EFECTUL PLACEBO

Nume și prenume,

CHIRILĂ OANA

AMG III, GRUPA E

 CUPRINS
1.ETIMOLOGIE. DEFINIȚIE

2. CARACTERELE GENERALE ALE EFECTULUI PLACEBO

3.EFECTELE

4. EFECTUL NOCEBO

5.MECANISMUL EFECTELOR

6.SISTEMUL NERVOS

7.AFECȚIUNI CARE RĂSPUND LA EFECTUL PLACEBO

8.FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ RĂSPUNSUL POZITIV LA

PLACEBO

9.CONCLUZII

1
 1. ETIMOLOGIE .DEFINIȚIE

Placebo (din latină, lit.: voi plăcea) este un termen utilizat în cercetare pentru a

desemna o substanță inactivă sau o procedură utilizată ca element de control în
experimente. Efectul Placebo este îmbunătățirea măsurabilă, observabilă sau care
se resimte asupra sănătății, care nu se atribuie unui tratament real în desfășurare.

Prin extensie, Placebo este orice procedură terapeutică sau o componentă a acesteia

despre care nu a fost demonstrat că administrarea sa ar produce o activitate
fiziologică sau psihologică specifică, menită să îmbunătățească starea de sănătate a
pacientului în cazul afecțiunii tratate.

Placebo poate fi:

 Placebo inert, când se referă la o substanță inactivă farmacologic, cu un

conținut neutru;
 Placebo activ, când se utilizează o pastilă cu efecte farmacologice, dar care
nu este considerată de medic ca având un efect specific în cazul respectivei
afecțiuni.

2
 „Placebo” poate fi considerat și un tratament sau procedură terapeutică
(inclusiv chirurgicală) care la momentul administrării era considerat eficace pentru
respectiva situație medicală, deși ulterior studiile au arătat lipsa sa de eficiență.
Cuvântul Placebo reprezintă forma, la viitor, a verbului latin placeo/plăcere și poate
fi tradus strict-sens prin: voi plăcea, sau, mai liber, voi fi plăcut (agreabil).
Cuvântul Placebo are sensul de agreabil, plăcut – în sens de promisiune –poate
defini așteptarea unui bolnav – când i se dă un medicament – la acțiunea utilă,
plăcută a acesteia. Placebo reactiv este persoana care raportează un efect Placebo.

2. CARACTERELE GENERALE ALE EFECTULUI PLACEBO

 substanța administrată este inertă farmacodinamic;
 efectul este simptomatic;
 durata efectului este, de regulă, scurtă;
 instalarea efectului este mai rapidă decât a unei substanțe farmacodinamice
active;
 acțiune nespecifică.

Efectul Placebo poate fi de două feluri:

 activ - când apar simptome adverse similare celor din cazul medicației
 inactiv - când nu apar aceste simptome adverse.

Efectul Placebo nu asigură vindecarea, ci doar o ameliorare subiectivă a

simptomelor resimțite. În caz de vindecare fără un tratament adecvat, se poate vorbi
de vindecare spontană sau inexplicabilă, dar nu de Placebo. Deci Placebo nu este
comparabil cu magia paranormală, ci cu iluzionismul.
Placebourile nu au nicio valoare terapeutică. Ele nu au efecte asupra bolilor, ci
cel mult influențează evaluarea subiectivă făcută de pacienți propriilor simptome.
Uneori ele pot face ca oamenii să se simtă mai bine, iar alteori mai rău, caz în care
sunt numite Nocebo.

3
 3. EFECTE

Dovezile acumulate indică faptul că efectul Placebo este un fenomen

psihobiologic authentic, care poate fi atribuit contextului terapeutic global.
Contextul psihosocial care înconjoară pacientul este compus atât din factori
individuali, dar și factori care țin de clinician și interacțiunea dintre pacient,
clinician și mediul de tratament. Intervenția Placebo este destinată să simuleze un
context therapeutic, în urma căruia rezultă efectul Placebo. Acesta este aribuit
modului în care contextul afectează creierul, corpul și comportamentul pacientului.
Când un tratament activ este oferit, răspunsul global este rezultatul tratamentului în
sine și al contextului în care acesta este oferit.

