Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea De Stat Din Moldova

Referat
la tema
,,Comunicarea Nonviolenta’’

A efectuat: Examinator:
Suhari Tolea Paladi Oxana,dr. conf. univ.
Monica Reu este psiholog si este singurul trainer de comunicare nonviolenta acreditat in Romania.
Comunicarea nonviolenta poate fi un stil de viata. A-ti cunoaste nevoile interioare si a sti sa le
satisfaci fara a-l rani pe celalalt, iata ceva cu adevarat revolutionar! Dar ce este CNV? Ne explica
Monica Reu, singurul trainer roman acreditat pentru a preda acest tip de comunicare.
Psychologies: Ce este comunicarea nonviolenta? Cui se datoreaza succesul ei? Monica Reu:
Comunicarea nonviolenta (CNV) este un mod de interactiune care faciliteaza schimburile intre
oameni si rezolvarea conflictelor in mod pasnic.
Ea se concentreaza asupra nevoilor si valorilor impartasite de noi toti si incurajeaza folosirea unui
limbaj care ne accentueaza compasiunea. Mai mult decat o metoda, pentru mine, CNV este o stare
de spirit, o atitudine ce are la baza intentia ca atat nevoile mele, cat si ale tale sa fie la fel de
importante si ca, impreuna, sa ajungem la acele strategii care pot duce la implinirea lor in aceeasi
masura.
Notiunile de „sacrificiu“, „compromis“ si expresia „impunere a vointei cuiva“ nu fac parte din acest
model. Cel care a pus bazele CNV in anii ’60 este doctorul in psihologie Marshall B. Rosenberg.
Dorinta lui a fost aceea de a gasi si oferi lumii o alternativa la agresivitatea si violenta cu care ne
confruntam adesea – si pe care el insusi le-a experimentat in copilarie, in cartierul de la marginea
orasului Detroit, unde a crescut.
Aceasta dorinta l-a determinat sa studieze indeaproape oamenii si comunicarea lor. Descoperirea
pe care a facut-o in urma acestui proces a fost pe cat de simpla, pe atat de transformatoare:
anumite moduri de gandire si exprimare tind sa ne deconecteze de forta vitala care se afla in
interiorul nostru si al celorlalti, pe cand altele, dimpotriva, intaresc aceasta legatura. De atunci au
trecut patruzeci si ceva de ani, iar CNV si-a dovedit eficienta in multe domenii ale vietii, de la
relatiile de familie, pana la scoli, institutii publice, organizatii, si chiar in medierea de conflicte
internationale. Israel, Palestina, Irlanda, Rwanda, Nigeria, Serbia, Croatia sunt doar cateva exemple
de tari in care metoda comunicarii nonviolente este utilizata de echipele de activisti ai pacii. Care
sunt principiile CNV?
Principiul de baza este acela ca orice actiune umana are ca scop implinirea unei nevoi.
Descoperirea si comunicarea acestor nevoi pot consolida legaturile interumane, cooperarea si, la
nivel global, pacea. Nevoile sunt cele ce pun viata in miscare. In clipa in care le identificam, putem
gasi si strategiile cele mai bune pentru a le implini, pastrand in acelasi timp in minte si in suflet
respectul pentru cei care ne inconjoara. Din pacate, in viata de zi cu zi, actionam de prea multe ori
din obisnuinta sau ca reactie la un anumit stimul exterior, fara sa stim de fapt de ce o facem.
Asadar, exista un adevar simplu: nevoile noastre pot fi eficient implinite numai daca suntem
constienti de ele.
Vestea buna este insa ca toate nevoile pot fi satisfacute si ca avem la dispozitie nenumarate stra-
tegii pentru aceasta. Un alt principiu important al CNV este cel al asumarii responsabilitatii
sentimentelor proprii. Asta inseamna constientizarea faptului ca trairile mele negative nu se
datoreaza niciodata actiunilor celorlalti (ei sunt doar stimuli), insa adevarata lor cauza este ca una
sau mai multe dintre nevoile mele esentiale nu sunt implinite. Cand ajungem sa ne situam la nivelul
nevoilor, ne dam seama ca aici nu exista conflicte. Un exemplu? Orice fiinta umana are nevoie de
autonomie, indiferent de varsta, sex sau religie. Acesta este un punct in care cu totii suntem la fel,
ne putem vedea si accepta unul pe celalalt.
Dar cand ramanem blocati la nivelul strategiilor alese pentru implinirea nevoii de autonomie,
observam diferentele dintre noi, si aici pot interveni disputele: un copil de doi ani nu va manca ce-i
pune mama in farfurie; o adolescenta de 15 ani isi pune un cercel in buric; un tata de familie iese o
data pe saptamana la baschet cu prietenii. CNV ne ajuta, prin constientizarea nevoii, sa ajungem
constient la actiuni satisfacatoare pentru toti si, mai mult, la a sti ce sa-i cerem.
Orice om dispune de resurse interioare extraordinare, de daruri de impartasit si de abilitatea de a
face viata mai frumoasa in fiecare clipa. Unde se poate aplica CNV ? In toate relatiile pe care le
avem: cu partenerul, cu parintii, cu copiii, cu colegii de lucru, cu subalternii sau sefii. Nu in ultimul
rand, cu noi insine! Un accent special s-a pus in ultima vreme pe latura de „schimbare sociala“
posibila prin CNV. Cum? Prin aplicarea ei in invatamant – pentru aplanarea conflictelor si imbuna-
tatirea comunicarii intre elevi, profesori si parinti –, in institutii publice, in sistemul medical si in
crearea de organizatii bazate pe respectul fata de fiinta umana.
Premisa de bază a modelului în patru pași al lui Rosenberg este că în spatele oricărei acțiuni umane
se află anumite sentimente și nevoi. În spatele oricărei acțiuni agresive există o depășire a unei
limite. Aceste depășiri de limite și sentimentele și nevoile asociate lor pot fi descoperite prin
comunicare caracterizată de compasiune. Modalitățile pașnice de soluționare a conflictelor și
satisfacerea nevoilor sunt acum posibile prin dialog. În cele ce urmează, sunt prezentați patru pași
spre dialog în sensul comunicării nonviolente:

Observații
Mai întâi, încercați să descrieți precis ce fel de comportament ați văzut. Asigurați-vă că nu
interpretați sau caracterizați comportamentul. Copilul destinatarul trebuie să știe exact la ce vă
referiți.
Sentimente
Apoi, împărtășiți copilului ce sentimente v-au trezit observațiile. Dacă nu vă găsiți cuvintele pentru
a descrie sentimentele dvs. sau pe cele ale copilului, aici este o listă cu diferite sentimente. Aceste
sentimente sunt legate direct de o nevoie.
Nevoi
Acestea constau în calități esențiale pe care și le doresc toți oamenii (sau ar vrea să le aibă) în viața
lor. Printre acestea se numără nevoile fundamentale, precum somnul, hrana și apa, însă și aspirația
la dragoste, siguranță și împlinire personală.
Ce alte nevoi mai există? Cum le exprimăm cu precizie? Consultați lista de nevoi aici! Acum,
formulați-le în raport cu sentimentul și exprimați dorința sau cererea în consecință.
Cereri
Prin cerere, formulați o acțiune sau un comportament care rezultă din nevoie. Aici, faceți diferența
între a cere și a dori: cererile sunt acțiuni concrete, în timp ce dorințele sunt mai vagi, referindu-se
la condiții viitoare (de ex., „Fii mai drăguț cu persoanele în vârstă!”). Cererile au o șansă mai mare
de succes, deoarece definesc mai concret comportamentul dorit. Astfel, cererile sunt mai indicate,
în special pentru educarea copiilor mici.
Din moment ce adulților le este destul de greu să-și exprime în cuvinte sentimentele și nevoile, nu
trebuie să presupunem că pentru copii acest lucru este mai ușor. Prin urmare, este și mai
important ca dvs., ca părinți, să acordați atenție celor spuse de ei. Prin ascultarea cu empatie
(clarificarea și repetarea celor spuse reprezintă un concept central al modelului), cei care ascultă îi
pot da ocazia emițătorului să-și clarifice propriile gânduri, sentimente și nevoi.
Există încă opinia că aceste principii de comunicare sunt imposibil de aplicat în activitățile cu copii
mici din cauza vocabularului lor restrâns. Nimic mai lipsit de adevăr. Ca psiholog, mă confrunt
adesea cu probleme ale copiilor de vârstă preșcolară. Una dintre acestea este problema
comunicării pe linia părinte – copil, părinte – grădiniță sau copil – educator. Nu pot da asigurări că
toate problemele sunt rezolvabile doar îmbunătățind calitatea comunicării, dar, comunicând fără
violență, cu siguranță puteți rezolva multe dintre acestea. Învățarea timpurie a acestei forme de
comunicare o face să devină naturală, firească, un mod cotidian de interacțiune. Iar această
învățare nu se poate realiza decât prin punere în practică. Astfel, folosirea principiilor comunicării
nonviolente în grupele de preșcolari poate spori calitatea comunicării și a interacțiunii cu copiii.

Comunicarea nonviolentă se distanțează de metodele tradiționale de educație, adesea bazate pe


concepte comportamentale (pedepse și recompense/apreciere negativă, apreciere pozitivă),
militând mai degrabă pentru apariția motivației interne a copilului (mult mai durabilă). Este
necesar ca adultul să cunoască, să înțeleagă, să accepte și să învețe o altă formă de interacțiune cu
un copil – una bazată pe cooperare. De asemenea, trebuie să cunoască principiile comunicării
nonviolente și să le aplice în practică.

