Fobia sociala (tulburarea anxioasa sociala).

Debuteaza adesea n adolescenta, fiind legata de teama de a fi privit, examinat de alti oameni, ducnd la evitarea situatiilor sociale. Repartitia pe sexe este egala. Poate fi limitata la mncatul n public, vorbitul n public, ntlnirile cu sexul opus, sau poate fi difuza, implicnd aproape toate situatiile sociale n afara cercului familial. Se asociaza, adesea, cu scaderea stimei de sine si teama de a fi criticat. Pot fi relatate ca acuze teama de a rosi, tremor al capului, greata sau nevoie urgenta de a urina, pacientul fiind uneori convins ca una din aceste manifestari secundare ale anxietatii sale este problema primara simptomele pot progresa spre atacuri de panica. !vitarea este marcata, n cazuri extreme putnd avea ca rezultat izolarea sociala. "aracteristica principala a fobiei sociale este frica intensa si persistenta n legatura cu situatiile sociale, sau cele de performanta, n care poate sa apara #ena. !xpunerea la situatiile sociale, sau la cele de performanta provoaca aproape invariabil un raspuns anxios imediat. $dolescentii recunosc, si n acest caz, ca frica lor este excesiva si irationala% situatia sociala, daca nu este evitata, este dureros perceputa. &n situatiile sociale, sau de performanta, indivizii cu fobie sociala se tem ca ceilalti i vor crede anxiosi, slabi, 'nebuni' sau prosti. (e este teama sa vorbeasca n public din cauza gri#ii ca ceilalti vor observa vocea, minile lor tremurnde, sau pot avea o anxietate extrema sa converseze, din cauza fricii ca nu vor putea articula. $dolescentii cu fobie sociala prezinta aproape ntotdeauna simptome de anxietate (palpitatii, tremuraturi, transpiratii, disconfort gastro intestinal, diaree, tensiune musculara, roseata) n situatii sociale. $nxietatea anticipatorie marcata poate sa apara cu mult naintea situatiilor sociale sau publice. Poate exista un cerc vicios al anxietatii anticipatorii care duce la cognitii tematoare si la simptome de anxietate n situatiile respective, care vor genera performante slabe (reale sau astfel percepute), cu #ena si o crestere a anxietatii de anticipare, etc. )eama de a fi stn#enit n public este comuna, dar de obicei, gradul distressului, sau disfunctia sunt insuficiente pentru a garanta diagnosticul de fobie sociala. $nxietatea sociala trecatoare, sau evitarea, sunt obisnuite n copilarie si adolescenta.