1.

FONDURILE
STRUCTURALE

1
 Coeziunea economică şi socială
2007-2013
 Coeziunea economică şi socială - componentă esenţială a
procesului de adâncire şi extindere a integrării europene
 Din perspectiva Strategiei de la Lisabona, cu privire la creştere şi
ocupare, politica de coeziune vizează următoarele priorităţi:
 Creşterea atractivităţii regiunilor şi a statelor membre prin
asigurarea unui nivel adecvat al calităţii serviciilor şi
protecţia mediului
 Încurajarea inovării, antreprenoriatului şi dezvoltarea
economiei bazate pe cunoaştere
 ,,Locuri de muncă mai multe şi mai bune” prin creşterea şi
îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman
 Politica de coeziune urmăreşte reducerea decalajelor de
dezvoltare între regiuni şi statele membre, respectiv reducerea
disparităţilor dintre nivelele de dezvoltare a diverselor regiuni
şi a rămânerii în urmă a regiunilor cele mai defavorizate 2
Coeziunea economică şi socială 2007-
2013
 Realizarea obiectivelor politicii de coeziune se
bazează, în perioada 2007-2013, pe utilizarea
instrumentelor structurale, care cuprind:
 Fondurile structurale:
 Fondul European de Dezvoltare Regională
 Fondul Social European

 Fondul de coeziune

3
Fondurile structurale 2007-2013
 Principalele instrumente pentru:
 întărirea coeziunii economice şi sociale –
dezvoltare armonioasă, echilibrată şi sustenabilă a
UE
 reducerea disparităţilor economice, sociale şi
teritoriale;
 grăbirea restructurării economice şi sociale pentru
a face faţă procesului de îmbătrânire a populaţiei.

4
 Instrumentele
Structurale

Fondul de
Fondurile structurale
Coeziune
(FC)

Fondul Fondul
European Social
pentru European
Dezvoltare (FSE)
Regională
(FEDER)

5
 Fondurile Structurale si de Coeziune

(2007 -2013)
 Politica de coeziune (2007-2013) - obiective:
 Convergenta: (creştere economică şi ocupare pentru zonele mai
puţin dezvoltate)
 se adreseaza statelor/regiunilor cu PIB <(75% media
UE FS si 90% media UE FC); (FEDER,FSE,FC)
Romania
 Competitivitate si ocupare: (schimbari economice şi
sociale, inovare, antreprenoriat, adaptabilitate, protecţia mediului etc
 se adreseaza statetlor/regiunilor ce nu indeplinesc
conditiile de eligibilitate pt obiectivul « Convergenta »
(FEDER, FSE)
 Cooperare teritoriala (FEDER)
6
 Fondul European de Dezvoltare
Regională
 Fondul European de Dezvoltare Regională
(FEDER) a fost înfiinţat in 1975 şi a devenit
principalul instrument al politicii regionale a
Comunităţii. Obiectivele FEDER sunt, în principal,
promovarea dezvoltării si ajustării structurale a
regiunilor slab dezvoltate şi susţinerea reconversiei
economice, dezvoltarea zonelor cu probleme
structurale, inclusiv regiunile industriale în declin,
zonele urbane în dificultate, zonele aflate în criză,
precum şi zonele dependente de pescuit sau de
servicii.
 Poate finanţa proiecte de infrastructură, investiţii care
creează locuri de muncă, investiţii în TIC, proiecte
locale de dezvoltare, ajutoare pentru IMM-uri
7
 Fondul Social European (FSE)
sprijină :
investiţiile în capitalul uman, dezvoltarea şi
formarea profesională a resurselor umane,
în acord cu Strategia Europeană pentru Ocupare
revizuită.
contribuie la:
îmbunătăţirea coeziunii economice sociale prin
îmbunătăţirea oportunităţilor de ocupare…în
realizarea acestui obiectiv, FSE va susţine politicile
statelor membre de realizare a ocupării depline şi
creşterea productivităţii şi calităţii muncii

8
 Fondul Social European – tipuri de
intervenţii
 Finanţarea FSE cuprinde măsuri pentru:
 Indivizi - combaterea părăsirii timpurii a şcolii,
combaterea excluziunii sociale, sprijin pentru
creşterea accesului la educaţie şi ocupare,
combaterea excluziunii sociale
 Acompaniere – ex furnizarea de servicii pentru
persoane dependente, campanii de informare,
publicitate, conştientizare
 Sisteme şi structuri - creşterea capacităţii de
ocupare prin promovarea de reforme în educaţie şi
formare, creşterea relevanţei educaţiei şi formării
pentru piaţa muncii, creare de reţele între
învăţământul superior, comunitatea de afaceri si
cercetare etc. 9
 FSE
 (a) mărirea adaptabilităţii muncitorilor, firmelor şi antreprenorilor
prin: stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii şi a investiţiilor în
resurse umane; dezvoltarea calificărilor şi competenţelor; promovarea
antreprenoriatului şi a inovării; demararea de afaceri; identificarea
nevoilor viitoare de pregătire, mai ales în contextul restructurărilor
economice.
 (b) îmbunătăţirea accesului la piaţa muncii şi includere a celor care
caută un loc de muncă sau a celor inactivi, prevenirea şomajului pe
termen lung şi a şomajului în rândul tinerilor, prelungirea vieţii
active prin: modernizarea şi dezvoltarea instituţiilor de pe piaţa muncii
(serviciile de ocupare); planuri de acţiune individuală; măsuri flexibile
de păstrare pe piaţa muncii a lucrătorilor în vârstă; îmbinarea vieţii
profesionale cu viaţa de familie, în sensul oferirii de servicii specifice
(grădiniţe, spre exemplu); acţiuni specifice pentru îmbunătăţirea
accesului femeilor pe piaţa muncii; îmbunătăţirea participării
imigranţilor la piaţa muncii, în vederea integrării sociale mai rapide;
facilitarea mobilităţii geografice şi ocupaţionale a muncitorilor;
10
 FSE
 (c) îmbunătăţirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi
combaterea oricărei forme de discriminare, prin:
 rute de reintegrare pe piaţa muncii a persoanelor excluse
social: nivel scăzut de educaţie, minorităţi, persoane cu diferite
dizabilităţi, acces la educaţie şi formare cu caracter vocaţional
etc;
 acceptarea diversităţii la locul de muncă, prin ridicarea
nivelului de conştientizare şi implicarea comunităţilor locale,
promovarea iniţiativelor locale de angajare;
 (d) Îmbunătăţirea capitalului uman, prin:
 proiectarea şi introducerea reformelor în sistemul educaţional
şi de pregătire, îmbunătăţirea relevanţei educaţiei şi formării
iniţiale şi vocaţionale, ridicarea nivelului de pregătire a
personalului;
 activităţi în reţea între instituţii de învăţământ superior, centre
de cercetare şi tehnologice şi întreprinderi:
 (e) Promovarea parteneriatelor şi iniţiativelor prin includerea
partenerilor relevanţi: parteneri sociali, ONG-uri, la nivel naţional,
regional, local şi transnaţional
11
 Fondul de Coeziune
 sprijină proiecte de investiţii de mare anvergură
, precum reţele transeuropene de transport sau
protecţia mediului
 Spre deosebire de Fondurile Structurale,
Fondul de Coeziune nu co-finanţează
programe, dar furnizează finanţare directă
pentru proiecte sau diferite faze ale unui
proiect, care sunt clar identificate de la început.

