Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 255

Criza lecturii în contextul virtualizării educaţiei.

Abordări şi posibile soluţii.*

Elena Mănucă – Şcoala Normală „Vasile Lupu” Iaşi,

elenasmanuca@yahoo.com

Abstract
În condiţiile în care astăzi "revoluţia informatică" tinde să reconfigureze domeniul vast
al educaţiei, determinând schimbarea paradigmei de generare şi transmitere a
cunoaşterii, şcoala trebuie să asimileze flexibil noile tehnologii de informare şi de
comunicare-repere în funcţie de care vor fi stabilite priorităţile şi resursele în acest
domeniu. Lucrarea noastră îşi propune să ofere câteva abordări şi potenţiale soluţii
pentru situaţia de "criză a lecturii" ce se manifestă în rândul adolescenţilor, criză ale
cărei cauze au suscitat un vizibil interes în domeniul sociologilor.

1. Introducere

Nu mai putem vorbi de învăţare permanentă, de formare de-a lungul întregii vieţi,
de învăţarea învăţării şi de autonomizarea axiologică a persoanei educate, fără a
accepta şi a acţiona în sensul regândirii procesului învăţării[1].
În contextul virtualizării educaţiei, noile tehnologii de informare şi de comunicare
au devenit indispensabile derulării tuturor activităţilor în centrul cărora trebuie plasat
elevul ca beneficiar direct. O astfel de recontextualizare a sistemului de învăţământ
pune în lumină beneficiile majore ale utilizării noilor tehnologii de informare şi de
comunicare (NTIC), dar provoacă şi vii polemici.

2. „Criza lecturii”-realitate a şcolii şi a societăţii contemporane româneşti

Recente studii statistice [2] ("Barometrul cultural 2005" şi studiul realizat de

Centrul de Sociologie Urbană şi Regională împreună cu Centrul de Studii Media şi Noi
Tehnologii de Comunicare-Bucureşti) conturează o situaţie îngrijorătoare/alarmantă:
• Activităţile şi locurile de timp liber preferate ale cetăţenilor din UE sunt în
ordine: cinematograful, biblioteca, vizitarea monumentelor, muzeelor şi
expoziţiilor, spectacolelor de muzică. În România situaţia se prezintă altfel:
participarea la sărbători şi evenimente, spectacole de muzică şi divertisment,
muzee, cinematografe, teatru. Biblioteca nu se află printre preferinţe.
• În rândul elevilor adolescenţi cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani, harta
preferinţelor în materie de petrecere a timpului liber se prezintă astfel: 46,6%
dintre chestionaţi (2300 elevi) se recreează în aer liber, 13% fac sport, 9,1% se
joacă pe PC şi doar 8,6% citesc sau învaţă; 6,9% îşi petrec timpul liber la
televizor, 4,9% ascultă muzică. Deci utilizarea PC-ului (nu în scopuri
didactice) surclasează lectura.

255
256 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

• În materie de preferinţe de lectură, aceleaşi surse creionează următoarea

situaţie: intervievaţii au menţionat ca scriitori români preferaţi doar autorii
canonici studiaţi la şcoală. Între primii 10 pe lista preferinţelor, nu se află nici
un scriitor contemporan. 8,5% dintre cei chestionaţi nu au putut indica nici un
autor român de literatură. În eşantionul de 2300 de elevi chestionaţi, 44,7% nu
citesc romane, ceilalţi, în procente minimale (până în 7%) amintind doar titluri
din bibliografia obligatorie pentru examenul de bacalaureat; în materie de
poezie 9,1% refuză lectura textului liric, Mihai Eminescu fiind singurul poet
aflat în topul preferinţelor unui număr de 34,2% dintre chestionaţi.
Într-o astfel de situaţie, sintagme precum „criza lecturii”, tensiunea/conflictul
manifest(ă) virtual-ficţiune, „moartea” cititorului adolescent sunt în mare măsură
justificate. Sunt realităţi cărora şcoala şi toţi factorii implicaţi în educaţie trebuie să le
găsească soluţii flexibile şi realiste.
Profesorii au capacitatea de a provoca nevoia de lectură şi de a o orienta,
dezvoltând gustul estetic al elevilor care nu se încadrează în rândul celor 8% din
sondaje-elevii „destinaţi „ lecturii prin disponibilităţi afective şi intelectuale.

