Efectul Placebo consta in efectul fiziologic si psihologic ce determina imbunatatirea starii de santatate a unui pacient in urma adminstrarii unui

placebo. Dupa cum sublinia antropologul medical Daniel Moerman (Universitatea din Michigan, Dearborn) efectul placebo nu este cauzat de placebo ci mai degraba de convingerea, expectatiile sau eventualele conditionari anterioare fata de placebo, adica de semnificatia pe care pacientul o da substantei sau procedurii ce ii este administrata. Efectul pseudoplacebo- effect determinat de un medicament real , care nu are indicatii pentru afectiunea in care a fost indicat, dar are efecte favorabile asupra unui pacient anume( Vitamine prescrise in parestezii sau impotenta.) Efectul nocebo- efectul nedorit , cu simptome imprevizibile si neinscrise in contraindicatiile medicamentului, reactive negative fata de medic, si fata de toate procedurile recomandate sau aplicate de acesta. n dicionarul medical, acest fenomen este atributul acordat oricrui medicament prescris unui bolnav n scopul de a-i face plcere mai degrab dect a-i fi util. Acest medicament poate fi o substan de form farmaceutic, dar neutr din punct de vedere farmaco-dinamic, folosit n scop terapeutic experimental. Dupa cum o sa vedeti mai departe, placebo poate fi o substanta, un procedeu sau chiar o expresie orala. Placebo este o pilula din zahar care indeplineste rolul unui medicament. Un medic si-a vindecat pacientii care sufereau de depresii cu gluconat de calciu care, dupa cum se stie, nu poate avea nici un fel de influenta asupra starii psihice. Durata acestui tratament a fost putin mai lunga decit a celui cu antidepresive. Cercetarile americanilor arata ca eficienta placebo in tratarea depresiilor constituie 59 la suta din randamentul mijloacelor psihotropice. Prima substan folosit ca Placebo este apa, numit pretenios aqua simplex, aciunea sa se bazeaz pe prestigiul profesional al medicului ce prezenta acest medicament ca fiind foarte bun. Odat cu creterea nivelului sociocultural al pacienilor ei nu au mai putut fi pclii uor, de aceea apa a trebuit s fie sterilizat, mbuteliat n fiole i administrat. Substane de acest fel au fost folosite n continuare n lumea medical. n 1945 s-a folosit n scopul ameliorrii strii clinice a pacienilor, au fost lansate primele antibiotice (solicitarea streptomicinei depind cu mult stocurile). n seciile de ftiziologie se administra streptomocin doar celor crora li se prognoza o posibil ameliorare, celorlali administrnduli-se o substan Placebo. Starea ambelor categorii de pacieni s-a ameliorat, vindecarea producndu-se doar la cei ce au beneficiat de tratament cu antibiotice. n 1953 substanele Placebo au fost folosite i n psihiatrie, atunci lansndu-se i primul neuroleptic clorpromazin. Din cauza cantitii reduse, medicamentul era distribuit doar pacienilor cu indicaie clinic major, celorlali fiindu-le administrat substan Placebo, efectele fiind similare la toi pacienii. Efectul Placebo a mai fost folosit n tratarea crizelor Charcot, ca i n cazul isteriilor funcionale. n urma injeciilor cu ap distilat, simptomele dispreau pentru o anumit perioad de timp. Astzi se folosesc mai rar aceste metode de tratament. Efectul Placebo a nceput s fie studiat tiinific pentru a i se gsi valoarea. n ultimii ani substanele Placebo au ajuns s fie utilizate pentru controlul comparativ al eficacitii produselor farmacologice. Numeroase substane psihotrope, care urmau s fie lansate n circuitul medical nu puteau fi verificate i validate sub raport farmacodinamic dect prin comparaie cu alte substane incerte din punct de vedere farmacologic i administrate n paralel. Totui, prin administrarea unor tehnici proiective i a unor teste de personalitate s-a constatat c trsturi de personalitate cum ar fi: extroversia, sociofilia, sugestibilitatea, conformismul, coreleaz cu un grad crescut de reactivitate la substanele Placebo, n timp ce alte trsturi ca: introversia, sociofobia, rigiditatea, suscepti-bilitatea i nencrederea se opun apariiei fenomenului Placebo, corelnd cu apariia unor reacii nonplacebo.