12
 Obiectivele instrumentelor
structurale
 Obiectivele fondurilor structurale sunt urmărite în
cadru unui sistem de programare multianual,
organizat în mai multe etape, incluzând identificarea
priorităţilor, finanţarea şi un sistem de
management şi control.
 Pentru perioada 2007-2013, instrumentele structurale
vor fi utilizate pentru realizarea următoarelor
obiective generale:
 Convergenţă
 Competitivitate regională şi ocupare
 Cooperare teritorială europeană

13
 Obiectiv Convergenţă
 Accelerarea convergenţei economice şi sociale pentru
regiunile cel mai puţin dezvoltate si SM
 Cum? Prin îmbunătăţirea condiţiilor de creştere şi ocupare şi
îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul fizic şi uman, dezvoltarea
inovării şi societăţii cunoaşterii, adaptabilitatea la schimbările
socio-economice, protecţia şi îmbunătăţirea mediului şi
capacitate/eficienţă administrativă
 Cu ce instrumente? Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune
 Condiţii de eligibilitate? Regiuni cu un PIB/loc (preţuri constante
2000-2002) mai mic de 75% din PIB/loc al UE-25 – pentru
asistenţa din fonduri structurale şi state membru cu VNB/loc
(preţuri constante 2001-2003)mai mic de 90% VNB/loc UE-25 -
pentru asistenţa din Fondul de Coeziune
 Valabilitate regiunilor şi statelor membre încadrate în obiectivul
“Convergenţă”: 2007-2013 (pentru asistenta din fonduri
structurale), reactualizată în 2010 (pentru asistenţa din fondul de
coeziune).
14
Obiectivul Competitivitate regională
şi ocupare
 Întărirea competitivităţii şi atractivităţii regiunilor, precum
şi ocupării .
 Cum? Prin anticiparea schimbărilor socio-economice,
creşterea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman,
inovare şi construirea societăţii cunoaşterii, antreprenoriat,
protecţia şi îmbunătăţirea mediului şi îmbunătăţirea
accesibilităţii şi adaptabilităţii lucrătorilor şi afacerilor şi
dezvoltarea unor pieţe inclusive ale muncii;
 Cu ce instrumente? Fondurile Structurale
 Condiţii? Regiuni/State membre care nu se regăsesc în
lista de Convergenţă

15
 Obiectivul Cooperate teritorială
europeană
 Întărirea cooperării transfrontaliere
 Cum? Prin iniţiative comune locale şi regionale, prin diferite
mijloace de acţiune care să conducă la o dezvoltare teritorială
integrată legată de priorităţile Uniunii Europene
 Întărirea cooperării interregionale şi a schimbului de experienţă la
un nivel teritorial adecvat
 Instrumente? FEDER
 Tipuri:
- transfrontalieră: pe graniţe interne şi anumite graniţe externe, pe
ţărm la distanţă de maxim 150 km
- transnaţională: Comisia Europeană elaborează lista zonelor de
cooperare transnaţională şi a statelor membre/regiunilor care
participă;
- interregională: întreg teritoriul UE - 25

16
 Obiective, Fonduri Structurale şi Instrumente
2007-2013

Obiective Fonduri structurale şi instrumente

Fond
Convergenţă FEDER FSE de Coeziune
Competitivitate Regională
şi FEDER FSE
Ocupare

Cooperare Europeană
Teritorială FEDER

infrastructură, pregătire, Infrastructură

inovaţie, ajutoare pentru ambientală
investiţii ocuparea forţei şi de transport,
etc. de muncă etc. Energie reciclabilă

Toate Statele Membre State Membre cu VNB

şi regiunile sub 90% 17
 Principii
 Complementaritate: acţiunile finanţate din instrumentele structurale sunt
complementare cu/completează acţiunile la nivel naţional, regional, local
şi sunt integrate în priorităţile Comunităţii;
 Consistenţă: operaţiunile finanţate din instrumentele structurale trebuie să
fie în conformitate cu politicile şi strategiile naţionale, cu prevederile, cu
politicile si acţiunile UE, inclusiv regulile concurentei, achiziţiile publice,
protecţia mediului, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei
 Coordonare: priorităţi comunitare asigură cadrul general/comun .... cu
sprijinul Instrumentelor structurale, fiecare SM va contribui la realizarea
ţintelor comune
 Adiţionalitate: contribuţia din instrumentele structurale nu înlocuieşte
cheltuiala publică a Statului Membru pentru acţiuni similare cu cele
finanţate din instrumentele structurale; pentru Obiectivul Convergenţă,
Comisia Europeană şi Statele Membre vor stabili nivelul de cheltuială
publică pe care Statul Membru îl va menţine în toate regiunile pe perioada
de programare – acest nivel va fi cel puţin egal cu cel din perioada
precedentă şi va ţine cont de condiţiile macroeconomice (ex. privatizări);

