Facultatea de Administraţie şi Afaceri

Anul

Rolul fondurilor structurale

 Cuprins

I. Concept
II. Structură
- Tipuri de fonduri structurale
- Programe operaţionale romaneşti
III. Principii de accesare
IV. Bibliografie
 I. Concept

Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia

Europeana, al căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din
Fondurile Structurale este destinat, ȋn principal, regiunilor mai puţin dezvoltate, ȋn scopul
de a consolida coeziunea economică şi socială ȋn Uniunea Europeană.
Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune
Economica si Sociala a Uniunii Europene:

 Convergenta sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot solicita
finantare pentru regiunile care au PIB/capita sub 75% din media europeana.
 Competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca. Statele pot solicita finantare
pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenta.
 Cooperarea teritoriala europeana. Obiectiv tematic care sprijina adaptarea si
modernizarea politicilor si sistemelor de educatie, instruire si angajare a fortei de
munca.

Uniunea Europeana actioneaza prin Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune si

alte instrumente financiare, pentru sprijinirea atingerii obiectivelor generale (convergenta,
competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca, cooperare teritoriala europeana),
pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii
coeziunii economice si sociale.

Astfel, Fondurile Structurale nu constituie o sursă unică de finanţare ȋn cadrul

bugetului UE, ci fiecare fond acopera zona sa tematica specifica. Ele finanteaza programe
de dezvoltare regionala multianuale trasate impreuna de regiuni, State Membre si Comisie,
pe baza orientarii propuse de Comisie pentru intreaga Uniune Europeana.
 II. Structură

Fondurile structurale sunt o formă de finanţare nerambursabilă care sunt

operaţionale şi ȋn Romania, ȋncepand din 2007. Aceste fonduri sunt alocate spre diverse
proiecte prin intermediul programelor de dezvoltare care conţin anumite direcţii de
dezvoltare şi măsuri eligibile pentru a primi astfel de finanţări.
Romania beneficiază de fonduri structurale de circa 20 miliarde de euro din partea
UE in perioada 2007-2013. 8,5 milioane de euro fiind cheltuiţi zilnic, inclusiv sâmbăta şi
duminica, după 1 ianuarie 2007. (http://ae-fonduristructurale.ro/)

Există 4 tipuri de Fonduri Structurale prezentate pe site-ul Parlamentului

European, fiecare dintre acestea acoperind un domeniu tematic bine specificat.
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - este fondul structural care
sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii in sectorul productiv,
infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si intreprinderi mici si mijlocii, precum
si la conversia economica si sociala pentru zone care se confrunta cu dificultati structurale.
Deși a pastrat denumirea, a suferit o serie de reorientări strategice față de perioada 2000-
2006.
Fondul Social European (FSE) - este fondul structural destinat politicii sociale a
Uniunii Europene, care sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si dezvoltare a
resurselor umane. FSE și-a păstrat denumirea și obiectivele din perioada 2000-2006.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – este
instrumentul de tip structural, parte a Politicii Agricole Comune, care contribuie la
îndeplinirea obiectivelor de creștere a competitivității agricole și forestiere, de management
agricol și mediu, de îmbunătățire a calității vieții și diversificare a activităților economice
în perimetre ce variază de la zone rurale cu populație redusă până la zonele rurale
periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane. FEADR inlocuieste FEOGA
(Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura), instrument activ în
perioada 2000-2006.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) – este instrumentul de tip structural, parte
a Politicii Comune de Pescuit, care se concentrează asupra continuității activităților de
pescuit și exploatare ratională și protejării resurselor de pescuit, dezvoltării de intreprinderi
viabile în sectorul de pescuit, dezvoltării și îmbunătățirii calității vieții din zonele
dependente de pescuit. FEP a înlocuit Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului
(IFOP), care a fost lansat în anul 1995. FEP dispune de un buget de 4,3 miliarde de euro
pentru perioada 2007 – 2013.
Pe langa acestea, functioneaza de asemenea si Fondul de Coeziune, tot ca
instrument structural; acesta suplimenteaza unele finantari, mai ales pentru noile state
membre care au nevoie de proiecte de dezvoltarea a infrastructurii (mari artere si retele de
transport, retele de alimentare cu apa si canalizare, electricitate, etc), dar trebuie in acelasi
timp sa respecte cu strictete o cifra impusa pentru deficitul bugetar admisibil. Astfel,
Fondul de Coeziune este mai degraba o asistenta financiara cu efect scontat la nivel
macroeconomic.
In principiu, fiecare dintre cele patru fonduri structurale finanteaza anumite proiecte
care se relationeaza cu acestea:
- FEDR finanteaza in principal investitiile in unitati de productie, infrastructura si
dezvoltarea IMM-urilor
- FEADR finanteaza masurile care urmaresc ajustarea agriculuturii la PAC (Politica
Agricola Comuna a UE) si dezvoltarea rurala
- FSE finanteaza masurile referitoare la piata muncii si angajarea fortei de munca (sisteme
educationale, pregatire profesionala si asistenta de recrutare personal).
Finantarea se face, in cea mai mare parte, sub forma unui ajutor nerambursabil (si
mai putin ca ajutor rambursabil, ex: subventionarea ratelor dobanzilor, garantii etc.) si
respectand anumite plafoane.

