Referat La Psihologie Afectivitatii si Proceselor Reglatorii Tema: Empatia si comunicare nonviolenta

Efectuat: Dotu Iulia grupa 11 Controlat:

Bibliografie
http://www.empower.ro/inteligenta-emotionala/comunicarea-nonviolenta-i-mai-umani/

http://www.psychologies.ro/Dezvoltare-personala/Ce-este-comunicarea-nonviolenta-440628

Cuprins
1)Introducere 2) Ce propune comunicare CNV 3)Structura unei comunicari 4) Sugestii 5) Unde se poate aplica CNV?

Introducere
Comunicarea Nonviolenta este o comunicare altfel, alcatuita insa din elemente vechi de cand lumea. Marshall Rosenberg, autorul conceptului de Comunicare Nonviolenta (CNV) spune ca CNV este un plus de constientizare, ce duce la o comunicare mai autentica, cu mai mult respect pentu sine si pentru umanitatea din celalalt. Mentionam la finalul articolului Cum te simti, de fapt? ca vom povesti saptamana asta si urmatoarea despre un alt fel de comunicare. Era vorba despre Comunicare Nonviolenta. Comunicarea nonviolenta (CNV) este un mod de interactiune care faciliteaza schimburile intre oameni si rezolvarea conflictelor in mod pasnic. Ea se concentreaza asupra nevoilor si valorilor impartasite de noi toti si incurajeaza folosirea unui limbaj care ne accentueaza compasiunea. Mai mult decat o metoda, pentru mine, CNV este o stare de spirit, o atitudine ce are la baza intentia ca atat nevoile mele, cat si ale tale sa fie la fel de importante si ca, impreuna, sa ajungem la acele strategii care pot duce la implinirea lor in aceeasi masura. Notiunile de sacrificiu, compromis si expresia impunere a vointei cuiva nu fac parte din acest model. Cel care a pus bazele CNV in anii 60 este doctorul in psihologie Marshall B. Rosenberg. Dorinta lui a fost aceea de a gasi si oferi lumii o alternativa la agresivitatea si violenta cu care ne confruntam adesea si pe care el insusi le-a experimentat in copilarie, in cartierul de la marginea orasului Detroit, unde a crescut. Aceasta dorinta l-a determinat sa studieze indeaproape oamenii si comunicarea lor. Descoperirea pe care a facut-o in urma acestui proces a fost pe cat de simpla, pe atat de transformatoare: anumite moduri de gandire si exprimare tind sa ne deconecteze de forta vitala care se afla in interiorul nostru si al celorlalti, pe cand altele, dimpotriva, intaresc aceasta legatura. De atunci au trecut patruzeci si ceva de ani, iar CNV si-a dovedit eficienta in multe domenii ale vietii, de la relatiile de familie, pana la scoli, institutii publice, organizatii, si chiar in medierea de conflicte internationale. Israel,Palestina, Irlanda, Rwanda, Nigeria, Serbia, Croatia sunt doar cateva exemple de tari in care metoda comunicarii nonviolente este utilizata de echipele de activisti ai pacii.

Ce propune Comunicarea Nonviolenta

Comunicarea Nonviolenta propune sa comunicam intre noi cu compasiunea necesara pentru a-l vedea pe celalalt ca pe un alt noi. Adica sa ne exprimam deschis si sa primim empatic exprimarile celor din jur. Un element important este constientizarea propriilor sentimente, pentru a nu aduce confuzie in comunicare. La fel de importanta este empatia: a te pune in pielea celuilalt si a-ti imagina ce simte si cum percepe ceea ce se intampla, a intelege de ce actioneaza asa si nu altfel. Exercitiul empatiei foloseste la perceperea si acceptarea diversitatii. Nu e asta o parte centrala a umanitatii? Comunicarea Nonviolenta propune sa nu mai folosim agresivitate cand comunicam, fie ea directa sau indirecta. Agresivitatea in contextul CNV se refera la absenta compasiunii. Marshall Rosenberg considera a fi agresive judecatile de valoare sau cele cu tenta morala, clasificarile, generalizarile, comparatiile, negarea responsabilitatii si invinovatirea altora, orice limbaj care contine formulari imperative si insinueaza obligatii sau datorii. Opusul Comunicarii Nonviolente este deci comunicarea alienanta, in care judecam, invinovatim, pretindem si clasificam oamenii.

Principiul de baza este acela ca orice actiune umana are ca scop implinirea unei nevoi. Descoperirea si comunicarea acestor nevoi pot consolida legaturile interumane, cooperarea si, la nivel global, pacea. Nevoile sunt cele ce pun viata in miscare. In clipa in care le identificam, putem gasi si strategiile cele mai bune pentru a le implini, pastrand in acelasi timp in minte si in suflet respectul pentru cei care ne inconjoara. Din pacate, in viata de zi cu zi, actionam de prea multe ori din obisnuinta sau ca reactie la un anumit stimul exterior, fara sa stim de fapt de ce o facem. Asadar, exista un adevar simplu: nevoile noastre pot fi eficient implinite numai daca suntem constienti de ele. Vestea

