Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calea orala, numita si calea enterala (gr.enteron = intestin ) se utilizeaza pentru actiune:
1) sistemica, la nivelul tesuturilor, organelor, sistemelor si
2) topica (= locala) la nivelul tubului digestiv (antiacide, laxative, purgative, antidiareice, etc)
absorbtia facindu-se prin mucoasa gastrica si /sau intestinala, membranele traversate fiind doua:
1) epiteliul mucosei si
2) endoteliul retelei capilare din mucoasa.
1
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Factorii specifici care influenteaza absorbtia si biodisponibilitatea pe cale orala
Factori fiziologici specifici Factori corelati cu starile Starile patologice Asocieri ale
fiziologice particulare medicametului cu
pH-urile extreme (gastric, Graviditate Ale caii orale: Alte medicamente
intestinal) Nou-nascut 1) aclorhidrie Bauturi
Motilitatea gastrica si intestinala Virstnic 2) spasm piloric Alimente
Timpul de golire a stomacului 3) tranzit intestinal
Sistemele enzimatice accelerat
Bacteriile intestinale Generale:
Efectul primului pasaj 1) febra
2) insuficienta
cardiaca
pH-urile extreme (acid gastric si bazic intestinal), mult diferite de pH-ul sangvin
favorizeaza gradul de disociere
defavorizeaza absorbtia
pot inactiva unele structuri chimice (benzilpenicilina este inactivata de pH-ul acid gastric)
Cresterea pH-ului la nivel gastric determina scaderea absorbtiei gastrice a medicamentelor acide (deoarece
disociaza) si cresterea absorbtiei gastrice a medicamentelor bazice (nu disociaza).
Timpul de golire a stomacului (influentat de prezenta sau absenta diferitelor alimente / medicamente); scaderea
vitezei de golire a stomacului este factor limitant pentru absorbtia intestinala.
Ingestia de alimente (compozitia, viscozitatea, temperatura, cantitatea) influenteaza diferit viteza de golire a
stomacului.
Pozitia culcat pe partea dreapta reduce timpul de stagnare;
Ulcerul duodenal, colecistita, gastroenterotomia cresc viteza de golire a stomacului; ulcerul gastric, diabetul
zaharat, infarctul de miocard, mixedemul scad viteza de golire a stomacului.
Metoclopramidul stimuleaza motilitatea, iar atropina si butilscopolamina inhiba motilitatea.
Sistemele enzimatice (amilolitice, proteolitice, lipolitice) din secretiile salivara, gastrica, pancreatica si de la
nivelul marginii “in perie” intestinala pot degrada unele structuri chimice (heparina, insulina sint degradate de
enzimele proteolitice → nu se pot administra oral).
2
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
vena porta
vene suprahepatice
cirja aortica
Loc de actiune
3
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Virstnicul prezinta:
o reducere a secretiei gastrice acide
o intirziere a golirii stomacului si tranzitului intestinal reducerea procesului de absorbtie
o reducere a sistemelor de transport active
Starile patologice ale caii orale. Bolile aparatului digestiv pot modifica procesele de eliberare, dizolvare si
absorbtie a substantelor medicamentoase, cu repercursiuni asupra biodisponibilitatii:
aclorhidria / hipoclorhidria modifica (scad) absorbtia gastrica si biodisponibilitatea substantelor
medicamentoase cu caracter acid,
atrofia mucoasei intestinale (vilozitatilor) duce la malabsorbtie cu reducerea biodisponibilitatii
medicamentelor,
steatoreea determina malabsorbtie pentru substantele medicamentoase lipofile (vitaminele A,
D, E, etc.), datorita eliminarii de grasimi in cantitati mari, prin materiile fecale,
diareea (tranzit intestinal accelerat) scade absorbtia si biodisponibilitatea medicamentelor prin
reducerea timpului de contact intre mucoasele absorbante si medicamente,
spasmul sficterului piloric intirzie evacuarea continutului gastric cu intirzierea absorbtiei
intestinale a medicamentelor, dar cresterea absorbtiei gastrice a medicamentelor acide.
4
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Asocierea medicamentului cu alte substante medicamentoase.
Adsorbantele (caolin, carbune) - pot adsorbi o parte din substanta medicamentoasa reducind astfel
cantitatea disponibila pentru absorbtie.
Mucilaginoasele (infuzii de plante cu mucilagii in compozitie) - reduc contactul intre substanta
medicamentoasa si mucoasa absorbanta.