S-a demonstrat c femeile rspund pozitiv, mai intens i n numr mai mare dect brbaii. Copiii i adolescenii rspund mai puin la fenomenul Placebo, pentru c apariia acestui fenomen se bazeaz pe ncrederea pacientului n pregtirea profesional a medicului. De aceea fenomenul se manifest frecvent la persoanele vrstnice. Indiferent de vrsta pacientului i de investiia sa afectiv n medic i medicament, efectul Placebo cunoate o diminuare progresiv cu fiecare nou administrare. n afeciunile cu un grad mai mare de subiectivitate, adic n afeciunile psihogene, substanele Placebo obin efecte mai bune iar n afeciunile cu un nivel mai ncet de organicitate efectul este redus. Cea mai mare frecven de reacie se ntlnete n cazul durerilor (cefalee, miolgii) care sunt reversibile. Beneficiul produs n cazul durerilor de o substan Placebo este echivalent cu efectul unui analgezic. n psihopatologie procentul cel mai mare de ameliorare prin fenomenul Placebo se nregistreaz n manifestrile somatoforme hipocondrice i n simptome ca: anxietatea, depresia exogen, insomnia i astenia. n general ntreaga fenomenologie neurotic se poate ameliora prin administrarea substanelor Placebo, cu amendamentul c n patologia neurotic efectul Placebo este invers proporional cu intensitatea manifestrilor clinice, cu durata bolii i cu cantitatea de medicamente primite anterior. Efectul Placebo este mai intens n cazul nevrozelor dect n cel al psihozelor. n cadrul nevrozelor, fenomenul se manifest mai intens n nevroze mai puin structurate, cum ar fi cel anxios-depresive i mai slab n nevrozele cronice de lung durat i n nevroze structurate (nevrozele conversive). Forma farmaceutic a medicamentului observaiile clinice au artat c: substanele administrate sub form de injecii sunt mai eficiente dect cele administrate oral. b) substanele administrate intravenos sunt mai eficiente dect cele administrate intramuscular. c) pilulele au un efect Placebo mai puternic dect soluiile, iar acestea sunt mai puternice dect tabletele. d) substanele colorate sunt mai eficiente dect celelalte. e) substanele sapide i mai ales cele amare sunt mai eficiente. Efectul Placebo nsoete orice act terapeutic, el nu se limiteaz doar la aciunea unei substane farmacologice, ci la orice diferen ntre rezultatul ateptat i rezultatul obinut de un medicament. Teama in fata preparatelor psihotropice Pacientii nu vor adesea sa ia preparate psihotropice din cauza efectelor secundare si de teama dependentei, pe care acestea le pot trezi. Daca medicul i-a dat pacientului medicamentele fara nici un comentariu, fara sa scoata de acolo instructiunile de folosire, teama pacientului creste rapid, atunci cind vede efectele secundare descrise in instructiuni. Daca medicul i-a explicat care este efectul si dupa cit timp acesta trebuie sa apara, i-a aratat unele statistici cu bolnavii care deja folosesc acest preparat, i-a descris efectele secundare minimale sau i-a vorbit in general despre absenta lor, atunci dupa perioada de timp indicata pentru administrarea medicamentelor bonavul simte chiar ceea ce i-a povestit medicul, iara nu ceea ce este scris in instructiuni. Iata un exemplu: sub actiunea unui tranchilizant o femeie nu se mai putea concentra, i se invirtea capul, aparea senzatia de moliciune, se simtea slabita. Dupa citva timp medicul i-a recomandat un alt tranchilizant, spunindu-i insa ca este o simpla tableta calmanta. Aceasta a luat acest medicament o perioada destul de indelungata de timp fara sa mai apara vreun efect secundar. Citeva mituri despre placebo Numai medicamentele pot juca rolul de placebo. Fals: Tot ceea ce mobilizeaza asteptarile si convingerile persoanei despre sanatate poate actiona ca placebo, in egala masura acest lucru putind fi si o operatie chirurgicala. Placebo actioneaza numai asupra simptomelor fizice. Fals: El actioneaza asupra celor mai diverse afectiuni, incluzind aici si artrita, astmul, dereglari ale circulatiei singelui si obezitatea. Cind placebo slabeste durerea, medicii emit adesea concluzia ca boala a fost imaginara, insa nu exista boli imaginare. Pentru pacientul care simte durerea aceasta este intotdeauna reala.

