Proiectarea și managementul programelor educaționale

Conf. univ. dr. Anca Popovici

Lect. univ. dr. Nicoleta Duță
Curs 1

1.1. Context actual

În Statele Unite, programele sunt principalul mijloc de implementare a unei politici şi de
structurare a bugetului la nivel federal.
În Uniunea Europeană, politicile sunt implementate prin programe de finanţare în domenii
distincte şi fonduri structurale care încearcă să creeze un echilibru de dezvoltare socio-economică în
interiorul Uniunii (Fondul social european – FSE, Fondul de dezvoltare regională, Fondul agricol,
Fondul pentru pescuit).
În România, cele mai multe dintre intervenţiile care se regăsesc sub denumirea de programe
întrunesc adesea caracteristicile esenţiale ale programelor sociale: obiective clar definite, resurse
dedicate, grupuri-ţintă prestabilite şi limitare în timp. În legislaţia română există o încercare de a
defini programele cu mare acurateţe. Este vorba de Ordonanţele nr. 8 şi nr. 59/1997 (Guvernul
României, 1997) care creează pentru prima dată în România baza legală pentru implementarea
politicilor prin programe.

Abordarea sistemică a programelor

1.2. Ce reprezintă un program educațional?

Definiții:
 Un ansamblu de intervenții sau acțiuni educaționale proiectate și realizate din perspectiva
unor obiective predeterminate.
 O intervenție structurată pentru a optimiza bunăstarea oamenilor, a grupurilor, a
organizațiilor sau a comunității. Programele variază din punctul de vedere al mărimii,
extensiunii, duratei, clarității și specificității obiectivelor (Carol Weiss).
 Un program educațional este definit ca un set de activităţi sau de proiecte orientate spre
un obiectiv/grup de obiective, în care resursele umane, materiale și financiare sunt
 coerent organizate pentru a produce bunuri/servicii sau schimbări ale mediului, ca
răspuns la anumite nevoi (Simona Velea).
 În concepţia lui Măţăuan (1999), programele reprezintă un ansamblu planificat şi
coordonat de resurse (materiale, financiare, umane) şi activităţi alocate, respectiv
desfăşurate pentru o perioadă determinată de timp sau până la atingerea unui obiectiv
clar stabilit, în scopul satisfacerii unui set de nevoi sociale, al prevenirii sau rezolvării unei
probleme sociale1. Cu toate că este unul dintre termenii cu cea mai mare frecvenţă de
utilizare în ştiinţele sociale, este dificil de identificat o definiţie comprehensivă şi unanim
acceptată a programelor sociale.
 Elemente utile pentru înţelegerea conceptului găsim şi în Dicţionarul explicativ al limbii
române (1998), unde programul este definit ca „un plan de activitate în care sunt stabilite,
în ordinea desfăşurării lor, etapele propuse pentru o perioadă dată; desfăşurare de
activităţi după un astfel de plan”.
Programele au apărut datorită nevoii de înlăturare a problemelor sociale. Programele şi
proiectele sociale sunt instrumente utilizate cu intenţia de a transpune în practică obiectivele
propuse.
CE îşi susţine politicile din domeniul educaţiei şi formării printr-o varietate de programe cu
finanţare. Acestea reprezintă mecanismele care oferă suport financiar şi tehnic organizaţiilor,
instituţiilor sau persoanelor de a desfăşura sau de a participa la proiecte la nivelul UE sau la nivel
internaţional.

1.3. Programe cu finanțare în domeniul educațional

A. ERASMUS +
Sursă: http://eacea.ec.europa.eu/erasmus-plus_en
http://www.anpcdefp.ro/anpcdefp.php?link=61
Programul este facilitat și coordonat în România de către Agenția națională pentru programe
comunitare în domeniul educației și formării profesionale (ANPCDEFP).

Ce este Erasmus+?
Erasmus Plus (sau Erasmus+) este noul program al Uniunii Europene în domeniul educației,
formării profesionale, tineretului și sportului.
El abordează următoarele tematici:
 Reducerea șomajului, în special în rândul tinerilor
 Promovarea învățământului pentru adulți, în special în domeniul noilor competențe și
în cel al competențelor cerute pe piața muncii
 Încurajarea participării tinerilor la viața democratică european
 Sprijinirea inovării, cooperării și reformei
 Reducerea abandonului școlar
 Promovarea cooperării și mobilității cu țările partenere ale UE
Acesta va intregra șapte dintre programele europene de finanțare actuale:
 Învățare pe Tot Parcursul Vieții (Comenius, Leonardo da Vinci, Erasmus, Grundtvig),
 Tineret în Acțiune,
 Erasmus Mundus,
 Tempus,
 Alfa,

1
Mățăuan (1999). Evaluarea programelor sociale. Bucureşti: Editura Expert.
  Edulink,
 programul pentru cooperare cu țările industrializate.

