Abuzul psihic

Ciulin Iulia-Denisa
Grupa: E
Anul: III
 Abuzul
Abuzul reprezintă orice acțune voluntară a unei persoane
care se află într-o relație de răspundere, încredere sau de
autoritate față de acesta, prin care sunt periclitate viața,
dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau sicială,
integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului și
se clasifică drept abuz fizic, emoțional psihologic, sexual și
economic

 Manifestări ce pot fi considerate abuzuri psihice

În primul rând, abuzul psihic poate fi perceput diferit de fiecare
persoană în parte, din perspectiva intensității, dramatismului,
dar și a efectelor. Dar, independent de percepția victimelor,
putem vorbi despre abuz psihic în următoarele situații:
 Certuri, scandaluri, amenințări fizice
 Bătăi, lovituri
 Abuz sexual
 Atitudine condescendentă din perspectivă intelectuală,
financiară, a poziției sau rolului social
 Afecțiunile pe care le poate declanșa abuzul psihic
Din perspectivă psihologică, afecțiunile ce pot fi cauzate de
abuzul psihic pot fi următoarele:
 Tulburarea bipolară
 Depresia
 Anxietatea
 Atacuri de panică
 Gânduri suicidale
 Tulburări de personalitate (tulburarea borderline, tulburare
obsesiv-compulsivă, tulburare antisocială, pasiv agresivă)
 De asemenea, pot fi afectați și alți parametri psihofuncționali,
cum ar fi:
 Somnul (coșmaruri, insomnie, somn întrerupt)
 Alimentația (obezitate, anorexie, bulimie, mâncat obsesiv-
compulsiv)
 Viața sexuală perturbată (anorgasmie, frigiditate)
 Viața socială ) victima nu-și mai dorește să iasă din casă sau îi
este teama să se întâlnească/ comunice cu alte persoane)
 Viața profesională (victima nu se mai poate concentra la
muncă, pot apărea conflicte ce duc la pierderea lucului de
muncă, poate întârzia pentru că nu se odihnește îndeajuns sau
își poate pierde capacitatea de efort)

 Ce poate face o persoană care este abuzată psihic?

Totul depinde de situație, însă pașii ce trebuie urmați, modul
general, pot fi urmatorii:
1. Apelează la autorități (poliție, avocat) pentru a-și cunoaște
drepturile și pentru a incerca să-și facă partenerul conștient de
gravitatea faptelor lui.
2. Apelează la familie, prieteni sau colegi pentrua încerca o formă
de consiliere a anizatorului. Este posibil ca acesta, în cazul în
care este pus în situația de a vorbi despre abuzurile pe care le
produce, să își dea seama că greșește și să își dorească sa-și
îndrepte comportamentul.
3. Apelează la psiholog pentru psihoterapie individuală. Poate
înțelege de ce s-a ajuns în situația respectivă și dacă mai sunt
minime șanse de îndreptare a abuzatorului. În caum în care
acesta deja suferă de o tulburare psihică gravă sau o adicție, va
fi necesar să își rezolve aceste probleme înainte de orice.
4. Apelează la psiholog pentru ședințe de tarapie de cuplu. În
cazul în care abuzatorul este de acord, se pot face ședințe de
 cuplu prin care acesta să descopere cum a ajuns în situația
respectivă, dar și ce poate face pentru a-și recăpăta echilibru,
pentru ca mai apoi să se încerce ameliorarea daunelor sau
traumelor produse de abuzator.
Orice abuzator, din perspectiva psihologică, poate fi în această
situație din treimotive: pentru că are o tulburare psihică, are
comportamentul și judecata influențate de o substanță (droguri,
alcool, medicamente) sau pentru că este ori a fost el însuși o
victimă a abuzului, fie el fizic sau psihic.
De aceea, putem spune că problema abuzului este una gravă și
trebuie remediată cât mai curând posibil, indiferent dacă pentru
asta avem nevoie de o autoritate așa cum este poliția sau dacă
este necesară internarea abuzatorului (eventual pentru
medicație sau dezintoxicare).