18
 Documente de programare (I)
I. Cadrul Naţional Strategic de Referinţă
 document care face legătura între priorităţile UE şi programele naţionale de
reformă;
 instrument de referinţă pentru programarea fondurilor;
 conţinut:
 analiza disparităţilor şi a punctelor slabe;
 strategia aleasă, inclusiv priorităţile tematice şi teritoriale;
 descrierea modului în care cheltuiala publică va contribui la atingerea
priorităţilor UE;
 Alocări indicative privind alocarea anuală din Fonduri pe Obiective;
 Opţional: procedura de coordonare între politica de coeziune a UE şi
politicile SM; mecanismele de asigurare a coordonării între asistenţa
din Fonduri şi alte instrumente financiare.
 pregătirea şi adoptarea
 - CNSR este pregătit de SM după consultări cu partenerii relevanţi pentru
perioada 2007-2013;
 - SM transmite CNSR către CE
 CE va decide în decurs de 4 luni de la depunere, având dreptul să îşi
manifeste rezerve în termen de 2 luni de la depunere 19
 Principii
Parteneriat: acţiunile comunitare trebuie realizate în strânsă’ consultare
între Comisie şi Statele Membre, împreună cu autorităţi şi organisme
numite de Statele Membre, cum ar fi autorităţi regionale şi locale,
parteneri economici şi sociali.
 Parteneriatul trebuie sa acopere pregătirea, finanţarea,
monitorizarea şi evaluarea asistenţei.
 Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanta
la diferite stadii ale programării
Programare: acţiunile co-finanţate din instrumentele structurale trebuie
implementate pe o bază multianuală; perioada de programare este de
7 ani
Concentrare: Asistenţa din instrumentele structurale este direcţionată
către un număr redus de obiective prioritare, un număr limitat de
zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor.
Nivel teritorial de implementare al instrumentelor structurale:
responsabilitatea Statului Membru, în funcţie de sistemul
instituţional 20
 Documente de programare (II)
2. Programul Operaţional
 Perioada de programare acoperită 1 ianuarie 2007-31 dec 2013
 Realizat de SM sau de autorităţile desemnate de SM
 Se depune cu CNSR; CE evaluează PO şi în termen de 2 luni poate cere SM
să-l revizuiască;
 CE va adopta PO în maxim 4 luni de la depunerea lui formală, dar nu mai
devreme de 1 ianuarie 2007.
 PO poate fi reexaminat şi modificat în următoarele cazuri:
 schimbări socio-economice majore;
 schimbări la nivelul priorităţilor UE, naţionale, regionale;
 dificultăţi de implementare.
 CE va adopta o decizie de revizuire în termen de maxim 3 luni de la primirea
solicitării
 PO primeşte finanţare dintr-un singur Fond;
 FEDER şi FSE pot finanţa, complementar, în limita a 10% din fiecare axă
prioritară, acţiuni care intră în sfera de acoperire a celuilalt fond, cu condiţia
să fie absolut necesare pentru implementare;

21
 Sistemele de management şi control
 Sistemele de management şi control PO trebuie să cuprindă:
 definirea organismelor implicate şi alocarea de responsabilităţi;
 respectarea principiului separării funcţiilor;
 proceduri pentru a asigura corectitudinea şi regularitatea cheltuielilor
declarate într-un PO;
 sisteme credibile de contabilitate, monitorizare şi raportare financiară;
 auditarea funcţionării sistemelor;
 asigurarea procedurii de auditare;
 proceduri în cazul constatării de nereguli şi recuperarea sumelor incorect
plătite Pentru fiecare PO, SM va desemna:
 AM – gestionează PO;
 AC – certifică declaraţiile de cheltuieli şi cererile de plată înainte de a
fi trimise la CE;
 AA – independentă de AM şi AC, verifică funcţionarea efectivă a
sistemelor de management şi control, pentru unul sau mai multe PO.

22
 Responsabilitatea SM
SM – responsabilitatea managementului şi controlului PO
prin:
- asigurarea/realizarea măsurilor necesare pentru a
asigura şi funcţionarea eficientă a sistemelor de
management şi control PO;
- prevenirea, detectarea şi corectarea neregulilor şi
recuperarea sumelor incorect folosite, inclusiv dobânzi.
Dacă nu se pot recupera aceste sume, se impută SM.

23
 Responsabilitatea CE
 Constatarea faptului că SM a implementat un sistem
de management şi control, pe baza rapoartelor anuale
de control şi a opiniei anuale a AA sau a propriilor
audit-uri.
 Auditul CE: fără a prejudicia/afecta activităţile
AA/SM, CE poate efectua audit-uri de sistem on the
spot pentru a verifica funcţionarea efectivă şi
eficacitatea sistemelor de management şi control,
inclusiv audit-ul operaţiunilor unui PO.
 Acces la toate documentele disponibile pe perioada
audit.

24
 Reguli de eligibilitate pentru
cheltuieli
 Eligibilitatea cheltuielilor este reglementată la
nivel naţional, cu respectarea regulilor comune
adoptate la nivelul Uniunii Europene.
 Regulamentul Comisiei Europene 448/2004 -
asigură implementarea uniformă regulilor privind
eligibilitatea cheltuielilor din Instrumentele
Structurale în UE. Regulamentul permite, totuşi,
Statelor Membre să aplice reglementări mai
stricte la nivel naţional.