Ionii bi - si trivalenti - pot forma chelati cu substantele medicamentoase. reducind astfel solubilitatea
acestora si absorbtia (ex: tetraciclina, fluorochinolonele, bifosfonatii formeaza cu ionii de calciu, magneziu,
aluminiu, fier chelati greu absorbabili, prin urmare nu se asociaza cu antiacide, lactate, preparate cu fier)
Medicamente care influenteaza motilitatea gastrica - modifica timpul de golire a stomacului si deci
viteza absorbtiei intestinale:
antispasticele, parasimpatoliticele, morfinomimeticele - intirzie absorbtia intestinala deoarece intirzie
golirea stomacului
antiacidele, parasimpatomimeticele, cafeina - maresc absorbtia intestinala (accelereaza golirea
stomacului)
Medicamentele care modifica pH-ul gastric - antiacidele alcalinizante (bicarbonat de sodiu ) ridica
artificial pH-ul gastric crescind absorbtia gastrica a substantelor medicamentoase bazice; pot influenta
favorabil si absorbtia gastrica a substantelor medicamentoase acide, prin cresterea hidrosolubilitatii lor.
Asocierea medicamentelor cu bauturi. Bauturile acide - sucurile din fructe (pH=2,2-4,5), sifonul si coca-cola
(pH=2,4-2,7), vinul (pH=2,3-3,8) scad absorbtia gastrica a substantelor medicamentoase bazice si influenteaza
stabilitatea unor substante medicamentoase instabile la pH acid (ampicilina, oxacilina, eritromicina baza,
penicilina V). Aceste medicamente se administreaza la 2-3 ore dupa masa, cind pH-ul gastric este mai redus (nu
este atit de acid).
Asocierea medicamentelor cu alimente. In general prezenta alimentelor in tubul digestiv influenteaza negativ
absorbtia si biodisponibilitatea per os a medicamentelor, motiv penru care administrarea medicamentelor se
face, in general, pe nemincate (pe stomacul gol) - cu o ora inaite de masa / la 2-3 ore dupa masa.
Exceptie fac:
1) Medicamentele iritante pentru mucoase care trebuie administrate dupa o masa frugala (saruri
de potasiu si calciu, teofilina, aminofilina, antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene);
2) Medicamentele care au indicatii speciale farmacografice privind momentul optim de
administrare raportat la timpul meselor (inainte de masa cu 30 de minute anorexigenele, dupa
masa la 30-60 de minute antiacidele).
Exemple de substante medicamentoase a caror absorbtie este intirziata de asocierea cu alimente:
paracetamol, aspirina, furosemid.
Absorbtia substantelor medicamentoase depinde in mare masura de prezenta alimentelor in stomac deoarece
acestea determina variatii semnificative in motilitatea gastrica si viteza de evacuare a continutului stomacal in
intestin:
cresterea aciditatii, osmolaritatii si a valorii calorice, scad viteza de evacuare gastrica
acizii grasi, mono- si digliceridele micsoreaza viteza de evacuare gastrica
lichidele la temperatura corpului parasesc stomacul mai rapid decit cele mai calde sau mai reci
volumele mai mari de lichide sint evacuate mai rapid decit volumele mai mici
femeile au o viteza de evacuare gastrica mai mica decit barbatii.
5
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Timpul de injumatatire al evacuarii continutului stomacal pentru cele trei tipuri de componenti alimentari
este:
lichid = 30± 7 minute
solid digerabil = 154 ±11 minute
solid nedigerabil = 3-4 ore
Medicamentele lichide:
se elimina din stomac in circa o ora
administrate la 30 minute dupa un prinz se elimina din stomac intr-un timp mai mare de 2 ore.
Administrarea pe stomacul gol de doze unitare = comprimate/capsule gastrorezistente, sufera din partea
acestuia tratamentul fata de materiale nedigerabile, fara valoare calorica, iar rezidenta lor gastrica este variabila,
intre 5 minute si 3 ore.
Daca medicamentele administrate in doze unitare se asociaza cu un prinz:
usor (1500 KJ) evacuarea gastrica devine mai previzibila si are loc in 2-3 ore
consistent(3600 KJ) pot ramine in stomac pina la 12 ore.
Produsele medicamentoase sub forma de microparticule (pelete, microsfere) se elimina sub forma unor serii
de bolusuri; peletele se vor evacua mai lent in prezenta alimentelor.
Evacuarea peletelor depinde de diametrul, densitatea si viscozitatea continutului stomacal.
Peletele:
cu diametrul intre 1-5 mm se elimina cel mai rapid
cu densitate diferita de 1 se elimina mai lent, deoarece particulele mai usoare floteaza, iar cele
mai grele se depun si ies din curentul central apos
administrate cu un prinz usor s-au evacuat in 2ore
administrate cu un prinz consistent au o evacuare intr-un timp prelungit pina la 9 ore.
