinei” – 428.712,32 EURO.

M6 - Investitii in servicii sociale pentru grupuri vulnerabile din teritoriul ”GAL Cetatea
Bucovinei” – 105.500 EURO.

M7 - Investitii in infrastructura de banda larga in teritoriul ”GAL Cetatea Bucovinei” –

33.701 EURO.

M8 - Investiții pentru educare, formare, ocupare pentru minoritati, in special minoritatea

roma si alte grupuri vulnerabile in teritoriul ”GAL Cetatea Bucovinei” si a altor grupuri vulnerabile
din teritoriul ”GAL Cetatea Bucovinei”– 20.970,68 EURO.

27
http://galcetateabucovinei.ro

21
3.3. APELURI DE SELECȚIE LANSATE, ÎNCHEIATE ȘI DEPUSE LA OJFIR SUCEAVA

• M2/2A,6A Investiții în active fizice în agricultură și în sectorul de prelucrare a

produselor alimentare în teritoriul ”GAL Cetatea Bucovinei”

-perioada depunere proiecte:

Sesiunea 1/2018 – 19 martie 2018 – 04 iunie 2018

Sesiunea 2/2018 – 15 octombrie 2018 – 16 noiembrie 2018

-număr proiecte depuse: 8 proiecte

-valoarea publică totală a proiectelor depuse: 484.229 EURO

-valoarea publică totală a proiectelor eligibile: 484.229 EURO (8 proiecte)

22
 Masura M2/2A, 6A Investiții în active fizice în agricultură și în sectorul de prelucrare a produselor alimentare
în teritoriul ”GAL Cetatea Bucovinei”

484229
484229

Valoare alocată pe măsură

Valoare contractată

M4/ 6B Investitii pentru dezvoltarea teritoriul LEADER al ”GAL Cetatea Bucovinei”

-perioada depunere proiecte:

Sesiunea 1/2017 - 28 august 2017 - 10 noiembrie 2017

Sesiunea 2/2018 - 30 iulie 2018 - 31 august 2018

-număr proiecte depuse: 13 proiecte

-valoarea publică totală a proiectelor depuse: 625.469 EURO

-valoarea publică totală a proiectelor eligibile: 625.469 EURO (13 proiecte)

23
 Măsura 4/6B Investiții pentru dezvoltarea terito-
riului LEADR al GAL CETATEA BUCOVINEI

Valoare contractată
625469

Valoare alocată pe măsură

625469

0 100000 200000
300000 400000
500000 600000
700000

M5/5C,6A Investiții în crearea și dezvoltarea de activități non-agricole in teritoriul ”GAL

Cetatea Bucovinei”

-perioada depunere proiecte:

Sesiunea 1/2017 - 23 octombrie 2017- 04 decembrie 2017

Sesiunea 2/2018 – 26 februarie 2018 – 16 aprilie 2018

Sesiunea 3/2018 – 15 octombrie 2018 – 16 noiembrie 2018

-număr proiecte depuse: 12 proiecte

-numărul proiectelor eligibile: 9 proiecte

-valoarea publică nerambursabilă totală a proiectelor depuse: 551.895,40 EURO

-valoarea publică totală a proiectelor eligibile: 428.712,32 EURO (9 proiecte)

24
 Concluzii

Procesul de absorbţie s-a derulat cu numeroase deficienţe, ezitări, blocaje şi dificultăţi.

Întregul proces de absorbţie a fondurilor europene este o adevărată epopee. În cadrul acestei epopei
nu au lipsit acuzele de corupţie şi de insuficienţă a capacităţii administrative, venite dinspre Comisia
Europeană, tot la fel cum beneficiarii interni ai acestor fonduri au invocat şi invocă încă birocraţia
excesivă, rezultată atât din reglementările CE cât şi din instabilitatea şi lipsa de adecvare a
reglementărilor naţionale, ghidurilor solicitantului, etc.