Cercetările au arătat că ,din motive psihologice, unele Placebo sunt mai

eficiente decât altele. Pastilele mai mari lucrează mai bine decât cele mici, pastilele
colorate mai bine decât cele albe, o injecție este mai puternică decât o pastilă și
operațiile oferă un efect Placebo mult mai puternic decât injecțiile. De asemenea
cercetările au arătat că atunci când vine vorba despre tulburările psihologice,
precum depresia ușoară sau cea moderată, tratamentele Placebo au același efect cu
antidepresivele.

4. EFECTUL NOCEBO

 Este un efect fiziologic negativ cauzat de sugestia sau credinta ca un lucru e

daunator. Termenul „Nocebo” a devenit popular in anii 1990. Inainte de asta, atat
efectele pozitive cat si cele negative cauzate de puterea sugestiei erau inglobate in
termenul „Placebo”. Din cauza aspectelor etice, Nocebo nu este folosit de obicei in
practica medicala sau in cercetare. Prin urmare conceptul de Nocebo nu este intalnit
prea des in literatura stiintifica. Exista doar cateva studii ce abordeaza tema
Nocebo:

4
– dintr-o clasa de 34 de studenti, mai mult de doua treimi au manifestat dureri de
cap datorita aplicarii unui curent electric inexistent ce producea dureri de cap.

– la 57 de liceeni le-a fost testata sensibilitatea fata de alergeni. Liceenii au

completat chestionare despre experientele lor cu arborele de lac, care poate cauza
iritatii ale pielii. Liceenii care au avut reactii severe fata de arborele de lac au fost
legati la ochi. Cercetatorii au frecat unul din bratele subiectilor cu frunzele
arborelui de lac, dar le-au zis subiectilor ca sunt frunze de castan. Iar celalalt brat a
fost frecat cu frunze de castan, dar li s-a zis ca sunt frunze de arbore de lac. Dupa
cateva minute bratul, despre care se credea ca a fost frecat cu frunzele arborelui de
lac, a inceput sa prezinte o reactie alergica, devenind rosu si plin de umflaturi. In
majoritatea cazurilor in care bratul a fost atins de frunzele iritante nu a avut loc o
reactie alergica.

– intr-un alt experiment, pacientii astmatici au inhalat vapori pe care ii credeau ori
alergeni ori iritanti chimici. Aproape jumatate dintre pacienti au avut probleme
respiratorii, iar o duzina dintre ei au avut crize respiratorii. Ei au fost tratati cu o
substanta pe care o credeau bronhodilatatoare, si si-au revenit imediat. De fapt, atat
substanta iritanta, cat si bronhodilatatorul erau doar solutie salina pulverizata.

– aproximativ 20% din pacientii ce primesc o pastila Placebo din zahar, in cadrul
unui studiu controlat, raporteaza efecte secundare neplacute – procentajul creste
daca pacientii sunt intrebati daca se simt rau.

5
5. MECANISMUL EFECTELOR

O schimbare majoră în înțelegerea mecanică a efectului Placebo este

recunoașterea faptului că nu există un singur efect Placebo, ci mai multe. Acestea
pot fi pe larg discutate din punct de vedere psihologic și neurobiologic. Studiile au
arătat că intervențiile Placebo pot modifica nivelurile hormonilor, al
endocanabinoidelor și al opioidelor endogene.

 Mecanisme psihologice

Psihologia clinică, ramură și specializare a psihologiei, este știința care studiază

mecanismele psihologice implicate în starea de sănătate și boală. Ea este situată la
confluența psihologiei cu medicina și este o ramură teoretică și aplicativă a
sistemului științelor psihologice. Se consideră una dintre cela mai vaste și
dezvoltate ramuri ale psihologiei. Cu toate acestea psihologia clinică nu este doar o

6
știință fundamentală, dar și un domeniu de activitate profesională, care este
orientată spre optimizarea resurselor psihice a omului și a posibilităților sale de
adaptare, la armonizarea dezvoltării psihice, ocrotirea sănătății, înfruntarea
suferințelor și reabilitarea psihică.