25
 2. FONDURILE
STRUCTURALE ÎN
ROMÂNIA

26
 Documente strategice şi de programare

 Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 -

stabileşte priorităţi şi obiective strategice de
dezvoltare – aprobat în decembrie 2005
 Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR)
2007-2013 - document de referinţă stabileşte
priorităţile şi obiectivele strategice a căror realizare
va fi susţinută din instrumentele structurale ale
Uniunii Europene
 Programe Operaţionale: stabilesc o strategie de
dezvoltare într-un anumit domeniu corespunzător
unei priorităţi din CNSR, cuprinzând un set coerent
de priorităţi pentru a căror realizare a fi utilizată
asistenţa provenind dintr-un Fond
27
 CSNR
2007 - 2013

Cooperare Teritoriala
Convergenta
Europeana

PO Creşterea PO-uri Cooperare

Competitivităţii Economice Transfrontaliera
RO-HU
RO-BG
PO Transport RO-MD
RO-Ucraina
RO-Serbia
PO Mediu

PO Marea Neagra
PO Dezvoltarea
Resurselor Umane

PO Spaţiul Sud-Est
PO Dezvoltare Regionala
European

PO Dezvoltarea
Capacitaţii Administrative PO Cooperare
inter-regionala
PO Asistenta Tehnica
28
 Comisia
Comitetul de monitorizare a Europeană (CE)
Programului

Autoritatea de Autoritatea de
Management (AM) Certificare (AC)

Plăţile către beneficiari

Organisme pot fi făcute prin intermediul
Intermediare (OI) unei instituţii competente
desemnate, în funcţie de
programul operaţional (PO)
respectiv.

Beneficiari

Proiecte Scheme de
Granturi
29
3. POS DRU 2007-2013
Studiu de caz

30
 Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU):
document al statului membru care stabileşte o
strategie de dezvoltare în domeniul dezvoltării
resurselor umane, cuprinzând un set coerent de
priorităţi pentru a căror realizare a fi utilizată
asistenţa provenind din Fondul Social
European

31
 Contribuţia FSE la dezvoltarea
educaţiei şi formării
 Finanţarea FSE cuprinde măsuri pentru:
 Indivizi - combaterea părăsirii timpurii a şcolii,
combaterea excluziunii sociale, sprijin pentru creşterea
accesului la educaţie şi ocupare, combaterea
excluziunii sociale
 Acompaniere – ex furnizarea de servicii pentru
persoane dependente, campanii de informare,
publicitate, conştientizare
 Sisteme şi structuri - creşterea capacităţii de ocupare
prin promovarea de reforme în educaţie şi formare,
creşterea relevanţei educaţiei şi formării pentru piaţa
muncii, creare de reţele între învăţământul superior,
comunitatea de afaceri si cercetare etc.

32
 POS DRU 2007-2013
Educaţia şi formarea iniţială şi continuă reprezintă
elementele esenţiale pentru asigurarea competenţelor
cheie, cunoştinţelor şi abilităţilor necesare formării şi
dezvoltării unui stoc de capital uman educat şi competitiv pe
piaţa europeană a muncii.
Intervenţiile FSE:
 dezvoltarea sistemului şi a ofertelor de educaţie şi formare;
 resursele umane din educaţie, cercetare şi formare
continuă;
 beneficiarii de educaţie şi formare.

33
Axa prioritară 1.
Educaţie şi
formare
profesională
în sprijinul
creşterii Axe Axa
economice prioritare prioritară

şi dezvoltării POS DRU 7.

2007- 2013 Asistenţă

societăţii Tehnică
bazate pe
cunoaştere Axa prioritară
Axa prioritară
2.
6.
Corelarea Promovarea
învăţării incluziunii
pe tot Axa prioritară sociale
Axa prioritară
parcursul 3. 5.
vieţii cu Creşterea Promovarea
Piaţa adaptabilităţii Axa prioritară măsurilor
muncii forţei de muncă 4. active de
şi Modernizarea ocupare
a companiilor serviciului
public de
ocupare 34
 Axa 1. Domenii de intervenţie şi tipuri de proiecte
 Învăţământ superior de calitate
Operaţiuni indicative:
 Sprijin şi asistenţă pentru dezvoltarea şi implementarea de instrumente şi
mecanisme pentru îmbunătăţirea învăţământului universitar, inclusiv sprijin
pentru dezvoltarea sistemului naţional de calificări în învăţământul superior,;
 Dezvoltarea şi implementarea sistemelor de asigurare a calităţii în universităţi,
inclusiv acţiuni inovative şi pregătirea personalului
 Îmbunătăţirea accesului la învăţământ superior
 Promovarea parteneriatului şi dezvoltarea de reţele între universităţi, cercetare-
dezvoltare şi comunitatea de afaceri în vederea îmbunătăţirii învăţământului
superior
Tipuri de proiecte
 Studii şi analize
 Dezvoltarea calificărilor pentru cele domeniile fundamental de specializare
universitară
 Sprijin pentru universităţi adaptarea ofertelor universitare la Cadrul
Calificărilor în Învăţământul Superior
 Formarea evaluatorilor de calitate ARACIS
 Dezvoltarea instrumentelor de asigurare şi management al calităţii
 Formarea personalului implicat în asigurarea calităţii în universităţi
Beneficiari eligibili: universităţi, MEdC, ARACIS; ISE