De când putem vorbi de Erasmus+?

Programul demarează în anul 2014, va fi operațional până în anul 2020 și face parte din cadrul
multi-anual de finanțare a Uniunii Europene. Aprobarea oficială a Regulamentului privitor la
Erasmus+ a fost acordată la sfârșitul anului 2013, în urma finalizării negocierilor între Parlamentul
European și Consiliu.
Care este bugetul programului?
Bugetul este de 14,7 miliarde EUR pentru toate țările în perioada 2014-2020 și reprezintă o
creștere cu 40 % față de nivelurile actuale. Sectoarele și procentele propuse din buget sunt după cum
urmează:
 Comenius – învățământ preuniversitar (~ 11.6%)
- se adresează instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat şi private (de la
gradiniţe la şcoli postliceale) şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în acest
sector.
- sprijină financiar realizarea de parteneriate şcolare, proiecte de formare a
personalului didactic, rețele de parteneriat şcolar, participarea la stagii de formare
iniţială şi continuă pentru creşterea calităţii şi consolidării dimensiunii europene în
educaţie.
- urmărește dezvoltarea cunoașterii și înțelegerii diversității culturale și lingvistice
europene în randul profesorilor și elevilor.
 Erasmus – învățământ universitar (~ 33.3%);
- Prin ERASMUS este sprijinită dezvoltarea dimensiunii europene a studiilor
universitare și postuniversitare, programul acoperind toate disciplinele și
domeniile de studiu.
- Obiective specifice:
- să sprijine realizarea unui spațiu european al învățământului superior;
- să consolideze contribuția învățământului superior și profesional avansat
la procesul de inovare.
 Grundtvig – educația adulților (~ 3.9%);
- Obiectivele specifice ale programului Leonardo da Vinci urmãresc:
- să sprijine participanții la activități de formare inițială și continuă să
dobândească și să utilizeze cunoștințe, aptitudini și calificări în vederea
facilitării dezvoltării personale, a capacitãtii de angajare si a participãrii la
piata europeanã a muncii;
- să sprijine îmbunãtãtirea calității și a inovației în sistemele, instituțiile și
practicile de educație profesională și formare profesională;
- să îmbunătățească atractivitatea educației profesionale și a formării
profesionale, precum și a mobilității pentru angajatori și persoane, și să
faciliteze mobilitatea persoanelor în formare profesională.
 Leonardo da Vinci - formare profesională (~ 17%);
- își propune să ofere alternative educaționale și să îmbunătățească accesul celor
care, indiferent de vârstă, doresc să dobândească noi competențe prin forme de
educația adulților.
- Vine în întâmpinarea nevoilor de predare/învățare ale adulților și se adresează
instituțiilor sau organizațiilor care asigură sau facilitează educația acestora.
- Obiective specifice:
 - să raspundă provocărilor educaționale impuse de îmbătrânirea populației/
creșterea speranței medii de viață în Europa
- să sprijine oferta și să răspundă cererii de alternative educaționale pentru
adulți, cu scopul de a ameliora cunoștințele și competențele acestora.
 Sport (~ 1.8%);
 Tineret în Acțiune (TIA) - tineret (~ 10%).
- Vizează:
- promovarea cetățeniei active în rândul tinerilor,
- dezvoltarea sentimentelor de solidaritate și toleranță,
- sprijinirea înțelegerii reciproce între tinerii din diferite țări,
- promovarea cooperării europene și
- contribuția la îmbunătățirea calității sistemelor de susținere a activității
de tineret.

Programul “eTwinning”
Sursa: http://www.etwinning.net/ro/pub/index.htm

eTwinning oferă personalului didactic (profesori, directori, bibliotecari etc.) ce activează în