Sintetizând toate cele menionate mai sus, putem trage concluzia asupra unor  aspecte care
determină rata scăzută a absorbiei fondurilor europene în România, și anume:

- întârzierile nejustificate în elaborarea programelor operaționale de către autoritățile de

management din diferite ministere și viteza redusă de reacție la comentariile formulate de Comisia
Europeana, aceste întârzieri au fost cauzate, în principal, de persistența mentalităților din perioada
de preaderare, când planificarea strategică era realizată, în cea mai mare parte, de către Comisia
Europeană și nu de Guvernul României;

- întârzieri în asigurarea unei construcții instituționale solide pentru rețelele de organisme

intermediare și unitățile regionale, în ale căror atribuții intră gestionarea fondurilor structurale la
nivel regional și local;

- cultura redusă în domeniul managementului de proiect atât pentru organismele publice,cât şi

pentru cele private;

- implicarea slabă a autorităţilor publice în dezvoltarea capacităţii potenţialilor beneficiaride proiecte;

- reticenţa beneficiarilor generată de nivelul redus de pre-finanţare acordat de programeleoperaţionale şi de

nivelul ridicat de cofinanţare privată;

- întârzieri în definitivarea listelor de cheltuieli eligibile şi a procedurilor de plăţi şirambursare;

- anumite neînţelegeri între organismele existente şi cele nou înfiinţate, implicate

înmanagementul fondurilor structurale şi un nivel insuficient de pregătire şi calificare pentru personalul din
anumite organisme intermediare

În concluzie, apreciem faptul că prezența Grupurilor de Acțiune Locală în legislația română

vine ca o gură de oxigen în atragerea fondurilor europene, ce-i drept, de valori mici, dar care elimină
procedura greoaie de accesare a fondurilor europene, fiind benefică atât pentru sectorul privat cât și
pentru cel public.

25
 Bibliografie

1. Badea M. – ‘’Fonduri europene’’ Editura Didactic Special , Bucuresti 2010;

2. Dăianu Daniel şi Vrânceanu Radu, România şi Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iaşi
2002;
3. Drăgan Gabriela şi Atanasiu Isabela, Studii privind impactul perioadei de pre-aderare –
Raport final, Bucureşti 2004
4. Mayhew Alan, Recreating Europe, University Press, Cambridge, 1998;
5. Pascariu Gabriel şi Trăistaru Ioana, Politica de dezvoltare regională, Institutul European din
România, Bucureşti 2001;
6. ”Cum să obţii finanţare de la Uniunea Europeană”, Bucureşti 2004;
7. ”Cum se lucrează cu PHARE, ISPA şi SAPARD”, Bucureşti 2004;
8. ”Fondurile structurale în UE” – Ghidul actorilor dezvoltării regionale, Bucureşti 2013;
9. ”ADDENDUM” (iulie-august 2008) la Raportul 2008 asupra progreselor înregistrate post-
aderare la Uniunea Europeană, Bucureşti 2004
10. www.feadr.eu Siteul official al Fondului European pentru Agricultura şi Dezvoltare;
11. www.finantari-eu.ue Site de consultanta privind fondurile europene;
12. http://www.pos-consultancy.com/index.php?/Modernizare-hotel.html;
13. www.fonduri-ue.ro - Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
14. Cine sunt cei șapte anonimi care stau în spatele calculatoarelor și au pe mână miliardele din
fondurile europene. ZF îi scoate pentru prima dată la lumină, 27 septembrie 2011, Adelina
Mihai, Ziarul financiar;
15. Viitorul sumbru al fondurilor europene, 20 martie 2013, Mirona Hrițcu, Capital;
16. Fonduri Europene nerambursabile - ”Fonduri europene nerambursabile pe înțelesul tuturor
17. www.fonduri-nerambursabile.eu - Ghid de accesare a fondurilor europene.
18. http://www.galcetateabucovinei.ro

26