ROMII ŞI INTEGRAREA

SOCIALĂ

Profesor Coordonator:Matei Iuliana

Cursant:Ovidenie Simona-Mihaela
AMG III-E
 Cuprins

0 .Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1. Semnificaţia limbii romani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2. Categorii de romi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . 3
3. Cultură,tradiţii şi portul tradiţional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . 4
4. Situația socială, economică și a pieței muncii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
5. Factori de excluziune socio-economică care afectează familia. . . . . . . . . . . . . 8
6. Educația . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9
7.Accesul la ingrijire medical, Ziua internaţională a romilor. . . . . . . . . . . . . . . .10
8. Rromii..Ȋn căutarea stimei de sine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
9.Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
 Introducere

Romii (uneori scris rromi, cunoscuți și ca ţigani)reprezintă un grup etnic

originar din India medievală.Romii sunt răspândiți în foarte multe zone geografice,
dar mai ales în Europa,cele mai importante grupuri trăind în Europa Centrala și de
Est,în Turcia,în Peninsula Iberică și în sudul Franţei.Importante comunități de romi
trăiesc de asemenea și în America, în special în Brazilia,unde romii au fost
deportați de către guvernul portughez în timpul erei coloniale.Migrația etniei rome
a făcut ca aceasta să se fi răspândit în istoria mai recentă și în alte zone ale
emisferei vestice. Guvernul indian îi recunoaște pe cei 20 de milioane de romi
răspândiți în peste 30 de țări ca parte a disporei indiene.

Din cauza modului lor de viață, a culorii pielii, limbii și obiceiurilor diferite, romii
au fost, vreme îndelungată, obiect de ură şovină şi rasială,care a culminat în secolul
al-XX-lea cu deportarea și uciderea în masă a unor categorii din rândurile lor în
cadrul politicii de genocid a celui de-al Treilea Reich și a unor regimuri aliate cu
acesta.

1
 Semnificaţia limbii romani

În limba romani,cuvântul rrom înseamnă „om,bărbat,soţ”.Pluralul

cuvântului este „romi”. Adjectivul în forma corespunzătoare genului feminin este
„rom”[rr.rromni] , cu pluralul „rome”.Unii membri ai etniei folosesc cuvântul
„rom” pentru a se autodenumi,însă există şi grupuri(romii din Germania sau cei din
Regatul Unit)care nu folosesc acest nume.Uneori cuvântul rom este scris cu
dublarea literei „r”:rrom(exact ca în limba rromani).Limba romani cuprinde mai
multe dialecte, numărul total estimat de vorbitori fiind de peste două milioane.
Numărul total de persoane de etnie romă este cel puțin de două ori mai mare (chiar
de mai mult de două ori, conform unor estimări).Mulți romi sunt vorbitori nativi ai
limbii țării în care trăiesc sau ai unei limbi care combină limba romani cu limba
țării lor de rezidență.O foarte mare parte din romi au trecut prin procese de
asimilare și aculturație, adoptând viața sedentară, cultura scrisă și limbile și religiile
popoarelor lângă care au trăit.Limba romani este singura limbă indo-ariană care a
fost vorbită exclusiv în Europa începând cu Evul Mediu şi a cărei vocabular și
gramatică este legată de limba sancrită. Limba țigănească prezintă asemănări cu
alte două limbi din grupul indic,punjaba și hindi (limbi folosite în India și Pakistan,
respectiv India și Fiji).Nu există cifre oficiale cu privire la numărul de vorbitori de
limbă romani, în Europa sau pe alte continente.  Acest lucru face ca limba romani
să fie cea mai răspândită limbă a minorităților din Uniunea Europeană, de la
extinderea ei din luna mai 2007, după ce România și Bulgaria au aderat la Uniune.
Cea mai mare răspândire a populației de vorbitori de limbă romani se găsește în
special în România,Bulgaria,Turcia,Macedonia şi Serbia,precum și
în Grecia,Slovacia,Moldova și Ungaria.

2
 Categorii de romi

 Romii, pe lângă numele diferite care sunt atribuite acestora de către gajii,
utilizează alte denumiri pentru a se descrie – după apartenența lor la grup.
Grupurile nu ar trebui să fie confundate cu clanurile, acestea sunt subdiviziuni ale
grupurilor, grupuri care pot varia de la câteva mii(cum ar fi romii lotfitka, romii
letonieni)la mai mult de un milion.