şcolile din ţările europene participante o platformă de comunicare, colaborare, demarare proiecte şi
schimb de informaţii, pe scurt, un spaţiu în care să simtă că fac parte din cea mai palpitantă
comunitate educaţională din Europa.
Acţiunea eTwinning promovează colaborarea şcolară în Europa prin intermediul tehnologiilor
comunicării şi informaţiei (TIC), oferind asistenţă, instrumente de lucru şi servicii şcolilor.
Portalul eTwinning (www.etwinning.net) este punctul central de întâlnire şi de lucru al
acţiunii. Portalul este disponibil în 25 de limbi şi numără circa 230.277 de membri şi peste 5462 de
proiecte* din toată Europa. De asemenea, portalul pune la dispoziţia cadrelor didactice instrumente
online cu ajutorul cărora pot căuta parteneri, pot demara proiecte, pot face schimb de idei şi bune
practici şi pot începe să colaboreze imediat graţie gamei variate de instrumente personalizate de pe
platforma eTwinning.
Lansat în 2005 drept componenta fundamentală a programului eLearning al Comisiei
Europene, eTwinning a devenit parte integrantă a Erasmus+, Programul UE pentru Educație, Formare,
Tineret și Sport, din 2014. Biroul Central de Asistenţă eTwinning este administrat de European
Schoolnet, un parteneriat internaţional format din 30 ministere europene ale educaţiei, ce concepe
instrumente de învăţare pentru şcolile, cadrele didactice şi elevii din Europa. La nivel naţional,
eTwinning beneficiază şi de sprijinul a 33 de birouri naţionale de asistenţă.

Ce fel de proiecte vor fi sustinute?

Proiectele vor fi structurate in cadrul a trei actiuni cheie dupa cum urmeaza:
1) Mobilități de învățare (se preconizează alocarea a cel puțin 60% din buget):
- pentru profesori, formatori, studenți, elevi din școlile VET, personal/staff
(actualele mobilități din cadrul Comenius, Erasmus, Leonardo da Vinci, Grundtvig);
- tineri, voluntari, lucrători de tineret (actualele proiecte de Schimburi, Serviciul
European de Voluntariat sau de Formare în cadrul Tineret în Acțiune).
2) Cooperare pentru inovare și bune practice (se preconizează alocarea a aproximativ 25%
din buget):
- parteneriate strategice - atât pentru colaborări sectoriale, dar și inter-sectoriale
(actualele parteneriate bi- sau multilaterale);
- alianțe pentru cunoaștere, alianțe sectoriale și proiecte pentru creșterea
capacității organizaționale prin cooperare internațională.
 3) Sprijin pentru reforma politicilor (se preconizeaza alocarea a aproximativ 4% din buget):
- dialogul structurat între tineri și decidenții din domeniul tineretului;
- sprijin pentru Metoda Deschisă de Coordonare;
- suport pentru rețele/servicii/instrumente europene (precum Eurydice,
Euroguidence, Europass, Eurodesk etc.).

B. Politica de Coeziune Socială şi Economică Regională a UE

Fondul Social European - Programe Operaționale
Sursă: http://www.fonduri-structurale.ro/

Populaţia actuală a UE este de 510+ milioane. Dacă per ansamblu nivelul de dezvoltarea
economică şi socială a UE este unul destul de ridicat, la nivel de regiuni şi state există însă diferenţe
destul de mari. În vederea reducerii acestor disparităţi UE promovează un anumit tip de politică ce
constă în principal în sprijin financiar acordat zonelor rămase în urmă. Politica de coeziune socială şi
economică regională reprezintă, prin amploarea fondurilor alocate, al doilea domeniu de politică a
UE.
Fondul Social European (FSE) sprijină investiţiile în capitalul uman și dezvoltarea şi formarea
profesională a resurselor umane, în acord cu Strategia Europeană pentru Ocupare revizuită.
Fondul Social European (FSE) contribuie la îmbunătăţirea coeziunii economice şi sociale prin
îmbunătăţirea oportunităţilor de ocupare… în realizarea acestui obiectiv, FSE va susţine politicile
statelor membre de realizare a ocupării depline şi creşterea productivităţii şi calităţii muncii.
Fonsdul Social European (FSE) finanțează în ciclul 2014-2020 următoarele programe
operaționale:
• Program operațional Regional
• Program operațional Capital Uman
• Program operațional Capacitate Administrativă
• Program operațional Infrastructură Mare
• Program operațional Competitivitate
• Program operațional Asistență Tehnică
• Program Național de Dezvoltare Rurală
• Program operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime
• Programe de Cooperare Transfrontalieră, Interregională, Transnațională
Programul Operaţional Capital Uman stabilește prioritățile de investiții, obiectivele și acțiunile
asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând investițiile realizate prin FSE în
perioada 2007-2013 și contribuind la atingerea obiectivului general al AP 2014-2020, acela de a
reduce disparităţile de dezvoltare economică şi socială dintre România şi SM ale UE.
Strategia POCU urmărește integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor umane în ansamblul
programelor și politicilor publice ale României, ca SM al UE și are în vedere, în primul rând, valorizarea
capitalului uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în viitor.
Cu intervenţii integrate planificate în domeniul ocupării forţei de muncă, al incluziunii sociale
și educaţiei, POCU va funcţiona ca un mijloc de stimulare a creşterii economice şi a coeziunii şiva
susţine atingerea obiectivelor stabilite în cadrul altor provocări de dezvoltare - competitivitate,
infrastructură, administrare şi guvernanţă - contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor asumate de
România în contextul Strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă
incluziunii.