Programele operationale romanesti 2007-2013

In perioada 2007-2013 Romania va primi 19,667 miliarde euro din Fondurile
Structurale ale Uniunii Europene. (http://ae-fonduristructurale.ro/)
Aproximativ 98% din aceasta suma va fi alocata pentru sapte Programe
Operationale in cadrul obiectivului “Convergenta” (diminuarea disparitatilor de dezvoltare
economica si sociala intre regiunile UE).
1. PO Sectorial Creşterea competitivităţii economice (POSCCE)
2. PO Sectorial Transport (POST)
3. PO Sectorial Mediu (POSM)
 4. PO Regional (POR)
5. PO Sectorial Dezvoltarea resurselor umane (POSDRU)
6. PO Dezvoltarea capacităţii administrative (PODCA)
7. PO Asistenţa tehnică (POAT)
Cele 2% ramase vor fi alocate pentru sase Programe Operationale sub obiectivul
“Cooperare teritoriala” cu tarile invecinate.

Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice

Obiectivul general al POS CCE este de a contribui la creşterea productivităţii
întreprinderilor româneşti în primul rând prin modernizarea celor existente şi crearea unora
noi, în special IMM-uri în sectoarele productive şi de servicii pentru afaceri. Dezvoltarea
antreprenoriatului prin îmbunătăţirea accesului la finanţare şi la infrastructura de afaceri
poate avea un rol important în conturarea unui mediu economic sănătos, cu reale
posibilităţi de dezvoltare.
Dezvoltarea infrastructurii CDI, creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de
servicii inovative destinate sectorului productiv, valorificarea potenţialului TIC în
procesele administrative ca şi în viaţa cotidiană, va avea rezultate aplicabile direct în
economie şi va oferi pieţei o nouă generaţie de produse şi servicii cu valoare adăugată
semnificativă.
Reducerea intensităţii energetice, producerea de energie din surse regenerabile, ca
şi implementarea de tehnologi moderne pentru reducerea emisiilor datorate marilor
instalaţii energetice va avea impact direct asupra competitivităţii economice, dar şi asupra
protecţiei mediului.
Nu în ultimul rând, promovarea României şi a potenţialului ei turistic poate
impulsiona mediul economic în general şi competitivitatea prin sporirea încrederii
investitorilor străini şi creşterea atractivităţii spaţiului românesc în străinătate.

Programul Operaţional de Transport

Obiectivul global al POST este de a promova un sistem de transport în România,
care să faciliteze circulaţia rapidă şi eficientă, în condiţii de siguranţă şi la standarde
europene, a persoanelor şi bunurilor, la nivel naţional şi internaţional.
 Pentru realizarea obiectivului POST, se propune ca fondurile de la UE şi de la
buget să se concentreze pe modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii TEN-T şi naţionale,
pe toate modurile de transport de transport. Reţeaua feroviară are un rol important în
infrastructura de transport din România, iar dezvoltarea sa implică nu numai investiţii în
infrastructură, ci şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor. În cadrul acestui proces de
modernizare, o atenţie deosebită va fi acordată dezvoltării durabile a sectorului transport.