Din punct de vedere psihologic, o multitudine de mecanisme contribuie la

efectele Placebo. Acestea includ condiționarea, așteptarea, învățarea, memoria,
motivația, concentrarea somatică, recompensa, reducerea anxietății și semnificația.
Chiar dacă momentan există foarte multe studii legate de înțelegerea acestor
mecanisme, două mecanisme principale sunt bine susținute :

 Un mecanism principal include așteptarea: așteptările viitoarelor

răspunsuri după administrarea unui Placebo. Multe experimente au utilizat
indicii simple verbale ca modulatori ai așteptării. De exemplu : un subiect de
cercetare care primește durere indusă experimental îi este dată o cremă topică
Placebo în contextul a 2 indici diferiți : primul spune că această cremă este
inertă și nu va avea nici un efect, iar al doilea că această cremă este un
puternic ucigaș al durerii. Această paradigmă demonstrează că indicii verbali
pot manipula așteptările și media efectele Placebo, incluzând efectele
analgezice în durerea experimentală cât și clinică. Efectul Placebo induce de
asemenea schimbări în performanța motorie din Boala Parkinson, schimbări
ale emoțiilor și răspunsul creierului la adicții.
 Un alt mecanism principal implică condiționarea clasică. Asocierea
repetată dintre un stimul neutru și un medicament activ (stimul
necondiționat) poate duce la capacitatea stimulului neutru de a produce un
răspuns caracteristic stimulului necondiționat. Mecanismele clasice de
condiționare au fost demonstrate atât în studii pe animale, cât și umane, chiar
dacă a fost dificilă excluderea oricărei componente cognitive la oameni. În
ciuda acestei probleme, mecanismele de condiționare la om sunt susținute de
7
 faptul că efectele Placebo sunt mai mari în magnitudine după un protocol de
condiționare, și s-a demonstrat ca mediază schimbările induse de Placebo în
procesele fiziologice inconștiente ca secreția hormonală și răspunsurile
imune.

Interacțiunea dintre mecanismele de așteptare și condiționare rămân în

domeniul de cercetare, ceea ce este relevant în particular în explorarea implicațiilor
clinice ale acestor mecanisme. Chiar dacă condiționarea clasică care există în
oameni manifestă un mecanism automatic inconștient, poate fi de asemenea
conceptualizată ca un proces complex care include componente cognitive și derivă
din experiența anterioară a rezultatelor terapeutice pozitive sau negative. În adiție la
condiționarea clasică, alte procese de învățare cum ar fi experiențele trecute și
observarea socială sunt implicate în medierea efectului Placebo.

 Mecanisme neurobiologice

Privind mecanismele Placebo din punct de vedere neurobiologic, se

demonstrează faptul că efectele Placebo se pot manifesta în diferite sisteme
fiziologice atât la voluntarii sănătoși, cât și la pacienții cu diferite condiții clinice.
Majoritatea cercetărilor privind neurobiologia răspunsului la Placebo au abordat
analgezia. În consecință, neurobiologia este considerată în ceea ce privește
mecanismele opioide și non-opioide. Multiple studii au arătat că efectele Placebo
pot fi parțial sau total inversate de antagonistul opioid Naloxone, susținând astfel
implicarea opioidelor endogene în efectele analgezice. De asemenea, efectele
analgezice pot fi inhibate de peptidul colecistokinină. În consecință, mecanismele
Placebo funcționează prin alterarea activității colecistokininei și al opioidelor
endogene.

