CELULELE STEM

BACESCU MARICICA MARCELA

AMG III GRUPA E
 CUPRINS:

1. CE SUNT CELULELE STEM?

2. CE TIPURI DE CELULE STEM EXISTA?
3. CLASIFICAREA CELULELOR STEM,DUPA MODUL DE
COLECTARE
4. TOTIPOTENT vs. PLURIPOTENT vs. MULTIPOTENT
5. CUM SUNT UTILIZATE CELULELE STEM IN MEDICINA?
6. CARE SUNT RISCURILE PREZENTATE DE CELULELE STEM?
7. CE BOLI VINDECA?
8. CUM SE RECOLTEAZA
9. TIPURI DE TRANSPLANT DE CELULE STEM AUTOLOG/ALOGEN
10.STOCAREA CELULELOR STEM
11.BIBLIOGRAFIE
CUM SE RECOLTEAZAUM SE RECOLTEAZA
1.Celulele stem sunt celule prezente în toate organismele multicelulare care se
pot multiplica (auto-regenerare) şi care se pot diferenţia. La oameni,celulele
stem au capacitatea de a transforma fiecare celulă dintr-o fiinţă umană adultă,de
exemplu celulele pielii,celulele creierului şi celulele din vasele sanguine.
Într-un embrion aflat în curs de dezvoltare,celulele stem se pot diferenţia în toate
ţesuturile embrionare specializate. La adulţi,celulele stem şi cele progenitoare
acţionează ca un sistem de refacere/vindecare pentru organism,realimentând
celulele specializate.
Cercetarea desfăşurată în domeniul celulelor stem este în desfăşurare de peste 50
de ani,deoarece celulele stem au capacitatea unică de a se divide şi replica în
mod repetat. În plus,natura lor nespecializată le permite să devină o mare
varietate de tipuri de ţesut,ceea ce le conferă un potenţial enorm pentru utilizarea
în medicina regenerativă.
Celulele stem sunt celule umane care au capacitatea de a se dezvolta în mai
multe tipuri de celule diferite,de la celulele musculare la celulele creierului. În
unele cazuri,acestea au și capacitatea de a repara țesuturile deteriorate.
Cercetătorii consideră că terapiile pe bază de celule stem pot fi utilizate pentru a
trata afecțiuni devastatoare precum paralizia sau boala Alzheimer.
2.Ce tipuri de celule stem exista?
Există diversitate de categorii de celule stem,inclusiv:
 Celulele stem embrionare (CSE) – Acesta este singurul tip de celule
stem care este controversat. CSE sunt derivate din blastociste,o etapă în
cursul de dezvoltare al unui embrion. Ele se pot transforma în orice tip de
celulă din corpul uman.
 Celule stem perinatale – Aceste celule sunt obţinute în timpul perioadei
imediat premergătoare şi post naştere. Colectarea acestor tipuri de celule
nu are impact asupra dezvoltării fătului sau a nou-născutului,astfel încât
acestea fac parte din categoria celor necontroversate.
 Celule stem adulte – Acestea sunt celule din categoria necontroversata
care se găsesc la adulţi vii. Toată lumea are celule stem prezente în
măduva osoasă,grăsime (ţesutul adipos) şi în multe alte zone ale
organismului.
 Celule stem pluripotente induse (celule SPI) – celulele SPI au fost
descoperite în anul 2006. Ele sunt parte a categoriei necontroversate,
deoarece sunt celule adulte care pot fi reprogramate genetic într-un
laborator. La fel că celulele stem embrionare,ele se pot transforma în orice
celulă din corp.
 Celulele stem canceroase (CSC) – celulele stem canceroase sunt un tip
de celule stem pe care biotehnologia şi companiile farmaceutice le
explorează,deoarece ele joacă un rol important în facilitarea formării
tumorilor. Companiile care studiază CSC-urile sunt interesate să
descopere modul de gestionare şi prevenire a cancerului.
Iniţial,toate celulele stem au fost clasificate fie drept celule stem adulte,fie drept
celule stem embrionare (CSE). Totuşi,între timp,a fost identificată o gamă
variată de tipuri de celule stem. Când celulele SPI au fost descoperite în 2006,
comunitatea cercetătorilor a obţinut un nou tip de celule stem care posedă
majoritatea caracteristicilor CSE,fără a fi controversate.
3. Clasificarea celulelor stem după modul de colectare