Unele autorități recunosc cinci grupe principale pe baza răspândirii lor geografice:

 căldărașii(cei mai numeroși, fierari din Balcani,mulți au migrat

către Europa Centrală și America de Nord);
 gitanos(numiți și Cale, îi găsim în Peninsula Iberică,Africa de Nord și
sudul Franței);
 manush(de asemenea cunoscuți ca sinti, trăiesc în special în Alsacia și
alte regiuni din Franţa și Germania);
 romnichal(trăiesc în principal în Marea Britanie și America de Nord);
 erlides(de asemenea cunoscuți ca yerlii – populație romă așezată
în Europa de Sud,Europa de Est și Turcia).

Fiecare dintre aceste categorii principale pot fi împărțite în două sau mai multe
subcategorii care se disting prin specializarea la locul de muncă sau prin teritoriul
de origine, sau ambele. Unele dintre aceste categorii sunt: machvaya, lovari,
churari, sinti, rudari, boyash, ludar, luri, xoraxai, ungaritza, bashaldé, ursari și
romungro.
Potrivit altor teorii, există patru grupuri principale de romi pe baza dialectelor ce
sunt vorbite de aceștia:

 romii din Balcani, cu o influență a vocabularului turc;

 romii vlahi care au migrat până în România și al căror dialect este
influențat de limba română;
 romii carpatici, cu o influență mai puternică din partea lexicului slav;
 romii nordici, cu o puternică influență germa
 3

Cultură,tradiţii şi portul tradiţional

Tradițiile sunt o parte esențială a vieții pentru romi. Acest grup etnic a păstrat
multe din tradițiile lor de când erau sclavi. Cel mai decorat și important eveniment
din tradiția lor este "nunta țigănească". Ca la cele mai multe culturi din lume nunta
la romi este foarte decorată și strălucitoare.Există mult dans și multă muzică.Una
din tradițiile care iese la iveală astăzi este tradiția de "căsătorie minoră".Vârsta
medie la căsătorie pentru fete este doisprezece ani.Aceasta este o vârstă foarte
fragedă în comparație cu alte culturi ale lumii moderne.Romii de multe ori au un
respect mai mare pentru tradiția și obiceiurile lor decât față de legile țării în care
trăiesc.În cazul căsătoriei minore acest respect al tradiției este motivul multor
conflicte între romi și instituțiile de protecție a copilului și Uniunea Europeană.

Romanipenul constituie legea romani, sistem de norme și concepte

comunitare,care se organizează în jurul modelului de identitate al culturii
tradiționale:familia.Comunitatea însăși este o familie extinsă,bazată pe trei tipuri de
rudenie:sangvină–amaro rat(sângele nostru),prin alianță–amare xanamika (cuscrii
noștri)și prin afinitate–amare kirve (nașii noștri).Familia are ca fundament cultul
copiilor și al bătrânilor.Răspunderea colectivă și întrajutorarea, completate de
sentimentul fratern reciproc,sunt elemente de bază ale conceptului
de phralipen(frăție),esență a societății tradiționale a romilor.Codul politeții rituale
include moduri de adresare,în cadrul cărora afecțiunea se dovedește prin adresări de
tipul:murro phral(fratele meu)sau murri phen(sora mea).Această tradiție are
valoarea unei reguli de viață, în centrul căreia se află trei concept
esențiale:phralipen–fraternitate,ajutor reciproc și împărtășire a unui destin
comun;patîv–credință,respect și încredere reciprocă,precum și conservarea stării de
 4

puritate a „phralipen”-ului,cu sentimentul definitoriu al frăției,împărtășirea

suferinței spirituală și trupească;baxt–noroc,soartă pozitivă în viața celor care
respectă normele „phralipen”-ului și „patîv”-ului,în opoziție cu bibaxt – nenoroc,
neșansă,ghinion,care apare în lipsa primelor două – phralipen și patîv.În
comunitățile tradiționale,femeia romă poartă fustă lungă,din mai multe straturi și
bogat colorată,cercei mari,părul lung,împletit și uneori o floare în păr.Tradiția romă
spune că picioarele unei femei nu trebuie să se vadă.De altfel,întreaga parte
inferioară a corpului unei femei este considerată impură.Încălcarea acestui
principiu este foarte gravă,deci fustele lungi trebuie purtate întotdeauna.Simbol al
norocului,roșul este culoarea preferată în portul tradițional al femeilor rome.
Femeile rome și-au conservat un stil propriu,doar cele căsătorite au obligația de a
purta batic.În unele zone,femeile sunt binecunoscute pentru tradiția lor de a purta
bani de aur,în păr sau cusuți pe haine.Bărbații nu au un port anume de respectat,
poartă adesea pălării cu borul lat,mustăți lungi,pantalon,vestă și cămașă.În zilele de
sărbătoare aceștia sunt adepții costumelor viu colorate.
Femeie romă în haine tradiționale

Țigani gabori în Transilvania

 5

Situația socială, economică și a pieței muncii

Populația romă constituie o largă minoritate în țările care au participat la

situaţia economica.În România,de exemplu,constituie cel mai mare grup etnic după
minoritatea maghiară;Ȋn Bulgaria romii sunt cea de-a doua minoritate
etnică,aproape 5,5% din populație,în timp ce în Spania se estimează că aceștia
constituie aproape 1,52% din populație.