35
 Axa 1. Domenii de intervenţie şi tipuri de proiecte
 Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate
Operaţiuni indicative:
 Sprijin şi asistenţă pentru dezvoltarea şi implementarea de instrumente şi mecanisme pentru
îmbunătăţirea învăţământului preuniversitar, sprijin pentru furnizori şi pregătirea
personalului
 Dezvoltarea şi implementarea sistemelor de asigurare a calităţii în învăţământul
preuniversitarşi pregătirea personalului
 Sprijin pentru dezvoltarea orientării şi consilierii în vederea creşterii performanţelor şcolare
şi a ratelor de tranziţie între nivele de educaţie ;
 Sprijin pentru dezvoltarea şi diversificarea ofertelor de educaţie şi formare profesională
iniţială
 Sprijin pentru dezvoltarea educaţiei antreprenoriale şi pentru cetăţenie activă
 Sprijin pentru inovare şi pentru dezvoltarea de instrumente şi mecanisme în vederea
îmbunătăţirii accesului la educaţie şi formare profesională iniţială
Tipuri de proiecte:
 Studii şi analize
 Sprijin pentru descentralizare (formarea personalului cu atribuţii de control şi îndrumare,
directori de şcoli)
 Formarea evaluatorilor de calitate
 Granturi pentru şcoli (crearea sistemelor interne de asigurare a calităţii, furnizarea de
orientare şi consiliere, mediere şcolară)
 Granturi pentru dezvoltarea ÎPT
 Susţinerea activităţii de mentorat în mediul rural / urban
 Formarea consilierilor şcolari
 Dezvoltarea de instrumente de orientare şi consiliere
Beneficiari eligibili: şcoli, inspectorate şcolare, MEdC, ARACIP, CNDIPT, ISE, ONG, furnizori
36
de orientare şi consiliere
 Axa 1. Domenii de intervenţie şi tipuri de proiecte
 Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare
Operaţiuni indicative:
 Formarea iniţială a profesorilor din educaţie şi formare profesională iniţială,
inclusiv formare în parteneriat cu companii
 Formarea continuă a profesorilor educaţie şi formare profesională iniţială, inclusiv
formare în parteneriat cu companii
 Formarea continuă a formatorilor şi profesorilor instructori în FPC
 Sprijin pentru programe de mobilitate şi de reconversie a profesorilor către
activităţi nedidactice în şcoală
 Sprijin pentru debut şi dezvoltarea carierei în educaţie
Tipuri de proiecte
 Sprijin pentru îmbunătăţirea modelului de carieră didactică
 Formarea mentori şi mediatori şcolari
 Formarea personalului din grădiniţe şi creşe
 Sprijin pentru reconversia profesorilor către activităţile de orientare şi consiliere în
şcoală (formare profesorilor şi furnizarea acestor servicii)
 Formarea continuă a profesorilor
 Sprijin financiar pentru profesorii debutanţi
 Stimulente pentru profesorii care predau în comunităţi dezavantajate
 Formarea de formatori
 Beneficiari eligibili: CNFP, furnizori de formare continuă a profesorilor,
universităţi, ONG, MEdC, Inspectorate Şcolare, CCD

37
 Axa 1. Domenii de intervenţie şi tipuri de proiecte

 Asigurarea calităţii în FPC

 Operaţiuni indicative:
 Dezvoltarea Cadrului Naţional al Calificărilor şi sprijin pentru
comitetele sectoriale
 Implementarea sistemelor de asigurare şi management al calităţii
în FPC la nivel de sistem şi furnizor în conformitate cu Cadrului
European pentru Asigurarea Calităţii
 Implementarea sistemului de credite transferabile în FPC
 Studii şi analize pentru îmbunătăţirea sistemului de FPC
 Dezvoltarea de reţele şi parteneriate pentru promovarea unui
mediu adecvat învăţării la locul de muncă
 Sprijin pentru furnizorii de FPC şi dezvoltarea ofertelor de FPC
Beneficiari eligibili: CNFPA; MEdC, MMSSF, furnizori de FPC, etc.
 Implementare domeniu: OI POS DRU

38
 Axa 2 – domenii de intervenţie
 Prevenirea şi combaterea părăsirii timpurii a şcolii
Operaţiuni indicative:
 Programe integrate pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea
părăsirii timpurii a şcolii;
 Sprijin pentru dezvoltarea de programe/pachete integrate pentru creşterea
accesului şi participării la educaţie a copiilor provenind din grupuri vulnerabile,
inclusiv alocaţii individuale şi sprijin pentru familiile acestora
 Acces egal la educaţie la învăţământ preşcolar
 Programe de tip ,,Şcoala după Şcoală”, învăţarea asistată şi educaţie remedială;
 Programe integrate şi oferte educaţionale pentru reintegrarea celor care au
părăsit şcoala timpuriu, inclusiv programe de educaţie de tip “a doua şansă”
 Furnizarea de orientare şi consiliere pentru persoane elevii expuşi riscului de
părăsire timpurie a şcolii şi pentru cei care au părăsit şcoala
Tipuri de proiecte:
- Educaţia de tip “a doua şansă”
- Proiecte de tip “Grădiniţa de vară”
- Proiecte de tip “Şcoala de după şcoală”
- Proiecte de furnizare a orientării şi consilierii
- Campanii de conştientizare
- Sprijin pentru familiile aflate în dificultate şi pentru copii acestora
- Sprijin pentru dezvoltarea educaţiei preşcolare
Beneficiari eligibili: şcoli, ISJ, ONG, etc.
39
4. Managementul
proiectelor

40
Ciclul de viaţă al unui proiect

41
Etapa 1: Programare – Stabilirea liniilor
generale şi principiilor ce stau la baza
selectării domeniilor de interes (pe baza
strategiilor europene şi naţionale – ex.
PRAI, PRAO).
Etapa 2: Identificare – Analizarea
problemelor şi nevoilor diferitelor grupuri
interesate pentru identificarea proiectelor şi
acţiunilor posibile şi chiar elaborarea unui
studiu de pre-fezabilitate/ a unui portofoliu
de proiecte.

42
Etapa 3: Pregătire (denumită şi proiectare,
formulare) – Stabilirea obiectivelor proiectului,
împreună cu factorii interesaţi, pregătirea
propunerii de proiect, inclusiv a indicatorilor de
evaluare şi schiţarea unei propuneri de finanţare.
Etapa 4: Finanţare – Formularea propunerii de
finanţare de către finanţatorul proiectului şi
acceptarea sau respingerea acestei propuneri de
către promotor. În cazul acceptării, semnarea
contractului de finanţare.

43
Etapa 5: Implementare – Alocarea resurselor
planificate în vederea atingerii obiectivelor
proiectului, executarea activităţilor planificate,
monitorizarea şi raportarea progreselor, aplicarea
măsurilor corective necesare
Etapa 6: Evaluare – Evaluarea, cât mai obiectivă,
analizează programarea, implementarea şi rezultatele
unui proiect în derulare sau finalizat. Scopul
evaluării este de a determina relevanţa şi îndeplinirea
obiectivelor iniţiale, eficienţa dezvoltărilor ulterioare
posibile, impactul, sustenabilitatea. Evaluarea trebuie
să furnizeze informaţii credibile şi utile, care să
permită atât corectarea deficienţelor cât şi înglobarea
experienţei acumulate în procesele decizionale
viitoare.
44
 Elemente fundamentale de
management al proiectelor

 Analiza problemei, utilizând digrama cauză-efect, analiza

SWOT, cadrul logic matriceal etc.
 Elaborarea cu atenţie a documentelor esenţiale, pentru
fiecare fază, în scopul asigurării informării complete şi
corecte a factorilor de decizie.
 Consultarea şi implicarea permanentă a factorilor
interesaţi.
 Formularea cu claritate a obiectivelor proiectului, în
conexiune cu nevoile grupului/grupurilor ţintă identificate
şi concentrarea eforturilor asupra realizării acestora.
 Înglobarea elementelor de asigurare a calităţii în
elaborarea propunerii de proiect.