 Celule stem embrionare Celule stem derivate din embrioni

(controversate).
 Celule stem prenatale Celule stem derivate din făt sau structuri de
susţinere (necontroversate).
 Celule stem postnatale Celule stem derivate dintr-un proaspăt nou-
născut (necontroversate).
 Celule stem adulte Celule stem provenite de la oameni vii
(necontroversate). Tipurile comune includ celule stem mezenchimale
(CSM),celule stem hematopoietice (CSH) şi celule stem neurale (CSN),
printre altele.
4. Totipotent vs. Pluripotent vs. Multipotent

Pentru a înţelege potenţialul funcţional al fiecărui tip de celule stem,oamenii de

ştiinţă descriu gradul în care se pot diferenţia în alte tipuri de celule. Utilizează
următoarele definiţii pentru a înţelege potenţialul funcţional al celulelor stem:
 Celule stem totipotent celulele care au capacitatea de a forma un întreg
organism.
 Celule stem pluripotent celulele care dau naştere celor mai multe, dar
nu tuturor ţesuturilor din organism.
 Celule stem multipotent celulele nediferenţiate care se limitează la a da
naştere unei populaţii specifice de celule.
Celulele stem embrionare umane (CSEU) sunt celule totipotent care sunt
derivate din embrionii care au fost creaţi în clinicile de fertilizare cu
consimţământul informat al donatorilor. Celulele stem pluripotent şi multipotent
au o capacitate de diferenţiere mai limitată decât celulele stem totipotent. De
exemplu,celulele stem sanguine multipotent se pot diferenţia în celule roşii
(eritrocite),celule albe (leucocite) şi trombocite din sânge,dar nu pot deveni nici
un alt tip de celule.
5.Cum sunt utilizate celulele stem în medicină?
Astăzi,majoritatea clinicilor medicale care oferă tratamente cu celule stem
administrează celulele stem mezenchimale (CSM),care-şi au originea în ţesutul
adipos sau în măduva osoasă. MSC-urile sunt un tip de celule stem multipotent
care sunt cercetate pentru utilizarea în domenii precum refacerea ortopedică,
gestionarea durerii,artrită,astm şi multe altele. MSC au o capacitate puternică de
a exercita efecte asupra celorlalte celule din corpul uman,un fenomen cunoscut
sub numele de „semnalizare paracrină”.
Deşi există riscuri atunci când terapiile celulare sunt efectuate pe oameni,un
număr mare de dovezi ştiinţifice sugerează că MSC pot fi sigure pentru uzul
pacientului atunci când sunt administrate şi monitorizate corespunzător. Există
un nivel suplimentar de siguranţă care apare atunci când celulele stem sunt de
tip multipotent (limitate în capacitatea lor de diferenţiere). Este,de asemenea,mai
sigur ca aceste celule stem să fie auto-derivate („autolog”),decât să provină de la
altcineva („alogene”).
Un alt tip de celule stem care este utilizat în mod obişnuit în medicină este cel al
celulelor stem hematopoietice (CSH). Transplantul de celule CSH a fost folosit
de zeci de ani ca un mijloc de reconstrucţie a sistemului imunitar după ce un
pacient a suferit de expunere la radiaţii sau a urmat procedura de chimioterapie.
6.Care sunt riscurile prezentate de celulele stem?