Relații și familie
Violența psihică: simptome și repercusiuni
Abuzul mintal e o forma de violență psihică, care afectează
mintea, făcând subiectul abuzului să simtă că nu are nicio
valoare și că este neputincios în orice situație. Potrivit
specialiștilor, violența psihică include atât abuzul verbal, cât si
abuzul de natura psihologică, mai subtil.

 Violența psihică: simptome și repercusiuni

Zilnic ne sunt aduse la cunoștință cazuri de femei care au
fost pornite pentru conștientizarea, dar și pentru combaterea
violenței domestice, majoritatea acestora au lăsat la o parte un
alt aspect: maltratarea sau violența psihică, care, în timp, poate
avea efecte covârșitoare.
 Femeia este principala victima a violenței psihice

Violența psihică se materializează sub forma unor

comportamente menite să supere, să facă rău și să aibă un efect
negativ asupra stimei de sine a persoanei lezate. După un timp,
această persoană începe să dezvolte probleme de identitate, îi
scade stima de sine și ajunge să depindă emoțional de persoana
care îi aplică acest tratament.
Abuzul mintal este o formă de violență psihică, care afectează
mintea, făcând subiectul abuzului să simtă că nu are nicio
valoare și că este neputincios în orice situație. Potrivit
specialiștilor, violența psihică include atât abuzul verbal, cât și
abuzul de natură psihologică, mai subtil. Abuzul psihologic
poate să ia forma manipulării, a intimidării ori a refuzului de a
face pe plac victimei. Învinovățirea este, de asemenea, o formă
de violență psihologică.
În majoritatea cazurilor, persoana maltratată nu este conștientă
de acest aspect, iar când ajunge să asimileze această informație
este deja prea târziu, simțindu-se depășită de situație și în
imposibilitatea de a lua atitudine. Este indicat ca în aceste
momente, “victima” să beneficieze de sprijinul familiei și al
celor apropiați.

 Semnele violenței psihice

Persoana maltratată este, de cele mai multe ori,
ridiculizată în public, criticată, umilită.
 Ideile sale nu sunt recunoscute, nu este lăsată să ia o decizie,
este frecvent manipulată și amenințată cu o posibilă despărțire.
Însă violența poate lua și formă unei griji absolute,
bolnăvicioase, paternale, în care victima este ferită de orice
aspect natural și cotidian, izolată într-un glob de sticlă.
Cele mai frecvente semne care trădează o persoană care îi
abuzează emoțional pe cei din jur sunt:
1. Țipetele, vorbitul urât
2. Insultele, înjosirea
3. Amenințările, intimidarea
4. Ignorarea și izolarea persoanei abuzate
5. Negarea abuzului și învinovățirea victimei.

 Victimele violenței psihice

Astfel de persoane sunt “date de gol” de comportamentul
retras, survenit dupa o anumită perioadă, mențin privirea în
pământ, dezvoltă o teamă generală sau un sentiment de vină,
sunt timide și demotivate.
Pot apărea însă și simptome fizice: dureri musculare,
oboseală, dureri de cap, probleme digestive. De preciat este și
faptul că acest tip de violență nu se manifestă doar în cadrul
unui cuplu, ci și la serviciu, la școală, în relațiile dintre părinți
și copii.
  Factorii de risc pentru violența psihologică
Există persoane care sunt predispuse abuzului mintal:
I. Consumatorii de alcool sau droguri
II. Femeile cu vârste cuprinse între 17-34 ani
III. Persoanele în primii 5 ani de căsnicie
IV. Persoanele șomere
V. Persoanele cu probleme financiare
VI. Persoanele care își schimbă des domiciliul sau locul de muncă

