PROIECT- PSIHOPATOLOGIA COPILULUI ȘI

ADOLESCENTULUI

MATEI ANDREEA GRUPA1-SUBGRUPA2

Fobiile
◦ Fobiile sunt tulburări psihice care se manifestă printr-o teamă persistentă, evitare, o stare intensă de
anxietate.
◦ Copilul recunoaşte faptul că teama este excesivă şi nerezonabilă
◦ Fobiile pot fi simple sau sociale.
◦ Fobiile sociale-cele mai frecvente la copii,includ teama de a vorbi sau de a mânca în public.
Fobia socială(tulburarea anxioasă socială)
◦ Conform manualului de diagnostic DSM-5, tulburarea anxioasa sociala (fobia sociala) reprezinta frica
sau anxietatea intensa privind una sau mai multe situatii sociale in care individul ar putea fi expus
evaluarii celorlalti, in interactiunile sociale, cand trebuie sa sustina o conversatie sau sa cunoasca
persoane noi, cand sunt observati in timp ce mananca sau beau in public ori cand tin un discurs. Frica sau
anxietatea este considerata disproportionata fata de riscul real de a fi evaluat negativ sau fata de
consecintele unei astfel de aprecieri negative. Indivizii cu tulburare anxioasa sociala supraevalueaza
consecintele negative ale situatiilor sociale.
◦ Componenta comportamentala a anxietatii sociale este evitarea. Peroanele care traiesc fobia sociala vor
evita total situatiile sociale.
◦ Cercetarile arata ca 7% din populatie sufera de anxietate sociala, adica, aproape 1 din 15 persoane sufera
de fobie sociala si multi altii au manifestari mai usoare ale anxietatii sociale care pot deveni
problematice. Anxietatea sociala apare frecvent atat la barbati, cat si la femei.
◦ Cauza aparitiei anxietatii sociale nu este cunoscuta cu exactitate, insa tulburarea poate aparea in urma
unui istoric de inhibitie sociala sau timiditate in copilarie. Debutul tulburarii de anxietate sociala este mai
frecventa in randul adolescentilor si al adultilor tineri.
Foarte multi oameni simt cum le bate inima mai repede sau le transpira
mainile in anumite situatii sociale pe care le infrunta cu teama sau cu un
anume grad de tensiune interioara. Nu este neobisnuit sa fii anxios atunci
cand mergi la prima intalnire cu cineva, cand trebuie sa vorbesti in public,
cand mergi la o petrecere unde este multa lume necunoscuta sau cand iei
masa cu seful. Ceea ce este diferit la fobia sociala, este teama foarte puternica
si persistenta de a fi judecat de alti oameni sau de a te purta intr-un fel
nepotrivit, ridicol si in consecinta umilitor in situatiile respective. Gandul ca
ai putea fi in centrul atentiei sau ca ai putea atrage privirile tuturor printr-un
comportament nepotrivit devine de nesuportat. Expunerea la astfel de situatii
duce la manifestari anxioase care pot atinge cotele unui atac de panica. Poti
sa rosesti, sa ai palpitatii, respiratia sa devina dificila,sa-ti tremure mainile, sa
transpiri abundent sa ai ameteli si greata. In momentul aparitiei acestor
simptome, teama cea mai mare e caceilalti le vor sesiza si vei sfarsi prin a te
face de ras.O persoana care sufera de fobie sociala indura cu stoicism
anxietatea si nu este atat de preocupata de starea de rau pe care otraieste, cat
de faptul ca ea ar putea fi remarcata. Anxietatea apare inainte de
confruntarea cu situatia temuta, persista pe toata durataei si inca destul timp
dupa incheierea acesteia
Simptome
◦ În general, persoanele cu anxietate socială:

◦ prezinta o teamă intensă de a nu se face de râs în fața altora;

◦ se îngrijorează legat de cum se vor simți și cum se vor comportă în fața altora;
◦ se tem că ceilalți îi vor judeca sau "își vor da seama" cum sunt cu adevărat;
◦ resimt o teamă intensă în preajma altor persoane, mai ales în preajma persoanelor pe care le consideră
importante sau a persoanelor necunoscute;
◦ încearcă să evite locurile în care sunt mulți oameni;
◦ au dificultăți în a-și face prieteni sau a menține relații sociale;
◦ au simptome fizice (tahicardie, transpirații, înroșirea feței, disconfort abdominal, încordare musculară și
tremurături etc.) în anumite contexte sociale în care se simt anxioși.
◦ Anxietatea socială afectează gândirea, dispoziția și comportamentul. Totodată, comportamentele disfuncționale
mențin tulburarea și creează la rândul lor o serie de probleme: abandon școlar sau pierderea locului de muncă,
dificultăți în a începe și a mentine o relație intimă, dificultăți în dezvoltarea unei cariere profesionale etc.
 Gânduri, emoții și comportamente în fobia socială

◦ Pe baza experienței timpurii, persoanele cu fobie socială dezvoltă o serie de credințe legate de sine și de
ceilalți; aceste credințe pot fi împărțite în trei categorii:

◦ standarde excesiv de înalte pentru performanța socială;

◦ credințe privind consecințele unui anumit comportament social;
◦ credințe legate de sine.
◦ Aceste credințe determină persoana să interpreteze situațiile sociale (întâlniri, mers la restaurant, susținut un
interviu etc.) ca fiind "periculoase", și să prezică eșecul în context social.
◦ Încă dinainte de intrarea într-o situație socială, persoanele cu acest tip de anxietate prezintă îngrijorări și
stări de teamă cu privire la modul în care se vor comporta sau/și vor fi percepute de ceilalți. Scenariile
negative pot să apară chiar cu câteva zile înaintea situației sociale, crescând anxietatea (anxietate
anticipatorie) și determinând persoana să devină foarte atentă la ce se întâmplă în corpul ei precum și la
modul în care este percepută de ceilalți (anxietate hipervigilentă).[3]

◦ Persoanele cu fobie socială prezintă o serie de comportamente de evitare și asigurare, care scad pe
moment anxietatea, însă mențin, pe termen lung, credințele disfuncționale (evită să vorbească în public,
evită situațiile în care pot fi în centrul atenției, evită să intre în contact cu persoane noi/necunoscute etc.).
Evitarea situațiilor sociale conduce, totodată, la scăderea abilităților sociale, prin absența exersării
acestora (abilități de comunicare, asertivitate, ascultare activă, stabilirea contactului vizual etc.
Cauze
◦ Ca multe alte tulburări de sănătate mentală, anxietatea socială este rezultatul unei interacțiuni complexe
între factori sociali, biologici și psihologici.
◦ Cauze sociale sau de mediu
◦ Unii cercetători și psihologi consideră că anxietatea socială este de fapt un comportament învățat, cu alte
cuvinte se poate dezvolta în urma observării și interacțiunii cu persoane care au această problemă. Ar
putea exista o asociere între părinții care sunt supraprotectivi, care încearcă să controleze totul și
anxietatea socială. De multe ori astfel de părinți nu-și dau seama de problema copilului lor pentru că ei
înșiși au această problemă și li se pare a fi ceva normal
◦ De asemenea, se pare că anumite evenimente critice din copilărie îi pot predispune pe oameni să
dezvolte fobie socială. De exemplu, unele studii au arătat că 40–50% din persoanele cu fobie socială își
pot aduce aminte de unul sau mai multe evenimente sociale traumatice – de exemplu să fii umilit în
public, să fii tachinat sau agresat de colegi, să fii abandonat de persoane importante. Alte studii au găsit o
legătură între prezența unor evenimente negative majore precum divorțul părinților, violență în familie,
probleme psihice ale părinților, abuzuri fizice sau sexuale și riscul de a dezvolta o tulburare de anxietate
sau depresie în general
◦ Cauze psihologice
◦ Printre factorii psihologici se numără existența unei traume emoționale sau psihologice avută în copilărie
sau lipsa unei relații de atașament corespunzătoare în primii ani de viață.

◦ O trăsătură de personalitate cu impact în dezvoltarea fobiei sociale este neuroticismul. Termenul se referă
la tendința unor indivizi de a se îngrijora frecvent, de a reacționa cu ușurință cu emoții negative în situații
stresante (se enervează, se sperie, plâng ușor) sau de a se simți vulnerabili în fața stresului. Persoanele cu
nivel ridicat de neuroticism sunt mai vulnerabile să dezvolte de-a lungul vieții probleme de anxietate și
depresie în general și au mai multe acuze somatice în perioade de stres.
Cauze biologice
◦ Unele persoane sunt mai predispuse să dezvolte fobie socială. Este foarte probabil ca acest lucru să fie
determinat de niște mecanisme genetice. Mai multe studii familiale au raportat că există un risc de 2–3
ori mai mare ca persoanele cu rude diagnosticate cu fobie socială să dezvolte și ele această tulburare
◦ Cercetătorii explorează ideea că anumite substanțe chimice ale corpului uman ar putea juca un rol în
tulburarea anxietății sociale.
◦ De exemplu, un dezechilibru în creier al neurotransmițătorului chimic serotonină ar putea fi un
factor.Printre alte lucruri, serotonina este implicată în reglarea dispoziției și a emoțiilor. Indivizii care
suferă de fobie socială tind să producă prea multă serotonină, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la
Universitatea Uppsala. De fapt, cu cât cantitatea de serotonină produsă este mai mare, cu atât devin mai
anxioși în situații sociale
◦ La nivel cerebral, tulburările de anxietate au fost asociate cu un dezechilibru în cuplarea funcțională
dintre amigdală (o structură nervoasă cheie implicată în declanșarea reacțiilor de frică) și cortexul
prefrontal (o regiune cerebrală cu rol major în relgarea emoțiilor și comportamentelor). Simplu spus,
persoanele cu tulburări de anxietate prezintă o hiperactivare a amigdalei care este slab controlată de
cortexul prefrontal, ceea ce le predispune spre reacții exagerate și persistente de frică.