Reactia la placebo este foarte slaba. Fals: Placebo stimuleaza endorfinele (hormoni naturali, secretati de diverse glande ale corpului si care ajung la creier prin intermediul singelui). Acestea sint niste anesteziante naturale de o suta de ori mai puternice decit morfina. In afara de aceasta, placebo poate neutraliza actiunea multor medicamente cu actiune puternica. Actiunea placebo este totdeauna folositoare. Fals: Actiunea placebo depinde de asteptari si convingeri. Atunci cind pacientii cred ca li se da un medicament cu efecte secundare daunatoare, ei pot primi aceste efecte secundare o data cu medicamentul. Numai persoanele isterice, superficiale si sensibile reactioneaza la placebo. Fals: Nu exista nici un fel de dovezi ca unii oameni reactioneaza mai puternic decit altii. Placebo actioneaza asupra tuturor oamenilor. In placebo exista totdeauna o minciuna. Fals: Efectul placebo se poate manifesta chiar si atunci cind pacientii stiu ca li se da o tableta din zahar. In cercetarile intreprinse de Scoala Medicala John Hopkins, 15 pacienti care au urmat un tratament ambulatoriu impotriva unei stari patologice de agitatie au primit cite o tableta de zahar o data pe saptamina. Li s-a spus deschis ca acestea sint pilule din zahar si ca ele le ajuta multor oameni. 14 dintre cei 15 pacienti au spus ca agitatia lor a scazut considerabil. Noua dintre ei au legat rezultatele obtinute de administrarea tabletelor. Sase dintre ei erau siguri ca in tablete erau continute si niste substante active. Trei s-au plins de efecte secundare: au inceput sa vada mai slab, sa-si simta gura uscata (asemenea efecte secundare se observa la administrarea unor preparate psihotropice). Operatia chirurgicala in calitate de placebo Orice tip de tratament poate determina efectul placebo. In anii '50, tratarea chirurgicala obisnuita a unei boli cronice consta in obturarea arterei interne pectorale care se gaseste alaturi de inima. Medicii credeau ca vor schimba astfel cursul circulatiei singelui in afara inimii si vor usura durerea chinuitoare. Sau facut unele cercetari ca sa se determine a cita parte din imbunatatirile observate au fost obtinute datorita efectului placebo. Pacientilor li s-a spus ca vor participa la aceste experiente, insa nu li s-a spus ca unii dintre ei nu vor fi operati. In niste plicuri inchise se gaseau instructiunile pentru chirurgi: la unii trebuia obturata artera, la altii nu. La mijlocul operatiei chirurgul deschidea plicul si urma instructiunile. La acest experiment au luat parte 17 pacienti. Cinci dintre cei opt operati au spus ca au inceput sa se simta mai bine dupa interventia chirurgicala. Iar cinci dintre cei noua operati doar fictiv au sustinut acelasi lucru. In Danemarca 15 pacienti au fost supusi unei operatii in legatura cu afectiuni ale urechii interne care provoaca surzenie si ameteli. Alti 15 au suferit o operatie placebo. Dupa trei ani din fiecare grupa cite 10 persoane scapasera aproape in intregime de simptome. Chiar si in cele mai simple operatii cu urmari probate, un rezultat pozitiv este determinat nu numai de arta chirurgului de a stapini bisturiul. Pacientii care in seara ce a precedat operatia au fost vizitati de anestezist care i-a incurajat si le-a povestit despre ce se va intimpla a doua zi au suportat mai usor operatia, nu au avut dureri dupa aceea, iar substanta anestezianta s-a folosit in cantitati mai mici. Chirurgul american John Finney, care a fost multi ani profesor de chirurgie la Scoala medicala John Hopkins, le spunea studentilor ca nu a operat niciodata un pacient care se temea ca nu va supravietui in timpul operatiei. In afara de aceasta, exista marturii ca pacientii sub anestezie pot auzi ceea ce vorbesc medicii despre ei. In starea de hipnoza pacientii si-au amintit acele comentarii despre ei care s-au facut auzite in sala de operatii si care au fost confirmate de catre cei care au participat la operatie. Atunci cind comentariile sint negative si exprima indoiala in ceea ce priveste insanatosirea, pacientii incep sa se teama. Unii medici propun ca in sala de operatii sa fie un afis pe care sa scrie: Fii atent, pacientul aude tot! Write a fost tratat de cancer cu apa chioara