 Exemple de abuz emoțional

Există câteva situații clare în care abuzul emoțional este
evident:
1. Amenințarea cu abandonul
2. Inducerea senzației de teama victimei abuzului
3. Discurs defaimator
4. Înjosirea unei persoane pentru că vorbește o anumită limbă ori
din cauza originilor sale
5. Interpretarea greșită a spuselor victimei, în mod intenționat
6. Lipsa de respect față de un individ
7. Tratarea unui individ ca și cum acesta ar fi majordom sau copil
8. Criticile constante la adresa unei persoane
9. Pedepsirea unei persoane

 Ce e de făcut atunci când ai de-a face cu violența psihică

Dacă ești victima violenței psihice, ascultă-ți insctinctele;
nu meriți ce ți se întâmplă, așa că trebuie să faci ceva pentru a
ieși din situația în care te afli.
În primul rând, acceptă că nu ești vinovat pentru tratamentul
care ți se aplică. Nu încerca să găsești scuze abuzatorului.
Apoi, stabilește limitele peste care nu vei mai permite
partenerului să treacă. Indicat ar fi să ieși din relația în care ești
 abuzată psihic, indiferent de cât de greu ți-ar fi. Un psiholog te
va ajuta să depășești greutățile. Oferăți apoi timp pentru a te
reface. Acceptă sprijinul emoțional oferit de familie și prieteni.

Abuzul asupra copilului

Abuzul asupra copilului face referire la orice formă de
maltratare sau neglijare a unui adult față de o persoană cu
vârsta sub 18 ani. Persoana matură poate fi un părinte, membru
al familiei sau un alt îngrijitor, inclusiv antrenori sau profesori.
Acțiunea poate fi violentă sau nu.
Abuzul asupra copilului poate avea următoarele forme:
 Fizic
 Emoționa
1. Abuzul fizic asupra copilului
Abuzul rezultă adesea din problemele cu care se pot confrunta
părinții sau îngrijitorii copilului, care pot fi de natură mintală,
financiară sau de sănătate
Cele mai întâlnite forme de abuz de acest tip sunt:
 Opărire
 Sufocare
 Ciupire excesivă, pălmuire
 Legare
 Reținerea mâncării sau a medicamentelor
 Obligarea la muncă fiică
Chiar dacă aceste acțiuni sunt extrem de violente și sunt
considerate drept infracțiune, foarte mulți copii din toată lumea
trăiesc astfel de lucruri în sânul familiei sau la școală.
2. Abuzul psihic asupra copilului
Abuzul psihologic asupra copilului se întâmplă atunci când
copilul este deaprobat constant, nu este susținut din punct de
vedere moral, nu i se acordă suguranță în forțele proprii, iubire
și respect. Un monor ce trece prin asta este unul lipsit de
încredere, curaj și prieteni, deoarece are tendințe de a rămâne
izolat, din teama de a nu fi respins. Pin urmare, acest
comportament poate avea un impact major asupra celui mic,
 care este adesea tratat și discutat la maturitate, cu ajutorul unui
psiholog.

Cele mai frecvente forme de abuz psihic sunt urmatoarele

actiuni:
 Interzicerea exprimării opiniei
 Ridiculizarea vorbeloe
 Punerea la tăcere
 Batjocorirea
 Intimidarea
 Șantajul emoțional
 Violența verbală
 Umilirea
 Limitarea contactului social
De cele mai multe, ori copii care sunt abuzați în acest fel sunt
retrași, liniștiți, tăcuți și fricoși. De asemenea, poate fi
observată și lipsa de atașament față de un părinte.