45
 I. Analiza problemei
Instrumente: Diagrama cauză-efect (diagrama Ishikawa),
analiza SWOT, cadrul logic matriceal sau alte instrumente de
analiză menite să identifice cauzele unor aspecte ce trebuie
remediate, ierarhia problemelor, legăturile de cauzalitate etc.
Etape:
1. Definirea precisă a subiectului analizei (şi, implicit, a
grupului ţintă), precum şi a cadrului analizei;
2. Identificarea problemelor majore cu care se confruntă
grupul/grupurile ţintă;
3. Prezentarea analizei într-un format clar, uşor de înţeles, cu
ierarhizarea problemelor/necesităţilor/cauzelor (diagrama
cauză-efect, diagrama arborescentă etc.).

46
 a. Diagrama Ishikawa

Definiţie: Instrument grafic folosit pentru a explora şi prezenta păreri în legătură

cu cauzele de variaţie pentru un proces. (Mai poartă denumirea de diagramă
cauză-efect sau diagrama “os de peşte”).
Scop: Identificarea principalelor cauze care contribuie la existenţa unei probleme
identificate. Aceste cauze sunt apoi analizate pentru a fi îndepărtate. De asemenea,
diagrama ilustrează relaţiile care se stabilesc între cauzele determinante pentru un
anumit efect.
Conduce la îmbunătăţirea gradului de înţelegere a problemelor complexe.
De regulă se realizează pe hârtie sau pe tablă, dar există şi programe pe calculator
care pot fi folosite în acest sens.

47
Elaborarea diagramei Ishikawa
1. Identificarea problemei (efectului)
- trebuie formulată în termeni clari
- trebuie agreată de toţi membrii grupului
2. Problema devine “capul peştelui”
- se desenează coloana vertebrală.
3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei - prin brainstorming

4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui prin

săgeţi.
5. Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei
cauze principale
6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi.
7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit
- de obicei pe 4 sau 5 niveluri.
8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor
- poate face apel la instrumente statistice, analitice şi grafice.
9. Adoptarea de decizii
48
 Exemplu
 Paşii 1 & 2:

Abandon şcolar
crescut în rândul
(“coloana”) copiilor romi
(“capul
peştelui”)

49
 Paşii 3 & 4:
Specificitatea
culturală Cauze materiale

Abandon şcolar
crescut în rândul
copiilor romi

Cauze psihologice Cauze pedagocice

50
  Paşii 5, 6, & 7:

Specificitatea Cauze materiale

culturală
Căsătorii Munca de la
Domiciliu timpurii vârste fragede
instabil
Abandon şcolar
Lipsa de crescut în rândul
programe copiilor romi
Discriminare destinate Deficit de personal
copiilor cu risc calificat sau personal
de abandon slab pregătit
Cauze psihologice
Cauze pedagocice

51
b. Analiza factorilor implicaţi

52
• coloana factori interesaţi, conţine denumirea entităţilor participante
la analiză;
• coloana caracteristici, conţine informaţiile asupra caracteristicilor
factorului interesat, rezultate din natura activităţii, structurii şi
statutului său;
• coloana interese şi aşteptări, conţine datele furnizate de factorii
interesaţi;
• coloana senzitivitate la teme transversale, conţine datele ce rezultă pe
aceste teme din acţiunile anterioare ale factorului interesat, din
declaraţiile acestuia, din ceea ce se conturează în urma discuţiilor
purtate în timpul analizei;
• coloana potenţial şi deficienţe, conţine informaţii bazate pe
declaraţiile entităţii în discuţie, a dovezilor furnizate (implicări în
proiecte anterioare etc.), a disponibilităţii exprimate în cadrul
analizei;
• coloana implicaţii asupra proiectului, conţine date referitoare la
acţiuni suplimentare ce trebuie cuprinse în proiect pentru
realizarea sa, la condiţionalităţi instituţionale, la modalitatea de
tratare a anumitor probleme cu multiple soluţii potenţiale precum
şi unii potenţiali factori de risc.

53
 c. Analiza proprie – Matricea SWOT

 1. Strengths (puncte forte) – punctul de vedere exprimat trebuie să

reflecte atât părerea echipei de analiză cât şi a factorilor interesaţi.
 2. Weaknesses (puncte vulnerabile) – punctul de vedere exprimat
trebuie să reflecte atât părerea organizaţiei cât şi modul în care
slăbiciunile organizaţiei sunt percepute în exterior.
 3. Opportunities (oportunităţi) – oportunităţile pot avea diferite surse:
evoluţia tehnologică, dinamica pieţelor, politicile guvernamentale,
modificarea stilului de viaţă al populaţiei etc.
 4. Threats (ameninţări) – cu identificarea surselor posibile ale
ameninţărilor.

54
d. Analiza şi formularea obiectivelor
proiectului

1. Descrie situaţia care se creează după îndepărtarea

problemei;
2. Verifcă ierarhia obiectivelor;
3. Ilustrează relaţia mijloace-finalităţi sub forma unei
diagrame (nu este altceva decât transpunerea în formă
“pozitivă” a diagramei Ishikawa).

55
Obiectivele generale reprezintă enunţuri cu privire la ce vă
propuneţi să realizaţi prin derularea proiectului, în contextul unor
strategii mai ample la nivel regional, naţional şi european.
Obiectivele generale sunt mai greu măsurabile, ele indică mai
curând direcţia pe care trebuie îşi propune să o urmeze proiectul,
perspectiva pe care ar putea să o deschidă acesta.