8
 Prin tehnici de imagistică a creierului cum ar fi tomografia cu emisie de
pozitroni au fost demonstrate modificări cerebrale induse de Placebo similare cu
cele induse la administrarea de medicamente opioide. Depresia respiratorie indusă
de Placebo, bradicardia și activitatea β-adrenergică, pot fi inversate de naloxone,
ceea ce demonstrează implicarea mecanismelor opioide în alte procese fiziologice,
cum ar fi funcția respiratoie și cardiovasculară.

Nu toate mecanismele Placebo sunt mediate de opioide. Multe dintre acestea

sunt mediate prin eliberarea de neurotransmițători și neuromodulatori. Chiar dacă
alte condiții medicale au fost investigate din perspective neurobiologică,
mecanismele Placebo sunt puțin înțelese comparativ cu durerea și analgezia. De
exemplu : administrarea de Placebo la pacienții cu boala Parkinson determină
eliberarea de dopamină în nucleul striat și modificări în ganglionii bazali. S-au
descris modificări ale activității metabolice în creier după administrarea Placebo în
depresie.

6. SISTEMUL NERVOS

Anumite cercetări au dezvăluit că există modificări semnificative în activitatea

neuronală a persoanelor care suferă de analgezie (incapacitatea de a simți durere)
de tip Placebo. Efectul Placebo variază în funcție de structura creierului, măduvei
spinării, amigdalei .

Administrarea unui medicament Placebo, alături de așteptarea ca starea de

sănătate să fie mai bună, pot avea un efect calmant și pot reduce nivelul de cortizol
și adrenalină, hormonii stresului, pe care organismul uman îi produce. În plus,
Placebo poate declanșa chiar și producerea și eliberarea propriilor calmante
naturale ale organismului, cunoscute sub numele de endorfine. De pildă, răspunsuri
semnificative la Placebo au fost asociate cu creșterea dopaminei în circulație și a

9
activității receptorului opiod, situații implicate în sistemul de recompensă și
motivație din creier.

La polul opus, s-a descoperit că Nocebo reduce activitatea de producere a

dopaminei și a scade funcția receptorului opioid. O parte dintre modificările
neurologice menționate apar în ariile cerebrale vizate de efectele medicamentelor
antidepresive, ceea ce duce la o rată de răspuns Placebo de 50 – 75%, în studiile
clinice efectuate.

Legătura dintre sistemul nervos și cel imunitar

Creierul afectează eficacitatea sistemului imunitar, astfel că o atitudine pozitivă

duce în mod autentic la îmbunătățirea stării de sănătate. Acest tip de interacțiune
dintre creier și sistemul imunitar joacă un rol foarte important în efectul Placebo.
Gandirea pozitiva si increderea in medic nu doar modifica starea de spirit a
pacientului, ci pot determina organismul sa treaca prin schimbari reale, care sa duca
la insanatosire. Atunci cand se manifesta efectul Placebo, in zona din creier
numita nucleus accumbens, o zona asociata cu recompensele, cu bucuria, dar si cu
dependenta, are loc o crestere spectaculoasa a cantitatii neurotransmitatorului
dopamina.

Organismul uman este antrenat să dezvolte răspunsuri fiziologice în funcție de

agenții patogeni cărora le este expus. De pildă, creșterea temperaturii corporale
(febră) ajută la eliminarea bacteriilor și virusurilor. Exista situații când aceeași
creștere a temperaturii poate face rău. Și în ceea ce privește încrederea că un
medicament sau o intervenție ar putea ameliora simptomele unei afecțiuni,  creierul
este cel care va decide răspunsul adecvat pe care să-l dea.

10
 Placebo poate spori motivația unei persoane de a avea mai multă grijă de ea
însăși. Alimentația echilibrată, exercițiile fizice regulate sau odihna pot contribui la
ameliorarea simptomelor unei afecțiuni.

 7.AFECȚIUNI CARE RĂSPUND LA EFECTUL PLACEBO

Durerea cronică. Capacitatea de a reduce durerea poartă numele de analgezie

Placebo și funcționează în două moduri: fie Placebo declanșează eliberarea de
analgezice naturale, numite endorfine, fie schimbă percepția asupra durerii. Efectul
este mai puternic atunci când persoana știe că i s-a administrat un medicament,
decât atunci când medicamentul este administrat fără știrea acesteia.