Există multe companii care încearcă să introducă terapii legale cu celule stem în
practica medicală. Din nefericire,există,de asemenea,nereglementate care se
ocupă de celulele stem şi care le oferă pacienţilor terapii cu celule stem
neverificate şi nesigure.
Unul dintre riscurile celulelor stem de tip totipotent (celulele stem embrionare şi
celulele SPI) este că acestea au potenţialul de a produce o multiplicare
necontrolată. Cea mai mare preocupare legată de aplicabilitatea clinică a acestui
tip de celule este tendinţa acestora de a forma tumori. Celulele stem de tip
pluripotent şi multipotent prezintă un risc mai scăzut de producere şi formare a
tumorilor,dar pot contribui la o creştere a tipului de ţesut greşit pentru o zonă
specifică în interiorul corpului uman. În plus,celulele SPI sunt manipulate
artificial în cadrul unui procedeu de laborator,astfel încât există posibilitatea ca
aceste celule să acţioneze în moduri total neaşteptate.
Deoarece multe dintre aceste riscuri pot fi atenuate şi monitorizate,celulele stem
sunt în prezent cercetate în sute de studii clinice la nivel mondial. Majoritatea
acestor studii clinice implică utilizarea celulelor stem mezenchimale (MSC) şi a
celulelor stem hematopoietice(CSH).
O complicație a transplantului alogen este faptul că organismul pacientului în
ciuda tratamentului pentru a suprima sistemul imunitar poate respinge celulele
stem donate înainte ca acestea să poată grefa în măduva osoasă. Celulele imune
ale pacientului pot vedea celulele donatorului ca străine și le poate distruge.
O altă complicație a transplantului alogen este faptul că celulele imune de la
donator (grefa) pot ataca celule sănătoase din corpul pacientului (gazda).
Aceasta se numește „boala grefa contra gazdă” (GVHD). Părțile corpului care
sunt afectate cel mai frecvent de GVHD sunt pielea,intestinele,ficatul,mușchii,
articulațiile și ochii. Boala grefa contra gazdă poate fi ușoară, moderată sau
severă. Există tratamente pentru GVHD,dar la unii pacienți,GVHD nu răspunde
la tratament și poate fi fatală.
Transplanturile de celule stem alogene pentru pacienții care sunt mai în vârstă
sau au o stare generală de sănătate precară sunt relativ puțin frecvente. Acest
lucru se datorează faptului că terapia de condiționare pre-transplant nu este în
general bine tolerată de acești pacienți,în special de cei cu organe interne care
funcționează slab. Cu toate acestea, transplanturile alogene de celule stem cu
intensitate redusă pot fi un tratament adecvat pentru unii pacienți mai în vârstă
sau foarte bolnavi.
7. BOLI TRATABILE CU CELULE STEM
Transplantul cu celule stem hematopoietice recoltate din sângele cordonului
ombilical a început să se folosească în practica medicală,în mod constant,încă
din 1988. Se estimează că în fiecare an se fac cca 60.000 de transplanturi cu
celule stem hematopoietice în întreaga lume. Conform Comitetului European
pentru Transplantul de Organe – 2016,au fost efectuate peste 35.000 de
transplanturi cu celule stem ombilicale.
Diagnosticele pentru care se pot face transplanturi cu celule stem se împart în 3
categorii: terapii standard,terapii în studiu clinic,tratamente experimentale.
Sangele ombilical contine celule stem care pot salva vieti. Pacientii care necesita
un transplant de celule stem vor primi celule din una din cele trei surse: maduva
osoasa,sangele circulant sau sangele din cordonul ombilical.
Primele doua surse exista la toti adultii sanatosi,dar sangele ombilical poate fi
recoltat si stocat doar la nastere. Este mult mai usor ca pacientii care au nevoie
de transplant sa fie compatibili cu sangele ombilical,decat cu celelalte doua
surse de sange adult.