Programele Uniunii Europene în România

 Programele oferite de Uniunea Europeană pentru diferite tipuri de organizaţii inclusive în
domeniul educațional, care pot solicita finanţare respectând condiţiile specifice fiecărui program –
sunt cunoscute sub denumirea de “fonduri”. Această formă de asistenţă financiară nu reprezintă
decât o parte din asistenţa financiară oferită de Uniunea Europeană României, la ea adăugându-se
investițiie publice (care, în general, vizează proiecte complexe de infrastructură în domeniul
transporturilor şi mediului) și sprijinul instituţional direct (care, în general, vizează priorităţile în
ceea ce priveşte acordarea finanţării sunt stabilite printr-un proces de negociere directă între
Guvernul României şi Comisia Europeană, de obicei, acesta constând în acordarea de asistenţă
tehnică sau pentru achiziţionarea de echipament, sprijin de care beneficiază instituţiile publice
(ministere, agenţii etc.)).
Revenind la fonduri, ca formă de interes pentru sfera educațională, în general, accesarea
acestora presupune parcurgerea următorilor paşi:
- lansarea publică a “Apelurilor la candidatură” (“Call for proposals”), prin care sunt

anunţate: condiţiile de eligibilitate, documentele care alcătuiesc dosarul de
candidatură, termenele limită de depunere a dosarelor, modalitatea prin care sunt
depuse dosarele de candidatură etc;
- evaluarea proiectelor depuse – urmărind criteriile făcute publice o dată cu lansarea
apelului la candidatură;
- selecţia celor mai bune proiecte;
- anunţarea rezultatelor – a proiectelor câştiătoare;
- semnarea contractelor pe baza cărora se vor implementa proiectele declarate

câştigătoare.

C. UEFISCDI
Sursă: http://uefiscdi.gov.ro/
Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si
Inovarii (UEFISCDI) este o institutie publica cu personalitate juridica aflata in subordonarea
Ministerului Educatiei Nationale (MEN), iar functional consiliilor consultative ale MEN cu atributii in
domeniul invatamantului superior, cercetarii stiintifice, dezvoltarii si inovarii.
Atributii:
- administreaza si gestioneaza activitatile executive ale consiliilor consultative ale MEN cu
atributii in domeniul invatamantului superior, cercetarii stiintifice, dezvoltarii si inovarii;
- coordoneaza, sub indrumarea stiintifica, a consiliilor, programe din cadrul Planului National
pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare (PNCDI II);
- realizeaza si implementeaza proiecte de dezvoltare institutionala si de sistem, referitoare la
invatamantul superior, cercetare, dezvoltare si inovare.

D. Orizont 2020
Sursă: http://www.research.ro/ro/categorie/2404/orizont-2020
Programul-cadru european „Orizont 2020" dispune de un buget de 70 de miliarde de euro şi
urmăreşte în mod sistematic finanţarea proiectelor capabile să ducă la îndeplinire obiectivele tehnice,
ştiinţifice, educaţionale şi sociale asumate de statele membre prin intermediul Strategiei „Europa
2020".
Programul «Orizont 2020» este un tip de program totalmente nou pentru Uniunea Europeană.
Este gândit să aducă rezultate care pot aduce schimbări concrete în viaţa oamenilor. Cu mai mult de
70 de miliarde de euro pentru şapte ani, este cel mai mare program de cercetare al Uniunii de până
acum şi unul dintre cele mai mari din lume. Este singurul program din bugetul Uniunii Europene care
a cunoscut o creştere a finanţării.

1.4. Program – proiect


Un termen uneori/deseori utilizat (incorect) ca sinonim al celui de program este acela
de proiect.
 Un program poate include mai multe proiecte, după cum un proiect se poate
descompune la rândul său, în subproiecte, serii de activităţi, activităţi, acţiuni.
 Proiectele sunt definite ca un set de acţiuni planificate pe o durată determinată de
timp care urmăresc atingerea unor obiective.
Diferenţele generale dintre programe şi proiecte
(După Scarlat, Galoiu, 2002)
 Un termen uneori/deseori utilizat (incorect) ca sinonim al celui de program este acela
de proiect.
 Un program poate include mai multe proiecte, după cum un proiect se poate
descompune la rândul său, în subproiecte, serii de activităţi, activităţi, acţiuni.