Potrivit teoriei comunicării nonviolente, neînțelegerile sunt cele care împiedică un dialog armonios;
lipsa de receptare a sentimentelor și nevoilor celorlalți sau o interpretare greșită a acestora
conduce la încălcarea principiilor comunicării și la apariția conflictului.
Folosind comunicarea nonviolentă, introducem copilul într-o zonă de funcționare optimă. Relația
copilului cu adultul capătă o dimensiune subiectivă, copilul devenind un partener important al
dialogului, ceea ce influențează calitatea și eficiența comunicării. Comunicarea nonviolentă se
potrivește perfect teoriilor psihologiei moderne, de exemplu teoriei atașamentului, care subliniază
nevoia ființei umane de a forma și dezvolta legături emoționale puternice cu cei din jur (legătura
timpurie mamă – copil).

În dialogul cu copilul, adultul trebuie adesea să-și conștientizeze întâi propriile sentimente și nevoi,
apoi să se preocupe ca, în același mod, să le înțeleagă și pe ale copilului. Copilul este un partener
de dialog foarte sensibil, dar și foarte deschis. Chiar dacă vocabularul și perceperea semnificației
cuvintelor sunt mai puțin dezvoltate decât în cazul unui adult, copilul recunoaște perfect intențiile
interlocutorului și interpretează semnalele ce decurg din comunicarea nonverbală. Printre
argumentele care ar trebui să influențeze concepția educatorilor, se numără rezultatele
cercetărilor din Suedia, care arată că cearta (ridicarea tonului de către adulți) este resimțită de
copii ca o „lovitură prin cuvinte“. Din păcate, soluția la care apelează copiii atunci când simt că
empatia lipsește este minciuna, o expresie a nevoii nesatisfăcute de respect.

În practica preșcolară există avantajul unui mediu prietenos pentru copii, ceea ce permite un grad
relativ mare de independență atunci când preșcolarul încearcă să-și rezolve problemele, să
coopereze, să accepte un refuz sau să spună „nu“, adică să-și stabilească propriile granițe. În cazul
unor conflicte, copiii devin parte activă, căutând soluția cea mai ușor de acceptat; adultul, atât cât
este necesar, acționează ca mediator. În fața acestei abordări, copiii dobândesc certitudinea asupra
propriei competențe (și aceasta este o componentă a sensului valorii) sau sentimentul rezolvării
unei sarcini („pot să fac asta“).
Comportamentul uman este generat de incercarile de a satisface unele necesitati. Atunci cand
aceste incercari sunt in dezacord, apare conflictul. Armonia poate fi readusa atunci cand
identificam necesitatile si sentimentele care le insotesc, ale persoanelor din jur. Astfel,
comunicarea non-violenta isi propune sa promoveze relatiile intre oameni bazate pe compasiune.
In afara de rezolvarea pe cale pasnica a conflictelor personale, publice, domestice sau
internationale, comunicarea non-violenta are beneficii in relatiile personale: profunzime mai mare
a legaturilor emotionale, transformarea judecatii si criticii in intelegere, ascultarea cu adevarat a
partenerului, obtinerea lucrurilor dorite fara a utiliza ordinul autoritar sau invinovatirea,
identificarea in spatele discursului verbal a necesitatilor celeilalte persoane. In relatiile de afaceri,
comunicarea non-violenta ne ajuta sa intarim moralul angajatilor, sa rezolvam conflictele la locul
de munca rapid si eficient, sa oferim un serviciu de clienti mai eficient, sa imbunatatim aptitudinile
de munca in echipa.

Pentru familii si parinti, comunicarea non-violenta reduce conflictele si rivalitatea intre frati,
transforma lupta pentru putere in cooperare si incredere, creeaza legaturi bazate pe dragoste
neconditionata, protejeaza si promoveaza autonomia copiilor, maximizeaza potentialul elevilor la
scoala, imbunatateste relatiile intre elev, profesor si parinte. In privinta dezvoltarii personale,
individul invata sa transforme sentimentele de rusine si depresie in stapanirea propriei vieti,
elimina obiceiurile proaste si ramane conectat la propriile necesitati si preferinte.

Sfera de aplicabilitate a comunicarii non-violenta este foarte variata, de la relatii interpersonale, la


negocieri la nivel international, vindecare personala, schimbare sociala, vindecarea adictiilor si
tulburarilor post-traumatice, recuperarea fostilor detinutilor. Acest model de comunicare
transforma furia, atitudinile destructive si comportamentele nedorite in actiuni mai pasnice si mai
utile.
Cu ajutorul Comunicarii Nonviolente vei intelege ca:

orice actiune umana este o incercare de implinire a anumitor nevoi.

implinirea nevoilor umane prin cooperare, si nu concurenta, este mai sanatoasa pentru toata
lumea.

oamenilor le face placere sa contribuie la bunastarea celorlalti daca o pot face de bunavoie.