6
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
INVEGA
7
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Substante absorbite prin mucoasa sublinguala: substante cu liposolubilitate mare si active la doze
mici (nitroglicerina, izoprenalina, hormoni streoizi, fentanilcitrat)
comprimate subliguale (de talie foarte mica, cu dizolvare si cedare rapida a substantei
medicamentoase - pina la 3 minute)
aerosoli (nitroglicerina)
Avantaje
1) absorbtie rapida
2) latenta scurta este o cale de administrare utilizabila in urgente (criza de angina pectorala)
3) ocoleste degradarea sub actiunea sucurilor digestive
4) ocoleste bariera hepatica/ efectul de prim pasaj hepatic
9
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Calea nazala
Utilizare:
1) pentru actiune locala in rinite, inflamatii, infectii locale
2) actiune generala (pulbere de hipofiza posterioara / diabet insipid, cocaina)
solutii apoase izotonice si usor hipertone, solutii uleioase, administrate sub forma de instilatii,
badijonaj, spalaturi, spray, inhalatii
geluri nazale
Calea pulmonara
epiteliul alveolar
10
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Figura 12 Administrarea anestezicelor generale
Utilizarea caii - exclusiv pentru actiune locala (glaucom, conjunctivite, blefarite, keratite, cataracta, etc.)
Forme farmaceutice specifice caii oculare de administrare. Medicamentele administrate la acest nivel intra
in categoria celor obligatoriu strerile.
solutii apoase, izotone cu secretia lacrimala la concentratie 0,9%, cu pH intre 7,4 si 9,6
(monodoza, multidoza)
suspensii oftalmice
unguente oftalmice, cu punct de topire 33ºC (temperatura suprafetei ochiului)
sisteme terapeutice oftalmice (OTS), cu eliberare programata, prelungita a substantei
medicamentoase - sistemul “Ocusert” cu pilocarpina (sistemul adeziv Ocusert este un
rezervor, intre doua membrane care controleaza difuzia substantelor active, pe timp de mai
multe zile).
11
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
implante terapeutice solubile (ITS) - Lacrisert (contine lacrimi artificiale si substituie lacrimile
in deficitul lacrimal)
Figura 14 Lacrisert
In trecut administrarea pe cale vaginala a unor medicamente a fost facuta fara a avea in vedere posibilitatea
absorbtiei substantei medicamentoase prin epiteliul vaginal (pentru actiune exclusive locala‼).
S-a constatat ca secretia ciclica de hormoni estrogeni in ciclul ovarian induce variatii in histologia,
biochimia si fiziologia vaginului, prin urmare mucoasa vaginala poate suferi variatii ciclice si in
comportamentul la permeabilitatea fata de substantele medicamentoase.
12
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Valoarea pH-ului normal este de 4-5 si este determinat de acidul lactic format din glicogen sub influenta
bacilului Doderlein. Cantitatile de glicogen sint influentate de estrogeni; lumenul vaginal este o zona nesterila,
aici existind specii de Lactobacillus, Bacteroides, Staphylococcus epidermidis, bacterii partial patogene.
Utilizarea caii:
1) pentru actiune locala in afectiuni dermatologice (antipruriginoase, antifungice, antimicrobiene,
keratoplastice, keratolitice, etc)
2) pentru actiune generala
3) reflexa, cu efecte generale benefice
Psoriazis Scabie
13
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Locul absorbtiei:
1) epiteliul unistratificat de la nivelul foliculilor pilosi si glandelor sebacee (calea transfoliculara)
2) la nivelul epidermei (calea transepidermica) - absorbtie redusa
Masajul local produce vasodilatatie locala si comprimarea foliculului pilos cu expulzia sebumului,
facilitind patrunderea in folicul a substantei medicamentoase.
Aplicarea pansamentului ocluziv deasupra preparatului, determina cresterea hidratarii pielii si implicit a
absorbtiei.
Existenta leziunilor epidermice determina cresterea absorbtiei percutanate cu aparitia efectelor sistemice
(hepatotoxicitate dupa aplicarea tegumentara a taninurilor).
Utilizarea acceleratorilor de absorbtie (la prepararea formelor farmaceutice) care actioneaza prin cresterea
permeabilitatii stratului cornos fie in regiunea lipidica fie in regiunea proteinelor cheratinizate.
14
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
1) sterile si apirogene
2) izotone sau slab hipertone
3) pH egal aproximativ cu 7,4
15
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Calea intravenoasa (iv)
Timp de transport - 25-45 secunde (a fost determinat experimental utilizind solutie de clorura de sodiu
marcata care s-a administrat la nivelul antebratului, in vena cubitala si s-a urmarit timpul pina a ajuns la
nivelul piciorului).