Este deja confirmat faptul ca ideile omului in ceea ce priveste sanatatea, convingerile lui, posibilitatile lui limitate, metoda de tratament pe care o alege au o mare influenta asupra procesului de insanatosire. Astfel, cercetatorii au stabilit ca dintre pacientii care sufera de cancer se restabilesc si se simt mai bine aceia care cred ca tratamentul prescris le ajuta. Acei pacienti care se indoiesc in privinta terapiei isi revin mai greu si cad foarte repede prada depresiilor. De aceea nu este important ce tip de tratament se foloseste. Poate fi o operatie, terapia prin raze sau chimioterapia. Oncologul american Phillip West a povestit o intimplare despre un pacient al sau, un anume Write. Acesta suferea de cancer al ganglionilor limfatici in ultima faza. Pe git, in cavitatile de sub muschi, in stomac avea niste tumori de marimea unei portocale. El a murit si tot ceea ce au putut sa faca medicii a fost sa ii dea niste calmante. Acestia nu mai aveau nici o speranta, insa tocmai speranta era tot ceea ce ii mai ramasese lui Write. El era foarte increzator ca in curind se va descoperi un nou medicament. Cind noul medicament denumit krebiozen a inceput sa fie experimentat la clinica unde a murit Write, el le-a cerut medicilor permisiunea sa participe la experiente. A reusit sa fie acceptat, chiar daca la experiente erau primiti doar cei carora li se daduse diagnosticul de trei luni. Lui Write i s-au facut trei injectii in prima saptamina. Imobilizat pe patul de spital de citeva saptamini, la doua zile dupa prima injectie a inceput deodata sa se plimbe prin salon si sa discute cu asistentele. Tumorile au scazut de doua ori. Dupa zece zile s-a externat din spital si daca cu doua saptamini inainte respira cu ajutorul unei masti de oxigen, acum zbura cu propriul aeroplan. Nici unul dintre cei care au luat acest medicament nu a obtinut rezultate atit de uimitoare. Experientele clinice cu krebiozen au continuat, insa rezultatele nu au fost cele asteptate. Astfel incit medicamentul a fost declarat oficial inutil. Write a suferit o depresie cind a auzit despre acest lucru si, dupa doua luni in care s-a simtit bine, tumorile au crescut din nou, iar moartea a fost din ce in ce mai aproape. Medicul lui a incercat sa-i dea sperante. I-a spus ca experientele clinice au avut rezultate negative pentru ca primul medicament s-a alterat fiind pastrat prea mult, insa un nou mijloc de tratament trebuie sa apara de pe o zi pe alta. Era o minciuna, dar lui Write i-a mai aparut o raza de speranta si a inceput sa astepte acest nou mijloc. Creind intentionat o ambianta speciala, doctorul i-a facut o prima injectie cu un preparat proaspat, de doua ori mai eficient, care nu era altceva decit apa. De aceasta data, Write si-a revenit chiar mai repede. S-a intors in curind la viata sa normala, a zburat din nou cu aeroplanul. Injectiile cu apa au continuat. Balonul de sapun al krebiozenului s-a spart insa. In presa s-a anuntat ca Asociatia americana de medicina a studiat rezultatele experientelor si a ajuns la concluzia ca krebiozenul nu are nici o valoare in tratarea cancerului. La citeva zile dupa aceea, Write a fost adus la clinica in stare grava. I-au aparut din nou tumorile si a murit dupa doua zile. Probabil ca aceasta este singura experienta placebo efectuata asupra unui bolnav de cancer. Cum a putut sa se intimple insa acest lucru? Sistemul imunitar al lui Write functiona normal, iar un sistem imunitar normal poate face minuni. Fiecare dintre noi are asemenea capacitati de autotratare, insa nu toata lumea stie sa se foloseasca de acest lucru. Atitudinea fata de tratament este vitala Medicul care nu stie sa aiba o influenta pozitiva asupra pacientilor sai trebuie sa devina anatomopatolog sau anestezist. Daca pacientul nu se simte mai bine dupa discutia cu medicul inseamna ca acesta a jucat un rol negativ. (G. Blo) Increderea in relatia cu medicul este esentiala pentru actiunea placebo. Tabletele, mixturile si operatiile actioneaza ca placebo, insa unde este puterea lor? La medic. Multi dintre noi merg la medic doar pentru a discuta, nu pentru a li se prescrie o reteta, ci pentru a primi o doza de relatii interumane. In acest caz medicul il ajuta pe pacient sa se simta mai bine, acordindu-i atentie si grija. Noi reactionam la tratament in intregime, nu numai la medicamente. Reactionam la felul cum doctorul vorbeste cu noi, la acele semnale pe care el le transmite prin cuvinte si prin miscarile corpului. Cind ne

temem de ceva sau cind ne doare ceva, sentimentele noastre sint foarte incordate. Incercam sa gasim un sens in fiecare aluzie. Cautam increderea, pentru ca ea ne este indispensabila. Ne dovedim astfel mai bine protejati de orice lovitura din afara. Diagnosticul cancerului anuntat intr-o forma dura poate suna fatal, ca o condamnare la moarte. Poate avea aceeasi actiune ca si un blestem. Nu trebuie sa credeti ca insanatosirea va fi un proces lung si greu si ca poate niciodata nu va veti restabili in intregime. Incercati sa va faceti numai propuneri pozitive atit dumneavoastra insiva, cit si celorlalti oameni. Fiti pe deplin increzatori in metoda de tratament pe care ati ales-o. Dati-va singuri incredere, iar insanatosirea va veni de la sine. Calitatile subiectului ce favorizeaza efectul placebo: Atitudinea pozitiva optimism sugestibil Calitatile medicului: prestigiu optimisc empatie Calitatile medicamentului: efectele sesizabile imediat pret ridicat design administrarea intravenos