Nasterea este de asemenea o oportunitate unica de a va ajuta familia stocand

sangele ombilical al copilului dumneavoastra.
Pacientii care sufera un transplant se recupereaza mai bine cand primesc celule
stem de la un donator inrudit,decat de la unul neinrudit. Pe viitor,daca vor exista
progrese ale medicinei regenerative – care pot „repara” corpul pacientului cu
propriile celule stem – atunci copii ai caror parinti au stocat sangele lor
ombilical,vor avea un acces mai bun la aceste tratamente .
Pentru bolile enumerate mai jos,transplantul de celule stem hematopoietice este
tratament standard – se utilizează în mod standardizat ca terapie standard,alături
de alte terapii medicamentoase;i se cunosc indicaţiile,contraindicaţiile,
modalităţile de administrare,dozele optime,efectele adverse etc. Pentru aceste
boli,transplantul cu celule stem nu mai este de mult timp o noutate pentru
medici.
Cele mai multe dintre diagnosticele pentru care transplantul cu celule stem este
terapie standard sunt boli ale sângelui,acoperind întreaga paletă a sistemului
hematologic – de la afecţiuni ale celulelor stem din măduvă și până la boli ale
diferitelor tipuri de celule din circulaţia sanguină.
 Leucemii
 Limfoame
 Anemii
 Anomalii moștenite ale globulelor roșii
 Anomalii moștenite ale trombocitelor (trombocitele sunt celule ale
sângelui cu rol în coagularea sângelui)
 Amegacariocitoza / Trombocitopenie Congenitală
 Trombastenia Glanzmann
 Tulburări moștenite ale sistemului imun – imunodeficiențe severe
combinate (SCID)
 Anomalii Moștenite ale Sistemului Imun – Neutropenii
 Alte Anomalii moștenite ale Sistemului Imun
 Tulburări Mieloproliferative
 Tulburări Fagocitare
 Cancere ale maduvei osoase
 Leucodistrofii
 Transplanturi pentru Tulburari Metabolice Moștenite –
Mucopolizaharidoze
 Transplanturi pentru boli congenitale ce afectează sistemul imun și alte
organe
  Boli de Stocare Lizozomală
 Alte Tulburări Metabolice Congenitale
 Tumori solide ce nu își au originea în sânge sau în sistemul imun
 Boli autoimune
 Boli cardiovasculare
 Boli neurologice
 Boli ortopedice
 Terapii genice și cu celule stem
 Alte tulburări congenitale
 Indicații noi Terapie genică și cu celule stem
 Boli neurologice
 Medicină Regenerativă

Cercetătorii spun că celulele stem sunt tratamentul viitorului. Până în

prezent,oamenii de știință susțin că există aproximativ 70 de boli care pot fi
filtratate datorită celulelor stem prelevate din cordonul ombilical.
Totuși,specialiștii atrag atenția că aceste celule se găsesc într-o cantitate
redusă,motiv pentru care acestea își pierd valabilitatea pe măsură ce copilul
crește,iar cantitatea de celule extrase dintr-o pungă de sânge recoltat poate fi
folosită doar pentru un copil care cântăreşte 30 de kilograme.
De asemenea,specialiștii atrag atenția că celulele recoltate se pot folosi doar în
cazul rudelor și nu pentru cel de la care au fost recoltate. Pentru ca terapia cu
celule stem să aibă succes,trebuie luați în considerare o serie de factori. Trebuie
ales tipul adecvat de celule stem,iar celulele stem trebuie să fie potrivite
destinatarului,astfel încât acestea să nu fie distruse de sistemul imunitar al
receptorului.
În prezent,cercetătorii examinează utilizarea celulelor stem pentru a regenera
țesutul deteriorat sau bolnav în multe afecțiuni,inclusiv în:
 boli de inimă;
 boala Parkinson;
 leziuni ale măduvei spinării;
 diabetul zaharat;
 scleroza laterală amiotrofică;
 artrită;
 arsuri.
8.Cum se recolteaza?
Recoltarea celulelor stem din sangele cordonului ombilical se va efectua ex-
utero,imediat dupa nasterea copilului. Este o procedura foarte simpla,care
dureaza cateva minute si nu implica nici un fel de dureri sau riscuri.
Celulele stem se recolteaza indiferent de tipul de nastere pentru care optati. E
bine de stiut ca anestezia epidurala nu reprezinta o contraindicatie pentru
recoltare. In schimb,contraindicatii absolute in acest caz sunt: HIV,HTLV,sifilis
activ,infectie activa cu virus hepatitic B si C si cytomegalovirus.
De recoltare se va ocupa medicul cu echipa care va asista la nastere. Odata ce
inceteaza bataile cordonului ombilical, medicul va sectiona cordonul ombilical,
desprinzand nou-nascutul de acesta si abia atunci va incepe recoltarea propriu-
zisa. Toate activitatile legate de recoltare se realizeaza in conditii
aseptice,folosind manusi chirurgicale si masca chirurgicala.
Cordonul este intai dezinfectat in zona in care urmeaza sa fie punctionat,pentru a
se evita orice fel de contaminare a sangelui colectat. Se introduce acul in vena
ombilicala,permitand curgerea sangelui prin acesta direct in punga
speciala,prevazuta cu substanta anticoagulanta. Se agita usor punga pe tot
parcursul recoltarii,pentru a permite amestecarea sangelui cu anticoagulantul.
Cantitatea de sange recoltata nu trebuie sa respecte o valoare precisa,aceasta
putand varia de la 20 pana la 200 ml.
Odata finalizata colectarea de sange din cordonul ombilical,se completeaza un
formular cu date despre recoltare si se introduce, alaturi de punga cu sangele
recoltat,in kit-ul care se sigilieaza. Dupa sigilare,se va contacta banca de celule
stem pentru a se anunta recoltarea,iar banca se va ocupa se ridica kit-ul din
maternitate si transportarea acestuia catre locul in care va avea loc stocarea
propriu-zisa.
9. Transplant de celule stem autolog

