anxietate

Anxietate de separare

Intocmit de prof.Campean Simona
Prof. Farcas Adriana
DEFINIIE
Anxietatea este o stare afectiv patologic caracterizat prin
nelinite psihomotorie, teama nedesluit, fr obiect, sau legat de
propunerea posibilitii unui pericol iminent sau insucces
Este o tulburare emoional care se traduce printr-un sentiment
nedefinit de nesiguran
Tipuri de tulburari
Anxietate generalizata - este frica exagerata si grija legata de
lucruri comune
Fobia sociala -consta in frica de evaluarea si judecata negativa a altor
oameni(ex. a vorbi in public, a folosi toalete publice, a manca sau a bea
in public)
Fobii specifice- frica persistenta si irationala de un obiect specific sau
de o situatie(caini, sange, furtuna, paianjeni, ace, sau la alte obiecte si
situatii)
Tulburare de panica-cand exista o frica intensa si persistenta
Tulburarea obsesiv-compulsiva (ocd)- au ganduri sau impulsuri
intruzive, involuntare si nedorite, se simt si fortate sa efectueze
ritualuri mentale si comportamentale, ca de ex. spalatul excesiv al
mainilor, duuri excesiv de frecvente (de mai multe ori pe zi)
Tulburare de stres post-traumatic (ptsd)- apare dupa un
eveniment extrem de traumatic recent sau intamplat in trecut(ex.
accident de masina , abuz sexual in copilarie)
Anxietatea de separare - refuzul de a parasi casa si persoanele
apropiate de teama de a nu le pierde . Apare ca rezultat al
supraestimrii unui pericol real sau perceput, concomitent cu
subestimarea resurselor de a-i face fa.
Criteriile de diagnostic
A . Anxietate excesiv i inadecvat evolutiv referitoare la separarea de cas
sau de cei de care individul este ataat, evideniat prin trei (sau mai multe) din
urmtoarele:

detres (deteriorare semnificativ clinic) excesiv recurent ,cnd survine sau
este anticipat separarea de cas ,de persoanele de ataament major;
team excesiv i pesistent n legtur cu pierderea sau posibila vtmare
care s-ar putea ntmpla persoanelor de ataament major;
teama excesiv i persistent c un eveniment nefericit va duce la separarea de
o persoan ataament major (de ex., a fi pierdut ori a fi rpit);
opoziie sau refuz persistent de a merge la coal sau n alt parte din cauza
fricii de separare;
team sau opoziie excesiv i persistent la a rmne acas, singur sau fr
persoanele de ataament major, ori n alte situaii, fr aduli importani;
opoziie sau refuz persistent de a merge la culcare, fr s fie alturi o persoan
de ataament major ori de a adormi departe de casa;
comaruri repetate implicnd tema separrii acuzarea repetat de sim-ptome
somatice (cum ar fi de durerile de cap, durererile de stomac, greaa sau voma)
cnd survine sau este anticipat separarea de persoanele de ataament major;


Not: La copii este cerut un singur item:
nelinite sau sentimentul de stat ca pe ghimpi;
a fi rapid fatigabil;
dificultate n concentrare sau senzaia de vid mintal;
iritabilitate;

tensiune muscular;
perturbare de somn (dificultate n a adormi sau n a rmne
adormit ori somn nelinitit i nesatisfctor).
B. Durata perturbrii este de cel puin 4 sptmni.
C. Debutul are loc nainte de etatea de 14 ani.
D. Perturbarea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic n
activitatea social, colar (profesional) sau n alte domenii de activitate
importante.
E. Perturbarea nu survine exclusiv n cursul unei tulburri de dezvoltare
pervasiv, al schizofreniei ori altei tulburri psihotice i, la adolesceni i la
aduli, nu este justificat mai bine de panica cu agorafobie.
Stabilirea diagnosticului de anxietate de separare se va face dupa varsta de
10-13 luni
Debut precoce: dac debutul survine nainte de etatea de 6 ani


Cum se manifest anxietatea?
La nivel cognitiv La nivel afectiv La nivel biologic La nivel
comportamental
--scderea
puterii de
concentrare
- - epuizare i
tensiune
mental
-- confuzie
intelectual
-- disconfort
psihic
-- ngrijorare

- Team
- tensiune
- Nervozitate
- Nelinite
- iritabilitate
-Tremurturi
-- agitaie
-- tensiune muscular
-- transpiraie
-- ameeal,
diaree,paloare
-- respiraie scurt i
rapid
-- palpitaii
-- mini reci i
umede,
-- gura uscat,- bufee
de cldur sau fiori
reci
-- stare de ru,
grea,
-- senzaie de gol n
stomac.