buna este insa ca toate nevoile pot fi satisfacute si ca avem la dispozitie nenumarate strategii pentru aceasta. Un alt principiu important al CNV este cel al asumarii responsabilitatii sentimentelor proprii. Asta inseamna constientizarea faptului ca trairile mele negative nu se datoreaza niciodata actiunilor celorlalti (ei sunt doar stimuli), insa adevarata lor cauza este ca una sau mai multe dintre nevoile mele esentiale nu sunt implinite. Cand ajungem sa ne situam la nivelul nevoilor, ne dam seama ca aici nu exista conflicte. Un exemplu? Orice fiinta umana are nevoie de autonomie, indiferent de varsta, sex sau religie. Acesta este un punct in care cu totii suntem la fel, ne putem vedea si accepta unul pe celalalt. Dar cand ramanem blocati la nivelul strategiilor alese pentru implinirea nevoii de autonomie, observam diferentele dintre noi, si aici pot interveni disputele: un copil de doi ani nu va manca ce-i pune mama in farfurie; o adolescenta de 15 ani isi pune un cercel in buric; un tata de familie iese o data pe saptamana la baschet cu prietenii.CNV ne ajuta, prin constientizarea nevoii, sa ajungem constient la actiuni satisfacatoare pentru toti si, mai mult, la a sti ce sa-i cerem. Orice om dispune de resurse interioare extraordinare, de daruri de impartasit si de abilitatea de a face viata mai frumoasa in fiecare clipa

Structura unei comunicari pline de compasiune

Vom lua acum un exemplu de exprimare nonviolenta si o vom diseca (sa notam totusi ca nicio exprimare nu a fost ranita in cadrul acestui procedeu!). Cand vad ca nu raspunzi intrebarilor pe care ti le pun, ma nelinistesc. Am nevoie sa stiu ca ma asculti, asta imi spune ca sunt importanta pentru tine. Vrei sa-mi raspunzi, te rog? Comunicarea Nonviolenta, disecata, are patru componente: Observatia vad ca nu raspunzi. Aici e important sa separam intre observatie si evaluare. Daca am fi spus niciodata nu-mi raspunzi, am fi transmis parerea noastra, generalizatoare si furioasa. Observatia presupune fotografierea starii din exact acest moment, fara legaturi cu nemultumirile sau impresiile noastre din trecut. Exprimarea sentimentului ma nelinistesc. Diferentierea importanta aici este intre sentimentele reale si cum credem noi ca ne trateaza ceilalti. Si daca am fi folosit ma simt neimportanta? Ca sa facem economie de cuvinte, zic. Oricum, de asta se plange, in cele din urma, nu? Ei bine, nu. A te simti neimportant nu este un sentiment. Este ceea ce credem noi ca ceilalti cred despre noi: ca suntem neimportanti. Sa spui ca te simti neimportant pentru cineva este o acuza mascata. Exprimarea nevoilor Am nevoie sa stiu ca ma asculti, asta imi spune ca sunt importanta pentru tine. Aici e simplu: iti constientizezi nevoia si o comunici si celuilalt. E un exercitiu de constientizare, de deschidere si de incredere, pentru ca pentru multi dintre noi inseamna sa ne aratam vulnerabili. Cererea Vrei sa-mi raspunzi, te rog? Nu orice incepe cu vrei sa este o cerere insa. Mai exista si pretentiile. Le recunoastem usor pentru ca genereaza agresivitate daca nu sunt satisfacute. Legea de aur a cererilor este ca nu poti determina pe cineva sa faca ceva ce nu vrea. Pamantul e putin cam rotund pentru a ne permite sa fim agresivi. Nu poti cere decat ceva ce interlocutorul tau e dispus sa iti ofere. Sugestii Observa, nu evalua. Fotografiaza momentul de acum si uita ca s-a intamplat la fel si data trecuta. Asta daca vrei intr-adevar sa rezolvi ceva. Daca de fapt vrei doar sa fii agresiv si sa aduci acuzatii, adu tot trecutul ca martor. Ba chiar ai putea spune ceva de genul tu mereu, tu niciodata nu, observ un pattern la tine. Garantez eu pentru postura de zid pe care o va lua interlocutorul tau. Continua exercitiul de saptamana trecuta. Opreste-te si constientizeaza-ti sentimentele. Incearca sa descoperi nuante. Intre deznadejde si disperare, de exemplu, sunt multe diferente. E in regula sa ceri ceva, daca iti exprimi o nevoie. Nu mai pretinde insa. Pretentiile implica o amenintare ascunsa: daca nu face ce-i spui tu, vor exista consecinte neplacute.

Unde se poate aplica CNV ? In toate relatiile pe care le avem: cu partenerul, cu parintii, cu copiii, cu colegii de lucru, cu subalternii sau sefii. Nu in ultimul rand, cu noi insine! Un accent special s-a pus in ultima vreme pe latura de schimbare sociala posibila prin CNV. Cum? Prin aplicarea ei in invatamant pentru aplanarea conflictelor si imbunatatirea comunicarii intre elevi, profesori si parinti , in institutii publice, in sistemul medical si in crearea de organizatii bazate pe respectul fata de fiinta umana.