Consecințele abuzului asupra copilului

Cercetările realizate până în prezent susțin faptul că oamenii
care au suferit în copilărie de diferite tipuri de abuz au șanse
crescute de a suferi de dependență de droguri sau de alcool.
Urmările pe termen lung cu privire la sănătatea mintală includ
perioade dese de depresie sau risc crescut de comitere a unor
infracțiuni grave.
Pe lângă faptul că acești micuți pot deveni adulți cu stimă
scăzută de sine și cu sentimente regulate de vinovăție, abuzul
asupra copilului este prevăzut pedepsit și de stat, așa cum se
prevede și în legislație. Adulții care prezintă astfel de dereglări
comportamentale și sunt sesizați de către Direcția Generală de
Asistență Socoală și Protecția Copilului pot fi decăzuți din
drepturile părintești și pot fi pedepsiți cu închisoarea, în urma
unui dosar penal.
Niciun părinte nu are, de fapt, dreptul de a avea un
comportament negativ asupra copiilor.
Indiferent dacă aceștia greșesc, este ceva normal. Ai grijă de
micuțul tău, ajută-l să fie sănătos, oferă-i jucării, fă-ți timp
pentru el și uită de celelalte supărări atunci când îți petreci timp
cu el.
Cel mai important lucru într-o familie este ca părinții să își
iubească prichindeii și să le și arate. Așa că fă tot ce poți pentru
a educa și pentru a îngriji membrii mici din familie. Doar așa
va avea parte de fericire.
 Abuzul psihic la locul de muncă
 Ce înseamnă abuzul psihic la locul de muncă și cum se
sancționează
Constituie abuzul moral la locul de muncă și se sancționează
disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice
comportament exercitat cu privire la un angajat, de către un alt
angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern
și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere
ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept
scop sau efect o deteriorare a condițiior de muncă prin learea
drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății
sale fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului
profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare
dintre urmatoarele forme:
a) Conduită ostilă sau nedorită
b) Comentarii verbale
c) Acțiuni sau gesturi
Constituie abuz psihic la locul de muncă orice comportament
care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingera
demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau
grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând
climatul de lucru.
În înțelesul preentei legi, stresul și epuzarea fizică intră sub
incidență abuz psihic la locul de muncă.
Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de
abuz psihic. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau
discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare,
formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor
de muncă, din cauza că a fost supus sau că a refuzat să fie
supus abuzului psihic la locul de muncă.
 Angajații care săvârșesc acte sau fapte de abuz psihic la locul
de muncă răspund disciplinar, în condițiile legii și
regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea
disciplinară nu înlatură răspunderea contravențională sau
penală a angajatului pentru faptele respective.
 Obligații pentru angajatori
Angajarorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în
scopul prevenirii și combaterii actelor de abuz psihic la locul
de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al
unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc
acte sau fapte de abuz psihic.
Angajatul victimă a abuzului trebuie să dovedească elementele
de fapte ale abuzului, sarcina probei, în condițiile legii.
 Sancțiuni pentru angajatori
Ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de abuz psihic
la locul de muncă, instanța de judecată poate, în condițiile
legii:
a) Să dispună obligarea angajatorlui la luarea tuturor măsurilor
necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de abuz cu privire
la angajatul în cauză.
b) Să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în
cauză
c) Să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei
despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor
salariale de care a fost lipsit
d) Să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor
daune compensatorii și morale
e) Să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a
sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul
are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către
medicul de medicină a muncii
f) Să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidențelor
disciplinare ale angajatului.
 Cuprins

Abuzul
 Manifestări ce pot fi considerate abuzuri psihice
 Afecțiunile pe care le poate declanșa abuzul psihic
 Ce poate face o persoană care este abuzată psihic?
Relații și familie......Violența psihică: simptome și
repercusiuni
 Semnele violenței psihice
 Factorii de risc pentru violența psihologică
 Exemple de abuz emoțional
Abuzul asupra copilului
 Cele mai frecvente forme de abuz psihic sunt urmatoarele
actiuni
 Consecințele abuzului asupra copilului

Abuzul psihic la locul de muncă

 Ce înseamnă abuzul psihic la locul de muncă și cum se
sancționează
 Obligații pentru angajatori
 Sancțiuni pentru angajatori