Depresia. Oamenii de știință consideră că există o legătură între efectul Placebo și

efectul antidepresivelor. De asemenea, s-a demonstrat că „antidepresivele” Placebo
sunt eficiente în ameliorarea simptomelor depresiei.

Tulburările de anxietate. Efectul Placebo este folosit adesea în studiile clinice

pentru medicamentele anxiolitice și chiar poate ameliora simptomele. În tratarea
acestor afecțiuni, medicația trebuie completată cu psihoterapie individuală. A
discuta cu o persoană calificată și neutră despre gândurile negative, sentimentele
neplăcute și temerile personale ajută foarte mult în ameliorarea și chiar dispariția
simptomelor.

Tusea. Concluziile studiilor despre medicamentele destinate tratării tusei arată că

reducerea acesteia se datorează mai mult efectului Placebo, fiind mai puțin atribuită
ingredientelor active din medicamentele administrate.

Disfuncția erectila. Placebo se poate dovedi eficient inclusiv în cazul acestei

afectiuni. În timpul unui experiment, participanții au fost împărțiți în trei grupuri –
primului grup i s-a spus că va primi un tratament pentru disfuncția erectilă, celui

11
de-al doilea i s-a spus că va primi fie un Placebo, fie un tratament real, iar celui de-
al treilea grup i s-a spus că va primi un tratament Placebo. În realitate, toate cele
trei grupuri au primit comprimate Placebo care conțineau doar amidon. Rezultatul
experimentului a fost ca simptomele disfuncției erectile s-au ameliorat considerabil,
fără diferențe semnificative între cele trei grupuri.

Sindromul de colon iritabil. Studiile arată că rata de răspuns pozitiv la Placebo în

ceea ce privește persoanele cu sindrom de colon iritabil este foarte mare. Se știe că
efectul Placebo este mai accentuat în experimentele unde participanților li se dau
medicamente mai puține. Este de asemenea cunoscut și faptul că există o
ameliorare a simptomelor chiar și când participanții sunt conștienți că iau un
medicament Placebo.

Boala Parkinson. Experimentele efectuate arată că o parte din grupul cu boala

Parkinson cărora le-a fost administrat Placebo au arătat îmbunătățiri semnificative.
Acestea s-au întins pe o durată de 6 luni de la momentul experimentului, efect ce
pare să se datoreze dopaminei eliberate.

Epilepsia. În timpul studiilor clinice efectuate pentru tratarea epilepsiei s-a

descoperit că tratamentul de tip Placebo a dus la o scădere cu 50% a frecvenței

12
8.FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ RĂSPUNSUL POZITIV LA
PLACEBO

 Caracteristicile tratamentului. Dacă vorbim despre administrarea unor

pastile reale, persoana căreia îi sunt administrate va crede că acestea conțin o
substanță activă și că sunt un medicament eficient. Pastilele de dimensiuni
mai mari sugerează o doză mai puternică decât pastilele mai mici.
Administrarea a două pastile produce un efect mai mare decât doar a uneia.
În general, injecțiile au un efect Placebo mai puternic decât pastilele.