Obiectivele specifice sunt rezultatul unui efort de operaţionalizare

a obiectivelor generale .
Trebuie să fie în mod obligatoriu măsurabile. Formularea
obiectivelor furnizează un instrument de evaluare, deoarece astfel
sunt stabilite standardele prin raportarea la care se pot măsura
progresul şi realizările

56
 O definire neadecvată a obiectivelor poate
conduce la:
- creşteri ale costurilor;
- efectuarea de activităţi suprapuse;
- inducerea necesităţii de schimbări premature
în planul de lucru;
- productivitate scăzută;
- impact negativ asupra moralului şi coeziunii
echipei de proiect.

57
 Un obiectiv bine proiectat va include:
1. Ce va fi realizat la sfârşitul proiectului, ca evidenţă în
schimbarea comportamentului, servicii noi, informaţii noi
sau alţi indicatori
2. Condiţiile în funcţie de care se aşteaptă să se întâmple ceea ce e
prevăzut mai sus
3.Criteriile în funcţie de care vom şti daca obiectivul(ele) au fost
sau nu atinse
4. Limita de timp în care acestea se vor întâmpla

Odată ce obiectivele au fost formulate, următorul pas este luarea

în considerare a posibilelor căi de soluţionare a problemelor,
stabilirea metodei de intervenţie.
Formularea obiectivelor, identificarea grupurilor ţintă şi
dezvoltarea metodei de intervenţie fac parte din determinarea
razei de acţiune şi planificarea propunerii de proiect.
58
e. Managementul timpului în proiecte
- planificarea activităţilor
Include procesele necesare asigurarii incheierii proiectului in
durata de timp planificata .

 Activitatea este un mijioc de a atinge un obiectiv

Planificarea activităţilor presupune:
 1. Enuntarea fiecarei activităţi în parte;
 2. Descrierea secvenţelor în timp şi modul cum se interferează
activităţile;
 3. Specificarea responsabilului activităţii respective;
 4. Specificarea resurselor de care este nevoie (personal,
echipament, timp);

59
Activit Cod Relatia Respon- Data de Data de Obs
activit. cu alte sabil inceput incheiere
activit.

Planif. Reala Planif Reala

60
 Exemplu
Nr. Denumire Perioada de Responsabil Resurse
acti activitate
v.
desfăşurare alocate
A1 Contactarea 24.11.06 – Responsabil proiect Umane, timp ,
organizatiilor /Inscrierea Echipă proiect materiale,
30.11.06
participantilor parteneri financiare,

A2 Pregatirea materialelor 24.11.06 – Responsabil proiect Umane, timp,

Pregătire şi desfăşurare Echipă proiect materiale,
03.12.06
training financiare,
Echipă traineri
informationale
A3 Pregătire şi desfăşurare 04.12.06 – Responsabil proiect Umane, timp,
training Echipă proiect materiale,
07.12.06
financiare,
informationale
A4 Monitorizarea aplicării 04.12.06 – Responsabil proiect Umane, timp,
cunoştinţelor dobândite Echipă proiect materiale,
20.12.06
informationale
A5 Evaluarea proiectului 10.12.06 – Responsabil proiect Umane,
materiale, timp
22.12.06 Echipă proiect
61
 Planificarea activităţilor
Procesul de planificare a activităţilor presupune parcurgerea
următorilor paşi:
 1. Pentru fiecare obiectiv al proiectului, decideţi strategia
optimă şi activităţile pe care le implică.
 2. Lista tuturor activităţilor proiectului. Elaboraţi o singură
listă pentru toate activităţile planificate.
 3. Împărţiţi activităţile în sub-activităţi şi sarcini realizabile .
Împărţiţi activităţile mai întâi în sub-activităţi şi apoi în
sarcini. Principala consideraţie este obţinerea unui nivel
corect de detalii. Cea mai frecventă greşeală este împărţirea
activităţii în prea multe detalii. Cei care planifică trebuie să
împartă activităţile doar până la un nivel la care au destule
informaţii pentru a deduce resursele necesare.
 4. Pentru fiecare activitate, estimaţi durata şi resursele
necesare. Pentru aceasta e bine să utilizaţi o foaie separată
pentru fiecare activitate.
62
5. Clarificaţi secvenţa şi dependenţa. Acum ordonaţi activităţile
în succesiunea lor logică. Unele activităţi pot avea loc în
paralel. Legaţi activităţile unele de altele pentru a le
determina secvenţa şi dependenţa. Activitatea depinde de
începerea sau încheierea altei activităţi? De exemplu,
construirea unei case constă într-un număr de acţiuni
separate dar interrelaţionate: mai întâi se sapă şi se face
fundaţia, apoi se ridică zidurile, etc. Sunt şi activităţi ce se
pot face în paralel: aprovizionarea cu materiale şi ridicarea
fundaţiei.
6. Evaluaţi dependenţa activităţilor de resurse. Unele activităţi
care, teoretic, pot avea loc concomitent, în realitate nu vor
putea deoarece necesită aceeaşi resursă (umană sau
materială). Acestea vor trebui reordonate în succesiune.
7. Stabiliţi termene pentru fiecare sarcină. Fiecare sarcină
trebuie să aibă o dată de începere, o durată şi o dată de
încheiere. Apoi agenda trebuie urmată cât mai îndeaproape.

63
 Graficul Gantt (diagrama Gantt)
Diagramele cu bare sau diagramele Gantt (după creatorul
acestora, Henry Gantt, care le-a inventat în perioada primului
război mondial) reprezintă o modalitate uzuala de reprezentare
a unui program de activităţi si presupun enumerarea
activităţilor pe o pagină, de sus în jos, şi, utiliză o scară
temporală, desenarea unei bare orizontale pentru fiecare
activitate - fiecare bară reprezentând durata de realizare a
activităţii respective.
Graficul Gantt este un instrument util pentru planificarea
proiectului şi pentru monitorizarea evoluţiei acestuia.