3. „Plăcerea” şi „caznele” lecturii

Ideile pe care le vom avansa în continuare fac referire la plăcerea lecturii[3], mai
bine spus a relecturii. Bucuria lecturii nu poate fi prinsă în formule; ea apare
discontinuu şi depinde de calitatea spaţiului deschis între cititor şi text: un spaţiu unde
există „posibilitatea unei dialectici a dorinţei, un spaţiu în care jocurile să nu fie făcute,
să existe un joc[4]”.
Crearea acestui spaţiu depinde nu numai de text, de latenţele lui seducătoare, ci, în
mare măsură, de ochiul cititorului, de capacitatea privirii de a intui promisiunea
bucuriei, de a recunoaşte frumuseţea.
Orientaţi, elevii vor înţelege că în relaţia scriitor-text-cititor, lectorul preia funcţia
unui colaborator, dacă nu chiar pe cea de complice; astfel, sensul textului ajunge să fie
„preconizat de cititor”, „construit” şi nu descoperit , iar lectura va deveni o activitate de
producere, nu de re-producere a sensului. Altfel spus, lectura trebuie să devină un act
productiv care-l acaparează pe tânărul cititor în „plăcerea de a scrie/rescrie( mental)
textul. Sintagme precum plăcerea textului sau bucuria lecturii denumesc
„componenta afectivă” a întâlnirii cu cartea, sau „faţa ei pozitivă”. Există, evident, şi
feţe umbroase ale lecturii, precum efortul, cazna, disconfortul, plictiseala[5]. Printr-un
demers problematizant şi creativ articulat, profesorul le poate câştiga adeziunea
elevilor şi chiar complicitatea pe care o presupune (re)lectura activă, creatoare .
Cercetarea noastră realizată pe un eşantion de 800 de elevi (liceeni) din zona NE
Moldova(Romania), propune câteva abordări/soluţii ameliorative pentru inerţia
manifestată de elevi faţă de lectură şi preferinţa lor pentru utilizarea PC-ului, a
internetului, soluţii identificate în urma studiului statistic propriu întreprins.
Eşantionul proiectat de 800 de subiecţi a cuprins elevi cu vârste între 15-18 ani, care
urmează cursurile ciclului liceal, la profiluri diferite: real( matematică-informatică),
umanist(filologie-intensiv engleză /franceză), vocaţional(învăţători-educatoare,
teologie ortodoxă/teologie romano-catolică). Metoda de selecţie a fost aleatoare,

256
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 257

respectând matricea de stratificare –şcoli din mediul urban(oraşe mari)/şcoli din mediul
rural.
Chestionarul conceput[6] a fost completat în două moduri: elevii din mediul urban,
care au acces la Internet de la şcoală, au răspuns la întrebările din chestionarul în
format electronic; cei din mediul rural, unde nu a existat posibilitatea trimiterii
răspunsurilor on-line, au participat la interviuri faţă în faţă.
Pe eşantionul ales am analizat preferinţele/nevoile de lectură ale elevilor, cauzele
care îi provoacă la lectură/îi îndepartează de lectură, timpul alocat zilnic/lunar pentru
lectură, preferinţele în funcţie de gen/specie literară, preferinţele în materie de
autori români/autori din literatura universală, autori canonici/necanonici
(nestudiaţi la şcoală), autori contemporani, disponibilitaţile pentru un dialog
(in)formal constructiv/deschis/sincer cu scriitori contemporani din oraşul natal/ţară
/diaspora.
Răspunsurile elevilor la întrebările din chestionar au fost reprezentate grafic:

Q1 În comparaţie cu alte activităţi

pe care le desfăşori acasă, cum 40
apreciezi lectura?
30
Lectura/cititul este o activitate faţă
de care elevii chestionaţi nu manifestă 20
un interes deosebit, fiind surclasată de
utilizarea PC-ului, navigarea pe 10
Internet, vizionarea programelor TV şi
0
de petrecerea timpului liber cu
prietenii. plăcută 23,5
neutră 15,3
neplăcută 32,1
nu ştiu 29,1

Q2 Dacă ar fi să alegi între a citi o
carte sau a viziona un film făcut după
acea carte, ce ai alege?
Daca ar avea de ales între a citi o
carte şi a urmări filmul realizat pe
baza cărţii respective, 68,5 % dintre
cei chestionţti ar viziona filmul, doar
30,2% ar citi volumul după care a fost
realizat scenariul/filmul; 1,3% sunt
indecişi. Deci putem afirma că
imaginea are un impact puternic asupra
elevului cititor, filmul facilitându-i
întâlnirea cu personajele care, pe ecran,
prind viaţă, contur mult mai usor, în
timp ce prin lectură, elevul trebuie să
facă un efort conştient mult mai mare
pentru a concretiza/imagina “fiinţele de
hârtie”(Gerard Genette), adică
personajele în jurul cărora se
coagulează materia epică a textului.
Elevii care preferă să citească
textul/opera au precizat ca ideal ar fi
să se facă o lectură dinspre carte spre
scenariu devenit producţie
cinematografică, filmul reprezentând,
de fapt, o variantă de (re)lectură
regizorală a textului propriu-zis. Se
poate urmări astfel relaţia ce se
stabileşte între personaj şi limbajul
imaginii, prin identificarea

257
258 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

conexiunilor între viziunea asupra

persoanei/personajului reflectată în 70
textele literare/film. Dezbaterea la care
60
pot participa elevi, profesori, critici
literari şi critici de film se centrează pe 50
relaţia “goluri/plinuri” de 40
semnificaţie. (Wolfgang Iser) în textul 30
literar/în producţia cinematografică. 20
Elevii vor înţelege că mesajul poate fi
10
perceput doar printr-o lectură atentă,
competentă, interdependentă: lectura 0
textului/lectura producţiei cinemato- 30,2
cititul
grafice. cărţii
vizionatul 68,5
filmului
nu ştiu 1,3

Q3 Câte cărţi ai citit în ultima Putem spune că elevii citesc dintr-o

lună? motivaţie exterioară, obligaţi de
Q4 Ce cărţi ai citit în ultima lună ? presiunea evaluărilor interne/externe
Cărţile citite zilnic/lunar fac parte, (examenele de absolvire/examenele de
în cazul a 58% dintre chestionati, din bacalaureat). Doar 13,1 % manifestă
bibliografia obligatorie indicată de disponibilitatea de a citi din plăcerea de
profesor pentru pregatirea curentă sau a a participa activ la construirea
examenului naţional de bacalaureat. mesajului prin (re)lectură.
Doar 13% dintre elevi citesc altceva
decât bibliografia şcolară obligatorie; 35
11,6 % apelează şi la bibliografia
30
suplimentară; 17,3% dintre chestionaţi
nu au citit nimic în ultima lună. 25
20
40
35 15
30
25
20 10
15
10 5
5
0
0
niciuna 17,3 20,4
bibliografia
una 39,2 obligatorie
bibliografie 30,6
doua 32,2 suplimentară
trei altele 13,1
nu am citit 17,3

258
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 259

Q5 Ce-ţi place să citeşti ?