În ciuda dificultăților apărute în stabilirea proporției exacte a populației

rome care traiește în fiecare din cele patru țări,este evident că formează un grup
larg de cetățeni care sunt prezenți în Europa încă din secolul XIV.

În termeni generali,deși există multă heterogenitate în cadrul comunității

rome,situația socio-economică a romilor europeni prezintă caracteristici

comune.Romii sunt mai afectați de sărăcie și sărăcie extremă decât majoritatea
populației.Mulți romi trăiesc astăzi în colonii,nuclee și ghetouri,ocupând poziții
marginale în sistemul economic și productiv.Din perspectiva economiei și
angajării,comunitatea romă ocupă de obicei o poziție de inegalitate în comparație
cu majoritatea populației, au ocupații marginale ori,în unele cazuri,locuri de muncă
ce nu sunt calificate sau sigure.În plus,liberalizările care au avut loc după căderea
guvernelor socialiste,precum și criza economică actuală au marcat o deteriorare
semnificativă a nivelului de sărăcie și șomaj al comunităților rome.

Printre principalele motive care afectează această situație de nesiguranță economică

și a locului de muncă pentru romii din Europa se numără:

• Căderea sectoarelor tradiționale de ocupare a forței de muncă.

 6

• Nivelurile educaționale sub media pe țară; acest lucru le limitează în mod

semnificativ oportunitățile de dezvoltare și accesare a pieței muncii.

• Discriminarea pe piața muncii reduce posibilitățile lucrătorilor romi de a

obține un loc de muncă.

Pe scurt,populația romă, în condiții economice adverse,are un risc mai mare de a fi

săracă și de a menține o poziție marginală,cu dificultăți obiective de acces pe piața
muncii.In acest context,educația are un rol fundamental,deoarece este una dintre
căile cele mai importante de a obține o mai mare dezvoltare,integrare și instruire
pentru populația romă și,în final,o mai bună calitate a vieții.
 7

Factori de excluziune socio-economică care afectează familia

• Sărăcia și sărăcia extremă:Sărăcia constituie unul dintre principalele obstacole în

incluziunea și participarea școlară;deși este un fenomen complex în dimensiunea sa
economică, ar putea înseamna că familiile nu pot avea acces la centre educaționale
deoarece nu au posibilitatea de a asigura costul educației, cum ar fi manuale,
transport și alte nevoi.
• Șomajul ori sub-angajarea:Nesiguranța locului de muncă,salariul scăzut,
discontinuitatea muncii,dificultăți economice în a finanța nevoile de educație.
• Migrația internă și externă:Migrațiile care au loc în principal pentru motive
economice și de muncă cauzează o discontinuitate în contactul dintre centrele
școlare și/sau elevi și familiile lor.
• Lipsa documentelor necesare:Lipsa documentelor și regulamentele fac să fie
dificil accesul și înregistrarea la școală.
• Localizarea geografică:Localizarea geografică influențează posibilitatea accesării
centrelor școlare,fie pentru că acestea nu există în apropiere,fie pentru că cele
accesibile sunt segregate sau de slabă calitate. Anumite așezări izolate sau
marginale (ghetouri) sau chiar zone ale țării au mai puține resurse și deci oferă mai
puține posibilități pentru dezvoltare prin educație.
Comunităţile de romi au un nivel foarte scăzut de ocupare profesională a
forţei de muncă şi,ca urmare,un nivel foarte scăzut şi al veniturilor (nesigure şi
ele)ca urmare a resurselor educaţional scăzute în contextual ofertei generale scăzute
de locuri de muncă pentru mâna de lucru necalificată şi,uneori,ca urmare a
discriminării în procesul de angajare. Condiţiile precare de locuit şi de sănătate
merg mână în mână cu oportunităţile scăzute de angajare şi cu cele de obţinere a
unui venit sigur.
 8