64
65
De ce se foloseste un astfel de intrument?
Diagrama Gantt este un instrument necesar pentru analizarea si
planificarea proiectelor mai complexe. Diagrama Gantt:
 va ajuta sa “vedeti in timp” activitatile ce trebuie desfasurate,
 va ofera baza pentru programarea acestor activitati,
 va permite sa planificati alocarea resurselor necesare pentru
aducerea la indeplinire a activitatilor,
 va permite sa evaluati cat de lung va fi un proiect si sa stabiliti
ordinea in care activitatile si sarcinile ar trebui indeplinite in mod
optim; este de asemenea utila in stabilirea dependentelor dintre
activitati,
 in timpul implementarii proiectului, va ajuta in monitorizarea
progresului proiectului, puteti vedea foarte usor ce anume ati
realizat pana la un anumit moment si astfel puteti, daca este cazul,
sa luati masuri de remediere a eventualelor intarzieri inregistrate;
acest lucru este esential pentru implementarea cu succes a unui
proiect.

66
Graficul Gantt vă permite:
 evaluarea duratei unui proiect;

 determinarea resurselor necesare;

 planificarea alocării resurselor în timp;

 gestionarea legăturilor dintre sarcini;

 planificarea sarcinilor care trebuie finalizate înainte de

începerea altor activităţi;
 planificarea activităţilor de raportare şi monitorizare.

67
 1 sept –
Activităţi 15 iulie–31 aug 30 sept 1oct- 7nov
1. Realizarea site-ului şi    
a materialelor          
promoţionale                        
2. Promovarea
proiectului          
3. Înscrierea
participanţilor        
4. Selecţia
participanţilor          
5. Confirmarea
participării          
6. Desfăşurarea
seminarului ●
7. Definitivarea şi
tipărirea ghidului
8. Pregătirea întâlnirii
de diseminare

9. Întâlnirea de
diseminare ●
10. Evaluare şi
monitorizare
68
 Organizarea activităţilor pe
Working package
 Datele de început şi sfârşit ale activităţii
 Responsabili/participanţi
 Obiective
 Descrierea activităţilor
 Produse
 Buget

69
 h. Bugetul de proiect
 Bugetul proiectului reprezintă totalitatea nevoilor
şi disponibilităţilor financiare pentru proiectul
respectiv.
 Bugetele cuantifică activităţi - adică le conferă
valoare în bani
 Bugetele dirijează cheltuielile astfel încât resursele să
fie cheltuite numai pentru activităţi care sprijină
obiectivele proiectului
 Bugetele identifică ce resurse sunt necesare şi când
sunt solicitate
 Bugetele permit examinarea obiectivelor şi
activităţilor unui proiect din punct de vedere al
costului lor actual
 Un buget realist şi actualizat permite evaluarea
financiară a proiectului 70
 Etape în realizarea bugetului:
1. Planificarea activităţilor proiectului
2. Estimarea cheltuielilor în detaliu pentru fiecare activitate
şi subactivitate
3. Estimarea potenţialelor surse de venituri
4. Reconcilierea diferenţelor dintre cheltuieli şi venituri
5. Fluxul de numerar (bani pentru efectuarea plăţilor -
sume, perioade)
6. Aprobarea bugetului
7. Stabilirea unor proceduri de supraveghere permanentă a
costurilor comparativ cu bugetul, după începerea
proiectului
8. Revizuirea şi actualizarea periodică a bugetului

71
 TIPURI DE BUGETE
1. Buget pe categorii de cheltuieli
Este cel mai simplu buget, care grupează cheltuielile pe anumite
categorii, alese fie din considerente fiscale, fie urmărind clasificarea
finanţatorului.

Articol de Tipuri de cheltuieli Recomandări

bugete

Personal - salarii angajaţi Nu includeţi doar salariul net,

- salarii colaboratori ci şi impozitele. La angajaţi
includeţi contribuţia la
- taxe consultanţă
asigurări sociale, fondul de
sănătate, ajutor de şomaj

72
 2. Buget pe categorii de cheltuieli şi pe activităţi
Categorie de Activitatea Activitatea B Activitatea C Total costuri/
cheltuieli A categorie

Directe

Personal

Deplasare

Echipament

Indirecte
(administrative)

……………….

Total costuri
activităţi
73
 3. Buget pe surse
Categorie de Finanţator A Finanţator B Contribuţia Buget total
cheltuieli promotor
proiect
Directe

Personal

Deplasare

Echipament

Indirecte
(administrative)
……………..

Total costuri
activităţi
74
 i. Indicatori de monitorizare
 Indicator – cuantificarea unui obiectiv care
trebuie atins, a resurselor consumate/de
consumat, a efectelor obţinute sau de descriere
a contextului/situaţiei actuale
 Un indicator trebuie să fie definit (mod de
calcul si sursa de culegere a informaţiilor), să i
se atribuie o valoare şi o unitate de măsură
(să fie măsurabil)

75
 Indicatori de monitorizare
 Indicatori de input: resurse alocate (în general,
resurse financiare); ex. cheltuieli de
formare/persoana, total cheltuieli de formare,
cost/formator etc.
 Indicatori de output: produse ale proiectului. Rezultă
în urma derulării activităţilor proiectului. Se măsoară
în unităţi fizice sau valorice (ex. număr de persoane
formate, număr de module de curs realizate, număr de
manuale etc.)

76
 Indicatori de monitorizare
 Indicatori de rezultat: efectele directe şi imediate ale
proiectului (şi activităţilor sale) asupra grupului ţintă
(beneficiari direcţi). Pot fi exprimaţi în unităţi fizice
sau financiare. (ex. număr persoane certificate, rata de
reducere a abandonului şcolar, îmbunătăţirea
performanţelor şcolare, număr manuale aprobate-
validate etc.)
 Indicatori de impact: efectele pe termen lung ale
proiectului la nivelul beneficiarilor (direcţi sau
indirecţi) (ex. efecte de multiplicare)

77
 j. Indicatori de măsurare a
progresului şi evaluare

 Indicatori de eficienţă: rezultat/cost

 Indicatori de eficacitate: rezultat
realizat/rezultat planificat

78
VA MULTUMESC PENTRU
ATENŢIE

79