În privinţa preferinţelor de lectură, 60
în funcţie de genuri/specii literare, 50
studiul evidenţiază disponibilitatea 40
manifestă a elevilor pentru proză 30
(52,3%) şi pentru dramaturgie 20
(28,2%), în detrimentul poeziei 10
(7,2%), textul liric fiind considerat , de 0

cei mai mulţi, dificil, cu un mesaj poezie 7,2

criptic, ce presupune un efort susţinut
proză 52,3
şi abilităţi sporite de comprehensiune
pentru a-l descoperi. teatru 28,2
nu ştiu 12,3

Q6 Ce specie literară agreezi ? 60

Ca specie literară, romanul le 50
surclasează pe celelate, 55,6% dintre 40
elevi preferând să citească romane, 30
25,4%- literatura memorialistica şi 20
jurnale, 7,3% -eseuri; 11,7 % sunt 10
indecişi. 0

jurnale 25,4
nuvele 55,6
eseuri 7,3
nu ştiu 11,7

Q7 Ce autori preferi ?
În materie de autori români/străini, 80
preferinţele elevilor se orientează catre 60
scriitorii români (73%), cei străini 40
făcând obiectul preocupărilor de 20
lectură a doar 21,2% dintre chestionaţi;
0
5,8 % nu şi-au declinat preferinţele.
Constatăm că în lista/topul scriitorilor români 73
români apar, invariabil, numele străini 21,2
autorilor canonici (studiaţi la şcoală): nu ştiu 5,8
Mihai Eminescu(64,5%), Liviu
Rebreanu(14,3%), G. Călinescu(7,2%), Referitor la preferinţele în materie
I.L.Caragiale(7,7%) şi Ion Creangă de literatură străină , se observă o
(6,3%). deschidere spre spaţiul literaturii
franceze (H.de Balzac-38,6% şi

259
260 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Stendhal-21,3%), spre literatura Llosa-11,6%) şi literatura germană

engleză (W. Shakespeare -19,2%), spre (Tomas Mann- 9,4%).
literatura hispanică (Mario Vargas

Q8 Dacă ai avea posibilitatea de a 40

participa la o întâlnire-dezbatere cu
scriitori contemporani, ai merge? 35

Deşi numărul scriitorilor 30

contemporani studiaţi în şcoală , prin
programele şcolare , este redus, elevii 25
chestionaţi manifestă deschidere şi 20
interes catre/pentru un dialog
(in)formal cu scriitori din spaţiul 15
literaturii nationale /diasporă 10
/universale. 31,5% dintre elevi sunt
interesaţi de aspectele biografice; 34,8 5
% ar pune întrebări acestor scriitori
0
legate de experienţa lor de lectură din
adolescenţă; 21,3% sunt interesaţi de la sugestia 24,5
profesorului
modelele literare ale acestor autori; din curiozitate 31,4
12,4% ar încerca, printr-un astfel de pentru a dialoga 39,2
dialog, să-şi elucideze nelămuririle, cu ei

intrebarile care-au apărut în din alte motive 4,9

timpul/după (re)lectura cărţilor

scriitorilor respectivi.

Q9 Consideri că dialogul cu
scriitori contemporani te-ar determina 60
să le citeşti cu interes cărţile ?
53,5% dintre elevi ar fi motivaţi să 50
citească operele scriitorilor
contemporani după un dialog 40
(in)formal cu aceştia; 18,3% considera
că un astfel de dialog i-ar interesa, dar 30
nu i-ar provoca neapărat la lectură;
16,9 % nu şi-au declinat opinia; doar 20
11,3% au fost categorici, considerând
10
că o astfel de întâlnire nu îi interesează.
62,3% dintre chestionîti şi-au afirmat
0
dorinţa explicită de a participa la o
astfel de întâlnire/dezbatere; 28,2 % nu într-o mare
măsură
53.5

sunt interesaţi iar 9,5% nu au dat nici într-o mică 18.3

un raspuns. măsură
nu 11.3
nu ştiu 16.9

260
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 261

4. Tentaţiile şi metamorfozele textului(non)literar

Analizând rezultatele/concluziile parţiale obţinute prin prelucrarea chestionarelor,

am înţeles să valorizăm NTIC precum şi abilităţile /competenţele elevilor în acest
domeniu, cu scopul declanşării unei motivaţii interioare pentru lectură. Astfel va fi
posibilă schimbarea statutului ontologic al cărţii, cititorul fiind cel care va „produce”
concretizari ale operei. Soluţiile noastre configurează două posibile direcţii:

4.1 Scriitori (ne)canonici şi metamorfozele ficţiunii în spaţiul virtual.-Realizare şi

prezentare de CD-uri multimedia, pornind de la opera scriitorilor(ne)studiaţi

Întâlnirea cu opera scriitorului roman I. P. Culianu, discipol al lui Mircea Eliade,

ne-a prilejuit o reevaluare a raportului cititor/lector-text. Descifrând “pergamentul
diafan” al textului culianesc, elevii au intrat în jocul de “puzzle” al cărţii, înţelegând că
textul, aşa cum preciza Roland Barthes, se “întreţese” mereu. Spaţiul 3D i-a ajutat să
umple ochiurile ţesăturii, să devină, ca lectori, părtaşi la facerea textului şi, implicit, a
unui nou continent : Ioan Petru Culianu.
CD-ul multimedia I.P. Culianu reprezintă finalitatea proiectului interdisciplinar
Călătoria. Realitate-Ficţiune-Univers interior, propus în cadrul unui opţional integrat
la nivelul disciplinelor Literatura română/Informatică. Acest produs media este
rezultatul colaborării într-o echipă eterogenă din perspectiva disponibilităţilor elevilor:
inteligenţă verbal-lingvistică, inteligenţă logico-matematică, inteligenţă vizual-spaţială.
CD-ul I.P. Culianu îşi propune să prezinte personalitatea filosofului şi scriitorului
ieşean, un nume care nu apare în programele şcolare/programa pentru bacalaureat, dar
care manifestă o reală forţă hipnotică asupra ochiului cititorului adolescent. Întrucât
destinul lui I.P.Culianu s-a intersectat cu cel al lui Mircea Eliade (scriitor canonic
studiat de elevi), acesta marcându-i definitiv devenirea tânărului filosof, am inserat în
structura CD-ului o secţiune intitulată Mentor-discipol, secţiune care încearcă să
deschidă cercul literaturii dinspre canonic spre necanonic, dinspre literatura naţională
spre cea universală. CD-ul a fost proiectat de noi pentru viitoare lecţii virtuale, care
oferă o instrumentalizare mai rapidă şi mai variată a metodelor şi mijloacelor de
predare/învăţare.

4.2 Dialog constructiv cu şi despre scriitori contemporani (poeţi, dramaturgi,

eseişti) în spaţiul virtual. Pledoarie pentru blogul/forumul literar.

Studiul statistic realizat a pus în evidenţă disponibilităţile elevilor, curiozitatea

intelectuală de a participa la un dialog constructiv cu scriitori contemporani. Biografia
acestora, modelele lor literare, grilele/cheile de lectură pe marginea textelor/operelor
scriitorilor respective sunt probleme care le suscită interesul tinerilor cititori. Elevii
care, potrivit aceluiaşi studiu, de obicei manifestă o inerţie faţă de lectura textelor
aparţinând unor scriitori necanonici/contemporani, au înţeles că, participând la un
dialog (in)formal cu poeţi/dramaturgi/critici/eseişti, îşi pot verifica abilităţile şi
competenţa lectorală; au înţeles că mesajul unui text se poate (reconstrui doar prin
lectură (individuală)sau lectură –dezbatere autor-cititori.