Transplantul de celule stem autolog presupune preleva celulele stem din propriul
corp și se pot transplanta ulterior,după ce au fost îndepărtate celulele deteriorate
sau bolnave. Celulele stem sunt colectate în prealabil de la pacient și sunt
înghețate. După ce pacientului i se administrează doze mari de chimioterapie,fie
cu sau fără radioterapie,celulele stem sunt apoi reintroduse în corp. Acest tip de
transplant este adesea folosit pentru a trata cancerul de sânge,cum ar fi limfomul
Hodgkin,limfomul non-Hodgkin și mielomul.
Scopul unui transplant de celule stem autolog este de a restabili capacitatea
organismului de a face celule sangvine normale după chimioterapie sau radiații
cu doze mari. Astfel de tratamente intensive distrug de obicei celulele
canceroase mai bine decât tratamentele standard,dar aceste tratamente cu doze
mari sunt toxice și distrug și celulele stem producătoare de sânge din măduva
osoasă. De aceea,celulele stem sunt îndepărtate înainte de tratament,astfel încât
acestea să fie reinfuzate după tratament,pentru a face celule sangvine noi în
măduva osoasă. Acest procedeu se numește „grefare”.

Transplant de celule stem alogen

Transplantul de celule stem alogen necesită un donator pentru că presupune
prelevarea de celule stem sănătoase din sânge sau din măduva osoasă a unei
persoane în mod ideal,un membru apropiat al familiei cu același tip de țesut sau
cu ţesut similar.
Înainte de un transplant alogen de celule stem,pacientul este supus
chimioterapiei și uneori,a radioterapiei. Acest tratament de condiționare are ca
rol distrugerea celulelor canceroase din organism. Acest lucru permite celulelor
donatoare să se deplaseze prin fluxul sangvin în măduva osoasă,unde celulele
donatoare vor începe să crească și să producă noi celule sangvine,inclusiv celule
roșii,trombocite și celule albe.
Când un transplant are succes,celulele stem donatoare pot înlocui celulele stem
din măduva osoasă. Unul dintre beneficiile transplantului de celule stem alogene
este faptul că,după ce celulele donate ajung la pacient,creează un nou sistem
imunitar. Celulele donate produc celule albe din sânge care atacă celulele
canceroase rămase în corpul pacientului. Acest pas poate fi chiar mai important
decât regimul de condiționare foarte intens care se administrează pentru a
distruge celulele canceroase. Acest beneficiu poate apărea numai în transplantul
de celule stem alogene.
10.Stocarea celulelor stem

Stocarea celulelor stem se face în criotancuri la temperaturi cuprinse între -170

°C și -196 °C,în vapori de azot lichid.
Astfel, celulele stem,obţinute fără niciun risc pentru copil şi mamă,fără
probleme de ordin etic şi disponibile la cerere pentru tratamente medicale se pot
păstra pe perioade de zeci de ani.
11.Bibliografie:

 Site: https://en.wikipedia.org/wiki/Stem_cell
 Site: https://euromaterna.ro
 Site: https://www.reginamaria.ro/maternitati/celule-stem
 Site: https://www.biogenis.ro