Programul Operaţional de Mediu

Obiectivul global al Programului Operaţional Sectorial pentru Mediu este de a
îmbunătăţi standardele de viaţă şi calitatea mediului, punându-se accent în special pe
respectarea acquis-ului privind mediul. Programul sectorial operaţional pentru mediu
urmăreşte reducerea decalajului dintre Uniunea Europeană şi România, în ceea ce priveşte
respectarea standardelor de mediu, luând în considerare două scopuri pe termen lung:
1. Asigurarea accesului general la utilităţile publice de bază;
2. Îmbunătăţirea calităţii mediului;
3. Consolidarea capacităţii instituţionale şi a guvernării.
Obiectivele specifice ale Axelor Prioritare sunt formulate pe baza acquis-ului
European de mediu şi a angajamentelor asumate în procesul de negociere la Capitolul 22
“Mediu”.

Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane

Obiectivele strategice ale POS DRU sprijină îndeplinirea obiectivelor comune la
nivel European, în ceea ce priveşte participarea sporită pe piaţa muncii a unei forţe de
muncă înalt calificate şi adaptabile, îmbunătăţirea sistemului educaţional şi creşterea
adaptabilităţii acestuia la cererea pieţei muncii, promovarea educaţiei pe tot parcursul
vieţii, creşterea adapabilităţii angajaţilor şi a întreprinderilor, asigurarea calificărilor şi
cunoştinţelor necesare integrării şi mobilităţii pe piaţa muncii şi facilitarea dezvoltării
economice. PO urmăreşte promovarea şi dezvoltarea tuturor formelor de economie socială
ca şi modalitate de asigurare a incluziunii sociale a personalelor care aparţin grupurilor
vulnerabile, minorităţilor etnice sau populaţiei Rromă.
 Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative
Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la realizarea obiectivelor
naţionale şi ale Uniuni Europene de a obţine progresul în dezvoltarea socio- economică
potrivit obiectivelor de coeziune şi convergenţă.
Realizarea obiectivului general se va reflecta în creşterea activităţilor economice
din România, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi în îmbunătăţirea
măsurabilă a furnizării de servicii publice la nivelul administraţiei publice centrale şi
locale. Aceste realizări vor fi legate în mod direct de implementarea cu succes a unui
pachet de reforme ale administraţiei publice care vizează întărirea capacităţii de
management.

Programul Operaţional Regional

Scopul POR este de a accelera creşterea economică a Regiunilor rămase în urmă.
Obiectivul poate fi atins doar printr-o coordonare strânsă cu acţiunile prevăzute pentru
celelalte programe operaţionale. POR va acorda prioritate regiunilor rămase în urmă,
folosind resurse regionale şi locale. Principalul mijloc de sprijinire a Regiunilor este
finanţarea diferenţiată, astfel încât Regiunile rămase în urmă să primească proporţional mai
multe fonduri decât cele dezvoltate.

Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică

Obiectivul Programului operaţional pentru asistenţă tehnică la nivel naţional este de
a asigura sprijin pentru coordonarea şi implementarea instrumentelor structurale în
România.
 III. Principii de accesare

Beneficiarul eligibil
Cine poate depune cererea de finanţare?
Printre organizaţiile care pot beneficia de finanţare regională se numără organisme
publice, unele entităţi din sectorul privat (în special întreprinderile mici), universităţile,
asociaţiile, ONG-urile şi organizaţiile de voluntariat. De asemenea, îşi pot depune
candidatura firmele străine care îşi au sediul în regiunea acoperită de programul operaţional
respectiv, cu condiţia să întrunească condiţiile necesare participării la procedurile de
achiziţie publică.
Promotorii de proiecte din ţările candidate sau potenţial candidate la aderare trebuie
să solicite asistenţă prin intermediul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare (IPA).
Cererile de finanţare se aprobă în majoritatea cazurilor, prin urmare trebuie să
elaboraţi un proiect eligibil, urmând să primiţi fondurile în diverse etape ale procesului.
Beneficiarul:

 Îndeplineşte criteriile de eligibilitate stabilite în Programul Complement pentru

fiecare domeniu major de intervenţie (Programele Complement trebuie prezentate pe
paginile de internet ale ministerelor în care se află Autorităţile de Management).
 Respectă eventuale cerinţe specifice stabilite de Autoritatea de Management la
momentul lansării „cererii de proiecte”, precum şi în Ghidul Solicitantului.;
 Are o forma de organizare conformă legislaţiei române şi să fie înregistrat în
România.