Educaţia

Una din problemele de rezolvat este acea de a da fiecărui copil o șansă egală la
educație. Pentru multe minorități acest lucru este o străduință greu de obținut din
cauza barierei limbii și a culturii. În România multe familii ale romilor nu trimit
copiii lor la școală fiindcă copiii nu au învățat limba română destul de bine. Există
organizații care ar încerca să schimbe acest lucru prin a avea învățători care să
predea în limba "țigănească" (romani).Unul din 5 romi nu vor trimite copiii la
școală din lipsa de îmbrăcăminte decentă.Părinții își trimit copiii în școli și instituții
speciale (deseori pentru copii cu probleme mentale) pentru că ei consideră că
"programul școlar este mai ușor și copilul poate să reușească".Mai mult de jumătate
din romi consideră mai important munca de mici copii decât şcoala.Printre
ocupațiile tradiționale (așa ca meșteșugărit, vindecare, ghicit, etc.) doar comerțul și
muzica le poate aduce un venit.Romii consideră că o persoană are nevoie de o
sănătate bună (69%),noroc (66%)și sârguință (53%) pentru a reuși în viață.
 9

Accesul la îngrijire medicală

De obicei, indivizii din cadrul populaţiilor de romi au o speranţă de viaţă

mai mică și o mortalitate mai ridicată, comparativ cu media națională. Condițiile de
viață sub standard afectează în mod negativ starea de sănătate a multor persone care
trăiesc în comunități de romi. De multe ori, aceste comunități nu au acces la
facilități de bază, precum electricitate, apă curentă și instalaţii sanitare. Sărăcia și
locuinţele precare, precum şi discriminarea în furnizarea serviciilor de sănătate au
condus la cazuri frecvente de boli transmisibile şi la un grad înalt de malnutriţie și
subnutriție. În plus, romii trăiesc adesea în zone rurale izolate sau în tabere la
periferia orașelor, cu servicii de transport public limitate. Aceasta accentuează
problemele legate de accesul la centre de îngrijire a sănătății sau la personalul
medico-sanitar. Din cauza situației lor economice precare, mulți romi nu își pot
permite să îşi cumpere medicamente, chiar dacă reușesc să consulte un specialist în
domeniul medical.

Ziua internaţională a romilor

Ziua internaţională a romilor se sarbătoreşte pe 8 Aprilie.Ziua Internațională a

Romilor reprezintă,prin urmare,o șansă de a duce mai departe acțiunile pozitive
întreprinse până în prezent pentru combaterea discriminării romilor și pentru
asigurarea integrării lor în toate societățile și țările europene.În ultimul timp s-au
înregistrat unele rezultate pozitive, în special în domeniul educației, dar mai sunt
încă multe de făcut.Aceste demersuri pot da roade numai dacă ne unim eforturile cu
toții, la toate nivelurile. Prin urmare, îndemnăm statele membre și pe partenerii
noștri implicați în procesul de aderare să continue demersurile și să ia măsuri
concrete de combatere a discriminării și a marginalizării romilor, inclusiv prin
sprijinirea participării și reprezentării lor în sfera publică.
 10

Rromii..Ȋn căutarea stimei de sine

Într-o societate în care pierderea identităţii este din ce în ce mai încurajată,

identitatea de rrom pare a fi tot mai puţin căutată. Asumarea faptului că faci parte
dintr-o etnie asupra căreia au existat şi continua să existe o seamă de prejudecăţi şi
stereotipuri negative, devine din ce în ce mai mult un fapt de vitejie, de curaj!
Inexistenţa dorinţei de a învăţa propria-ţi limbă, indicator al afirmării identităţii
culturale etnice, în condiţiile în care este ridiculizată de către ceilalţi: ”Ceaules,
Baules”,nu este un lucru tocmai condamnabil:
„-Ce fel de rromi sunteţi?
– Ţigani romanizaţi, eu ţigăneşte nu ştiu...facem cărămidă, da... tule sau chirpici...
Nu, ţigăneşte n-am ştiut niciodată...
– Aţi fi vrut să ştiţi?
– Sincer, nu...
– De ce?
– Nu ştiu, păi... abia ştiu să o vorbesc pe asta normală, d-apăi ţigăneşte!
– Dacă aţi fi ştiut ţigăneşte cum aţi fi fost privită de ceilalţi?
– Cred că rău..., mai rău după cum suntem acum, mult mai rău...”
(Femeie de etnie rromă)
11
 Bibliografie

1) https://ro.wikipedia.org/wiki/Romi
2) https://eurodiaconia.org/wordpress/wp-content/uploads/2015/08/2014-pp-on-
roma-inclusion_romanian.pdf

3)https://ec.europa.eu/romania/content/20180411_declaratie_comuna_ziua_internat
ionala_a_romilor_2018_ro
4)

https://www.gitanos.org/upload/22/44/guide_roma_families_ru.pdf
12