261
262 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Prezentăm două modalităţi eficiente, interactive şi productive de organizare şi

desfăşurare a unor astfel de dialoguri (in)formale autori-cititori, ambele având aceleaşi
puncte de convergenţă :provocarea şi implicarea elevului în procesul de descoperire şi
de construire a mesajului textului literar prin (re)lectură ; cultivarea gustului estetic ;
plasarea elevului cititor în contexte (intra)(inter)comunicative apărute ca urmare a
« întâlnirii » cu textul-« opera deschisă »(Umberto Eco), cu mesaj plurivoc.
Cititori şi scriitori – întâlniri în spaţiul virtual. Nonconformişti, refuzând idei
prefabricate, manifestând disponibilităţi sporite de utilizare a calculatorului, după cum
a evidenţiat şi studiul statistic realizat, elevii noştri au fost implicaţi în proiecte care le
valorifică abilităţile şi competenţele şi care, în acelaşi timp, îi provoacă la lectură şi la
un dialog cu şi despre scriitori şi textele acestora, dialog purtat în spaţiul generos şi
motivant-cel virtual. Blogul şi forumul literar facilitează (inter)comunicarea cititor-
scriitor. Pentru un dialog activ cititori-scriitori, am iniţiat un parteneriat cu Facultatea
de Informatică din cadrul Universităţii « Al. I.Cuza » din Iaşi, care ne va facilita
organizarea (trimestrial) a unor videoconferinţe cu scriitori din ţară şi din diaspora.
Toate informaţiile /comentariile vor fi stocate /arhivate, urmând a fi folosite ca resursa
de învăţare, ce poate fi transferată /adaptată în contexte diferite sau ca material pe
baza căruia se poate realiza o secvenţă dintr-un viitor CD multimedia.
Dialoguri în spaţiul ludic - Acelaşi studio statistic a evidenţiat opţiunea elevilor în
primul rând pentru textul epic/textul dramatic. Încercând să venim în întâmpinarea
dorinţelor elevilor noştri, am iniţiat un proiect care urmăreşte promovarea dialogului
intercultural şi a intercunoaşterii în rândul elevilor din spaţiul European, prin
dramaturgie clasică şi contemporană, iniţiind ateliere de teatru-dezbateri pe tema
relaţiilor autor dramatic-text-cititor (profesionist/avizat), text dramatic - arta
spectacolului - text dramatizat.
Cele două proiecte sunt, în concluzie, argumente prin care susţinem ca spaţiul
virtual are multiple posibilităţi ce pot fi valorificate creator, astfel încât, în urma
lecturii dirijate, a întâlnirilor/conferinţelor on-line(audio/video) cu scriitori, critici,
regizori de teatru şi film, elevii să accepte necondiţionat „pactul de solidaritate şi
complicitate” cu scriitorul (contemporan sau nu) şi să descopere latura pasionala a
comprehensiuniii şi interpretării textului, „plăcerea lecturii”, în termenii lui Roland
Barthes, plăcere indusă/mediată/susţinută de NTIC.

BIBLIOGRAFIE

* Lucrarea de faţă a fost prezentată într-o primă formă în cadrul Conferinţei Internaţionale
Hands-on Science Science Education and Sustainable Development, Portugalia, 4-9 septembrie
2006.
[1] Cucoş, Constantin, „Aspecte ale virtualizării educaţiei”, în Tendinţe contemporane în
metodologia de realizare a lecţiei, Iaşi, Tehnopress, 2006.
[2] www.curs.ro
[3] Barthes, Roland Plăcerea textului, Cluj, Editura Echinox, 1994, p.9.
[4] Iser, Wolfgang, The Implied Reader, Patterns of Comunications in Prose, from Bunyan to
Beckett, Baltimore, John Hopkins U.P
[5] Pamfil, Alina. Structuri didactice deschise. Cluj-Napoca: Paralela 45; 2003, p. 10-22.
[6] Chestionar conceput împreună cu Ciprian Marcu, sociolog în cadrul Fundaţiei Corona, Iaşi.

262