Prin Comunicarea Nonviolenta ai ocazia sa:

realizezi legaturi personale mai puternice.

obtii ceea ce vrei intr-un mod care respecta atat valorile personale, cat si pe cele ale oamenilor din
jurul tau.

te vindeci in urma unor experiente si relatii dureroase sau nereusite.

Deprinderea Comunicarii Nonviolente te va ajuta sa:

rezolvi conflictele pasnic si eficient.

transformi furia sau frustrarea in dorinta de cooperare.

gasesti solutii bazate pe siguranta, respect reciproc si consens.

Comunicarea Nonviolenta in educatie


Vechea formula a invatamantului a fost creata pentru a da societatii muncitori care sa nu se
gandeasca prea mult la propriile lor vieti. Dar la ora actuala ea face ca multe scoli sa se lupte cu
rezultate proaste, cu lipsa de respect in randul elevilor, profesorilor, si cu probleme legate de
siguranta individuala.

Elevii sunt nemultumiti, la fel si familiile lor. Profesorii si directorii de scoli sunt frustrati si toata
lumea abia asteapta weekendul.

Este nevoie de o noua abordare a educatiei, care sa fie in interesul tuturor celor implicati. Dr.
Marshall Rosenberg materializeaza aceasta viziune in ideea de "educatie in slujba vietii".
Comunicarea Nonviolenta va va ajuta sa descoperiti o perspectiva bazata pe respect reciproc in
relatiile dintre elevi si profesori, directori si parinti.

Asimiland aceste principii, veti putea sa:

mariti interesul, realizarile si cantitatea de informatie acumulata de elevi.

creati o atmosfera de studiu sigura si placuta.

cultivati inteligenta emotionala, respectul si compasiunea.

rezolvati conflictele si sa dezamorsati situatiile potential violente.

redescoperiti bucuria de a educa elevi cu adevarat motivati.

Educatia este prea pretioasa pentru a fi motivata de tactici coercitive. Comunicarea nonviolenta
promoveaza educatia motivata de respectul pentru viata, de dorinta de a deprinde abilitati, de a
contribui la bunastarea noastra si a celorlalti.

Comunicarea Nonviolenta in scolile din lume


Punerea in practica a principiilor comunicarii nonviolente ii ajuta pe profesori, administratori, elevi
si parinti sa faca din scoala un loc in care elevilor sa le placa sa invete, profesorilor sa le placa sa
predea, iar parintii sa aiba incredere ca nevoile copiilor lor - de siguranta, respect si imbogatire a
cunostintelor - sunt implinite.

Comunicarea nonviolenta a fost introdusa pana in momentul de fata in scoli din SUA, Serbia,
Danemarca, Italia, Israel, cu rezultate imbucuratoare pentru toti cei implicati:

mai putine conflicte

gestionarea eficienta a diferendelor care apar

cresterea capacitatii de a-l asculta pe celalalt

respect reciproc intre toti participantii la procesul de invatamant

mai multa cooperare

mai multa distractie pentru toata lumea

Comunicarea Nonviolenta in relatiile profesionale

Comunicarea Nonviolenta este o unealta foarte puternica de imbunatatire a productivitatii si a


moralului. Ea ne intareste abilitatea de a trai si munci productiv si armonios si face ca actiunile
noastre sa fie motivate de compasiune, si nu de frica, vinovatie sau rusine.

Scopul comunicarii nonviolente este acela de a ne ajuta sa cladim relatii bazate pe intelegere si
compasiune, in asa fel incat nevoile fiecaruia dintre noi sa fie satisfacute. Angajatii care au
incredere ca nevoile lor sunt luate in considerare raman, de cele mai multe ori, loiali companiei in
care lucreaza.
Comunicarea nonviolenta va ofera instrumentele de care aveti nevoie pentru a motiva angajatii
fara a folosi teama, vinovatia sau rusinea, pentru a evalua performantele intr-un mod care
incurajeaza dezvoltarea si pentru a rezolva conflictele de la birou intr-un mod care sporeste
respectful

Bibliografie
https://www.ele.ro/timp-liber/divertisment/comunicarea-nonviolenta_--18276.html
https://www.la-psiholog.ro/info/comunicare-non-violenta
https://www.art-educational.ro/info/blogitem/comunicarea-nonviolenta-modalitate-de-
comunicare-eficienta
https://www.psychologies.ro/dezvoltare-personala-cunoaste-te-2/ce-este-comunicarea-
nonviolenta-440628?v=7dc10e66da55

S-ar putea să vă placă și