Proiectul eligibil

 Este dezvoltat şi implementat pe teritoriul României;

 Se regăseşte pe lista operaţiunilor eligibile prezentate în Programul Complement,
pentru fiecare domeniu major de intervenţie;
 Se adresează unei zone sau grup ţintă (dacă este cazul), aşa cum este prezentat în
Programul Complement sau în Ghidul Solicitantului;
 Durata şi valoarea finanţării solicitate se încadrează în limitele stabilite în „cererea de
proiecte”;
 Respectă politicile şi normele comunitare şi naţionale în ce priveşte ajutorul de stat,
achiziţiile publice, respectiv egalitatea de şanse, dezvoltare durabilă.

Cofinanţare necesară pentru un proiect cu fonduri structurale

Din costul total al proiectului, beneficiarul trebuie să acopere cheltuielile
neeligibile, precum şi cofinanţarea.

Cofinanţarea poate fi reprezentată şi de contribuţia în natură a beneficiarului, aşa

cum este prezentată în Manualul privind eligibilitatea cheltuielilor şi în Ghidul
Solicitantului.
De asemenea, cheltuielile eligibile pentru fiecare proiect în parte vor fi stabilite de
către Autorităţile de Management în conformitate cu regulile naţionale de eligibilitate.
Astfel, în momentul lansării unei „cereri de proiecte”, Autoritatea de Management va
face cunoscută şi lista cu cheltuielile eligibile pentru acele proiecte.

Documentaţie necesară
Documentele necesare depind de tipul de proiect:

 Analiza economico-financiară;
 Analiză de risc;
 Studiul de fezabilitate;
 Proiectul tehnic, acolo unde este cazul;
 Autorizaţia de construcţie;
 Aviz de mediu;
 Evaluarea strategică de mediu;
 Documente de confirmare a cofinanţării;
 Detalii privind contribuţia în natură;
 Titlul de proprietate/ Act de concesiune;
 Documente contabile ale firmei;
 Cazierul fiscal al persoanei autorizate să depună cererea de finanţare şi al persoanei
responsabile de proiect;
 Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (obţinuta de la
Administraţia Financiara).
 Paşi în obţinerea finanţării
Cei 7 pasi pe care trebuie sa-i parcurga orice antreprenor care doreste sa obtina
finantare din fonduri europene, indiferent de Programul Operational pe care aplica:
Pasul 1: Beneficiarii eligibili completează cererea de finanţare şi anexele solicitate de
Autoritatea de Management. Există un model unic de cerere de finanţare pentru toate cele
trei instrumente structurale, cu anexe diferenţiate pe fiecare fond în parte;
Pasul 2: Cererea de finanţare este transmisă Organismului Intermediar / Autorităţii de
Management;
Pasul 3: Se verifică conformitatea administrativă a cererii de finanţare, în conformitate
cu procedurile interne ale fiecărei AM;
Pasul 4: După verificarea conformităţii administrative urmează verificarea eligibilităţii
proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt prezentate în Programul
Complement şi trebuie aprobate de către Comitetul de Monitorizare;
Pasul 5: Evaluarea tehnică şi financiară a proiectului;
Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de
Monitorizare;
Pasul 7: Aprobarea proiectului şi semnarea contractului de finanţare.

Înainte de a depune o cerere de finanţare, beneficiarul trebuie să se verifice ce

programe europene sunt operaţionale în regiunea sa. Cererea trebuie să întrunească
criteriile de selecţie şi priorităţile de investiţii enunţate de programul regional respectiv.
De asemenea, beneficiarul trebuie să urmeze procedurile indicate de autoritatea de
gestionare relevantă. În timp ce unele autorităţi aplică o procedură permanentă, altele
acceptă cererile doar la anumite date.
 IV. Bibliografie

1. Fondurile Structurale şi de Coeziune 2007-2013, Ȋndrumar, UGIR

2. http://www.fonduri-structurale.ro/
3. http://ae-fonduristructurale.ro/
4. http://www.fonduri-ue.ro/documente-programare
5. http://www.finantare.ro/ghid-fonduri-structurale-2012-2013
6. http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_7211/Totul-
despre-fondurile-structurale.html