Viteza de administrare este un factor care determina alura curbelor concentratiilor sangvine: o injectare
rapida (“bolus”) poate produce pe curba un pic instantaneu si consecutiv aparitia rapida a efectului (la
administrarea i.v. a clorurii de calciu si a gluconatului de calciu, chiar in timpul administrarii, pacientul indica
senzatie de caldura la nivelul capului si sub limba).
Se recomanda ca injectarea sa se faca in minimum 1 minut, timp necesar unui circuit complet al singelui,
deoarece la o injectare prea rapida pot fi declansate efecte brutale, la nivelul chemoreceptorilor si
baroreceptorilor din glomusul si sinusul carotidian si reflexe vegetative periculoase.
Nu se administreaza:
substante hemolitice
substante care precipita proteinele plasmatice
16
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
17
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Calea intraarteriala (ia)
Calea intracardiaca
Cale de administrare de exceptie; utilizata in stop cardiac/ reanimare cardiaca (adrenalina solutie 1 ‰ -
1/2 din fiola diluata cu 10 ml ser fiziologic).
Utilizarea caii intramusculare - indicata exclusiv pentru actiune generala (inclusiv forme farmaceutice cu
efect retard).
Absorbtia are loc la nivelul endoteliilor capilare din tesutul muscular (membrana lipidica cu pori mari).
Comparativ cu calea subcutanata prezinta:
18
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Factori specifici care influenteaza absorbtia pe cale intramusculara
Dependenti de medicament
greutatea moleculara: se pot absorbi si substante cu greutate mai mare decit 3000, prin
absorbtie pe cale limfatica;
substante greu difuzabile, in suspensie microcristalina, se absorb prin pinocitoza,
volumul favorabil este mai mic decit 5 ml, pentru ca absorbtia sa fie marita, prin reducerea
compresiei mecanice a capilarelor.
Dependenti de organism
Utilizarea caii subcutanate - indicata exclusiv pentru actiune generala (inclusiv forme farmaceutice
retard).
19
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Absorbtie mai lenta decit in cazul caii intramusculare (vascularizatie redusa). Cale dureroasa (inervatie
senzitiva bogata).
Factorii specifici care influenteaza absorbtia subcutanata (sint aceeasi ca la calea intramusculara).
Grabirea absorbtiei se face prin asociere de hialuronidaza (enzima care produce depolimerizarea acidului
hialuronic, mucopolizaharid din substanta fundamentala a tesutului conjuctiv).
solutii apoase, izotone cu pH 7,4, in volume de 0,5 – 2 ml; sint posibile si volume mari (500-
1000 ml), in administrarea sub forma de infuzii, pe timp de o ora.
suspensii foarte fine de substante greu solubile care se dizolva lent (protamin-zinc-insulina),
implante subcutanate, de forma plata (absorbitie mai mare decit cel sferic) sau sferica;
implantele biodegradabile sint ideale, deoarece necesita o singura interventie chirurgicala; se
administreaza in aceasta forma substantele greu solubile (hormoni),
micropompe osmotice, reincarcabile (micropompa cu insulina),
20
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Calea intraosoasa
Administrarea se face in maduva oaselor spongioase scurte sau late (stern, os iliac); absorbtia este rapida,
echivalenta cu calea intravenoasa.
Se utilizeaza exclusiv pentru actiune generala, mai ales in pediatrie, in situatii speciale.
Caile intraseroase
Seroasele sint membrane care captusesc cavitatile inchise ale organismului si invelesc organele; ele sint
formate din doua foite (parietala si viscerala), intre care exista un spatiu capilar care contine plasma
transsudata.
Se utilizeaza pentru actiune locala (antibiotice, enzime proteolitice); sint dureroase, administrarea fiind
precedata de anestezie locala.
Calea intraarticulara
Se utilizeaza exclusiv pentru actiune locala (antiinflamatoare); se administreaza solutii sau suspensii.
21
Farmacologie generala
FARMACOCINETICA GENERALA - absorbtia medicamentelor
Calea intrarahidiana (subarahnoidiana)
Administrarea se face printre vertebrele L2 – L5, intratecal, subarahnoidian (intre pia mater si arahnoida), in
lichidul cefalo-rahidian.
Calea intraventriculara
Este o cale de exceptie, administrarea facindu-se direct in ventriculii cerebrali. Se utilizeaza pentru actiune
locala (tumori cerebrale, encefalite virotice acute).
22