 Efectul Placebo se manifesta in cazul reactiilor adverse. Efectele

secundare resimtite de un pacient care ia o pastila inactiva din punct de
vedere medical, crezand ca este un anticonvulsiv, pot fi asemanatoare cu cele
ale unui anticonvulsiv real. In acelasi timp, daca un pacient ia acelasi tip de
pastila inactiva crezand ca e vorba de un antidepresiv, am putea sa remarcam
efecte secundare diferite de cele din primul caz.
 Atitudinea generală a pacientului. Dacă persoana este optimistă și crede că
tratamentul va funcționa, șansele ca efectul Placebo să se declanșeze sunt
mai mari. Cu toate acestea, Placebo poate funcționa chiar și dacă persoana
este sceptică în privința unui răspuns pozitiv.
 Relația dintre medic și pacient. Dacă persoana are încredere în medicul ce
prescrie tratamentul, este mai probabil ca efectul Placebo-ul să se declanșeze.
Este important de menționat că folosirea tratamentelor Placebo nu înseamnă
că boala de care o persoană susține că suferă, nu este reală. Studiile arată că,
dacă simptomele unei afecțiuni de care suferă o persoană sunt ameliorate
prin administrarea unui tratament Placebo, putem spune că starea mentală
joacă un rol foarte important în vindecare. Este cunoscut, de exemplu, faptul
că stresul contribuie semnificativ la creșterea tensiunii arteriale. Acesta, la
rândul său, este un factor de risc pentru bolile cardiace. Așa cum mintea
13
 poate contribui la apariția unei afecțiuni, ea poate contribui la fel de intens și
la vindecarea ei.

9. CONCLUZII

Deși eficiența efectului Placebo este demonstrată, prescrierea tratamentelor de

acest tip aduce în discuție atât elemente de natură medicală, cât și morală. Există
îngrijorarea că ar putea întârzia descoperirea unor afecțiuni medicale grave sau
îmbunătățirea reală a stării de sănătate a persoanei.

Tratamentele Placebo pot fi prescrise acelor pacienți care au tendința de

autoadministrare a unor medicamente puternice atunci când nu sunt cu adevărat
necesare (exemplu: antibiotice în cazul unor afecțiuni virale și nu bacteriene).

Există dispute de ordin moral privind faptul că , prin Placebo, medicul induce în
eroare pacientul și îi ascunde adevărul. Se argumentează că poate fi considerată o
greșeală morală, chiar dacă ajută la îmbunătățirea stării de sănătate. Pe de altă
parte, dacă tratamentul Placebo are efectul dorit, el poate fi considerat, în
continuare, un tratament eficient. Deși mecanismul de funcționare al efectului
Placebo nu este în totalitate cunoscut, rolul jucat de minte în vindecarea propriului
organism este de necontestat.

O atitudine pozitivă întotdeauna ajută, indiferent de împrejurare. Se spune că

încrederea în puterea vindecătoare a unei terapii reprezintă deja primul pas din
drumul spre vindecare. Mentalitatea noastră poate influența modul în care ne
simțim și acționăm.

14
 DE RETINUT

 Cuvantul Placebo provine din limba latina si inseama „voi face pe plac”.

 Bolnavii de Alzheimer nu pot manifesta efectul Placebo. Specialistii pun
acest lucru pe seama pierderii capacitatii cortexului prefrontal de a avea
asteptari.
 Copiii raspund mai bine la efectul Placebo decat adultii.
 Nu exista nicio legatura intre capacitatea unei persoane de a fi hipnotizate si
efectul Placebo, au demonstrat cercetatorii.
 Cuvantul „obecalp”, adica „Placebo” scris invers, a fost folosit prima data in
1998 de un doctor australian. Termenul se utilizeaza uneori in conversatiile
dintre medici, cand acestia nu vor sa fie intelesi de pacienti.
 Formatia de rock alternativ Placebo s-a format in 1994 in Londra, intr-o
perioada in care era la moda ca trupele sa-si aleaga nume de medicamente
(codeina, morfina). Notorietatea grupului a crescut si datorita orientarii sexuale a
lui Olsdal (homosexual) si Molko (bisexual). Membri formatiei Placebo au
concertat in Bucuresti, pe 21 iunie 2009, la Romexpo.

Bibliografie

1.Efectul Placebo - miracolele mintii, 27 aprilie 2009, Andrada Fiscutean

15
 2.Revistele Viața Medicală (8 și 22 august 2008) și Pharma Business (noiembrie
2008).

3. Tudose Florin, Fundamente în psihologia medicală. Psihologie clinică și

medicală în practica psihologului, Editura Fundației România de
Mâine, București, 2003.

4. David, Daniel, Psihologie clinică și psihoterapie, Editura Polirom,, Iași, 2006

16