-evitare
-oboseal
generalizat;
-- hiperventilaie;
-- exprimare
verbal agitat
-- frecarea i
agitarea minilor
-- insomnii
Anxietate de separare la copii - Elemente specifice
manifestrile tulburrii pot varia cu etatea- copiii mai mici pot s nu-i
exprime fricile specifice fa de ameninri precise la adresa prinilor,
a

casei sau a lor nii. Pe msur ce copilul crete, temerile sau fricile
sunt adesea de anumite pericole (de ex., rpire, atac banditesc).
anxietatea i anticiparea separrii devin manifeste n perioada medie a
copilriei- copiii cu aceast tulburare sunt descrii adesea ca
pretenioi, intrusivi i necesitnd permanent atenie .
cnd separarea survine ori este numai anticipat, sunt comune diverse
acuze somatice, precum dureri de stomac, dureri de cap, greuri i
vrsaturi. Simptome cardiovasculare, cum ar fi palpitaiile, ameeala i
senzaia de lein, sunt rare la copiii mai mici,dar pot apare la indivizii
mei n etate.
cnd sunt separai de cas sau de persoanele de ataament major, ei
pot prezenta n mod recurent izolare social, apatie, tristee ori
dificultate n concentrarea n activitate sau n joc. n funcie de etatea
lor, indivizii pot avea frici de animale, de montri, de ntuneric, de
bandii, de hoi etc.
dispoziia depresiv este frecvent prezent i poate deveni persistent
cu timpul .


Anxietate de separare la copii - Elemente specifice
Teama este un sentiment normal i des ntlnit n copilrie, se poate
manifesta la mai multe niveluri:

-cognitiv - gnduri catastrofice, de genul este ngrozitor ce se ntmpl,
poate fi ceva mai ru?, acum se va ntmpla ceva groaznic etc.
-comportamental copilul poate manifesta evitare (ex. nu mai iese cu
prietenii la joac) sau reacii exteriorizate (crize de plns, agresivitate etc.).
-fiziologic (tremur, transpiraie, creterea ratei cardiace, a presiunii sangvine
etc.)
-emoional (cel mai adesea identificat cu teama).
Cele mai evidente manifestri sunt cele fiziologice i comportamentale. De
exemplu, plnsul sau durerile de cap, de stomac, pot fi semnale ale prezenei
anxietii.
Anxietatea de separare-este strans legat de tipul de
ataament care s-a format ntre mam i copilul su .
Cercetatorul american Ainsworth, a descris trei modele de
atasament:
1. atasamentul sigur: apare atunci cand copilul are incredere ca
parintii vor fi disponibili, mereu acolo cand el va avea nevoie de ei.
2. atasamentul anxios: copilul nu stie cu siguranta daca parintii vor
fi disponibili de fiecare data cand va avea nevoie (Mama nu te mai
iubete dac nu eti cuminte)
3. atasamentul evitant apare atunci cand copilul nu are incredere ca
poate sa-si aiba aproape parintii

Cum poate fi ajutat un copil cu un atasament anxios?
Evitarea pedepselor, tipetelor, batailor , amenintarilor adresate copilului
vine balaurul si te ia daca nu esti cuminte.
Oferirea unui mediu stabil si predictibil (explicarea a ce anume, va
invata, pe cine va intalni, cadrul didactic pe care-l va avea si
asigurarea ca se va intoarce acasa atunci cand programul lui se va
incheia)
Modaliti de intervenie
- Terapii cognitiv comportamentale - care au ca scop schimbarea
schemelor de gandire, a credintelor si a comportamentelor care pot sa
declanseze anxietatea. O parte a terapiei poate sa includa expunerea
gradata, prin care persoana este expusa unor situatii care provoaca
anxietate. Procesul este numit desensitivizare.
- Management-ul anxietatii si tehnici de relaxare de ex.
hipnoterapia, meditatia, exercitii de respiratie, etc.
- Terapia medicamentoasa - include antidepresanti si sedative , are
efect rapid, dar nu se recomanda in combinatie cu psihoterapia
(persoana va atribui remiterea simptomatologiei medicamentelor si nu
dobandirii controlului asupra acesteia )
- In stresul posttraumatic (PTSD) si tulburarea obsesiv-
compulsiva, se utilizeaza tehnici de control a gandurilor intruzive; In
stresul posttraumatic, sunt utile tehnicile de modificare a cunostintelor
din sistemul mnezic implicit;

Anxietatile netratate pot avea efecte serioase asupra vietii persoanei
precum si asupra relatiilor acesteia!