Caracteristica PROGRAMUL PROIECTUL

Anvergura Vizează componente ale Vizează iniţiative instituţionle sau
politicilor naţionale, sectoriale, organizaţionale (subprograme) focalizate
regionale ce trasează linii asupra unor probleme specifice.
generale de dezvoltare.
Durata Durata f. mare, ce prefigurează o Durată limitată, precisă (6 luni – 3 ani).
evoluţie pe termen îndelungat (5
– 10 ani), (uneori nedefinit).
Bugetul Buget alocat global, modificabil Buget fix, limitat, cu alocări precise pe diverse
de la an la an, de multe ori capitole de cheltuieli.
dependent de o execuţie
bugetară.
Rolul echipei Mng programelor (planificare, Mng proiectului cu activitate focalizată pe
coordonare, supervizare) - implementarea şi urmărirea unor obiective
îndeplinirea liniilor strategice specifice.
generale.
Evaluarea Impactul general al programului, Performanţe precise, punctuale, legate de
atingerea unor criterii generale obiectivele propuse.
de performanţă.

1.5. Proiectele educaționale

Definiţii ale proiectului2:

2
Sursa:
http://www.upm.ro/facultati_departamente/depPregatirePersonal/docs/carti/Proiectarea_programelor_educationale.pdf
  Proiectele sunt definite ca un set de acţiuni planificate pe o durată determinată de
timp care urmăresc atingerea unor obiective.
 Proiectul este o întreprindere cu un început şi un sfârşit, condusă de oameni să atingă
obiectivele stabilite încadrându-se în parametrii de cost, program și calitate.
Buchanan şi Boddy (1992).
 Proiectul este un mecanism format din oameni şi alte resurse asamblat temporar cu
scopul de a obţine obiectivele stabilite, de regulă cu un buget fix şi cu o perioadă de
derulare fixată. Proiectele sunt de obicei asociate cu produsele sau procedurile
realizate pentru prima dată, sau cu procedurile cunoscute dar schimbate. Graham
(1985).
 Un proiect are alocate resurse, o singură răspundere, limite clare în care resursele se
mişcă, o durată limitată, este o temă unică şi are obiective. Este o metodă folositoare
de organizare a muncii. Proiectele nu apar fără o intervenţie deliberată. Gray (1994).
 Conform accepţiunii Comisiei Europene (1986), proiectul înseamnă "un grup de
activităţi care trebuie realizate într-o secvenţă logică, pentru a atinge un set de
obiective prestabilite, formulate de client; proiectul este prima subdiviziune a
programului".
Termenii cheie in definițiile proiectului
- un proiect este o abordare unică: fiecare va diferi de celelalte dintr-un anumit punct de
vedere;
- proiectele au obiective specifice (sau scopuri) de atins;
- proiectele necesită resurse;
- proiectele au bugete ;
- proiectele necesită efort din partea oamenilor;
- măsoară calitatea aplicată.

Când este necesar un proiect educaţional?

Un proiect poate fi justificat atunci când:

 Va rezolva o problemă;
 Va îmbunătăți condițiile unui anumit grup care are nevoie de susţinere/ajutor/sprijin,
are o NEVOIE specifică;
 Va realiza schimbările dorite;
 Beneficiul proiectului va depăși costurile;
 Proiectul ia în considerare scopurile finanțatorului;
 Proiectul are șanse mari de succes;
 Există obiective clare ale proiectului care pot fi măsurabile;
 Proiectul este cea mai bună soluție de rezolvare a problemelor;
 Proiectul este fezabil.

Triunghiul proiectului
 Un proiect reprezintă un efort desfăşurat în timp pentru a produce un produs, un serviciu sau
un rezultat unic. Indiferent de tipul de proiect, acesta va avea cel puţin următoarele elemente
componente inter-relaţionate:
 Un scop specific – elaborarea/dezvoltarea/producerea unui produs, serviciu, rezultat.
!!! Este indicat să fie specificată atât natura propriu-zisă a ceea ce urmează să fie
dezvoltat, cât şi caracteristicile dezirabile – traduse şi în indicatori de calitate.
 O desfăşurare temporală – timpul dedicat implementării proiectului aşa cum este el
reflectat de planificarea iniţială a proiectului.
 Resurse necesare (umane, materiale şi financiare).
 Alte perspective adaugă şi riscul (definit ca posibilitate ca pe parcursul implementării
să întâmpinăm obstacole care să ne fac să “derapăm” de la proiectul iniţial).

Scop (produs, serviciu,

rezultat)

TIMP RESURSE (UMF)